Argus, mai 1937 (Anul 27, nr. 7217-7239)

1937-05-01 / nr. 7217

A­R­O­N in tară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ ANENTE In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 » 3 luni 80­ . 3 lei in tară. fe iei in străinătate / ANUL XXVII No. 7217 6 PAGINI NOUL MODEL Ford 8 CILDNmSl Raf u* ► Hi&uresti, PALATUL Cl&LOP !­­ Telefon 209.84. 217.49­0——•—• •—SSPWMMMti ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director GRIGORE GAFENCU TELEFON 3.05.44 Sâmbătă 1 Mai 1937 NOUL MODEL Ford 8 CILINDRI Raf 8. A.R. iel Bucureşti, PALATUL CIGLOP Telefon 209.64. 217.49 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Una spunem şi alta facem “, guvernator al Băncii Naţio­nale a făcut la Londra declaraţii presei engleze. întrebat ce atitudine are Româ­nia faţă de capitalurile străine, a spus că „revenirea acestor capita­luri ar fi de cel mai mare folos pen­tru viaţa economică a României“. Şi a mai spus „că trebue să se fa­că tot posibilul pentru a se încura­ja întreprinderile străine din Ro­mânia“. Aceste declaraţii nu au fost făcu­te desigur, pentru noi, ci pentru străinătate. Străinătatea însă, nici nu cere atâta generozitate din par­tea guvernului român. Capitalul strein doreşte un singur lucru: sa poată luc­ră în România în condiţii egale cu capitalul naţional şi să nu fie expus nici unui abuz, faţă de care el e neputincios. Capitalul strein a colaborat în trecut cu multă tragere de inimă la desvoltarea economiei noastre. Orice om de bună credinţă nu-i poate contesta acest merit. Că a­­cest capital strein a avut beneficii în România e firesc. Şi capitalul na­ţional lucrează ca să aibă câştig. Aceasta e ordinea capitalisto-bur­­gheză. De un timp încoace,dând urmare poate cu prea multă uşurinţă, unor intrese de ordin lăturalnic, interese care în realitate nu desleagă nici probleme sociale şi cu atât mai puţin marile probleme economice, guvernanţii noştrii în contrazicere cu atitudinea ce o au când se găsesc la Londra, la Paris, sau Berlin, au făcut în ultima vreme legi cu ca­racter vexatoriu pentru capital. — legii cunoscute şi comentate în stră­inătate — cari nu pot fi folositoare. D. guvernator al Băncii Naţiona­la­ a făcut declaraţii tocmai la Lon­dra, unde se găseşte isvorul capi­talurilor importante, cari au fost investite în industria noastră pe­troliferă. Acolo au sediul lor socie­tăţile care finanţează aproape 80 la sută din industria noastră petroli­feră. Ele vor trebui să fie martorii bunei voinţi şi a bunei credinţe ce o arborează un mare demnitar al ţării, când nu mai mult decât acum o lună s-a votat legea minelor şi legea bancară. Am comentat, la timpul lor, ano­raliile acestor legi și am arătat cât de lipsită de prudență e acea încercare a cârmuirii de a interve­ni în mod arbitrar, în mersul eco­nomiei noastre. Cât de mari sunt răspunderile guvernului de a fi făcut o lege, ca­re în mod practic suprimă orice interes pentru capitalistul străin doritor să descopere noui regiuni petrolifere la noi în ţară, am spus în nenumărate rânduri. Şi ca să întărim încă odată această afir­mare, rugăm pe cetitor să ne spu­nă dacă e firesc ca acela ce caută Petrel pe o întindere de 50.000 hec­tare, să primească apoi spre folo­sinţă numai vreo 450 sau 500 hec­tare? Şi tot astfel cum cârmuirea a crezut că e bine să orânduiască condiţiile pentru valorificarea, sub­solului minier necunoscut, ea nu s-a sfiit să împiedece desvoltarea fi­rească a întreprinderilor petrolife­re din ţară. î­u e oare o împiedecare acel text­ de lege care opreşte so­cietăţile petrolifere în plină desvol­tare, de a mai înstări cu unelte şi cu instalaţii întregul lor aparat de distribuţie a produselor petrolifere în ţară? De azi înainte nu se mai pot in­stala în ţara românească depozite de petrol. Acela ce învesteşte bani în astfel de întreprinderi nu e cu nim­ic sigur de ziua de mâine. Un mic aliniat din lege dă