Argus, ianuarie 1937 (Anul 27, nr. 7118-7141)
1937-01-06 / nr. 7120
ANUL XXVII No. 7120 NOUL MODEL Bucuresti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 RONANENTE : In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 m 3 lei in țară. 6 lei in străinătate In țară Un an 1100 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER și H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director GRIGORE GAFENCU TELEFON 3 05.44 Miercuri 6 Ianuarie 1937 NOUL MODEL 8 CILINDRI di§^ Bucureşti, PALATUL CICLOR Telefon 209.64. 217.45 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziaruri şi la toate agenţiile de publicitate Dorinţa comercianţilor români Fiindcă este între obiceiurile naţionale şi acela de a ura împlinirea dorinţelor cu ocazia Anului Nou, noi ne facem interpretul dorinţei celei mai arzătoare a comerţului românesc şi adresăm celor în drept rugămintea de a împlini această dorinţă colectivă în cursul anului ce vine. S-a înţeles, credem, fără altă explicaţie, că dorinţa despre care este vorba e suprimarea contigentării şi a măsurilor care se opun libertăţii ■ comerţului. Dacă mai sunt, totuşi, motive pe care noi nu le vedem şi care impun menţinerea sistemului de împiedecare a liberului comerţ cu străinătatea, atunci să se reducă la minimum cu putinţă formalităţile. Formalităţile necesare — dacă pot fi necesare măsuri de împiedecare a comerţului — trebuesc reduse la câteva obligaţiuni pe care să lepoată împlini oricine fără nici o nevoie de autorizaţie prealabilă, de permis, sau de rezoluţii birouocratice. Funcţionarii însărcinaţi, astăzi, cu împlinirea controlului, cu facerea şi eliberarea permiselor şi cu alte mii de chiţibuşuri, ce umpledică libertatea comerţului, vor putea fi întrebuinţaţi cu mai mult folos în alte direcţiuni, dacă se vorautomatiza şi se vor standardiza măsurile de control. Persoana funcţionarului binevoitor sau răuvoitor în cutare sau în cutare caz, trebue să dispară, ca negustorul să ştie dinainte care este soarta a facerii lui. Sunt astăzi cazuri la contingentare în care ridicolul interpretărilor pe care funcţionarii le dau rezoluţiilor ministeriale, este întrecut numai de tragicul situaţiei. Afacerea stă suspendată între ministerul de industrie şi birourile lui de la contingentare, fiindcă aceste birouri găsesc o virgulă rău pusă, sau un cuvânt cu un dublu înţeles, în ordinul ministrului şi aşteaptă, luni de zile uneori, ocaziunea unei nouă convorbiri între birourile contingentării şi ministrul sau secretarul general de la industrie. Sunt, uneori, vapoare încărcate sau trenuri gata să treacă graniţa, care nu pot pleca la destinaţia lor, fiindcă direcţia contingentării nu e lămurită şi nu poate da drumul formelor până nu va avea un nou ordin explicativ. Această pânză de piedice de care fiecare negustor trebue să se lovească, nu pare însă deajuns, fiindcă după ce o afacere scapă prin reţeaua dintre ministerul de industrie şi contingentare, intră la Banca Naţională. Acolo ea este din nou cercetată şi se ivesc de multe ori noui greutăţi de interpretare care trimet iarăşi afacerea la industrie şi la contingentare. Dacă printr’un sistem de reducere la forme standard al controlului am putea să ne închipuim o îmbunătăţire a situaţiunii, apoi ceea ce ar rămâne totuşi ca un punct negru ar fi amestecul mai departe al Băncii Naţionale în această neplăcută afacere a controlului comerţului cu străinătatea. Oricare ar fi formele ce se vor impune comercianţilor în vederea controlului, Banca Naţională, nu trebue solidarizată nici cu aceste forme, nici