Argus, martie 1937 (Anul 27, nr. 7166-7191)
1937-03-01 / nr. 7166
Azi se deschide al Xlll-lea Congres agricol ANUL XXVII No. 7166 NOUL MODEL 8 CILINDRI București, PALATUL CICLQB Telefon 209.64. 215.48 Luni I Martie 1937 NOUL MODEL București, PALATUL CICLQB Telefon 209.64. 217.45 abonamente: In străinătate Un an 2201) Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 • 3 lei In țară. 6 lei in străinătate Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 500 „ ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director GRIGORE GA.FENICU1 TELEFON 3.0544 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate în ţară o strălucită manifestaţia de solidaritate agricolă de TH. MÂNDRU Preşedintele Asociaţiei Inginerilor Agronomi Congresul agricol de astăzi, după 9 ani (ultimul congres a fost la 1928) este cea mai strălucită manifestaţie de solidaritate agricolă. In acest congres agricultorii ţării, întruniţi alături de inginerii agronomi, vor cimenta pentru totdeauna legăturile fireşti dintre agricultor şi îndrumător. Această comunitate de vederi ,va contribui, neasemănat de mult, la desvoltarea unei conştiinţe agricole, care va spori şi încrederea in fiecare, dar şi entuziasmul pentru o agricultură mai bună şi mai spornică, decât cea de azi. Prin organizarea acestui congres, inginerii agronomi nu au înţeles decât să-şi facă datoria, cum şi-au făcut-o şi altădată, şi cum îşi vor face-o şi în viitor, oricâte piedici vor găsi în cale. Misiunea agronomilor de I. MANOLESCU-STRUNGA fost ministru Agronomii, au fost timp îndelungat, o breaslă năpăstuită. Nimeni aproape nu voia să le recunoască o înrâurire binefăcătoare în treburile gospodăreşti. Se socotea că prin mentalitatea şi prin pregătirea ce li-a fost hărăzită, ei rămân neînţelegători îndată ce sunt scoşi dintr’un birou şi trimişi să zămislească prin cunoştinţe şi hărnicie, brazda. In fine, se face un început de dreptate. Agronomii sunt chemaţi să-şi dea din plin obolul de muncă. S’a alcătuit un cod al agriculturii care se bizuie în primul rând şi aproape în întregime pe activitatea pe care agronomii sunt chemaţi s-o desfăşoare. Recunosc d-lui ministru Sassu, din plin, meritul că a înţeles această misiune a agronomilor deşi e departe de această îndeletnicire. Sunt convins că ei vor corespunde cu prisosinţă aşteptărilor celor care le-au dat şi încredere şi putere. O muncă titanică îi aşteaptă, ca să desţelenească plugărimea românească ce trăeşte încă vremuri patriarhale. Nu mă îndoesc, că prin trudnicia acestui vrednic corp care se întruneşte azi ca să desbată şi să deslege problemele cele mai vitale ale agriculturii româneşti, pământul blagoslovit al ţării va rodi din belşug şi statornie, şi nu ca azi, la voia întâmplării şi a norocului. După ani de îngrozitoare criză care au doborât la pământ pe plugarii noştri, la orizont se întrezăresc zorile unor vremuri mai bune. Tot ce s’a pierdut în aceşti ultimi ani de cumplită sărăcie, trebue, ca printr’o sforţare puternică să se recâştige şi deci să nu ne scape din vedere acest moment deosebit de prielnic pentru începerea unei activităţi cu adevărat binefăcătoare. PIATA Remiterile de lei In străinătate prin mandat poştal.-Lichidarea arieratelor din Franţa.-Devizele nenociabe.