guvernului dreptul să revoace oricând şi cum o vrea, autorizaţia de funcţionare a acestor depozite. Dupe practici­le cunoscute depozitarul nu va a­­vea nici măcar dreptul să fie des­păgubit pentru paguba ce i se face. Credem că nici una din legile fă­urite în ultimul timp nu conţine un text atât de potrivnic bunului simţ şi ordinei constituţionale. Am căutat totuşi să pătrundem rosturile acestor legiuiri. Statul ar fi­­ putut în fond să oprească de acum înainte crearea de noi depo­zite de petrol. Dacă Statul ar a­­vea convingerea că sunt prea mul­te depozite în ţară, că numărul lor mare este o primejdie pentru bunul mers al acestei ramuri de comerţ, atunci în ciuda antipatiei ce o a­­vem contra amestecului Statului în viaţa economică, am fi căutat să înţelegem, cel puţin din punct de vedere principial, atitudinea lui. Dar despre un astfel de lucru nici nu poate fi vorba. Adevărul este că nu avem în ţară nici pe departe numărul de depozite de petrol ca­re ar corespunde nevoilor actuale ale consumului intern şi mai puţin încă perspectivelor de viitor ce trebue să le aibă la noi în ţară con­sumul de produse petrolifere prin îndeplinirea­ marelui program de căi de comunicaţie şi şosele şi prin popularizarea la noi a circulaţiei auto-tractoare. Ca să nu comitem vreo greşală am căutat să ne informăm mai pre­cis în această chestiune servin­­du-ne de datele publicate în acea­stă privinţă de însăşi industria noa­stră de petrol. Precum se, ştie marile societăţi petrolifere: Steaua­ Română, Astra- Română, Româno-Americană şi Concordia, au înfiinţat în comun în­că de acum 29 de ani o societate de distribuţie—sub denumirea „Distri­­fia“—care desface în ţară 60 la sută din totalul consumului intern. În 1936 el a fost de 1.5 milioane tone, din care 0.9 milioane s-au vândut prin „Distribuţia“. Numai în cursul ultimilor cinci ani aceste societăţi au învestit în depozite, pompe , şi material de distribuţie 321 milioa­ne lei,, şi desigur că după tradiţia şi metodele de lucru consacrate­, a­­ceste investiţii fac parte dintr'urt întreg program constructiv împăr­ţit pe o perioadă de cel puţin 10 — 15 ani. Acestor societăţi legea le zădăr­niceşte de acum înainte orice ini­ţiativă şi ele nu-şi mai vor îrtde­­plini programul de nouă învestiri în România. Toată bunăvoinţa, tot entuzias­mul care-l au conducătorii acestor societăţi pentru a munci cu dra­goste şi râvnă, acolo unde ieste pa­tria definitivă a capitalului lor,­­ fiindcă nimeni nu ne vă pretinde că aceste capitaluri vor fi vreodată repatriate — sunt lovite, fără ca cineva să aibe vreun folos, afară de cazul când, Statul prepară mo­nopolul distribuţiei produselor pe­trolifere. Dacă acesta e cazul, atunci fie­­ne îngăduit să atragem atenţiunea conducătorului departamentului in­dustriei şi comerţului ca o politică de colaborare cu capitalul străin ar putea să fie grav compromisă de o astfel de intenţie. Nu e destul să poftim capitalul străin, prin declaraţii la Londra. Avem aerul de a fi neserioşi, când pe deo parte cerem capitalului străin să vie în țară, iar pe de altă parte experiențele ce se fac la noi, îl îndepărtează tot mai mult de la colaborarea ce i-o cerem. PIAJA Bursa a rămas calmă. S’au încheiat transacţiuni foarte restrânse. Valorile cu dobândă fixă au os­cilat în jurul cursurilor precedente. Renta exproprierii mai slabă, a cedat dela 54 la 53­A. Acţiunile Banca Naţională s’au încheiat la 485 A. Banca Românea­scă 440. Hârtiile industriale calme. Acţiunile Mica s-au înche­iat la 700, Reşiţa 610. Valorile petrolifere au câştigat uşoare plusuri. Serviciile uzinei electrice din Bucureşti au reluat lucrările de re­calculare a tarifelor acordate indus­triei pentru furniturile de energie, sub formă de forţă motrică. După ce lucrările vor fi terminate şi se vor stabili definitiv curbele tarifare, uzina va încheia, la cere­e­re, contracte pentru furnitura de e­­nergie