Argus, aprilie 1937 (Anul 27, nr. 7192-7216)
1937-04-01 / nr. 7192
ANUL XXVII No. 7192 rNOUL Mee«L IFord 803 Raf StAh București. PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 ABONAMENTE In străinătate lin an 2209 Lei 6 luni 1300 » 3 luni 800 » 3 fel In fără. i lei în străinătate In țară Un an 1Q00 Lei 5 luni 530 * 3 luni 300 99 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti, Str. Constantin Mills No. 15 INDUSTRIEI si FINANŢEl Director GRIGORE GAFENCU t TELEFON 3.05.44 Joi 1 Aprilie 1937 eSNOCM ii NOUL MODEL ii Ford 8 CILINDRI Raf S. A. R. Bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Exportul agricol Am arătat într’un articol trecut în ce stă, după conferinţa d-lui Frunzănescu, agronom, problema exportului agricol: îmbunătăţirea calitativă, raţionalizarea exportului, încurajarea inițiativei private, prin cooperative şi sindicate agricole de producţie. Să vorbim astăzi de aceste sindicate. Sunt reuniuni de agricultori cari prin mijloace şi metode uniforme şi superioare, produc o marfă uniformă şi superioară. Sindicatele agricole au o organizaţiune, care se ocupă cu procurarea seminţei, a îngrăşămintelor, a mijloacelor de muncă. Toate acestea ajută să se obţină cantităţi cât mai mari de produse agricole, de aceeaşi calitate. Organizaţia administrativă se compune dintr-un consiliu de administraţie şi un comitet de direcţie, care ţine contactul cu instituţiile ştiinţifice, cu fabricile şi furnizorii de instrumente şi materiale agricole, cu bursele şi comerţul de desfacere. Ca exemple de sindicate agricole şi de producţie vom cita pe cele două cari au luat naştere în 1935, din iniţiativa Uniunei Sindicatelor Agricole. Sunt începuturi modeste, dar cari au dat frumoase rezultate. Sindicatul pentru producerea batalilor. Şi-a propus să crească şi să trimită batali pe piaţa Parisului, care este bună amatoare dar şi foarte pretenţioasă. Rezultatul a fost minunat. La termenul fixat, membrii producători au dat o cantitate anumită de marfă, de anumită calitate. La sosirea măriei la Paris, cumpărătorii au fost entastiasmaţi şi au oferit 0,50 franci francezi la kgr. peste preţul contractat. Dacă producătorii şi-au făcut pe deplin datoria, statul nu şi-a făcut-o pe a sa. Sindicatul a vândut bătălii la paritatea de 13 lei francul francez. Banca Naţională a luat toată valuta, iar producătorilor le-a achitat pe 7 lei francul francez. Cu mari sforţări şi sub formă de „primă economică”, li s-a mai acordat încă 2 lei la franc. Din această diferenţă de paritate sindicatul a pierdut peste 1 milion lei, iar producătorii s’au descurajat. Sindicatul grâului de calitate. Şi-a luat sarcina şi a izbutit să producă un grâu uniform şi de calitate superioară, care, mult cerut în străinătate, a făcut „primă” şi a ridicat prestigiul grâului românesc. Secţia de morărit şi panificaţie de sub conducerea d-lui dr. D Andronescu, din Institutul de Cercetări Agronomice a dat un concurs nepreţuit acestui sindicat. Dar şi aci statul nu şi-a făcut datoria, iar în codul agricol nu se prevede nici o măsură de încurajarea sindicatelor agricole. D. dr Frunzănescu împarte proprietatea agricolă din România în proprietăţi majore (de orice suprafaţă), conduse de oameni capabili de a produce ceia ce se cere şi de calitatea care se cere. Aceste proprietăţi nu cer din partea statului decât o politică agrară bine înţeleasă. Proprietăţi minore conduse de oameni cari trebuesc organizaţi şi cari au nevoie de asistenţa statului. Statul a făcut greşeala de a le trata pe amândouă la fel. In concluzie, agricultorii trebue să producă şi statul trebue să încurajeze o producţie de cultate superioară. Ne trebuesc repoftţiii prielnice de producere şi de desfacere. Iar condiţia cea mai de seamă este să nu mai subordonăm politica comercială celei valutare, ci invers. Ittg. A. D. Carabella LICESCO . O induire de câteva zile pentru lichidarea compensaţiilor Hotărârile Delegaţiei