Argus, mai 1937 (Anul 27, nr. 7217-7239)
1937-05-01 / nr. 7217
ARON in tară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ ANENTE In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 » 3 luni 80 . 3 lei in tară. fe iei in străinătate / ANUL XXVII No. 7217 6 PAGINI NOUL MODEL Ford 8 CILDNmSl Raf u* ► Hi&uresti, PALATUL Cl&LOP ! Telefon 209.84. 217.490——•—• •—SSPWMMMti ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director GRIGORE GAFENCU TELEFON 3.05.44 Sâmbătă 1 Mai 1937 NOUL MODEL Ford 8 CILINDRI Raf 8. A.R. iel Bucureşti, PALATUL CIGLOP Telefon 209.64. 217.49 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Una spunem şi alta facem “, guvernator al Băncii Naţionale a făcut la Londra declaraţii presei engleze. întrebat ce atitudine are România faţă de capitalurile străine, a spus că „revenirea acestor capitaluri ar fi de cel mai mare folos pentru viaţa economică a României“. Şi a mai spus „că trebue să se facă tot posibilul pentru a se încuraja întreprinderile străine din România“. Aceste declaraţii nu au fost făcute desigur, pentru noi, ci pentru străinătate. Străinătatea însă, nici nu cere atâta generozitate din partea guvernului român. Capitalul strein doreşte un singur lucru: sa poată lucră în România în condiţii egale cu capitalul naţional şi să nu fie expus nici unui abuz, faţă de care el e neputincios. Capitalul strein a colaborat în trecut cu multă tragere de inimă la desvoltarea economiei noastre. Orice om de bună credinţă nu-i poate contesta acest merit. Că acest capital strein a avut beneficii în România e firesc. Şi capitalul naţional lucrează ca să aibă câştig. Aceasta e ordinea capitalisto-burgheză. De un timp încoace,dând urmare poate cu prea multă uşurinţă, unor intrese de ordin lăturalnic, interese care în realitate nu desleagă nici probleme sociale şi cu atât mai puţin marile probleme economice, guvernanţii noştrii în contrazicere cu atitudinea ce o au când se găsesc la Londra, la Paris, sau Berlin, au făcut în ultima vreme legi cu caracter vexatoriu pentru capital. — legii cunoscute şi comentate în străinătate — cari nu pot fi folositoare. D. guvernator al Băncii Naţionala a făcut declaraţii tocmai la Londra, unde se găseşte isvorul capitalurilor importante, cari au fost investite în industria noastră petroliferă. Acolo au sediul lor societăţile care finanţează aproape 80 la sută din industria noastră petroliferă. Ele vor trebui să fie martorii bunei voinţi şi a bunei credinţe ce o arborează un mare demnitar al ţării, când nu mai mult decât acum o lună s-a votat legea minelor şi legea bancară. Am comentat, la timpul lor, anoraliile acestor legi și am arătat cât de lipsită de prudență e acea încercare a cârmuirii de a interveni în mod arbitrar, în mersul economiei noastre. Cât de mari sunt răspunderile guvernului de a fi făcut o lege, care în mod practic suprimă orice interes pentru capitalistul străin doritor să descopere noui regiuni petrolifere la noi în ţară, am spus în nenumărate rânduri. Şi ca să întărim încă odată această afirmare, rugăm pe cetitor să ne spună dacă e firesc ca acela ce caută Petrel pe o întindere de 50.000 hectare, să primească apoi spre folosinţă numai vreo 450 sau 500 hectare? Şi tot astfel cum cârmuirea a crezut că e bine să orânduiască condiţiile pentru valorificarea, subsolului minier necunoscut, ea nu s-a sfiit să împiedece desvoltarea firească a întreprinderilor petrolifere din ţară. îu e oare o împiedecare acel text de lege care opreşte societăţile petrolifere în plină desvoltare, de a mai înstări cu unelte şi cu instalaţii întregul lor aparat de distribuţie a produselor petrolifere în ţară? De azi înainte nu se mai pot instala în ţara românească depozite de petrol. Acela ce învesteşte bani în astfel de întreprinderi nu e cu nimic sigur de ziua de mâine. Un mic aliniat din lege