cu scopul pe care-l urmăresc ele. Conducătorii Băncii Naţionale trebue să lupte din răsputeri ca să scape de situaţiunea de azi. Oricât ar fi de îndreptăţită măsura controlului devizelor şi a comerţului — noi nu credem în nici un fel de justificare — Banca Naţională trebue păzită de sentimentele şi resentimentele pe care le naşte controlul comerţului şi al devizelor, fiindcă menirea ei este alta. Conducerea Băncii Naţionale nu trebue să-şi piardă obişnuinţa destinaţii naturale a Institutului de Emisiune, deprinzându-se a judeca plata şi afacerile prin prisma poliţistă a controlului, în loc de primirea părintească a unui Institut de Emisiune. Banca Naţională trebue să rămână la rolul ei natural de creatoare a prosperităţii naţionale prinsedii, bine administrat şi tivnie condus. Ea trebue să uite visul urât al contactului zilnic cu poliţia judiciară în goana după devize şi după contrabandişti reali sau imaginari. Statul să-şi organizeze cum va crede el, pe răspunderea lui, şi prin organe proprii, şi controlul comerţului şi controlul devizelor. Aceasta este dorinţa comercianţilor şi împlinirea ei este aşteptată pentru anul 1937. A. Cârteanu* Plata arieratelor în Belgia Pentru plata arieratelor în Belgia, Banca Naţională face cunoscut că va înapoia băncilor formularele A şi B care au fost achitate pentru cota de 10 la sută, spre a putea face la rândul lor cunoscut clienţilor că vor putea plăti imediat restul contravalorii pentru transferarea ei, conform nouilor dispoziţiuni. Aceasta întrucât urmează ca aceste aprobări să fie complect epuizate. O nouă prelungire a autorizaţilor de import pentru Italia Autorizaţiile de import pentru Italia au fost prelungite pentru un nou termen de trei luni. In acest sens ministerul de finanţe a trimis vămilor o circulară cu instrucţiunile necesare. Situaţia câmpului După ştirile sosite la ministerul agriculturii situaţia câmpului e de natură să îngrijoreze pe agricultori. Lipsa complectă de zăpadă face ca semănăturile să fie foarte expuse în caz de ger uscat, deşi sunt bine desvoltate. îmbunătăţirea culturii porumbului MinisterulAgriculturei va începe o intensă campanie de propagandă. In favoarea îmbunătăţiri culturei porumbului. Pentru a uşura lucrările de prăşit se va experimenta un model de ghiare orizontale adaptabile la plugurile ,,Reşiţa“ şi cari nu ar costa mai mult de 3.400 lei. Extinderea acordului monetar In cursul discuţiilor urmate de către preşedinteleRoosevelt cu d. Morgenthau şi Eccles, guvernatorul Băncilor Federale, s’a pus chestiunea unei extensiuni a acordurilor monetare tripartite în vederea reglementării mişcării speculative a capitalurilor. Situaţia sumară a Băncii Belgiei Ultima situaţie a Băncii Naţionale a Belgiei arată o proporţie de aur de 68,81 la sută. Rezervele de aur se cifrează la 18 miliarde 678 milioane franci iar circulaţia fiduciară la 22 miliarde 345 milioane SE SFÂRŞEŞTE CRIZA ? Comerţul mondial e in creştere Comerţul exterior al principalelor ţări din lume s’a îmbunătăţit simţitor în primele nouă luni ale anului 1936, faţă de aceeaş perioadă a anului 1935, după ce şi în acel an, sporul a fost destul de simţitor faţă de 1934. După cum reese dintr’o statistică întocmită de Camera de Comerţ internaţională din Paris, din trei zeci şi trei ţări reprezentând mai mult de patru cincimi din comerţul mondial. DOUA ZECI ŞI ŞAPTE STATE AU EXPORTAT MAI MULT în nouă luni din 1936 ca în aceiaş perioadă din 1935. Din acestea optsprezece au înregistrat un spor mai mare ca ZECE LA SUTA din valoarea exportului. DOUA ZECI S! ŞASE