economice a guvernului Aseară la orele şease jumătate s’a ţinut la ministerul de Industrie şi Comerţ şedinţa delegaţiei economice a guvernului sub preşedinţia d-lui Inculeţ, vice-preşedintele Consiliuui de miniştri. Au luat parte d-nii I. Costinescu ministrul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, Vaier Pop, ministrul industriei şi comerţului, R. Franasovici ministrul comunicaţiilor şi lucrărilor publice, M. Negură ministrul cooperaţiei, I. Nistor ministrul muncii, D. Alimănişteanu subsecretar de stat la Ministerul de Finanţe, Tiberiu Moşoiu şi M. Berceanu subsecretari de Stat la ministerul de Agricultură şi Domenii şi Em Marian secretar general al ministerului de Industrie şi Comerţ şi secretar al delegaţiei e conomice a guvernului. INDUSTRIALIZAREA INULUI ŞI CÂNEPEI Principala problemă care a format obiectul discuţiunii delegaţiei economice a guvernului a fost intensificarea culturii şi industriali,sării inului şi a cânepei. Di acest scop s’a examinat condiţiunile de import a seminţelor selecţionate de in şi cânepă care se va face din Riga precum şi din Ungaria, şi chestiunile în legătură cu finanţarea culturii şi industrializării inului şi a cânepei, precum şi condiţiunile în care urmează a se lansa subscrierea pentru noua societate care se va ocupa cu cultura şi industrializarea celor două plante textile. PREŢUL SULFATULUI DE CUPRU O altă problemă care a format obiectul discuţiunilor delegaţiei economice a fost producţia şi preţul sulfatului de cupru. In urma cercetarilor făcute atât de Ministerul de Agricultură si Domenii, cât şi de Ministerul de Industrie şi Comerţ rezultă că preţul de 20,50 lei de Kgr sulfat de cupru ce a fost fixat pentru fabricile din ţară, este în prezent mult inferior preţului sulfatului de cupru din străinătate aşa ca importul lui nu ar mai preezenta convenienţă pentru viticultori. Totuşi faţă de obiecţiunile viticultorilor că preţul sulfatului de cupru din ţară ar fi prea mare sa hotărât să se intervină pe lângă Ministerul de Finanţe pentru a se reduce taxa pe cifra de afaceri la acest produs, ceia ce ar aduce dupa sine o micşorare a preţului lui cu aproape 1 leu la Kgr. aşa că preţul sulfatului de cupru ce ar reveni pentru viticultori ar fi de 19,10 lei Kgr. în loc de 20,50 lei Kgr. COMPENSAŢIILE S’a examinat apoi problema prelungirii autorizaţiilor de import în compensaţie, care expiră pe ziua de lazi. din cercetările făcut£ de Mini-sterul de Industrie şi Comerţ, rezultă că o singură autorizaţie de compensaţie din Anglia are dată certă anterioară jurnalului Consiliului de Miniştri privitor la desfiinţarea compensaţiilor, şi care ar tebui respectată. In ce priveşte celelalte autorizaţii de import în compensaţie a căror valabilitate expiră pe ziua de azi, s’a hotărât să se acorde o prelungire de maximum 2—3 zile în caz când formalităţile vamale ar necesita această prelungire. FONDUL CONSILIULUI ECONOMIC SUPERIOR S’a examinat apoi contribuţia camerilor profesionale la Consiliul Superior Economic ce urmează a lua fiinţă. Prin legea de organizare a Camerelor profesionale se prevede că acestea vor contribui pentru Consiliul Superior Economic cu o cotă de maximum 10 la sută din adiţionalele ce li se cuvin de la stat. Administraţiile financiare au interpretat însă prevederile acestei legi reţinând pentru anul în curs maximum prevăzut de lege de 10 la sută. Faţă de protestele camerelor profesionale s-a hotărât ca pentru anul în curs să se fixeze o cotă precisă cu care urmează să contribuie aceste instituţii la fondul Consiliului Superior Economic. fr După rezolvarea celorlalte probleme economice la ordinea zilei, şedinţa delegaţiei economice a guvernului s’a ridicat la orele 8 jun seara dându-se mesei următorul COMUNICAT Delegaţia economică a Guvernului s’a întrunit azi la Ministerul Industriei şi comerţului sub preşedinţia d-lui Ion Inculeţ, vice preşedintele Consiliului de Miniştri. S'a