întreprinderilor industriale din Capitală. Devizele negociabile: marca ger­mană a cotat­eri 33.75; shilingul austriac 27.10; coroana cehă 5.35; drahma 85 M. ¥ Piaţa cerealelor a fost eri calmă purtând aspectul ajunului de săr­bătoare. ¥ Banca Naţională a luat eri la o­­rele 12, vacanţă, până Miercuri 5 Mai crt. Eri la amiază a fost o aglomera­ţie neobişnuită la toate ghişeurile, unde se ridicau borderourile. Pentru ca toată lumea să fie în posesia borderourilor, Banca Nați­onală a țînat deschis ori după amîa­ză un ghișeu special. ★ ★ S-a Citit! In pag. Mari scăderi la farsele din Europa Centrală și New-York Crearea unui institut pentru plătite in străinătate Modificarea acordului de plăti cu Franța Un supliment de dispo­nibil pentru import in numărul de mâine vom publica Nouile valori medii pentru articolele contingentate Importante investiţii indu­sriale —Se înfiinţează o nouă fabrică de negru de fum— —R.I.M.M.A. instalează o industrie pentru produce­rea sulfului molecular­ In ultima şedinţă a comisiei de investiţiuni care funcţionează pe lângă Ministerul de industrie şi comerţ, au fost discutate şi apro­bate unele importante cereri de im­port de instalaţii industriale. Intre altele a fost aprobată o ce­rere a firmei cehoslovace „Bata”, prin care s-a autorizat instalarea în ţară a unei mari fabrici de ne­gru de fum. Capacitatea de produc­ţie a nouii întreprinderi va fi de 2 tone negru de fum pe zi. Fabrica­rea negrului se va baza pe prelu­crarea gazelor de sonde. Intre firma „Bata” şi soc. „Co­lombia“ a intervenit o înţelegere în acest scop, urmând ca aceasta din urmă să furnizeze gazul necesar la un preţ destul de convenabil, întrucât în ţară mai există o fa­brică de negru de fum la Mediaş, aparţinând Societăţii Naţionale de gaz metan, firma „Bata“ şi-a luat angajamentul de­ a nu aduce produ­sul său pe piaţa internă, desfăcân­­du-1 exclusiv în străinătate. E de remarcat însă că şi fabrica din Mediaş exportă o bună parte din producţia ei anuală. In aceiaşi şedinţă a comisiunei de investiţiuni a fost prezentată o a doua cerere interesantă, a Regi­ei întreprinderilor miniere şi meta­lurgice din Ardeal (R. I. M. M. A.) pentru autorizarea importului insta­laţiilor necesare unei fabrici de sulf molecular. In cererea adresată, R. I. M. M. A. susţine că prin această fabrică va recupera o cantitate importantă de sulf, care s© pierde în mod obiş­nuit în atmosferă, sub forma bioxi­dului de sulf. De asemenea, se vor înlătura o sumedenie de pagube, ca­uzate vegetaţiei din împrejurimile exploatărilor R. I. M. M. A.-ei, de acţiunea distrugătoare a bioxidului de sulf lăsat liber în atmosferă. Capacitatea de producţie a insta­laţiei de sulf molecular va fi de 7 tone zilnic. Ambele cereri, ale firmei „Bata“ şi ale R. I. M. M. A.-ei au fost a­­probate de comisia de investiţii. E* 1 Noul acord de plăţi Intre Polonia şi România înlesnirea traficului de călători între cele două ţări Ziarul nostru a fost cel dintâi care a arătat importanţa economi­că a vizitei d-lui col. I. Beck, mi­nistrul afacerilor străine al Poloni­ei la noi în ţară. Am arătat atunci că s’a semnat şi un acord adiţional ART. 1. — Turiştii şi voiajorii care pleacă din Polonia în România vor obţine la cerere, fără­ dificulta­te, paşapoartele după ce vor pre­zenta autorităţii administrative com­­petente, un certificat atestând că au cumpărat cecurile speciale pre­văzute mai jos. Turiştii şi voiajorii cari pleacă din România în Polonia vor obţine la cerere, fără vre-o greutate, pa­şapoartele potrivit dispoziţiunilor legale din România, beneficiind de dispoziţiile prevăzute în prezenta convenţie­ Cererile turiştilor de a obţine paşapoarte vor fi tratate cu o bună voinţă deosebită. ART. 2.