dă guvernului dreptul să revoace oricând şi cum o vrea, autorizaţia de funcţionare a acestor depozite. Dupe practicile cunoscute depozitarul nu va avea nici măcar dreptul să fie despăgubit pentru paguba ce i se face. Credem că nici una din legile făurite în ultimul timp nu conţine un text atât de potrivnic bunului simţ şi ordinei constituţionale. Am căutat totuşi să pătrundem rosturile acestor legiuiri. Statul ar fi putut în fond să oprească de acum înainte crearea de noi depozite de petrol. Dacă Statul ar avea convingerea că sunt prea multe depozite în ţară, că numărul lor mare este o primejdie pentru bunul mers al acestei ramuri de comerţ, atunci în ciuda antipatiei ce o avem contra amestecului Statului în viaţa economică, am fi căutat să înţelegem, cel puţin din punct de vedere principial, atitudinea lui. Dar despre un astfel de lucru nici nu poate fi vorba. Adevărul este că nu avem în ţară nici pe departe numărul de depozite de petrol care ar corespunde nevoilor actuale ale consumului intern şi mai puţin încă perspectivelor de viitor ce trebue să le aibă la noi în ţară consumul de produse petrolifere prin îndeplinirea marelui program de căi de comunicaţie şi şosele şi prin popularizarea la noi a circulaţiei auto-tractoare. Ca să nu comitem vreo greşală am căutat să ne informăm mai precis în această chestiune servindu-ne de datele publicate în această privinţă de însăşi industria noastră de petrol. Precum se, ştie marile societăţi petrolifere: Steaua Română, Astra- Română, Româno-Americană şi Concordia, au înfiinţat în comun încă de acum 29 de ani o societate de distribuţie—sub denumirea „Distrifia“—care desface în ţară 60 la sută din totalul consumului intern. În 1936 el a fost de 1.5 milioane tone, din care 0.9 milioane s-au vândut prin „Distribuţia“. Numai în cursul ultimilor cinci ani aceste societăţi au învestit în depozite, pompe , şi material de distribuţie 321 milioane lei,, şi desigur că după tradiţia şi metodele de lucru consacrate, aceste investiţii fac parte dintr'urt întreg program constructiv împărţit pe o perioadă de cel puţin 10 — 15 ani. Acestor societăţi legea le zădărniceşte de acum înainte orice iniţiativă şi ele nu-şi mai vor îrtdeplini programul de nouă învestiri în România. Toată bunăvoinţa, tot entuziasmul care-l au conducătorii acestor societăţi pentru a munci cu dragoste şi râvnă, acolo unde ieste patria definitivă a capitalului lor, fiindcă nimeni nu ne vă pretinde că aceste capitaluri vor fi vreodată repatriate — sunt lovite, fără ca cineva să aibe vreun folos, afară de cazul când, Statul prepară monopolul distribuţiei produselor petrolifere. Dacă acesta e cazul, atunci fiene îngăduit să atragem atenţiunea conducătorului departamentului industriei şi comerţului ca o politică de colaborare cu capitalul străin ar putea să fie grav compromisă de o astfel de intenţie. Nu e destul să poftim capitalul străin, prin declaraţii la Londra. Avem aerul de a fi neserioşi, când pe deo parte cerem capitalului străin să vie în țară, iar pe de altă parte experiențele ce se fac la noi, îl îndepărtează tot mai mult de la colaborarea ce i-o cerem. PIAJA Bursa a rămas calmă. S’au încheiat transacţiuni foarte restrânse. Valorile cu dobândă fixă au oscilat în jurul cursurilor precedente. Renta exproprierii mai slabă, a cedat dela 54 la 53A. Acţiunile Banca Naţională s’au încheiat la 485 A. Banca Românească 440. Hârtiile industriale calme. Acţiunile Mica s-au încheiat la 700, Reşiţa 610. Valorile petrolifere au câştigat uşoare plusuri. Serviciile uzinei electrice din Bucureşti au reluat lucrările de recalculare a tarifelor acordate industriei pentru furniturile de energie, sub formă de forţă motrică. După ce lucrările vor fi terminate şi se vor stabili definitiv curbele tarifare, uzina va încheia, la cereere, contracte pentru furnitura de