Argus, aprilie 1937 (Anul 27, nr. 7192-7216)

1937-04-01 / nr. 7192

ANUL XXVII No. 7192 rNOUL Mee«L IFord 8­03 Raf StAh București. PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 A­BONAMENTE In străinătate lin an 2209 Lei 6 luni 1300 » 3 luni 800 » 3 fel In fără. i lei în străinătate In țară Un an 1Q00 Lei 5 luni 530 * 3 luni 300 99 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti, Str. Constantin Mills No. 15 INDUSTRIEI si FINANŢEl Director GRIGORE GAFENCU t TELEFON 3.05.44 Joi 1 Aprilie 1937 eSNOCM ii NOUL MODEL ii Ford 8 CILINDRI Raf S. A. R. Bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Exportul agricol Am arătat într’un articol tre­cut în ce stă, du­pă conferinţa d-lui Frunzănescu, agronom, problema exportului agricol: îmbunătăţirea calitativă, raţionalizarea exportu­lui, încurajarea inițiativei private, prin cooperative şi sindicate agri­cole de producţie. Să vorbim astăzi de aceste sin­dicate. Sunt reuniuni de agricultori cari prin mijloace şi metode uniforme şi superioare, produc o marfă uni­formă şi superioară. Sindicatele agricole au o organi­zaţiune, care se ocupă cu procu­rarea seminţei, a îngrăşămintelor, a mijloacelor de muncă. Toate a­­cestea ajută să se obţină cantităţi cât mai mari de produse agricole, de aceeaşi calitate­­. Organizaţia administrativă se compune dintr-un consiliu de ad­ministraţie şi un comitet de direc­ţie, care ţine contactul cu institu­ţiile ştiinţifice, cu fabricile şi fur­nizorii de instrumente şi materiale agricole, cu bursele şi comerţul de desfacere. Ca exemple de sindicate agrico­le şi de producţie vom cita pe cele două cari au luat naştere în 1935, din iniţiativa Uniunei Sindi­catelor Agricole. Sunt începuturi modeste, dar cari au dat frumoase rezultate. Sindicatul pentru producerea batalilor.­­ Şi-a propus să crea­scă şi să trimită batali pe piaţa Parisului, care este bună amatoa­re dar şi foarte pretenţioasă. Re­zultatul a fost minunat. La terme­nul fixat, membrii producători au dat o cantitate anumită de marfă, de anumită calitate. La sosirea măriei la Paris, cumpărătorii au fost entastiasmaţi şi au oferit 0,50 franci francezi la kgr. peste preţul contractat. Dacă producătorii şi-au făcut pe deplin datoria, statul nu şi-a fă­cut-o pe a sa. Sindicatul a vândut bătălii la paritatea de 13 lei fran­cul francez. Banca Naţională a luat toată valuta, iar producători­lor le-a achitat pe 7 lei francul francez. Cu mari sforţări şi sub formă de „primă economică”, li s-a mai acordat încă 2 lei la franc. Din această diferenţă de paritate sindicatul a pierdut peste 1 mi­lion lei, iar producătorii s’au des­curajat. Sindicatul grâului de calitate.­­ Şi-a luat sarcina şi a izbutit să producă un grâu uniform şi de ca­litate superioară, care, mult cerut în străinătate, a făcut „primă” şi a ridicat prestigiul grâului româ­nesc. Secţia de morărit şi panifica­ţie de sub conducerea d-lui dr. D Andronescu, din Institutul de Cer­cetări Agronomice a dat un con­curs nepreţuit acestui sindicat. Dar şi aci statul nu şi-a făcut datoria, iar în codul agricol nu se prevede nici o măsură de încurajarea sin­dicatelor agricole. D. dr­ Frunzănescu împarte pro­prietatea agricolă din România în­ proprietăţi majore (de orice su­prafaţă), conduse de oameni capa­bili de a produce ceia ce se cere şi de calitatea care se cere. Aceste proprietăţi nu cer din partea sta­tului decât o politică agrară bine