­ —■ Vor fi considerate ca cecuri mai sus pomenite efectele nenegociabile,­ eliberate de către „Polski Institut Rostachnikowy“ din Polonia. Pentru a obţine un paşaport de voiaj în România, turistul sau vo­iajorul trebue să cumpere cecurile pentru­ o valoare*­de laCP—200 zloţi pentru un voiaj individual şi 75— 150 de zloţi pentru o excursie co­lectivă, socotit pentru fiecare săp­tămână­­de sejour în România. Pentru excursiile colective cecu­rile vor fi întocmite pe numele şe­fului grupului. Pentru copiii sub patru ani există dispensa, obligaţiunii de a cumpăra cecuri., Pentru cornii între 4—14 de Plăţi care, intre altele, se ocupă de înlesnirea plăţilor în traficul de călători şi turişti. Suntem în măsu­ră să dăm, in cele ce urmează, tex­tul oficial al acestei convenţii: ani, jumătate din valoarea specifi­cată mai sus va fi obligatorie. In cazurile îndreptăţite valoarea minimă a cecurilor va putea fi re­dusă sau cea maximă sporită. Pentru studenţi şi elevi valoarea minimă a cecurilor este redusă cu 50 la sută. Valoarea, data cumpărării şi nu­­merile cecurilor vor fi înscrise pe paşapoarte. Turiştii şi voiajorii români, plecând în Polonia, vor putea obţine pentru valorile specificate şi în cazurile prevăzute în acest articol, ordinea de plată în limitele disponibilităţi­lor existente în acest scop. ART. 4. — Turiştii şi voiajorii polonezi vor căpăta în România în ART. 7.­­ Prezenta convenție va­ intra în vigoare în a şaptea zi după data constatării, printr'un schimb de note, care va avea loc la Varşo­via, a îndeplinirii de către fiecare din înaltele părţi contractante a formalităţilor necesare pentru in­trarea ei în vigoare. Prezenta convenție este încheiată pe un termen de 12 luni cu începe­re de la data intrării ei în vigoare. Dacă ea nu este denunţată cu o lună înainte de termen, ea va fi considerată ca prelungită în mod automat pentru o nouă perioadă de 12 luni. Dacă aplicarea prezentei conven­ţii va atinge interesele unuia din schimbul regurilor poloneze, indi­cate la art. 3, contravaloarea în lei, la cursul oficial, sporită cu 38% pri­ma în vigoare în România. La acelaş curs va fi socotit şi pentru ordinile de plată eliberate de către Banca Naţională a Româ­­niei în favoarea turiştilor şi voiaje­­la Varşovia şi de către Banca Na­ţională a României la Bucureşti vor efectua plata ordinelor de pla­tă, respectiv a cecurilor, fără nici o reducere sub formă de comision sau taxă oarecare. Art. 5. — Guvernul regal al mo­­rilor români plecând în Polonia. Instituţiile autorizate de către „Polski Institut Rorzrachukowy“­mâniei autoriză Banca Naţională a României şi guvernul republicei po­lone autoriză Polski Institut Rozra­­chunkowy să determine modalită­ţile de aplicare și sa asigure execu­tare prezentei conventiuni-ART. G.­­ Prezenta convenție nu va atinge dreptul celor două tari de a refuza paşapoarte cetățenilor lor respectivi. înaltele părți contractante, aceasta va putea propune celeilalte nego­cieri pentru modificarea situației acestei convenții. Dacă aceste ne­gocieri nu vor­ duce la uin rezultat satisfăcător în­ termen de 15, zile, partea care consideră că interesele ei sunt lezate, va putea denunţa prezenta convenţie ,care va luă sfârşit într’un termen de 15 zile, începând cu data denunţării. Făcută în dublu exemplar la Bu­cureşti la 12 Aprilie 1937. (ss) Col I. Beck (iss) Victor Antonescu Textul acordului Aplicarea acordului Săptămâna industrială ele I. Rado Munca naţională. Angajările de personal. Comisiile de verificare Târgul petrolului , de observat că la Ministerul... căruia i s© zice al Industriei şi Co­merţului, dar care e tot atât de pu­ţin al industriei şi al comerţului, cât este al muncii naţionale, dom­neşte de câtva timp o stare de spi­rit, de imaginaţie şi de fantezie, cum rar s’a văzut la noi, pe la mi­nistere. Ce visează noaptea conducătorii Şi biurourile, în scurtul răstimp de odihnă ce-şî îngăduie, aceşti ne­obosiţi reformatori ai vieţii noas­tre economice, aştern pe hârtie ziua, prezentând fructul puternicei şi bogatei lor imaginaţii, sub for­mă de