-Bursa Bursa a fost susţinută la valori cu dobândă fixă şi staţionară la acţiuni. Volumul de tranzacţiuni a fost mai restrâns. Renta stabilizării s-a urcat de la 49% la 49%, renta desvoltării dela 46% la 47%. Hârtiile industriale staţionare. Acţiunile Mica s’au încheiat la 1460, Letea 780, Reşiţa 575. Valorile petroliere au oscilat în jurul cursurilor precedente. Acţiunile Astra Română s’au încheiat la 1530, Concordia 725, Steaua Română 735, Creditul Minier 365 Acţiunile Sospiro au fost obiectul unor tranzacţii numeroase. S’au urcat dela 65 la 78. Banca Naţionala a trimes o circulară sediilor şi filialelor cu privire la remiterile în streinătate prin mandat poştal. Remiterile se fac cu prima de 38 la sută, în afară de Austria unde se socotesc în afară de cursul oficial numai spesele. Se pot trimite devize prin mandat poştal în următoarele ţări: America de Sud, Anglia Austria, Belgia, Canada, Danemarca Danzig, Franţa şi coloniile. (Algeria, Libia, Maroc şi Siria), Italia, Norvegia, Polonia, Statele Unite, Suedia Tunis Letonia, Mexic, Palestina, Peru, Portugalia şi Uruguay. Pentru Elveţia, Spania şi Olanda, remiterile sunt provizoriu suspendate. Se pot trimite lunar 2000 lei de către solicitator, iar beneficiarul din străinătate, nu poate să primească lunar, decât cel mult 1000 lei. Pentru abonamente de ziare şi reviste se pot remite de către particulari cel mult 1000 lei. Librăriilor, li se permit 10.000 lei. Referitor la cele apărute, cu privire la plata arieratelor în Franţa, ni se comunică din sursă autorizată că din cele 40 milioane franci, la cât se ridică arieratele, sunt depuse în lei, circa 28 milioane. Restul de 12 milioane sunt în mare parte creanţe neexigibile, mărfuri trimise în consignaţie şi nevândute încă, şi o parte creanţe dubioase. Suma de 28 milioane, care se află depusă va fi transferată în întregime în cel mai scurt timp, dat fiind că sunt disponibilităţi suficiente. Termenul pentru depunerea sumelor în lei, a expirat la 10 Februarie crt Sumele ce se vor depune de aci înainte se vor transfera în limita disponibilului şi în ordinea cronologică. Pe baza înţelegerilor intervenite între noi şi Franţa, arieratele vor fi lichidate până la sfârşitul anului. * Marca germană a scăzut la 36 30; celelalte devize au rămas neschis* Remiterile se fac cu prima de 38 la sută, în afară de Austria, unde se socotesc în afară de cursul oficial, numai spesele. ★ luni, şedinţa delegaţiei economice Luni seara se va ţîne la Ministerul de Industrie şi Comerţ o şedinţă a delegaţiei economice a guvernului sub preşedinţia d-lui prim ministru Gh. Tătărescu. Se va examina stadiul tratativelor economice cu diferite state, precum şi diferite probleme economice ce vor fi aduse la ordinea zilei. Poate produce ţăranul mai mult şi mai bine? de ION CAMARAŞESCU fost ministru Al Xlll-lea congres agricol va fi pentru toţi un nou prilej de a spune hotărât adevăruri. Dacă nu se iau unele măsuri de indreptare a stărilor organice din prezent, plugăria se va rostogoli iarăşi pe un povârniş semănat cu primejdii ascuţite. Doctrina fundamentală a statului nostru compus în majoritate din producători agricoli, trebue să fie bazată cu precădere pe interesul acestora. Vom cere descătuşarea producătorului de la ţară înteodat şi astăzi intereselor consumatorului de la Oraşe. Vom cere înfiinţarea unui sistem de preţuri minimale pentru a se restabili echilibrul distrus în avuţia cetăţenească. Ceea ce solicită bunul simţ şi simţul practic de la stat, este ca să se creieze plugărim şi un mediu prielnic, să-i îngădue a produce şi să o ajute să vândă. Oamenii de stat autorizaţi opinează că preţul grâului trebue să rămâie comprime la 45 mii lei vagonul, sumă ce asigură producătorului o rentabilitate suficientă. Noi ne mulţumim cu preţul de 45.000 lei, cu condiţia ca să-l avem in toţi anii. Căci, altfel, cum să compensăm pierderile vagoanelor produse în ultimii ani, pe care le-am vândut în pagubă, sau cheltuelile de exploatare din anii când muam făcut grâu deloc, dacă se opre,şte din principiu, tendinţele fortuite de urcare? E locul desigur să regretăm şi cu acest prilej dogma naţională ciudată de a se nărui perspectivele de câştig de îndată ce surâd agricultorului. Astăzi se ţese o nouă catastrofă. Exponenţii aleşi ai consumatorilor de