înţeleasă. Proprietăţi minore con­duse de oameni cari trebuesc or­ganizaţi şi cari au nevoie de asis­­tenţa statului. Statul a făcut greşeala de a le trata pe amândouă la fel. In concluzie, agricultorii trebue să producă şi statul trebue să în­curajeze o producţie de cultate superioară. Ne trebuesc repoftţi­ii prielnice de producere şi de desfacere. Iar condiţia cea mai de seamă este să nu mai subordonăm poli­tica comercială celei valutare, ci invers. Ittg. A. D. Carabella LICESCO . O in­duire de câteva zile pentru lichidarea compensaţ­iilor Hotărârile Delegaţiei economice a guvernului Aseară la orele şease jumătate s’a ţinut la ministerul de Industrie şi Comerţ şedinţa delegaţiei economice a guvernului sub preşedinţia d-lui I­­nculeţ, vice-preşedintele Consi­­liuui de miniştri. Au luat parte d-nii I. Costinescu ministrul Sănătăţii şi Ocrotirilor Socia­le, Vaier Pop, ministrul industriei şi comerţului, R. Franasovici mini­strul comunicaţiilor şi lucrărilor publice, M. Negură ministrul coope­raţiei, I. Nistor ministrul muncii, D. Alimănişteanu sub­secretar de stat la Ministerul de Finanţe, Tiberiu Moşoiu şi M. Berceanu subsecretari de Stat la ministerul de Agricultură şi Domenii şi Em Marian secretar general al ministerului de Industrie şi Comerţ şi secretar al delegaţiei e­­ conomice a guvernului. INDUSTRIALIZAREA INULUI ŞI CÂNEPEI Principala problemă care a for­­mat obiectul discuţiunii delegaţiei economice a guvernului a fost in­­tensificarea culturii şi industriali,­sării inului şi a cânepei. Di acest scop s’a examinat condi­ţiunile de import a seminţelor se­­lecţionate de in şi cânepă care se va face din Riga precum şi din Un­­garia, şi chestiunile în legătură cu finanţarea culturii şi industrializă­rii inului şi a cânepei, precum şi condiţiunile în care urmează a se lansa subscrierea pentru noua so­cietate care se va ocupa cu cultura şi industrializarea celor două plante textile. PREŢUL SULFATULUI DE CUPRU O altă problemă care a format obiectul discuţiunilor delegaţiei e­­conomice a fost producţia şi pre­ţul sulfatului de cupru. In urma cer­­­cetarilor făcute atât de Ministerul de Agricultură si Domenii, cât şi de Ministerul de Industrie şi Comerţ rezultă că preţul de 20,50 lei de Kgr sulfat de cupru ce a fost fixat pentru fabricile din ţară, este în prezent mult inferior preţului sul­­fatului de cupru din străinătate aşa ca importul lui nu ar mai pre­e­zenta convenienţă pentru viticul­tori. Totuşi faţă de obiecţiunile vi­ticultorilor că preţul sulfatului de cupru din ţară ar fi prea mare sa hotărât să se intervină pe lân­gă Ministerul de Finanţe pentru a se reduce taxa pe cifra de afaceri la­ acest produs, ceia ce ar aduce du­­pa sine o micşorare a preţului lui cu aproape 1 leu la Kgr. aşa că preţul sulfatului de cupru ce ar reveni pentru viticultori ar fi de 19,10 lei Kgr. în loc de 20,50 lei Kgr. COMPENSAŢIILE S’a examinat apoi problema pre­­lungirii autorizaţiilor de import în compensaţie, care expiră pe ziua de lazi. din cercetările făcut£ de Mi­ni-­­sterul de Industrie şi Comerţ, rezul­­tă că o singură autorizaţie de com­­­pensaţie din Anglia are dată certă anterioară jurnalului Consiliului de Miniştri privitor la desfiinţarea compensaţiilor, şi care ar tebui res­­pectată. In ce priveşte celelalte autorizaţii de import în compensaţie a căror vala­bilitate expiră pe ziua de azi, s’a hotărât să se acor­de o prelungire de maxi­mum 2—3 