Argus, iunie 1937 (Anul 27, nr. 7240-7262)

1937-06-02 / nr. 7240

o 1 ANUL XXVII No. 7240 NOUL MOD«. Ford ? wlww Râf . PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 I.A B ON A 'n ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 .. Si MENTE In străinătate Un an 220­0 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ 3 lei In țară. 6 lei In străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI fondatori: S. PAUKER și H. E. V iLii.Nl TU BIROURILE Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI şi HNANŢEI Director GRIGORie GAFENCU TEL­EFOR 3.05.44 Miercuri 2 iunie 1937 ——————————— •­n­ NOUL MOD«­n­ Ford CILINDRI Raf Bucureşti. PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Motorizarea agriculturii Guvernul e hotărât, se pare, sa motorizeze agricultura. începu ul vrea să îl facă importând 400 de tractoare. Principiul fiind admis, discuţia se face acum numai în ju­rul firmelor care vor fi prefe­rate la executarea programului de motorizare. Nu rămâne îndoială că la mi­nisterul de agricultură s’a siu­diat îndelung această problemă a mo­torizării agriculturii noastre şi că hotărârea ce s’a luat e bazată pe consideraţiuni puternice. Pentru cei mai profani, cum suntem toţi cei cari nu cunoaştem toate datele problemei, şi nici toate consideraţiunile cari au determinat ministerul de agricultură la moto­rizare, rămâne oarecum neînţeleasă hotărârea ministerului. Nu credem că motorizarea a fost­ admisă din cauza vitezii cu care se pot face muncile agricole prin tracţiunea mecanică. Tracţiu­nea animală e destul de bună în ţări ca a noastră, unde animalul are şi ce m­ânca şi poate fi co­mercializat în orce moment şi în­locuit după voie, ceea ce nu e căzut cu mohorul. Motorizarea agricul­turii a fost şi este o necesitate în ţările transoceanice, cu o popu­laţie restrânsă, cu suprafeţe a­­gricole imense şi cu o industrie metalurgică înfloritoare. In Ame­rica tara automobilului, fiecare fa­milie are o maşină de turism, şi de c are cel, puţin , urmi sau doi retermibri care ştiu cum se conduce un motor şi cum se îngrijeşte o maşină. Acolo ar fi absurd să se recomande tracţiunea animală, fiindcă ea ar însemna o retrogra­dare a civilizaţiei poporului. In ţara noastră nu se găsesc în­trunite condiţiile de motorizare. Singurul lucru pe care-1 avem co­mun cu America, este abundenţa combustibilului lichid a benzinei care scutită de tabele de consuma­ţie ar putea reveni la preţuri foarte avantajoase consumatorului agri­col. Pornind însă de la avantajul benzinei, pentru a întocmi un pro­gram­ de motorizare a agriculturii, am face ca ţiganul care găsind pe drum o potcoavă şi-a întocmlit un plan de exploatare a unui echi­paj cu patru cai. De aceea noi nu credem că benzina este argumen­tul care a împins la­­motorizare. Se simte în adevăr nevoia unor arături adânci, bine făcute şi la vreme. Aceste arături se pot face tot aşa de bine cu vite bine îngri­jite, şi puternice, ca şi cu trac­toarele. Dacă guvernul s’a oprit la ideea tractoarelor, este pentru că ministerul de agricultură a re­cunoscut falimentul creşterii vite­lor în ţara noastră şi neputinţa gospodării ţărăneşti, cu o proprie­tate din ce în ce mai imlică, să- i întreţie boii de jug. Tractoarele înlocues­c deci boii pe care ţăranii nu-i mai pot ţine şi pe care guvernul nu-i poate ţine nici el. Tractorul e presupus că poate fi mai uşor întreţinut de către organe­le ale statului şi poate fi întrebuinţat atâ­ta artă­­tur­ă pe ogorul ţărănesc, pentru a-i da săteanului un ajutor, cât şi pentru alte scopuri privind­ la nevoie apărarea naţională, mărturisirea neputinţei ţăreî noastre de a mai întreţine vite de muncă, este im­ai mu­lt decât dureroasă. Unde nu sunt boi de jug, mi sunt nici vaci cu lapte, nu e nici gunoi pentru îngrăşat pământul E sărăcie groaznică şi fără leac oricâte motoare s’ar aduce ca să înlocuiască vitele. Combinarea aceasta, a interese­lor agricole cu interesele apărării naţionale ar fi foarte folositoare, dacă proprietatea noastră agricolă ar fi de proporţii mai mari şi dacă ţărănimea noastră ar cu­prinde elem­entele necesare pen­tru conducerea şi întreţinerea ma­şinilor. .