la oraşe, fixează preţurile produselor agricole. Consiliile comunale rurale nu fixează nici preţurile fabricate, lor din târguri, nici preţurile articolelor manufacturate care se vând în bâlciuri. Producătorii rurali, veşnic în pierdere, muncesc numai pentru a produce strictul necesar traiului lor. Sunt săraci pentru că nu pot câştiga, în situaţia de astăzi, nu pentru că nu voiesc. DE ACEIA A DISPĂRUT CREDITUL AGRICOL. ACEST CREDIT NU SE VA ÎNFĂPTUI PRIN LEGE, ORICARE AR FI FORMULA CE S’AR ADOPTA, CI PRIN EXISTENŢA DE VENITURI POZITIVE. Chiar ţările industriale nu pot fi puternice şi prospere, decât atunci când plugarii lor posedă putere de c?.,apărare. La noi, deşi unanimitatea glasurilor declară contrariul în toate împrejurările, parcă se urmăreşte dinadins un echilibru economic bazat pe sărăcia plugarului. Suntem ultima ţară civilizată în care dăinuieşte sistemul de a se fixa preţuri arbitrare de vânzare, fără a se ţine seamă de de preţul de cost. Organele puterii executive dau impresia că sunt chinuite de teama ca plugarul să nu se îmbogăţească prea repede. De îndată ce, pentru o cauză oarecare, vine o cerere din străinătate şi se urcă preţul unui produs agricol, în loc de a se bucura, lumea oficială se alarmează. Se convoacă consiliul de miniştri, se convoacă consiliile comunale şi se iau măsuri curajoase pentru apărarea cetăţenească. In loc ca tot aparatul de stat să se solidarizeze cu avânt pentru a conlucra la îmbunătăţirea situaţiei agriculturei naţionale, sunt servicii publice care fac apel la toate resursele ingeniozităţii lor pentru a creia proceduri greoaie şi costisitoare care păgubesc şi descurajează pe plugari. Aceasta este situaţia. Atâta vreme cât nu se vor îndrepta, prin revizuirea şi coordonarea măsurilor, stările răsturnate de astăzi, nu poate fi vorba nici de încurajare, nici de introducerea noţiunilor ştiinţifice in marea masă a agricultorilor. Problema, care domină deocamdată agricultura românească, este ridicarea materială a producţiei prin organizarea ei chibzuită, in aceasă direcţie, nu se face nimic. Eu voi pune congresului o primă întrebare comună tuturor problemelor relative la munca câmpului: ARE PLUGARUL ROMAN PREGĂTIREA SUFLETEASCA NECESARA DISPUNE DE MEDIUL FAVORABIL SI SIMTE SPRIJINUL CONŞTIINŢEI NATIONALE PENTRU A PRODUCE MAI MULT SI MAI BINE? In pan. V-a PROGRAMUL AMANUNTIT al celui de al Xlll-lea Congres agricol si extrase din principalele referate De ce s’a schimbat legea Casei de? Depunerii Declaraţiilor Llui director general I. Banciu Am publicat proectul de lege pentru modificarea unora din dispoziţiunile actualei legi a Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. _ Dată fiind importanţa modificărilor ce se aduc uneia din cele mai de seamă instituţii de credit a ţării, ne-am adresat d-lui I. Banciu, directorul general al Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni care a binevoit să ne dea următoarele relaţiuni despre rostul profetului de lege în chestiune: ,,Casa de depuneri şi consemne (vuni prin însăşi actul ei organic a fost destinată să colecteze mare depuneri atăt ale entităţilor administrative (Stat, comună, judeţ, instituţii de interes obştesc, etc) cât şi marile rezerve de numerar ale particularilor. Concomitent cu colectarea depunerilor Cassa de depuneri şe consemnaţiuni a aplicat şi o politică de împrumuturi destinate aşezămintelor de interes general, comunelor şi judeţelor a cărei Prudenţa a dat rezultatele dorite. In ultimii doi ani, de când am preluat conducerea instituţiei am observat mecanismul depunerilor si al împrumuturilor şi am ajuns la concluzia că împrumuturile trebuesc să fie acordate numai pentru investiţi şi alte prefaceri cu caracter general şi nu cu scopuri bugetare, ca împrumuturi de consumaţie. De