zile în caz când formalităţile vamale ar necesita această prelungi­re. FONDUL CONSILIULUI ECONOMIC SUPERIOR S’a examinat apoi contribuţia ca­merilor profesionale la Consiliul Superior Economic ce urmează a lua fiinţă. Prin legea de organizare a Camerelor profesionale se prevede că acestea vor contribui pentru Consiliul Superior Economic cu o cotă de maximum 10 la sută din a­­diţionalele ce li se cuvin de la stat. Administraţiile financiare au in­terpretat însă prevederile acestei legi reţinând pentru anul în curs maximum prevăzut de lege de 10 la sută. Faţă de protestele camerelor profesionale s-a hotărât ca pentru anul în curs să se fixeze o cotă pre­cisă cu care urmează să contribuie aceste instituţii la fondul Consiliu­lui Superior Economic. fr După rezolvarea celorlalte proble­me economice la ordinea zilei, şe­­dinţa delegaţiei economice a guver­nului s’a ridicat la orele 8 jun sea­ra dându-se m­esei următorul COMUNICAT Delegaţia economică a Guvernului s’a întrunit azi la Ministerul In­­dustriei şi comerţului sub preşedin­­ţia d-lui Ion Inculeţ, vice preşedin­tele Consiliului de Miniştri. S'a fixat cu începere dela 1 A­­pr­ie 1937 la 5 la sută cota din veniturile provenite din adiţionalele cuvenite Camerelor de comerţ şi in­­dustrie, de agricultură şi de trimfă care se va percepe conform art. II din Legea pentru înfiinţarea Con­­siliului superior economic şi orga­­nizarea Camerelor profesionale din 29 Aprilie 1936. Această cotă este destinată pen­­tru susţinerea cheltuelilor de orga­nizare şi funcţionare a Consiliului superior economic. S'a examinat în continuare Proce­­sul de statuie ale societăţii naţion­­ale pentru industrializarea texti­­lelor. S’au rezolvat apoi chestiuni cu­­rente. Şedinţa s’a ridicat la ora 8 jun, sesust* . . v­i­l . Criza fieruluiP­IAŢA Străinătatea a suspendat aproape complect fi­­vrările de fier şi semifabricate în ţările importatoare Uzinele noastre metalurgice, mai cu seamă cele cari prelucrează fie­rul şi semifabricatele sale, cum sunt fabricile de sârmă, de cuie, de fier beton, trec de câteva luni prin fri­gurile unei crize de aprovizionare, cum n’a mai fost niciodată. Furia înarmărilor din toată lu­mea, a schimbat cu desăvârşire as­pectul târgului internaţional de fier, oţel şi de diverse metale şi materii prime, necesare marilor uzine de armament din tarile occidentale. Fierul, sub toate formele, fie chiar şi cel vechiu, provenit din o­­biecte de fier reformate, a intrat în rândul metalelor preţioase. A ajuns la preţul de 5 lei kgr., fără să se poată găsi în cantităţi îndestulă­toare, când altădată se putea cum­păra orice cantitate şi imediat li­vrabil cu 1.50­2 lei kgr. Nu numai că fierul s’a scumpit enorm în toate ţările, dar nu mai poate fi obţinut de nicăeri, decât în cantităţi foarte mici, şi la preţuri din ce în ce mai mari. Chiar ţările producătoare de fier vestite prin exportul lor, adeseori la preţuri de dumping, ca Germa­nia, Franţa, Anglia Belgia, etc., nu numai că nu mai exportă In pre­zent fier brut, sau semifabricate, ci din contra importă enorme canti­tăţi din toate ţările continentale şi din colonii, plătind preţuri din ce în ce mai mari. In aceste condiţiuni, piaţa Inter­naţională a fierului a devenit a­­proape închisă pentru Industria me­talurgică românească. Aceasta, în­tâmpină cele mai grozave piedici în aprovizionarea ei pentru nevoile viitoare de apărare naţională şi pentru