DE TARI ŞI-AU SPORIT IMPORTUL, într’o proporţie mai mare sau mai mică. DOUA ZECI Şl TREI DE TARI ŞI-AU SPORIT ATAT IMPORTUL CAT Şl EXPORTUL în raport cu anul 1935. Aceste ţări sunt : Germania, Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Canada, Chili, Danemarca, Islanda, Statele Unite, Finlanda, Ungaria, Japonia Malaesia britanică, Norvegia, Noua Zelandă, Olanda, Polonia, ROMANIA, Anglia, Suedia, Cehoslovacia, Uniunea Sud Africană. O scădere a exportului se observă numai în şase ţări, între cari Franţa, Rusia Sovietică, Grecia şi Egiptul, iar a importului în şapte ţări între cari Egiptul, Elveţia, Algeria, etc. Numai în trei ţări s’a înregistrat o scădere a valorii atât la import cât şi la export. , Interesant este că ameliorarea nu s’a înregistrat numai la valori, ci şi la cantităţi, fapt care îngăduie să se afirme că anul 1936 a adus cu el o repriză a afacerilor. Cifrele de mai jos arată proporţia în care s’a desvoltat comerţul exterior în diferitele ţări: Exportul CREŞTERI LA SUTA Noua Zelanda . . . +28,56 China ................ Belgia-Luxemburg . + 26,60 Canada................... +21,34 Uniune Sud-Africană + 20,90 România . . . . . . +20,69 Finlanda............... +17,13 Suedia................... +16,10 Brazilia +15,80 Irlanda................... +16,42 Chili....................... +15,35 Indiile Neeriandeze + 14,96 Germania................ + 13,03 India ........................ + 12,93 Australia................ +12,86 + 9,60 + 7,80 Cehoslovacia ... + 6,70 Ungaria................... + 5,85 Elveția................... + 5,80 Malasia Britanică . + 5,04 Japonia . . . ... + 4,79 Olanda................... + 4,07 Anglia.................... + 2,62 Scăderi Egiptul ...... — 4,50 Algeria ...... 5,09 Argentina ..... — 6,27 Grecia................... — 6,32 Franța................... — 654 u. R. s. s...........n.0 Importul CREŞTERI LA SUIA Cele două tablouri de mai sus se referă la valoarea importului şi exportului din ţările amintite. Am spus, însă, că şi cantităţile arată o îmbunătăţire faţă de primele trei trimestre din anul trecut. Iată cifrele : Exportul Creşteri a sută Ungaria .......................+ 30,03 Elveția.....................+ 25,33 Brazilia.....................+ 15,11 Grecia •.................+ 11,59 Belgia-Luxemburg • . + 10,35 Finlanda •.............+ 9,78 România .......................+ 6,78 Germania.................+ 4,78 Noua Zelandă .... + 6,19 Olanda ...........................+ 5,47 Japonia.....................+ 3,06 Austria.....................+ 1,74 Scăderi U. R. S. S. . . + 3,19 Belgia-Luxemburg . + 2^,31 Chil . . . . ... . . . +2'00 Ungaria. ..... +2^,87 Noua Zeanda . . +211,55 Finlanda ..... + 1, 33 Uniune Sud-Africană + 12,80 Statele Unite . . . +0,30 Polonia-Danzig . . +1 ,85 Cehoslovacia . . . + 15,48 Brazilia . . . . . . +13,18 Japonia ...... + 12,71 Anglia .*.... + 12,54 Frata .................... +12,34 i\’orvegia................ + 11,92 Canada................... +11,88 Suedia . . . +10,73 + 9,34 România................ + g 59 Grecia................... + 8*0 Danemarca .... + 434 Austria................... + 4^53 Irlanda................... + 3’g3 Olanda ...... -t- 3’73 Malasea Britanică . + 3’g0 Germania ..... Scăderi Egiptul................... — 0,47 Indiile Neeriandeze — 2,42 China ...... — 4.95 Algeria ....«• 5,23 India....................... — 8,34 Elveția .................... — 11,491 Argentina................ —15,48* Scăderi Austria.....................— 1,68 Olanda.....................