aceea am prevăzut în proectul de regulament ca aprobările de împrumuturi să se facă numai pe situaţii de lucrări şi treptat, cu avansarea lucrărilor, iar ordonanţarea sumelor să se facă pe numele antreprenorului care efectuează lucrarea instituţiunei împrumutate. In consecinţă şi dobânda la împrumutul acordat nu se va percepe din momentul aprobărei ci numai din momentul livrărei sumelor, treptat, cu avansarea lucrărilor. Personal mă deplasez şi mă voiu deplasa în întreaga ţară pentru a cerceta bugetele instituţiilor care solicită împrumuuuri la Casa de Depuneri, asistat fiind de doi din consilierii instituţiei. Numai acolo unde vom constata că gestiunle au fost bine administrate, iar împrumuturile au un caracter de investiţie de imediată necesitate vom acorda sumele ce ni se cer“. „In ce priveşte dobânda împrumuturilor ea va fi cu 1 la sută peste scontul Băncii Naţionale. Fundaţiunile şi asociaţiunile cu caracter cultural, religios sau de binefacere vor putea obţine împrumuturi fie pe gaj de acţiuni, fie de inscripţie ipotecară pe imobilele proprietatea lor“. Primirea in lombard a efectelor de Stat •,Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni a dat în trecut şi va da şi de acum înainte un deosebit concurs Statului în ce priveşte primirea in lombard a tuturor efectelor de Stat (inclusiv bonuri de impozite, rentă de consolidare, etc.). Pe baza acestor lombardări s-a dat Cassei de Pensii 250 milioane lei de către Casa de Depuneri și C. E. C. Avantajul lombardului este deosebit de însemnat: pe deo parte nu se provoacă niciodată o prea mare ofertă de titluri în bursă ajungându-se astfel la o depreciere a lor iar pe de altă parte titlurile pot fi oricând gajat de proprietari fără obligaţia de a te vinde, reintrănd după achitarea gajului in proprietatea iniţială Pentru gajul efectelor de Stat s'a prevăzut un comision foarte mic tocmai pentru a se înlesni nevoile de numerar ale deţinătorilor.Continuare in pag. lilaj Profesorul N. Iorga Trăim într’o vreme ciudată, când te miri cine încearcă să ne clatine credinţa în tot ce neamul are mai scump şi mai de seamă. Miron Costin, Neculce, Timotei Cipariu, nişte vechituri, Maiorescu un surd, Alecsandri un biet poet, Eminescu un stricat. Nu se putea să nu vie şi rândul d-lui N. Iorga. S’a găsit şi cine să spună, ce? Că e un trădător acela care o viaţă întreagă a însufleţit neamul acesta şi, zi de zi, s’a trudit şi se tot trudeşte pentru inălţarea patriei, acela care întrunind toate însuşirile: virtuţi, ta- lent şi cunoştinţe, e bărbatul cîe autoritate de la care, în împrejurările cele mai grele, aşteptăm povaţă şi cuvântul hotărâtor. E trădător acela ale cărui cuvinte de foc apără în faţa lumii întregi drepturile ţării. Gluma e prea boacănă. Norocul lui Platon şi al lui Flomer că n’au fost români. S’ar fi găsit, în zilele noastre, şi cine să spună că Platon e un prost şi Fiomei o haimana fără talent. Lui Ovidiu, pe care soarta l’a adus să moară la noi, în Dobrogea, nu s’a găsit un „mare” stilist şi tot aşa de mare deştept să-i „conteste” arta ? T. Pisani Lotul de împroprietărire trebue sa ajungă o adevărată grădină Am credinţa nestrămutată că agricultura românească in plină evoluţie, nu poate atinge perfecţionarea către care tindem şi pe care suntem obligaţi să o ajungem decât prin munca, priceperea şi devotamentul specialiştilor agronomi. De la agricultura marilor suprafeţe am ajuns la aceea a loturilor mici; acestea trebuie să dea traiul şi buna stare a proprietarilor săteni care va avea ca urmare întărirea Statului. La aceasta nu vom putea ajunge insă decât dacă vom şti ca de pe mica suprafaţă de teren să scoatem produse cât mai multe, cât mai bune şi cât mai eutine. Lotul de împroprietărire trebue să ajungă deci o adevărată grădină, insă aceasta nu va fi realitate decât atunci când ştiinţa agricolă prin slujitorii ei, agronomii, va fî la îndemâna tuturor cultivatorilor de pământ. Avem nevoie de cît mai mulţi cunoscători ale tainei culturei plantelor şi a pământului şi am convingerea că îi vom avea, ii vom vedea la lucru şi rezultatele vor fi bune pentru iubita noastră ţară. CICERO C. GORCIU Secretar grad al Min- Agr. (Continuare în pag. II-a!