fixat cu începere dela 1 Aprie 1937 la 5 la sută cota din veniturile provenite din adiţionalele cuvenite Camerelor de comerţ şi industrie, de agricultură şi de trimfă care se va percepe conform art. II din Legea pentru înfiinţarea Consiliului superior economic şi organizarea Camerelor profesionale din 29 Aprilie 1936. Această cotă este destinată pentru susţinerea cheltuelilor de organizare şi funcţionare a Consiliului superior economic. S'a examinat în continuare Procesul de statuie ale societăţii naţionale pentru industrializarea textilelor. S’au rezolvat apoi chestiuni curente. Şedinţa s’a ridicat la ora 8 jun, sesust* . . vil . Criza fieruluiPIAŢA Străinătatea a suspendat aproape complect fivrările de fier şi semifabricate în ţările importatoare Uzinele noastre metalurgice, mai cu seamă cele cari prelucrează fierul şi semifabricatele sale, cum sunt fabricile de sârmă, de cuie, de fier beton, trec de câteva luni prin frigurile unei crize de aprovizionare, cum n’a mai fost niciodată. Furia înarmărilor din toată lumea, a schimbat cu desăvârşire aspectul târgului internaţional de fier, oţel şi de diverse metale şi materii prime, necesare marilor uzine de armament din tarile occidentale. Fierul, sub toate formele, fie chiar şi cel vechiu, provenit din obiecte de fier reformate, a intrat în rândul metalelor preţioase. A ajuns la preţul de 5 lei kgr., fără să se poată găsi în cantităţi îndestulătoare, când altădată se putea cumpăra orice cantitate şi imediat livrabil cu 1.502 lei kgr. Nu numai că fierul s’a scumpit enorm în toate ţările, dar nu mai poate fi obţinut de nicăeri, decât în cantităţi foarte mici, şi la preţuri din ce în ce mai mari. Chiar ţările producătoare de fier vestite prin exportul lor, adeseori la preţuri de dumping, ca Germania, Franţa, Anglia Belgia, etc., nu numai că nu mai exportă In prezent fier brut, sau semifabricate, ci din contra importă enorme cantităţi din toate ţările continentale şi din colonii, plătind preţuri din ce în ce mai mari. In aceste condiţiuni, piaţa Internaţională a fierului a devenit aproape închisă pentru Industria metalurgică românească. Aceasta, întâmpină cele mai grozave piedici în aprovizionarea ei pentru nevoile viitoare de apărare naţională şi pentru satisfacerea trebuinţelor campaniei curente de construcţii, a statului şi a particularilor. Situaţia este foarte critică: pe de o parte sunt greutăţile de aprovizionare, pe de altă parte scumpirea pe fiecare zi, în proporţii nebănuite, a tuturor materiilor prime, în special a semifabricatelor şi a fierului vechiu. Până şi Reşiţa, care e o industrie metalurgică integrală, având propriile ei mine de fier, întâmpină şi ea neajunsuri, din cauza scumpirii şi a greutăţilor de aprovizionare cu fier vechiu, pe care îl importă din străinătate, pentru complectarea stocului de material brut, necesar producţiei sale variate de oţel. Chiar contractele încheiate în străinătate, de uzinele noastre, pentru fier, semifabricate de fier şi fier vechiu, cu luni de zile înainte, nu se execută de industriile exportatoare. Ele suspendă livrările pe termene foarte lungi, sau anulează pur şi simplu comenzile. Puţinele contracte încheiate în ultimul timp, prevăd la fier şi semifabricate preţuri extraordinare, care nu vor mai îngădui uzinelor din ţară, să menţină preţurile reduse de până acum. Astfel, preţul „rastelelor“, semifabricate, neapărat necesare uzinelor de sârmă, cule, fier beton, a ajuns dela 5 lire sterline tona în Ianuarie 1937, la 14 lire sterline şi 10 sh. tona, în a doua jumătate a lunii Martie a. c. La paritatea leului, aceasta însemnează o scumpire, dela 3.20 Iei la 7.63 lei kgr. Faţă de această scumpire extraordinară a semifabricatelor, uzinele din ţară se văd nevoite să apuice şi ele, deocamdată, o urcare de 1,50 lei la kgr. de produse de sârmă, fier beton, cuie. Această urcare ar fi trebuit să fie şi mai pronunţată, dacă industriile metalurgice