— 2,34 Elveţia ....... — 9,72 Interesant e de relevat că, pentru perioada amintită, ţara noastră e în progres la import şi la export, atât la cantităţi cât şi la valori. +28,10 + 15,34 Importul Creşteri Norvegia............... 11,20 Stele Unite . . . +10,87 Polonia*Danzîg . . +10,44 Danemarcă .... Austria.................... Australia................ Franţa.....................— I,?5 Polonia»Dantzig ... — 6.98 U. K. S. S.................— 10,15 Argentina ...... — 22,58 la suta : Ungaria.....................+ 35,20 (Finlanda ..................+27,13 ;Noua Zelandă . . . + 23,63 România ...... +18,12 Polonia-Dantzig . . . + 13,95 Germania.................+ 8,77 Belgia-Luxemburg . . + 7,04 Japonia.....................+ 6,64 Franța.....................+ 5,35 Grecia....................... + 4,79 U. K. S. S .............+ 4,45 Brazilia.....................+ 4,30 Argentina.................+ 3,72 Greutăţi in calea exportului de lemne Necesitatea unui sistem stabil de decontare a devizelor Exportul de material lemnos a fost cât se poate de anevoios în prima parte a anului trecut şi numai de vreo patru cinci luni încoace se poate constata o înviorare. Această revenire se datoreşte în primul rând însă, unei deplasări a direcţiei de scurgere pentru lemnul nostru, deplasare provocată de faptul că Anglia a apărut ca un cumpărător foarte important de material lemnos pe piaţa mondială. Această situaţie nu ne-a fost insă din toate punctele de vedere prielnică. Anglia e poate piaţa cea mai importantă şi cea mai interesantă de cherestea din lume. Ea absoarbe aproape 50 la sută din excedentul ţărilor exportatoare de produse forestiere Din punct de vedere geo-economic piaţa engleză nu e pentru noi un debuşeu natural. Acest fapt îşi găseşte expresia chiar în diferenţa de navlu ce trebuie să o suporte marfa care merge în Anglia faţă de marfa care merge în Egipt sau în Grecia. Dacă presupunem că ar exista un echilibru de preţuri în lume, atunci exportul nostru în Egipt ar trebui să fie mai rentabil cu diferenţa de navlu decât exportul în Anglia. Sistemul schimburilor bilaterale şi in deosebi potrivirea acestor schimburi în cadrul circulaţiei de plăţi bilaterale, suspendă orice arbitraj de preţuri şi dă loc la fenomenul că exportatorul român găseşte preţuri şi implicit o rentabilitate diferită pe diferitele pieţi de desfacere. Această situaţie extrem de supărătoare pentru organizarea unei potrivite exploatări a posibilităţilor comerciale de pe diferitele pieţi, provine din faptul că valoarea monetei noastre naţionale faţă de monetele ţărilor cumpărătoare, nu are o paritate unică, ci e dependentă de conjunctura sistemului de plăţi specială care dictează situaţia în momentul exportului. Lira sterlină, deviză stabilă, negociabilă oricând şi oricum are de exemplu pentru exportatorul nostru de material lemnos, un preţ diferit potrivit cu ţara care ne plăteşte aceste lire sterline. Aşa de pildă, lira sterlină în Anglia echivalează unui curs de 850 lei, în Egipt unui curs de vreo 800 lei, în Siria şi Palestina cu vreo 780 lei, iar făcând export în Grecia, lira sterlină îi revine exportatorului nostru la numai 560 lei. Această lipsă de omogenitate şi implicit lipsa de stabilitate care derivă din acest sistem, e deosebit de păgubitoare, comerţului şi îl expune la riscuri pe cari aproape nicî nu Ie poate preveni. In situaţia actuală, cursul lirei sterline ce exportatorul de lemne îl poate aplica exporturilor sale, neutralizează oarecum diferenţele de navlu şi de preţuri ce fac mai preferabilă o piaţă faţă de cealaltă chiar dacă acest argument nu se poate folosi pentru