energie întreprinderilor industriale din Capitală. Devizele negociabile: marca germană a cotateri 33.75; shilingul austriac 27.10; coroana cehă 5.35; drahma 85 M. ¥ Piaţa cerealelor a fost eri calmă purtând aspectul ajunului de sărbătoare. ¥ Banca Naţională a luat eri la orele 12, vacanţă, până Miercuri 5 Mai crt. Eri la amiază a fost o aglomeraţie neobişnuită la toate ghişeurile, unde se ridicau borderourile. Pentru ca toată lumea să fie în posesia borderourilor, Banca Națională a țînat deschis ori după amîază un ghișeu special. ★ ★ S-a Citit! In pag. Mari scăderi la farsele din Europa Centrală și New-York Crearea unui institut pentru plătite in străinătate Modificarea acordului de plăti cu Franța Un supliment de disponibil pentru import in numărul de mâine vom publica Nouile valori medii pentru articolele contingentate Importante investiţii indusriale —Se înfiinţează o nouă fabrică de negru de fum— —R.I.M.M.A. instalează o industrie pentru producerea sulfului molecular In ultima şedinţă a comisiei de investiţiuni care funcţionează pe lângă Ministerul de industrie şi comerţ, au fost discutate şi aprobate unele importante cereri de import de instalaţii industriale. Intre altele a fost aprobată o cerere a firmei cehoslovace „Bata”, prin care s-a autorizat instalarea în ţară a unei mari fabrici de negru de fum. Capacitatea de producţie a nouii întreprinderi va fi de 2 tone negru de fum pe zi. Fabricarea negrului se va baza pe prelucrarea gazelor de sonde. Intre firma „Bata” şi soc. „Colombia“ a intervenit o înţelegere în acest scop, urmând ca aceasta din urmă să furnizeze gazul necesar la un preţ destul de convenabil, întrucât în ţară mai există o fabrică de negru de fum la Mediaş, aparţinând Societăţii Naţionale de gaz metan, firma „Bata“ şi-a luat angajamentul de a nu aduce produsul său pe piaţa internă, desfăcându-1 exclusiv în străinătate. E de remarcat însă că şi fabrica din Mediaş exportă o bună parte din producţia ei anuală. In aceiaşi şedinţă a comisiunei de investiţiuni a fost prezentată o a doua cerere interesantă, a Regiei întreprinderilor miniere şi metalurgice din Ardeal (R. I. M. M. A.) pentru autorizarea importului instalaţiilor necesare unei fabrici de sulf molecular. In cererea adresată, R. I. M. M. A. susţine că prin această fabrică va recupera o cantitate importantă de sulf, care s© pierde în mod obişnuit în atmosferă, sub forma bioxidului de sulf. De asemenea, se vor înlătura o sumedenie de pagube, cauzate vegetaţiei din împrejurimile exploatărilor R. I. M. M. A.-ei, de acţiunea distrugătoare a bioxidului de sulf lăsat liber în atmosferă. Capacitatea de producţie a instalaţiei de sulf molecular va fi de 7 tone zilnic. Ambele cereri, ale firmei „Bata“ şi ale R. I. M. M. A.-ei au fost aprobate de comisia de investiţii. E* 1 Noul acord de plăţi Intre Polonia şi România înlesnirea traficului de călători între cele două ţări Ziarul nostru a fost cel dintâi care a arătat importanţa economică a vizitei d-lui col. I. Beck, ministrul afacerilor străine al Poloniei la noi în ţară. Am arătat atunci că s’a semnat şi un acord adiţional ART. 1. — Turiştii şi voiajorii care pleacă din Polonia în România vor obţine la cerere, fără dificultate, paşapoartele după ce vor prezenta autorităţii administrative competente, un certificat atestând că au cumpărat cecurile speciale prevăzute mai jos. Turiştii şi voiajorii cari pleacă din România în Polonia vor obţine la cerere, fără vre-o greutate, paşapoartele potrivit dispoziţiunilor legale din România, beneficiind de dispoziţiile prevăzute în prezenta convenţie Cererile turiştilor de a obţine paşapoarte vor fi tratate cu o bună voinţă deosebită. ART. 2. —■ Vor fi considerate ca cecuri mai sus pomenite efectele nenegociabile, eliberate de către „Polski Institut Rostachnikowy“ din Polonia. Pentru a obţine un