Ţăranii noştri cari nici acum n’au curăţit balega de astă iarnă de pe vitele lor slăbănoage şi aşteap­tă să cadă murdăria odată, cu părul, când năpârlesc vitele în toiul verii, nu vor putea în­griji de motoare. Numai cel ce preţueşte întâiu vita, ştie să a­­precieze şi maşinile­­­Ministerul de agricultură va căuta desigur mecanici şi condu­cători speciali pentru aceste trac­toare. Noi p­utem să-i anunţăm de pe acum că va găsi slujbaşi amatori de lefuri şi de înaintări, dar 400 conducători de tractoare şi mecanicii corespunzători pen­tru reparaţii, care să meargă în pustiul satelor şi să lucreze zi şi noapte la nevoie, nu va găsi nici anul acesta, nici la anul viitor şi peste zece ani. Tractoarele pe care le plătim acum din buget prin contribuţia fiecăruia vor rămâne părăsite pe drumuri de câmp, fiindcă moto­rului care n’are suflet în el îi trebue un suflet la conducere și acest suflet nu se poate comanda odată cu mașina. | | A. Corteanu Mantele României D. Jules Saner­wein, publică in „Paris Soir“ o convorbire cu d. Vic­tor Antonescu care se află la Paris. Ministrul de Externe al României a declarat următoarele: Dacă voiţi să vă dau o impresie grau­p­ală despre situaţia noastră şi despre situaţia din Europa, o pot face în puţine cuvinte. Situaţia noastră de multă vreme încoace nu a fost atât de bună ca acum, din, toate punctele de vedere. Prosperi­­­tatea ţării ne permite să facem­­ faţă sarcinilor noastre de înar­mare; recoltele noastre sunt bune;­ nu avem motiv să ne plângem. Din punct de vedere general, nu cred­ că în momentul acesta există d­ adevărat® ameninţare a păcii. Sun­­­tem aşezaţi în România la un punct­ nevralgic şi ne putem da seama­ lesne de situaţie. POLITICA NOASTRA Noi continuăm politica noastră­ pe aceiaşi cale, adică menţine­rea integrală a tuturor alianţelor noastre şi a tuturor înţelegerilor noastre: cooperarea cu Franţa, Mica înţelegere, înţelegerea Bal­­canică, nu renunţăm la nimic. Şi în acest cadru şi în acest spirit voim să ameliorăm şi mai mult încă relaţiile cu vecinii noş­tri, în deosebi cu Uniunea Sovie­telor. Am avut convorbiri însem­nate cu d. Litvinov la Geneva; am constatat amândoi că rapor­turile noastre sunt amicale şi că sunt încă susceptibile de îmbu­nătăţire. Asupra mijloacelor de a strânge relaţiile noastre şi de a face colaborarea noastră mai strânsă pot fi idei deosebite, dar nu suntem departe unul de altul și am speranțe bune pentru un­­viitor apropiat. Criza de guvern Olanda dm HAGA, 31. (Rador). — D. Colfin, fostul președinte al guvernului demi­sionat, a acceptat să formeze noul guvern. Cit­­i In pag. 5-a Importul in supracota pe trimestrul II Grevele înrăutăţesc situaţia economică a Mexicului MEXICO, 31. (Rador). — D. Carde­nas, preşedintele republicei, a adre­sat o scrisoare Asociaţiilor muncito­reşti, invitându-le să nu complice situaţia economică a ţării prin greve de solidaritate. Pe de altă parte, preşedintele repu­blicei a încunoştiinţat companiile pe­­troliere şi Sindicatul lucrătorilor din industria petroliferă că trebue să a­­jungă într’un termen foarte scurt la aplanarea conflictului. Aceasta este prima intervenţie di­rectă a preşedintelui Cardenas în conflictele sociale din Mexico. Ea este socotită în general ca un prim pas spre o acțiune efectivă. 6 PAGINI Mari reduceri de tarife la Căile Ferate La unele articole tarifele de transport vor fi scăzute la un sfert Măsuri pentru o mai lesnicioasă aprovizionare a Capitalei Astăzi se va întruni la ministe­rul de industrie și comerț comisia pentru combaterea speculei ilicite. Tot astăzi se va întruni şi comisia ministerială însărcinată cu luarea de măsuri pentru ei Unirea vieţii. Cu acest prilej se vor lua unele hotărâri, cari pot constitui intr’a­­devăir un început de acţiune pentru scăderea preţurilor . In tot cursul ultimelor trei zile s'au dus negocieri între diferitele instituţii interesate, spre a se ve­dea ce concesii de taxe şi tarife se pot face. Deasemenea s-au dus dis­cuţii între