debuşeul nostru .din Mediterană, nu putem spune că exportul nostru în Anglia ar fi posibil fără ca ţara sterlină să poată fi socotită de către exportatorii de material lemnos, la un curs de 850 lei. Acest curs ridicat se datoreşte faptului că tot materialul lemnos exportat în Anglia se plăteşte prin compensaţie şi exportatorii pot valorifica integral venitul de devize pe târgul compensaţiilor. La 1 Februarie încetează valabilitatea compensaţiilor speciale. Care va fi atunci baza de calcul pentru exportatorii de cherestea în Anglia? Un regim stabil de decontare şi de calcul pentru devizele ce ne intră e absolut necesar pentru ca să avem un export rentabil şi folositor economiei noastre naţionale. Această problemă e de mare însemnătate pentru noi şi se impune o politică economică potrivită ca această stabilitate să fie asigurată comerţului nostru de export. E. P. ( + 1 PIATA i Exportul de petrol In Germania- Devize libere pentru petrolul exportat in Bulgaria.- Greutăţi la lichidarea shilingilor austriaci.- Devizele negociabile.- Bursa Bursa a rămas bine dispusă. S’au încheiat operaţiuni însemnate. In compartimentul valorilor cu dobândă fixă, s’au produs uşoare plusuri. Acţiunile S. R. D. s’au urcat dela 790 la 815. Acţiunile Mica au cedat dela 1440 la 1425 şi Letea dela 815 la 805. Valorile petroliere susţinute. Acţiunile Astra Română s'au urcat dela 1000 la 1040, Steaua Română dela 435 la 445, Credit Minier dela 288 la 293, I. R.. dela 100 la 104. Intrând într’un nou trimestru s’a pus chestiunea exportului de petrol în Germania. Precum se ştie convenţia încheiată cu Germania şi care a intrat în vigoare la 1 Octombrie 1936 prevede că exportul de petrol a cărui valoare va fi lichidată în clearing va fi de douăzeci şi cinci la sută din totalul exportului făcut în Germania în trimestrul precedent. Pe baza cifrelor provizorii care stau la îndemână Băncii Naţionale cota pentru primul trimestru a acestui an a fost fixată la circa şase milioane 280.000 de mărci. Luând cursul mărcii germane de ori de 38 lei o marcă valoarea petrolului ce se va putea exportă în Germania în condiţii de clearing va fi deci de circa 240 milioane lei. Deşi cifra e provizorie, totuşi ea a fost comunicată asociaţiei petroliştilor ca să se poată începe repartizarea cotei de export între societăţile petrolifere. Ulterior cifra va fi corectată după ce se vor fi făcut toate vărsămintele pentru exporturile efectuate în trimestrul trecut, căci cota e fixată pe baza sumelor vărsate în contul colector al Băncii Naţionale din Berlin şi nu pe baza valorii exportului. De fapt suma ar fi trebuit să fie, chiar pe baza cifrelor provizorii mai mare cu circa 2 jumătate milioane mărci. Cum insă societăţile petrolifere au exportat în trimestrul trecut petrol cu circa 100 milioane peste cota prevăzută în convenţie, Banca Naţională a scăzut acum această sumă şi aşa s’a ajuns la suma de 6 milioane 280.000 mărci. Cantitatea fixată e mult prea mică faţă de posibilităţile de plasare a petrolului românesc în Germania. In trimestrul trecut numai într’o singură lună s’a făcut export în aceiaşi valoare. Societăţile petrolifere au angajamente mari cu firmele din Germania. Va fi deci o adevărată luptă între societăţile petrolifere la distribuirea cotelor. Banca Naţională îşi menţine însă punctul de vedere : nu permite export de petrol în valoare mai mare fără devize libere. Se va întrebuinţa timpul scurt ce ne stă la dispoziţie pentru a duce tratative cu Germania în vederea rezolvării problemei exportului de petrol peste cota fixată în