satisfacerea trebuinţelor campaniei curente de construcţii, a statului şi a particularilor. Situaţia este foarte critică: pe de o parte sunt greutăţile de apro­vizionare, pe de altă parte scum­pirea pe fiecare zi, în proporţii ne­bănuite, a tuturor materiilor prime, în special a semifabricatelor şi a fierului vechiu. Până şi Reşiţa, care e o indu­strie metalurgică integrală, având propriile ei mine de fier, întâmpină şi ea neajunsuri, din cauza scum­pirii şi a greutăţilor de aprovizio­nare cu fier vechiu, pe care îl im­portă din străinătate, pentru com­­plectarea stocului de material brut, necesar producţiei sale variate de oţel. Chiar contractele încheiate în străinătate, de uzinele noastre, pen­tru fier, semifabricate de fier şi fier vechiu, cu luni de zile înainte, nu se execută de industriile exporta­toare. Ele suspendă livrările pe termene foarte lungi, sau anulează pur şi simplu comenzile. Puţinele contracte încheiate în ultimul timp, prevăd la fier şi semi­fabricate preţuri extraordinare, care nu vor mai îngădui uzinelor din ţară, să menţină preţurile reduse de până acum. Astfel, preţul „rastelelor“, semi­fabricate, neapărat necesare uzine­lor de sârmă, cule, fier beton, a a­­juns dela 5 lire sterline tona în Ia­nuarie 1937, la 14 lire sterline şi 10 sh. tona, în a doua jumătate a lu­nii Martie a. c. La paritatea leului, aceasta în­semnează o scumpire, dela 3.20 Iei la 7.63 lei kgr. Faţă de această scumpire extra­ordinară a semifabricatelor, uzinele din ţară se văd nevoite să apuice şi ele, deocamdată, o urcare de 1,50 lei la kgr. de produse de sâr­mă, fier beton, cuie. Această urcare ar fi trebuit să fie şi mai pronunţată, dacă industriile metalurgice de bază ale ţării Jiu şi-ar fi asigurat din timp indepen­denţa, astfel ca piaţa metalurgică românească să nu fie nevoită a urma pas cu pas ritmul brusc şi re­pede de scumpire a semifabricate­lor şi preţurilor metalurgice de pe pieţele străine. Scumpirea produselor de aer, în străinătate şi la noi, nu interesează atât activitatea industrială şi eco­nomică a ţării, cât lipsa acestor semifabricate, care va deveni tot mai pronunţată şi tot mai greu suportată la noi, dacă guver­nul nu va şti să intervină la timp şi în mod efectiv, în ţările producă­toare, ca să livreze uzinelor noa­stre metalurgice materiile prime necesare, tot aşa cum şi noi livrăm acestora, necondiţionat şi în timp util, petrol, cereale, lemne, etc. I. Radu Guvernul intervine pentru plata atonilor externe ale municipiului Bucureşti Un interesant aranjament încheiat la Paris Intre delegaţia finan­ciară a României şi Aso­ciaţiile de purtători de tit­lu­ri româneşti a interve­nit un schimb de scrisori în ceia ce priveşte datorii­lor externe ale municipiu­lui Bucureşti. Prin acest schimb de scrisori, guver­nul român se angajează ca, în termenul cel mai scurt cu putinţă, să deter­mine o lichidare a datorii­lor externe ale muncipiu­­lui Bucureşti. Aranjamentul s-a înche­iat cu Asociaţiile de purtă­­tori din Germania, Belgia, Franţa şi Elveţia. El pri­veşte împrumuturile ora­şului Bucureşti încheiate în anii 1888, 1895 şi 1898. După cum sună aranjamentul, până în trei luni, vor începe ne­gocieri pentru a se deslega defi­nitiv această problemă, atât de veche şi atât de complicată. E bine de altfel, să arătăm că această reluare de negocieri a fost o condiţie categorică, ce ne-a fost pusă cu prilejul încheierii a­­cordurilor pentru