paşaport de voiaj în România, turistul sau voiajorul trebue să cumpere cecurile pentru o valoare*de laCP—200 zloţi pentru un voiaj individual şi 75— 150 de zloţi pentru o excursie colectivă, socotit pentru fiecare săptămânăde sejour în România. Pentru excursiile colective cecurile vor fi întocmite pe numele şefului grupului. Pentru copiii sub patru ani există dispensa, obligaţiunii de a cumpăra cecuri., Pentru cornii între 4—14 de Plăţi care, intre altele, se ocupă de înlesnirea plăţilor în traficul de călători şi turişti. Suntem în măsură să dăm, in cele ce urmează, textul oficial al acestei convenţii: ani, jumătate din valoarea specificată mai sus va fi obligatorie. In cazurile îndreptăţite valoarea minimă a cecurilor va putea fi redusă sau cea maximă sporită. Pentru studenţi şi elevi valoarea minimă a cecurilor este redusă cu 50 la sută. Valoarea, data cumpărării şi numerile cecurilor vor fi înscrise pe paşapoarte. Turiştii şi voiajorii români, plecând în Polonia, vor putea obţine pentru valorile specificate şi în cazurile prevăzute în acest articol, ordinea de plată în limitele disponibilităţilor existente în acest scop. ART. 4. — Turiştii şi voiajorii polonezi vor căpăta în România în ART. 7. Prezenta convenție va intra în vigoare în a şaptea zi după data constatării, printr'un schimb de note, care va avea loc la Varşovia, a îndeplinirii de către fiecare din înaltele părţi contractante a formalităţilor necesare pentru intrarea ei în vigoare. Prezenta convenție este încheiată pe un termen de 12 luni cu începere de la data intrării ei în vigoare. Dacă ea nu este denunţată cu o lună înainte de termen, ea va fi considerată ca prelungită în mod automat pentru o nouă perioadă de 12 luni. Dacă aplicarea prezentei convenţii va atinge interesele unuia din schimbul regurilor poloneze, indicate la art. 3, contravaloarea în lei, la cursul oficial, sporită cu 38% prima în vigoare în România. La acelaş curs va fi socotit şi pentru ordinile de plată eliberate de către Banca Naţională a României în favoarea turiştilor şi voiajela Varşovia şi de către Banca Naţională a României la Bucureşti vor efectua plata ordinelor de plată, respectiv a cecurilor, fără nici o reducere sub formă de comision sau taxă oarecare. Art. 5. — Guvernul regal al morilor români plecând în Polonia. Instituţiile autorizate de către „Polski Institut Rorzrachukowy“mâniei autoriză Banca Naţională a României şi guvernul republicei polone autoriză Polski Institut Rozrachunkowy să determine modalităţile de aplicare și sa asigure executare prezentei conventiuni-ART. G. Prezenta convenție nu va atinge dreptul celor două tari de a refuza paşapoarte cetățenilor lor respectivi. înaltele părți contractante, aceasta va putea propune celeilalte negocieri pentru modificarea situației acestei convenții. Dacă aceste negocieri nu vor duce la uin rezultat satisfăcător în termen de 15, zile, partea care consideră că interesele ei sunt lezate, va putea denunţa prezenta convenţie ,care va luă sfârşit într’un termen de 15 zile, începând cu data denunţării. Făcută în dublu exemplar la Bucureşti la 12 Aprilie 1937. (ss) Col I. Beck (iss) Victor Antonescu Textul acordului Aplicarea acordului Săptămâna industrială ele I. Rado Munca naţională. Angajările de personal. Comisiile de verificare Târgul petrolului , de observat că la Ministerul... căruia i s© zice al Industriei şi Comerţului, dar care e tot atât de puţin al industriei şi al comerţului, cât este al muncii naţionale, domneşte de câtva timp o stare de spirit, de imaginaţie şi de fantezie, cum rar s’a văzut la noi, pe la ministere. Ce visează noaptea conducătorii Şi biurourile, în scurtul răstimp de odihnă ce-şî îngăduie, aceşti neobosiţi reformatori ai vieţii noastre economice, aştern pe hârtie ziua, prezentând fructul puternicei şi bogatei lor imaginaţii, sub