anteproecte de legi şi de­crete legi, menite să fericească ţara. De altfel, sunt prea puţini, acei cari sunt în măsură, să aprecieze la adevărata ei valoare, această trudă a guvernului de a pune noutate şi poezie, în desfă­şurarea vieţii noastre economice, îmbătrânită şi blazată sub stăpâni­rea unor uzanţe, tradiţii şi reguli învechite şi absurde. Cine, decât Ministerul Industriei şi Comerţului, ar putea şti mai bine cât de prost conduc particularii în­treprinderile lor, tocmai din cauză că neglijează în administrarea aşe­zămintelor industriale şi comerciale factorul sentimental şi cel politic? Cine mai bine decât Ministerul In­dustriei, şi-ar putea da seama de importanţa factorului sentimental şi politic în viața economică? Conducătorii particulari ai între­prinderilor individuale, în nume colectiv sau societăţi anonime, nu-şi pot da seama de o serie de ade­văruri esenţiale. Trudă multă In primul rând neglijează senti­mentele de simpatie şi bunăvoinţă ce ar trebui să­ şi le apropie din partea consumatorilor. Ei fixează preţuri, la produsele puse în consumaţie, ţinând seama doar numai de preţul de cost, la care trebuie să adauge un câştig oarecare. Niciodată nu se interesea­ză, dacă şi consumatorul e de a­­cord cu preţul fixat şi mai ales dacă nefericitul consumator are ba­nii necesari pentru a cumpăra pro­dusele la preţul fixat In felul acesta întreprinderile par­ticulare, cartelate sau izolate îşi pierd toate simpatiile şi întreaga popularitate. Ministerul Industriei, s‘a gândit şi bine s‘a gândit, să corecteze a­­cest viciu fundamental din viaţa­­întreprinderilor noastre economice. Un început în prim început s’a făcut cu noul proect de decret lege al carteluri­lor, care rezolvă chestiunea preţu­im. Nu mai e nevoie ca preţul să fie stabilit de conducătorii întreprin­derilor naţionale, el se stabileşte de ministru şi ministerul său. Simplu și ingenios. Dacă întreprinderile, sub regimul prețului fixat de minister, vor mai putea exista, se vor mai putea des­­volta, se vor mai putea aprovizio­na, vor mai putea plăti salarii, vor mai putea acoperi sarcinile de mi­liarde lei cerute de bugetul statu­lui,­­ acestea sunt chestiuni de ordin secundar. Ele nu pot interesa ministerul industriei şi comerţului. Nu stăruim mai mult, pentru că începutul fiind făcut şi constatându­­se admirabilele rezultate urmărite de minister pentru binele şi fericirea consumatorilor, inovaţia va putea îmbrăţişa toate întreprinderile na­ţionale, guvernul şi ministerele în cap cu cel al Industriei, şi Comerţu­­lui fixând preţurile şi instalând di­feriţi factori politici, în calitate de „comisari“ sau „administratori" ai guvernului în sânul ospitalier al în­treprinderilor recalcitrante... Cum se recruta odinioară personalul Tot aşa şi cu cele două — unul mai senzaţional decât altul — proecte sau anteproecte „nereale” de de­crete legi, pentru ocrotirea mun­cii naţionale. Aci factorul sentimental joacă un rol preponderent, dar nici fac­torul politic nu se lasă mai prejos. Se ştia într’o vreme, că cine are o meserie, cine cunoaşte o specia­litate technică, comercială, indus­trială,— sau de altă natură — cine are anumite cunoştinţe câştigate în şcoală sau în viaa, practică, pe ur­ma unor studii speciale sau unei în­delungate experienţe poate fi anga­jat de o întreprindere particulară, pentru a-i presta servicii în schito­rul unui salariu, m mai mult sau mai puţin modest, după importanţa şi valoarea serviciului. De multe ori, se întâmplă şi ca­zuri de acest soi. O întreprindere avea în vedere, la angajarea per­sonalului conducător, technic admi­nistrativ sau comercial, unele însu­şiri care nu erau de lepădat, ca : in­teligenţă, talent, cultură, putere de muncă, experienţă, spirit de iniţia­tivă, cinste personificată, punctua­­liate, disciplină, etc. Cum se rezolvă problema Vremurile s’au schimbat însă. Munca prestată de elementele angajate până