plata datoriei externe, semnată la Paris şi că, pentru a se sublinia strânsa le­gătură ce există între cele două probleme­, Asociaţiile de purtă­tori au obţinut ca angajamentul guvernului român să fie înglobat în anexele acordurilor, astfel în­cât nerespectarea lui să fie consi­derat ca o călcare a acordurilor privitoare la plata cuponului ex­tern. Chestiunea aceasta, a neplăţii datoriilor municipiului Bucureşti e veche. Ea a format obiectul a numeroase negocieri. Fără de re­zultat, însă. La un moment dat, acum trei-patru ani, s’a crezut că s’a ajuns la o soluţie. S’a ajuns chiar la încheierea unui protocol, care părea că restabileşte pacea între noi şi creditori. Insă, cu­rând după aceea, — survenind o schimbare de conducere la muni­cipiu, şi noul conducător socotind protocolul defavorabil, l-a lăsat în părăsire. De atunci, creditorii au depus unele stăruinţe. Guvernul le-a în­soţit, uneori, cu bunăvoinţa sa. Se părea chiar că va acorda şi el o sumă care să înlesnească în­cheierea unui acord. Dar, întot­deauna ,stăruinţele s’au izbit de lipsa de fonduri ale muncipiului. De data asta, însă, nu mai poa­te fi vorba de o stăruinţă fără de urmări. Aranjamentul dela Paris preve­de categoric : PANA LA EXPIRA­REA ACORDURILOR FINANCIA­RE DELA PARIS CHESTIUNEA TREBUIE SA FIE DESLECATA­Ne-am interesat în cercuri bine informate, cât reprezintă datoria externă a celor trei împrumuturi şi când se vor relua negocierile. Ni s’a răspuns că dacă, în prim chestiune e o neînţelegere între noi şi creditori, pe chestia cotei de revalorizare a rentelor, în cea de a doua, un fapt este sigur că ne­gocierile vor începe imediat ce noul consiliu va fi constituit. Căci s-a şi produs o intervenţie a gu­vernului, în acest sens. Dealtfel, nu e exclus ca odată cu aceste negocieri să se încerce şi o opera­ţie financiară cu un grup străin, care să înlesneas­că lichidarea împrumutu­rilor în cauză. Rezolvarea cererilor de import pe trimestrul II Comunicatul ministerului d­e in­dustrie Ministerul industriei şi comer­ţului, Direcţia reglementării co­merţului exterior, aduce la cuno­ştinţa importatorilor că, în vede­­­rea eliberării cotelor de import pe trimestrul II, s-au luat urmă­toarele dispoziţiuni: a) Toate cererile de im­port în cotă pe trimestrul al doilea, se vor înregistra în intervalul I Aprilie—31 Mai a. c. Cererile vor tre­bui să fie întocmite pe formularele speciale noui ce se găsesc la sediile Ca­merilor de comerț. b) Toate cererile de fi­xări de noui cote și de ma­j­orari de cote vor fi înre­gistrate în intervalul I— 15 Aprilie aceste cereri urmând a fi soluţionate de comitetul de direcție după închiderea termenuu­lui de depunere a cereri­lor. c) In intervalul dela I A­­prilie—31 Mai ms se vor primi spre înregistrare și nici soluţionare nici o ce­rere de supra-coţă, aces­tea urmând a fi înregistra­te în intervalul I —15 Iu­nie din ţările ce vor­ fi co­m­­uni­cate de minister în termenul necesar. Soluţionarea lor se va face după 15 iunie şi nu­mai în limitele disponibi­lelor restante în trimes­trul II. Orice cerere înregistra­tă altfel decât în cadrul normelor de mai sus nu va fi luată în considerare. Fac excepție de la nor­mele de mai sus cererile de import ale autorități­lor sau instituțiilor publi­ce, industriilor petrolife­re sau miniere, cererile de import de maşini sau de piese de schimb, cere­rile de import pentru unt personal şi de export fără cedare