reprezentanţii căilor fe­rate române şi conducătorii Came­rei de Comerţ spre a se vedea cum se poate obţine o reducere de tarife la transporturile de alimen­te, fără ca această reducere să lo­vească prea mult în interesele ad­ministraţiei drumurilor de fer. S’au examinat atăt tarifele de transport cât şi costul produselor alimentare. Rezultatul a fost că s’a hotărât o însemnată reefu­cere a tarifelor de trans­port la alimente. Reducerile se fac la: carne; vite ; peşte ; păsări ; ouă ; fructe ; zarzavaturi; brânză ; legume, etc. Pentru untele articole reducerile tarifare merg până la şaptezeci şi cinci la sută. Asta înseamnă că la principalele articole a­­limentare, căile ferate nu vor încasa decât un sfert din taxele ce le încasau până acum. Hotărârile luate în consfătui­rile de eri, urmează să fie supu­se spre ratificare d-lui Macovei, directorul general al căilor fera­te, precum şi consiliului de admi­nistraţie. In orice caz, comisia însărci­nată cu oxtenirea vieţii va con­tinua discuţiile pe baza nouilor tarife scăzute. Din izvor bun suntem infor­maţi că reducerile de tarife pri­vesc numai transporturile spre Capitală. Deasemeni, se urmă­reşte stabilirea unor zone de a­­provizionare mai raţionale, cari să înlesnească situaţia pieţei bu­­cureştene. Din aceeaşi sursă, ni s’a comunicat că dacă niu se va produce neîntârziat o oftinire a alimentelor, a­­tunci Delegaţia economi­că a guvernului va hotărî îngrăd­irea exportului la unele articole cari sunt prea scumpe deoarece sunt cereri mari din străi­nătate. Tot astăzi se va hotărî de­finitiv şi suprimarea uno­ra din taxele anexe, puse fie administraţiile locale, şi crtic influenţează pre­ţurile de vânzare. MUNICIPIUL BUCUREŞTI suspendă taxele comunale la articolele alimentare Dar aceasta numai ca experienţă... Conducătorii primării spun că întreaga politică economîcă trebue revizuită In urma consfătuirilor ce s’au ţinut zilele aces­tea, conducerea munici­piului Bucureşti a hotărât să aplice hotărârea consi­liului de miniştri, suspen­dând diferite taxe comu­nale. Se va suspenda încasa-^ rea taxelor al-valorem si a oricăror alte taxe pe mărfurile alimentare in­troduse in Capitală, INSA NUMAI TIMP DE O LU­NA SI CU TITLU DE EX­PERIENTA. La expirarea acestui ter­men, administraţia muni­cipală va cere să se cons­tate de ministerul de indu­strie şi de comerţ dacă în adevăr aceste taxe scum­pesc sau nu mărfurile. Conducerea municipiu­lui socoate necesară O RE­VIZUIRE A POLITICEI ECONOMICE AZI IN VI­­GOARE şi o reducere a taxelor pe care Statul le încasează şi cari sunt îm­povărătoare pentru produ­cător şi pentru comerţul în genere. In sprijinul acestei credinţe, pri­măria municipiului a înaintat mi­nisterului de industrie un tablou comparativ al tuturor taxelor pe cari le încasează Statul de la arti­colele alimentare şi la vitele tă­iate în abatorul com­unal, fată de taxele încasate de municipiu. D. M. Berceanu subsecretar de stat la ministerul de industrie a vizitat ori abatorul, informându-se la fata locului, despre modul de percepere al diferitelor taxe, ur­mând să avizeze apoi la măsuri noi cari ar putea duce și la o ief­­tenire a cărnii. V. Petre P­IAŢA Devizele negociabile. Controlul încheerilor fie urira germane. Tratativele cu Grecia. Cerealele. Exportat de petrol în Austria. Avantagiile industriale. Negocieri cu Polonia. Bursa a rămas însufleţită la va­lori cu dobândă fixă. S-au încheiat transacţiuni nume­roase. Renta înzestrării s’a urcat dela 72% la 73)4, iar titlurile mici dela 71)4 la 71%, renta exproprierii dela­­52% la 53%, renta desvoltării de­la 47% la 48)4, renta consolidării dela 32% la 33. Acţiunile Banca Românească s’au urcat dela 405 la 425. Acţiunile Reşiţa au scăzut dela 600 la 590. Acţiunile Mica s’au urcat dela 1440 la 1455. Valorile petrolifere au oscilat în jurul cursurilor precedente. Devize negociabile Cursul mărcii germane s’au ur­cat din nou la 37,20, după ce târgul a început la 36,60; shilingul austriac a cotat 27,30 — 27,32; coroana ce­­hă 5,42—5,43; drahma 87—87%. Revenirea cursului mărcii ger­mane, se