de bază ale ţării Jiu şi-ar fi asigurat din timp independenţa, astfel ca piaţa metalurgică românească să nu fie nevoită a urma pas cu pas ritmul brusc şi repede de scumpire a semifabricatelor şi preţurilor metalurgice de pe pieţele străine. Scumpirea produselor de aer, în străinătate şi la noi, nu interesează atât activitatea industrială şi economică a ţării, cât lipsa acestor semifabricate, care va deveni tot mai pronunţată şi tot mai greu suportată la noi, dacă guvernul nu va şti să intervină la timp şi în mod efectiv, în ţările producătoare, ca să livreze uzinelor noastre metalurgice materiile prime necesare, tot aşa cum şi noi livrăm acestora, necondiţionat şi în timp util, petrol, cereale, lemne, etc. I. Radu Guvernul intervine pentru plata atonilor externe ale municipiului Bucureşti Un interesant aranjament încheiat la Paris Intre delegaţia financiară a României şi Asociaţiile de purtători de titluri româneşti a intervenit un schimb de scrisori în ceia ce priveşte datoriilor externe ale municipiului Bucureşti. Prin acest schimb de scrisori, guvernul român se angajează ca, în termenul cel mai scurt cu putinţă, să determine o lichidare a datoriilor externe ale muncipiului Bucureşti. Aranjamentul s-a încheiat cu Asociaţiile de purtători din Germania, Belgia, Franţa şi Elveţia. El priveşte împrumuturile oraşului Bucureşti încheiate în anii 1888, 1895 şi 1898. După cum sună aranjamentul, până în trei luni, vor începe negocieri pentru a se deslega definitiv această problemă, atât de veche şi atât de complicată. E bine de altfel, să arătăm că această reluare de negocieri a fost o condiţie categorică, ce ne-a fost pusă cu prilejul încheierii acordurilor pentru plata datoriei externe, semnată la Paris şi că, pentru a se sublinia strânsa legătură ce există între cele două probleme, Asociaţiile de purtători au obţinut ca angajamentul guvernului român să fie înglobat în anexele acordurilor, astfel încât nerespectarea lui să fie considerat ca o călcare a acordurilor privitoare la plata cuponului extern. Chestiunea aceasta, a neplăţii datoriilor municipiului Bucureşti e veche. Ea a format obiectul a numeroase negocieri. Fără de rezultat, însă. La un moment dat, acum trei-patru ani, s’a crezut că s’a ajuns la o soluţie. S’a ajuns chiar la încheierea unui protocol, care părea că restabileşte pacea între noi şi creditori. Insă, curând după aceea, — survenind o schimbare de conducere la municipiu, şi noul conducător socotind protocolul defavorabil, l-a lăsat în părăsire. De atunci, creditorii au depus unele stăruinţe. Guvernul le-a însoţit, uneori, cu bunăvoinţa sa. Se părea chiar că va acorda şi el o sumă care să înlesnească încheierea unui acord. Dar, întotdeauna ,stăruinţele s’au izbit de lipsa de fonduri ale muncipiului. De data asta, însă, nu mai poate fi vorba de o stăruinţă fără de urmări. Aranjamentul dela Paris prevede categoric : PANA LA EXPIRAREA ACORDURILOR FINANCIARE DELA PARIS CHESTIUNEA TREBUIE SA FIE DESLECATANe-am interesat în cercuri bine informate, cât reprezintă datoria externă a celor trei împrumuturi şi când se vor relua negocierile. Ni s’a răspuns că dacă, în prim chestiune e o neînţelegere între noi şi creditori, pe chestia cotei de revalorizare a rentelor, în cea de a doua, un fapt este sigur că negocierile vor începe imediat ce noul consiliu va fi constituit. Căci s-a şi produs o intervenţie a guvernului, în acest sens. Dealtfel, nu e exclus ca odată cu aceste negocieri să se încerce şi o operaţie financiară cu un grup străin, care să înlesnească lichidarea împrumuturilor în cauză. Rezolvarea cererilor de import pe trimestrul II Comunicatul ministerului de industrie Ministerul industriei şi comerţului, Direcţia reglementării comerţului exterior, aduce la cunoştinţa importatorilor că, în vederea eliberării cotelor de import pe trimestrul II, s-au luat următoarele dispoziţiuni: a) Toate cererile de import în cotă pe