formă de anteproecte de legi şi decrete legi, menite să fericească ţara. De altfel, sunt prea puţini, acei cari sunt în măsură, să aprecieze la adevărata ei valoare, această trudă a guvernului de a pune noutate şi poezie, în desfăşurarea vieţii noastre economice, îmbătrânită şi blazată sub stăpânirea unor uzanţe, tradiţii şi reguli învechite şi absurde. Cine, decât Ministerul Industriei şi Comerţului, ar putea şti mai bine cât de prost conduc particularii întreprinderile lor, tocmai din cauză că neglijează în administrarea aşezămintelor industriale şi comerciale factorul sentimental şi cel politic? Cine mai bine decât Ministerul Industriei, şi-ar putea da seama de importanţa factorului sentimental şi politic în viața economică? Conducătorii particulari ai întreprinderilor individuale, în nume colectiv sau societăţi anonime, nu-şi pot da seama de o serie de adevăruri esenţiale. Trudă multă In primul rând neglijează sentimentele de simpatie şi bunăvoinţă ce ar trebui să şi le apropie din partea consumatorilor. Ei fixează preţuri, la produsele puse în consumaţie, ţinând seama doar numai de preţul de cost, la care trebuie să adauge un câştig oarecare. Niciodată nu se interesează, dacă şi consumatorul e de acord cu preţul fixat şi mai ales dacă nefericitul consumator are banii necesari pentru a cumpăra produsele la preţul fixat In felul acesta întreprinderile particulare, cartelate sau izolate îşi pierd toate simpatiile şi întreaga popularitate. Ministerul Industriei, s‘a gândit şi bine s‘a gândit, să corecteze acest viciu fundamental din viaţaîntreprinderilor noastre economice. Un început în prim început s’a făcut cu noul proect de decret lege al cartelurilor, care rezolvă chestiunea preţuim. Nu mai e nevoie ca preţul să fie stabilit de conducătorii întreprinderilor naţionale, el se stabileşte de ministru şi ministerul său. Simplu și ingenios. Dacă întreprinderile, sub regimul prețului fixat de minister, vor mai putea exista, se vor mai putea desvolta, se vor mai putea aproviziona, vor mai putea plăti salarii, vor mai putea acoperi sarcinile de miliarde lei cerute de bugetul statului, acestea sunt chestiuni de ordin secundar. Ele nu pot interesa ministerul industriei şi comerţului. Nu stăruim mai mult, pentru că începutul fiind făcut şi constatânduse admirabilele rezultate urmărite de minister pentru binele şi fericirea consumatorilor, inovaţia va putea îmbrăţişa toate întreprinderile naţionale, guvernul şi ministerele în cap cu cel al Industriei, şi Comerţului fixând preţurile şi instalând diferiţi factori politici, în calitate de „comisari“ sau „administratori" ai guvernului în sânul ospitalier al întreprinderilor recalcitrante... Cum se recruta odinioară personalul Tot aşa şi cu cele două — unul mai senzaţional decât altul — proecte sau anteproecte „nereale” de decrete legi, pentru ocrotirea muncii naţionale. Aci factorul sentimental joacă un rol preponderent, dar nici factorul politic nu se lasă mai prejos. Se ştia într’o vreme, că cine are o meserie, cine cunoaşte o specialitate technică, comercială, industrială,— sau de altă natură — cine are anumite cunoştinţe câştigate în şcoală sau în viaa, practică, pe urma unor studii speciale sau unei îndelungate experienţe poate fi angajat de o întreprindere particulară, pentru a-i presta servicii în schitorul unui salariu, m mai mult sau mai puţin modest, după importanţa şi valoarea serviciului. De multe ori, se întâmplă şi cazuri de acest soi. O întreprindere avea în vedere, la angajarea personalului conducător, technic administrativ sau comercial, unele însuşiri care nu erau de lepădat, ca : inteligenţă, talent, cultură, putere de muncă, experienţă, spirit de iniţiativă, cinste personificată, punctualiate, disciplină, etc. Cum se rezolvă problema Vremurile s’au schimbat însă. Munca prestată de