de devize şi cere­rile de import în compen­saţie cari vor fi înregistra­te şi rezolvate în tot cursul trimestrului II, 1937. Convocarea oficiului de valorificare a afrâuei Oficiul de valorificare a grâului a fost convocat pentru azi la orele 18 la Uniunea Camerelor de Agri­­cultură­, - 30 Martie Bursa a fost susţinută la valori cu dobândă fixă. S’au încheiat operaţiuni nume­roase Renta consolidării s’a urcat dela 29 jum. la 30, renta înzestrării dela 71 la 71 jum., renta 1933 dela 52 jum. la 53, împrumutul refacerii de la 54 jum. la 55, renta exproprierii dela 53 la 53 trei sferturi, renta sta­­bilizării dela 52 la 52 jum,­ renta desvoltării dela 51 la 51 jum. Acţiunile S. R. D. au cedat dela 890 la 870, Reşiţa dela 632 la 620, Creditul Industrial dela 650 la 640, S. T. B. optate dela 1490 la 1460, iar cele complect vărsate dela 1470 la 1450. Valorile petrolifere au rămas la nivelul cursurilor din ajun. ■ Piaţa cerealelor a fost ori foarte însufleţită la grâu şi la porumb şi ceva mai puţin la secară. La porumb, urcarea a fost pro­vocată de ştirile venite din Argen­tina, unde s-au înregistrat urcări cu 30 puncte, astfel că preţul porum­bului ajunsese la 31.500 lei vago­nul bordo. Spre seară însă, piaţa argentiniană s’a liniştit, şi la noi po­rumbul s’a încheiat la 31.000 lei.­­’ Preţul grâului de 78 kg. cu 3 la sută, s’a urcat la 61 de mii rob. Este preţul cel mai urcat dela 1929 în­coace. Secara valorează 50.000 Iei, ovă­zul 30.000 lei, iar celelalte cereale au rămas neschimbate.­­ Piaţa devizelor negociabile a fost ori liniştită şi lipsită de transac­ting importante, din cauza lipsei de numerar, ce s’a manifestat ori, cu prilejul angajamentelor de la sfârşitul lunii. Cursurile au rămas aproape neschimbate. Marca germană a cotat 35.80— 35.85 ; shilingul austriac 27.30— 27.35 ; coroana cehă a cotat la 5.25- 5.30 ; drahma 86—86 și un sfert, și pengoe 26.30—26.60. Azi expiră termenul de negociabilitate a lirei ita­liene. Datorită acestui fapt, lira italiană a lipsit ori de pe piaţă. Cursul la care literele ne­vândute vor fi luate de Banca Naţională, se va fi­xa în câteva zile. Suntem informaţi de cercurile au­torizate, că devizele rămase din exportul prin compensaţie, vor fi achitate exportatorilor cu prima de 38 la sută. Dealtfel, şi până acum, când ex­portatorii au depus devizele, neîn­­trebuinţându-se în compensaţie, deşi exportul a fost declarat „în compensaţie“, I­ s’au achitat devi­zele, cu prima de 38 la sută. Pr­in legătură cu importul şî expor­tul, mai nou, s’a introdus obliga­ţiunea de a se justifica plata impo­zitului proporţional asupra tuturor comenzilor, considerându-le drept furnituri. Uniunea generală a indu­striaşilor din România a început o acţiune energică împotriva acestei proceduri, protestând în memoriul său, înaintat ministerului de finanţe, în această chestie, de a se califica orice vânzare de mărfuri, fie indi­genă, fie străină, drept furnitură, şi a se pretinde impozitul proporţio­nal de 1.40 la sută şi timbrul de a­­viaţie de 0.10 la sută, prevăzute numai pentru contractările de fur­nituri.­ Astăzi Hind 31 Martie, expiră ter­menul autorizaţiilor de compen­saţii. Rămâne ca Banca Naţională să ia o hotărîre în ceea ce priveşte termenul de înaintare a documente­lor la Institutul de Emisiune. Conform dispoz­iunilor în vi­goare, şi acest termen expiră azi. Deoarece şi astăzi se mai pot vă­mui importurile, este logic ca ter­menul pentru depunerea documen­telor, să fie prelungit. Dealtfel, mersul tehnic al anulării documentelor în compensaţie şi a­­rierate, va dura încă mult timp, căci eri s’au depus mai multe sute de documente. 