acum, în întreprin­derile raţionale era, ce e drept, muncă, muncă spornică, intensivă, roditoare, generatoare de avuţii pentru economia particulară şi cea a Statului Român, dar avea un sin­gur neajuns : nu era muncă... na­ţională. De aceia, guvernul s’a gândit să îndrepte acest neajuns, prin cele două anteproecte de decrete­­legi, decretate deocamdată ca „nereale la baza lor“, în cari nu ştii ce să admiri mai întâi: spiri- Nouile valori medii pentru articolele contingentate Direcţia Reglementării Comerţu­lui publică tabloul nouilor valori medii pentru articolele contingen­tate pe 1937. Tabloul este precedat de o prefaţă pe care o reproducem în cele de mai jos: Calcularea valorii autorizaţiilor de import pe baza preţurilor medii, a fost introdusă în metoda de lucru a Direcţiunii Reglementării Comer­ţului Exterior, atunci când s’a sim­ţit nevoia de a fixa cu aproximaţie redusă valoarea mărfurilor ce se a-­probau la import, pentru a preîn­tâmpina astfel evaziunea devizelor ce se încerca prin supra­evaluarea lor. Prețurile medii în lei a tuturor mărfurilor ce se importă sunt va­lorile ce rezultă din transformarea valutelor străine în lei, la cursurile de schimb oficiale comunicate de Banca Naţională a României, indi­cate în facturile originale a mărfu­rilor respective prezentate de im­portatori. In calculul acestor pre­ţuri se cuprinde de asemenea valoa­rea transportului şi asigurarea; con­trolul asupra exactităţii preţurilor indicate în facturi este făcută de către comisiile de verificare a pre­ţurilor ce lucrează pe lângă oficiile vamale. La stabilirea nouilor preţuri me­dii, s’a luat ca bază de calcul va­lorile medii din trimestrele anteri­oare, care­ au fost controlate de co­­misiunile de verificarea preţurilor, şi rectificate de Comisiunea Supe­rioară de Contingentare, în­­ dorinţa că noile preţuri medii să corespun­dă cât mai mult cu valorile reale. Astfel obţinute ■ aceste preţuri, sunt şi rămân provizorii pe o dura­tă de timp limitată, fiind suscepti­bile de a fi modificate, atât în func­ţiune de evoluţia în variaţia preţu­rilor a mărfurilor importate, cât şi de sugestiile sau propunerile docu­mentate ce ne-a­r fi adresate de că­tre solicitanţi. Broşura cuprinde un formular pentru prezentarea sugestiilor din partea celor interesaţi. Toate su­gestiile referitoare la rectificarea preţurilor medii vor fi examinuate în ansamblu de Direcţia Contingentă­­rii, iar valorile susceptibile de a fi modificate vor fi supuse spre apro­bare Comisiunei­­ de Contingentare. De­oarece, începând cu trimestrul al ll-lea, valo­rile autorizaţiilor de im­port se vor calcula cu pri­ma de 38 la sută pentru valutele ţărilor la care Banca Naţională a Româ­niei plăteşte primă*) es­te extrem de important ca pe formularele de ce­reri de import, să se pre­cizeze dacă preţul unitar sau valoarea totală a măr­fei cuprinde sau nu pri­ma de 38 la sută. In gene­ral toate ferimd orel­e de cereri de import vor fi complectate în rubrica preţului unitar sau valoa­rea mărfii, cu preturile indicate in lei, fără pri­mă, urmând ca modifică­rile de majorare cu pri­ma de 38 la sută, să fie calculate de Direcţia Con­tingentării. Pentru stabilirea valorilor cele mai exacte, pentru repartiţia cea mai echitabilă a disponibilelor de import pe ţări şi articole vamale, pentru a uşura cât mai mult lucră­rile noastre în emiterea autorizaţii­lor de import, este foarte necesar şi util, ca preţurile unitare să fie de­clarate cu toată sinceritatea.­­ Pentru dinar şi leva, B. N. R. nu percepe şi nu plăteşte nici o primă. Devizele negociabile sunt: marca germană, şilingul austri­ac, pengő, coroana cehă şi drah­ma. *) Lira sterlină, egipteană, pa­­lestineană, turcă, dolarul, coroa­na olandeză, estoniană, suedeză, norvegiană, daneză, francul el­veţian,, francez, lat, zlotul, belga, escudo și marca finlandeză. Lira italiană, cotează fix 1 Lit. = 7,112 lei. i

Next