convenţie, ca să nu se mai ajungă la o întrerupere a exportului aşa cum s’a făcut în luna Decembrie Eri s’au şi dat drumul mai multor vapoare încărcate cu petrol şi având ca destinaţie Germania. Devize libere pentru petrolul exportat in Bulgaria Banca Naţională a trimis Băncii Naţionale a Bulgariei o adresă, în care, referindu-se la termenul de preaviz de cincisprezece zile prevăzut în convenţia cu Bulgaria, denunţă convenţia de plăţi în vigoare dat fiind că lichidarea valorii exportului făcut în Bulgaria întâmpină greutăţi în condiţiile acordului. De fapt nu era un acord propriu zis ci numai un schimb de scrisori. Termenul de 15 zile expiră în ziua de 8 ianuarie. In acelaş timp cu denunţarea convenţiei Banca Naţională a comunicat societăţilor petrolifera că nu pot exporta în Bulgaria produsele petrolifere de la data de 8 ianuarie decât contra devize libere. Greutăţi la lichidarea shingilor austriaci Din cauza unor nepotriviri între dispoziţiile luate de Banca Naţională a României şi Banca Austriei în legătură cu noul regim al negocierii şilingului s’au ivit unele greutăţi în târgul liber al negocierii devizelor. Nepotrivirea se datoreşte faptului că cele două Institute da Emisiune nu interpretează la fel dispoziţiunile luate. Sunt greutăţi tehnice cari stanjenesc mersul tranzacţiilor dar, cari vor fi desigur înlăturate. Cursul devizelor negociabile Marca germană a scăzut ori la 38, dar nici la acest curs nu s’au făcut tranzacţiuni. La celelalte devize negociabili nu s’au făcut, deasemenea deloc tranzacţiuni.x D. ing. C. Osiceanu, preşedintele Uniunei Camerei de comerţ din România, a fost reales pe un nou exerciţiu de cinci ani, preşedinte al acestui corp. Meritele d-sale pentru o cât mai folositoare contribuţie ale acestei uniuni, la organizarea vieţii noastre economice, şi-au găsit astfel aprobarea unanimă a delegaţiilor Camerelor de comerţ din toată ţara. * Asociaţia industriaşilor de petrol a înaintat o adresă d-lui ministru al finanţelor ca să se acorde un scăzământ de 2 la sută la transporturile de produse petrolifere între rafinării , neimpozabil deoarece acest procent reprezintă o pierdere efectivă. Direcţia generală a regiei autonome c. f. r. a primit din partea Asociaţiei industriaşilor de petrol o cerere de a se remite societăţilor petrolifere contractul definitiv al conductei de păcură de la Constanţa, conductă care a fost terminată incă acum 6 jum. ani şi la a cărei construire societăţile petrolifere au contribuit cu 33.000.000 lei. Un loc la bursa din New-York a fost recent vândut cu 129.000 dolari, ceea ce arată un plus de 4000 dolari faţă de ultima transacţie. B. Bd. Valabilitatea monedelor spaniole PARIS, 4 CRador). — Ambasada Spaniei comunică o notă a ministerului de finanţe din Valencia în care anunţă că circulaţia biletelor de bancă spaniole având ştampila guvernului din Burgos, este interzisă. Aceste bilete nu vor mai fi garantate de rezerva aur a Băncii Spaniei şi nici nu vor mai fi primite la ghişeurile băncilor. Germania fortifică linia Rinului PARIS. 4 (Rador). — Ediţia de provincie a ziarului „Le Matin“ publică următoarea telegramă din Nancy : „La ieşirea de pe podul care trece peste Rin, în dreptul localităţilor Huningue-Palmarain, germanii au instalat un grilaj solid de fier. Pe de altă parte, statul, major al Reichswehrului este în momentul de faţă pe cale de a consolida poziţiile fortificate de la Isteiner şi Klotz, cari domină Rinul, în faţa regiunii Huningue, în care Franţa, potrivit tratatului de la Paris, din 1815, nu trebuie să ridice fortificaţiuni.