trimestrul al doilea, se vor înregistra în intervalul I Aprilie—31 Mai a. c. Cererile vor trebui să fie întocmite pe formularele speciale noui ce se găsesc la sediile Camerilor de comerț. b) Toate cererile de fixări de noui cote și de majorari de cote vor fi înregistrate în intervalul I— 15 Aprilie aceste cereri urmând a fi soluţionate de comitetul de direcție după închiderea termenuului de depunere a cererilor. c) In intervalul dela I Aprilie—31 Mai ms se vor primi spre înregistrare și nici soluţionare nici o cerere de supra-coţă, acestea urmând a fi înregistrate în intervalul I —15 Iunie din ţările ce vor fi comunicate de minister în termenul necesar. Soluţionarea lor se va face după 15 iunie şi numai în limitele disponibilelor restante în trimestrul II. Orice cerere înregistrată altfel decât în cadrul normelor de mai sus nu va fi luată în considerare. Fac excepție de la normele de mai sus cererile de import ale autorităților sau instituțiilor publice, industriilor petrolifere sau miniere, cererile de import de maşini sau de piese de schimb, cererile de import pentru unt personal şi de export fără cedare de devize şi cererile de import în compensaţie cari vor fi înregistrate şi rezolvate în tot cursul trimestrului II, 1937. Convocarea oficiului de valorificare a afrâuei Oficiul de valorificare a grâului a fost convocat pentru azi la orele 18 la Uniunea Camerelor de Agricultură, - 30 Martie Bursa a fost susţinută la valori cu dobândă fixă. S’au încheiat operaţiuni numeroase Renta consolidării s’a urcat dela 29 jum. la 30, renta înzestrării dela 71 la 71 jum., renta 1933 dela 52 jum. la 53, împrumutul refacerii de la 54 jum. la 55, renta exproprierii dela 53 la 53 trei sferturi, renta stabilizării dela 52 la 52 jum, renta desvoltării dela 51 la 51 jum. Acţiunile S. R. D. au cedat dela 890 la 870, Reşiţa dela 632 la 620, Creditul Industrial dela 650 la 640, S. T. B. optate dela 1490 la 1460, iar cele complect vărsate dela 1470 la 1450. Valorile petrolifere au rămas la nivelul cursurilor din ajun. ■ Piaţa cerealelor a fost ori foarte însufleţită la grâu şi la porumb şi ceva mai puţin la secară. La porumb, urcarea a fost provocată de ştirile venite din Argentina, unde s-au înregistrat urcări cu 30 puncte, astfel că preţul porumbului ajunsese la 31.500 lei vagonul bordo. Spre seară însă, piaţa argentiniană s’a liniştit, şi la noi porumbul s’a încheiat la 31.000 lei.’ Preţul grâului de 78 kg. cu 3 la sută, s’a urcat la 61 de mii rob. Este preţul cel mai urcat dela 1929 încoace. Secara valorează 50.000 Iei, ovăzul 30.000 lei, iar celelalte cereale au rămas neschimbate. Piaţa devizelor negociabile a fost ori liniştită şi lipsită de transacting importante, din cauza lipsei de numerar, ce s’a manifestat ori, cu prilejul angajamentelor de la sfârşitul lunii. Cursurile au rămas aproape neschimbate. Marca germană a cotat 35.80— 35.85 ; shilingul austriac 27.30— 27.35 ; coroana cehă a cotat la 5.25- 5.30 ; drahma 86—86 și un sfert, și pengoe 26.30—26.60. Azi expiră termenul de negociabilitate a lirei italiene. Datorită acestui fapt, lira italiană a lipsit ori de pe piaţă. Cursul la care literele nevândute vor fi luate de Banca Naţională, se va fixa în câteva zile. Suntem informaţi de cercurile autorizate, că devizele rămase din exportul prin compensaţie, vor fi achitate exportatorilor cu prima de 38 la sută. Dealtfel, şi până acum, când exportatorii au depus devizele, neîntrebuinţându-se în compensaţie, deşi exportul a fost declarat „în compensaţie“, I s’au achitat devizele, cu prima de 38 la sută. Prin legătură cu importul şî exportul, mai nou, s’a introdus obligaţiunea de a se justifica plata impozitului proporţional asupra tuturor comenzilor, considerându-le drept furnituri. Uniunea generală a industriaşilor din România a început o acţiune energică împotriva acestei proceduri, protestând în memoriul său, înaintat ministerului de finanţe, în