elementele angajate până acum, în întreprinderile raţionale era, ce e drept, muncă, muncă spornică, intensivă, roditoare, generatoare de avuţii pentru economia particulară şi cea a Statului Român, dar avea un singur neajuns : nu era muncă... naţională. De aceia, guvernul s’a gândit să îndrepte acest neajuns, prin cele două anteproecte de decretelegi, decretate deocamdată ca „nereale la baza lor“, în cari nu ştii ce să admiri mai întâi: spiri- Nouile valori medii pentru articolele contingentate Direcţia Reglementării Comerţului publică tabloul nouilor valori medii pentru articolele contingentate pe 1937. Tabloul este precedat de o prefaţă pe care o reproducem în cele de mai jos: Calcularea valorii autorizaţiilor de import pe baza preţurilor medii, a fost introdusă în metoda de lucru a Direcţiunii Reglementării Comerţului Exterior, atunci când s’a simţit nevoia de a fixa cu aproximaţie redusă valoarea mărfurilor ce se a-probau la import, pentru a preîntâmpina astfel evaziunea devizelor ce se încerca prin supraevaluarea lor. Prețurile medii în lei a tuturor mărfurilor ce se importă sunt valorile ce rezultă din transformarea valutelor străine în lei, la cursurile de schimb oficiale comunicate de Banca Naţională a României, indicate în facturile originale a mărfurilor respective prezentate de importatori. In calculul acestor preţuri se cuprinde de asemenea valoarea transportului şi asigurarea; controlul asupra exactităţii preţurilor indicate în facturi este făcută de către comisiile de verificare a preţurilor ce lucrează pe lângă oficiile vamale. La stabilirea nouilor preţuri medii, s’a luat ca bază de calcul valorile medii din trimestrele anterioare, care au fost controlate de comisiunile de verificarea preţurilor, şi rectificate de Comisiunea Superioară de Contingentare, în dorinţa că noile preţuri medii să corespundă cât mai mult cu valorile reale. Astfel obţinute ■ aceste preţuri, sunt şi rămân provizorii pe o durată de timp limitată, fiind susceptibile de a fi modificate, atât în funcţiune de evoluţia în variaţia preţurilor a mărfurilor importate, cât şi de sugestiile sau propunerile documentate ce ne-ar fi adresate de către solicitanţi. Broşura cuprinde un formular pentru prezentarea sugestiilor din partea celor interesaţi. Toate sugestiile referitoare la rectificarea preţurilor medii vor fi examinuate în ansamblu de Direcţia Contingentării, iar valorile susceptibile de a fi modificate vor fi supuse spre aprobare Comisiunei de Contingentare. Deoarece, începând cu trimestrul al ll-lea, valorile autorizaţiilor de import se vor calcula cu prima de 38 la sută pentru valutele ţărilor la care Banca Naţională a României plăteşte primă*) este extrem de important ca pe formularele de cereri de import, să se precizeze dacă preţul unitar sau valoarea totală a mărfei cuprinde sau nu prima de 38 la sută. In general toate ferimd orele de cereri de import vor fi complectate în rubrica preţului unitar sau valoarea mărfii, cu preturile indicate in lei, fără primă, urmând ca modificările de majorare cu prima de 38 la sută, să fie calculate de Direcţia Contingentării. Pentru stabilirea valorilor cele mai exacte, pentru repartiţia cea mai echitabilă a disponibilelor de import pe ţări şi articole vamale, pentru a uşura cât mai mult lucrările noastre în emiterea autorizaţiilor de import, este foarte necesar şi util, ca preţurile unitare să fie declarate cu toată sinceritatea. Pentru dinar şi leva, B. N. R. nu percepe şi nu plăteşte nici o primă. Devizele negociabile sunt: marca germană, şilingul austriac, pengő, coroana cehă şi drahma. *) Lira sterlină, egipteană, palestineană, turcă, dolarul, coroana olandeză, estoniană, suedeză, norvegiană, daneză, francul elveţian,, francez, lat, zlotul, belga, escudo și marca finlandeză. Lira italiană, cotează fix 1 Lit. = 7,112 lei. i