9 D. Mitită Constantînescu, guver­natorul Băncii Naţionale, care s’a înapoiat din străinătate, a avut eri o întrevedere cu d-nii miniştri M. Cancîcov şi Victor Antonescu, pe care i-a pus în curent cu rezulta­tele obţinute, cu ocazia tratative­lor de la Paris, Berlin şi Bruxelles. • Pentru o bună aplicare a legii impozitului pe cifra de afaceri, mi­­nisterul de finanţe a dispus ca asu­pra tăturoaselor şi marginilor ră­mase de la tăierea buştenilor în di­ferite forme, să se perceapă impo­zitul pe cifra de afaceri de 3 la sută, conform legii. Acolo unde se vor observa ne­reguli, se vor dresa acte de con­travenţie. "­ Ministerul de finanţe face cunos­cut celor interesaţi, că plata crean­ţelor asupra Statului, din exerciţiile 1934-35, 1935-36 şî 1936-37, se va face fără nici o ordine de prefe­rinţă, faţă de creanţele din exerci­ţiul curent. In acest scop, s’au dat dispozi­­ţiuni de contopire a conturilor la Banca Naţională, B. Bd. Citiţi în pag. III-a Cum se plătesc creanţele statului Aplicarea nouilor taxe de consumaţie Citiţi în pag. V-a Lista nouilor articole contingentate Textul decretului regal Schimbul devizelor Din exporturi Acord comercial între India şi Japo­nia BOOMBAY, 30 (Rador). — Du­pă negocieri cari au durat aproa­­pe şapte luni s’a încheiat azi un acord între Indiile engleze şi Ja­ponia, prin care se reglementară comerţul cu produse de bumbac. Noul buget al Camerei de Comerţ din Bucureşti Camera de Comerţ şi Industrie din Bucureşti şi-a alcătuit bugetul pe anul 1937-3S, care a fost apro­bat de Cons­iul de administraţie in şedinţa din 29 Martie 1937-Bugetul prezintă la venituri şi la cheltueli suma de lei 26.773­ 000-Din această sumă, lei 4.800.000, au fost afectaţi învăţământului co­mercial de diferite grade-Pentru diferite aşezăminte ne­cesare comerţului s-a prevăzut su­ma de 6-400-000 sumă în care sunt cuprinse şi cheltuelile necesare pentru organizarea registrului co­merţului-Camera ţinând seama de împre­jurările grele prin care trec foştii comercianţi căzuţi din cauza cri­zei, a alocat ca fond pentru ajur­­orarea acestora suma de lei 1 mi­lion 300.000, acesta în afară de fondul de 5­ 000.000 lei destinat o­­perei de asistenţă a aceloraşi co­mercianţi-D. Ing. Christian Pennescu- Kertsch, Preşedintele Camerei, ţi­nând seama de scumpirea conti­nuă a traiului, precum şi de greu­­taţile prin care trec micii func­ţionari ai instituţiei, a hotărât să se suprime din buget cheltuelile de reprezentare ce-i sunt atribui­te prin chiar bugetul-tip al Mini­sterului de Industrie, iar suma de lei 250.000, — cât reprezentau a­­ceste cheltueli — să servească la creiarea unei situaţiuni mai bune acestor mici funcţionari. Prin a­­cest gest al preşedintelui, avan­sarea micilor funcţionari meritu­oşi, nu încarcă cu nimic bugetul Camerei. » Trebue să constatăm că bugetul Camerei de Comerț reprezintă o lăudabilă încercare de adaptare a cifrelor la nevoile reale ale comer­țului. Sumele de căpetenie sunt prevăzute pentru opere culturale, sociale şi profesionale de ordin ne­gustoresc-Comprimarea diferitelor cifre dovedeşte o strictă şi serioasă gos­podărie. In ceia ce priveşte­ gestul preşe­dintelui Camerei, el vorbeşte de la sine.

Next