această chestie, de a se califica orice vânzare de mărfuri, fie indigenă, fie străină, drept furnitură, şi a se pretinde impozitul proporţional de 1.40 la sută şi timbrul de aviaţie de 0.10 la sută, prevăzute numai pentru contractările de furnituri. Astăzi Hind 31 Martie, expiră termenul autorizaţiilor de compensaţii. Rămâne ca Banca Naţională să ia o hotărîre în ceea ce priveşte termenul de înaintare a documentelor la Institutul de Emisiune. Conform dispoziunilor în vigoare, şi acest termen expiră azi. Deoarece şi astăzi se mai pot vămui importurile, este logic ca termenul pentru depunerea documentelor, să fie prelungit. Dealtfel, mersul tehnic al anulării documentelor în compensaţie şi arierate, va dura încă mult timp, căci eri s’au depus mai multe sute de documente. 9 D. Mitită Constantînescu, guvernatorul Băncii Naţionale, care s’a înapoiat din străinătate, a avut eri o întrevedere cu d-nii miniştri M. Cancîcov şi Victor Antonescu, pe care i-a pus în curent cu rezultatele obţinute, cu ocazia tratativelor de la Paris, Berlin şi Bruxelles. • Pentru o bună aplicare a legii impozitului pe cifra de afaceri, ministerul de finanţe a dispus ca asupra tăturoaselor şi marginilor rămase de la tăierea buştenilor în diferite forme, să se perceapă impozitul pe cifra de afaceri de 3 la sută, conform legii. Acolo unde se vor observa nereguli, se vor dresa acte de contravenţie. " Ministerul de finanţe face cunoscut celor interesaţi, că plata creanţelor asupra Statului, din exerciţiile 1934-35, 1935-36 şî 1936-37, se va face fără nici o ordine de preferinţă, faţă de creanţele din exerciţiul curent. In acest scop, s’au dat dispoziţiuni de contopire a conturilor la Banca Naţională, B. Bd. Citiţi în pag. III-a Cum se plătesc creanţele statului Aplicarea nouilor taxe de consumaţie Citiţi în pag. V-a Lista nouilor articole contingentate Textul decretului regal Schimbul devizelor Din exporturi Acord comercial între India şi Japonia BOOMBAY, 30 (Rador). — După negocieri cari au durat aproape şapte luni s’a încheiat azi un acord între Indiile engleze şi Japonia, prin care se reglementară comerţul cu produse de bumbac. Noul buget al Camerei de Comerţ din Bucureşti Camera de Comerţ şi Industrie din Bucureşti şi-a alcătuit bugetul pe anul 1937-3S, care a fost aprobat de Consiul de administraţie in şedinţa din 29 Martie 1937-Bugetul prezintă la venituri şi la cheltueli suma de lei 26.773 000-Din această sumă, lei 4.800.000, au fost afectaţi învăţământului comercial de diferite grade-Pentru diferite aşezăminte necesare comerţului s-a prevăzut suma de 6-400-000 sumă în care sunt cuprinse şi cheltuelile necesare pentru organizarea registrului comerţului-Camera ţinând seama de împrejurările grele prin care trec foştii comercianţi căzuţi din cauza crizei, a alocat ca fond pentru ajurorarea acestora suma de lei 1 milion 300.000, acesta în afară de fondul de 5 000.000 lei destinat operei de asistenţă a aceloraşi comercianţi-D. Ing. Christian Pennescu- Kertsch, Preşedintele Camerei, ţinând seama de scumpirea continuă a traiului, precum şi de greutaţile prin care trec micii funcţionari ai instituţiei, a hotărât să se suprime din buget cheltuelile de reprezentare ce-i sunt atribuite prin chiar bugetul-tip al Ministerului de Industrie, iar suma de lei 250.000, — cât reprezentau aceste cheltueli — să servească la creiarea unei situaţiuni mai bune acestor mici funcţionari. Prin acest gest al preşedintelui, avansarea micilor funcţionari merituoşi, nu încarcă cu nimic bugetul Camerei. » Trebue să constatăm că bugetul Camerei de Comerț reprezintă o lăudabilă încercare de adaptare a cifrelor la nevoile reale ale comerțului. Sumele de căpetenie sunt prevăzute pentru opere culturale, sociale şi profesionale de ordin negustoresc-Comprimarea diferitelor cifre dovedeşte o strictă şi serioasă gospodărie. In ceia ce priveşte gestul preşedintelui Camerei, el vorbeşte de la sine.