# Cum se valorifica Pierdem din nou debuşeele din străinătate grâul nostru Exportul nostru de grâu este iarăşi ameninţat. In 1936, România şi ţările agricole din Balcani au avut norocul un nei recolte excepţionale, care din întâmplare a coincis cu recolta definitivă a Canadei şi Americei de Nord şi cu recoltele deficitare din ţările consumatoare ale Europei. Datoriă acestei conjuncturi favorabile ţării noastre toate tarile importatoare de grâu au trebuit să se resemneze a suporta dictatura preţului grâului fixat de Comisia noastră de valorificare. Situaţia s‘a schimbat însă acum. S‘a ivit recolta uriaşă a Argentinei, care are tendinţa de a invada iarăşi debuşeele cucerite de grâul nostru în străinătate. Dacă situaţia, s‘a schimbat radical, după cum e cazul, mentalitatea celor ce dirijează preţurile griului mi s-a schimbat de loc. Comisia noastră de valorificare a grâului, a continuat totuși să fixeze preţuri de vânzare prea mari pentru grâu, din care cauză de mai bine aie două luni de zile, noi am încetat orice export de grâu în Europa, mulțumindu-ne cu un export destul de redus în Grecia. Am lăsat astfel câmp deschis exportului de grâu argentinian, în toate ţările Europei unde grâul românesc îşi găsise erebuşete însemnate redobândite, datorită conjuncturii norocoase din 1936. Pentru o mai concludentă exemplificare, e destul să precizăm faptul că, d. Negură, în calitatea sa de conducător al Comisiunei de valorificare a grâului, fără să ţină seama de ceia ce se petrece în Iunie, menţine şi fixează constant de câteva luni un preţ de export al grâului, de 170 sh. rob, astăzi când nu se poate obţine nici 160 sh. cif. în porturile continentale. Acum, înfiinţându-se, noul regim de clearing cu Italia, Comisia de valorificare a fixat pentru această ţară un preţ şi mai fantezist de 185 sh. rob, preţ ce reprezintă paritatea de 210 sh. cif, când Italia nu plăteşte nici 175 sh. cif. Dacă s’au putut face câteva exporturi de grâu în Grecia, la preţurile fixate de d. Negură exporturi cari au încetat acum — dat fiind că Grecia avea nevoie de grâu pe care să-l obţie repede din imediata apropiere; acest fapt nu e un motiv să se împiedice exportul grâului in alte ţări, prin fixarea unor preţuri cu neputinţă de obţinut azi pe pieţele străine în lupta cu concurenţe grâului argentinon. Imense cantităţi de grâu rămân astfel nevalorificate în timpul ternei. Că avem prisos de grâu, faptul se dovedeşte prin stocurile enorme de grâu rămase în silozurile din Constanţa şi nu o mulţime de şlepuri trimise la Sulina, dar cari trebuesc înapoiate la Brăila, din cauza neputinţei de a exporta grâul depostat in elev la preturile nepotrivite, fixate de comisia de valorificare. Sunt încă imense cantităţi de grâu la tară, mult mai mari decât îşi inchipue d. Negură, ceia ce de asemenea învederează preţul scăzut de câteva zile al grâului, în interior, cu circa 4000 lei la vagon. Se oferă astăzi grâu de 78 kgr. cu 3 la sută corpuri străine, cu 46.000 iei faţă de 51.000 lei vagonul, preţ din Decembrie 1936 şi începutul lui Ianuarie 1937. E regretabil că având o conjunctură atât de favorabilă pentru exportul nostru de grâu, când eram aproape singurii exportatori de grâu pe piaţa mondială, să nu ştim să ne folosim de ea, din cauza îndrumării greşite a Comisiei de valorificare, prezidată de d. Negură. | I*idel.RADU