datoreşte faptului că a­­vizele vechi au expirat, iar avize noui nu s’au mai dat. Puţinele mărci cari sunt pe piaţă, au fost vândute cu repeziciune. Coroanele cehe prompte lipsesc de pe piaţă. Avizele ce se dau, sunt întrebuinţate pentru acoperirea vânzărilor a livrei. Aşa se explică că atunci când apare pe piaţă, coroana cehă promptă se dă o adevărată luptă între băncile cumpărătoare pentru cumpărarea ei. Shilingul austriac a livrei este cumpărat în mari cantităţi. Controlul îachecilor de mărci germane Banca Naţională a trimis o cir­culară băncilor autorizate, prin ca­re le obligă, să comunice Băncii Naţionale, la serviciul extrem, până la orele 12 luni, toate încheie­rile de mărci. La încheierile de cumpărare se va comunica numărul avizului de negociere, iar la vânzările către importatori, se va anunţa numărul borderourilor de cumpărare. Pe baza acestor comunicări la înaintarea documentelor de lichi­dare, se vor controla încheierile. Această măsură s-a luat pentru a împiedica contractările a livrei. * Banca Naţională precizează că nu se gândeşte la scoaterea mărcii ger­mane din regimul liberei negocia­­bilităţi. Banca Naţională este numai în căutarea unui sistem, prin care să elimine fluctuaţiunile mari de curs, cum au fost în ultimul timp şi care sunt atât de păgubitoare economiei naţionale. Negocierea devizelor Comitetul de devize al Băncii Naţionale se va întruni azi dimi­neaţă pentru a lua o serie de mă­suri în vederea bunului mers al ne­gocierii devizelor şi pentru uşura­rea lichidării exporturilor. Intr’adevăr, în ultimul timp, ex­portatorii au avut de luptat cu mari greutăţi, din cauza întârzierilor cu care primesc avizele de negociere şi la devizele care nu se negociază, avizul de plată. Tratativele cu Grecia Tratativele cu Grecia în vede­rea reînoirii convenţiei de plăţi se vor termina peste câteva zile. Noi cerem sporirea cotei de de­vize libere, pentru diferite arti­cole, pentru a împiedica astfel în­gheţarea valorii exportului nostru în Grecia. In cea mai mare parte, înţelege­rea este stabilită. Grecia cere nu­mai ca valoarea exportului nostru de cherestea să fie acoperită în în­tregime, prin import din Grecia. Dar importul nostru din această ţară, este de maximum 250 milioa­ne lei anual, când forţăm importul, pe când valoarea exportului de che­restea, întrece cu circa 70 milioane lei, această cifră. Rămâne să se găsească o soluţie pentru surplusul de circa 70 milioa­ne lei. Cerealele Piaţa cerealelor continuă să fie slabă şi lipsită de cumpărători. Grâul a cotat 53.000 lei, secara 51.000, ovăzul 31.000, porumbul ceva mai ferm 30.250. A apărut pe piaţă, orzul din re­colta nouă. S’au făcut încheeri la 30.000 lei vagonul, faţă de orzul din recolta veche, care se negocia­ză la 37.000. S-au mai făcut şi în­cheieri pentru secară, recoltă nouă la 38.000. Ovăzul a cotat 31.000 lei. Exportul de petrol în Austria Sunt speranţe că tratativele cu Austria vor fi reluate în curând. Pe cale indirectă, Austria ne-a dat înştiinţarea că doreşte să re­glementeze importul petrolului din România. Austria ne oferă 15 mii vagoane de oţel, în locul devizelor libere. Evident că propunerea nu ne sa­tisface. Ea e însă o platformă de dis­cuţie. Tratativele vor fi reluate du­pă ce se vor termina, tratativele cu Ungaria. Delegaţii guvernului maghiar so­sesc joi la Bucureşti. Avantaajii industriale Eri după amiază s’a ţinut la mi­nisterul de industrie şi comerţ şe­dinţa săptămânală a comisiunei in­dustriale, sub preşidenţia d-lui Bă­­deanu Roşiori, consiliu la înalta Curte de Casaţie. După rezolvarea chestiunilor curente s’a început exa­minarea cererilor privitoare la în­fiinţarea de nouă industrii, în cadrul decretului lege pentru controlul trusturilor şi al cartelurilor, «­ Comisiunea industrială a mai luat în discuţie şi chestiunea trans­ferării avantagiilor acordate prin legea pentru încurajarea industriei naţionale. S-au făcut unele propuneri în sen­sul ca avantagiile să rămână vala­bile şi în cazul când proprietatea unei întreprinderi e transmisă şi să nu mai fie nevoie de un nou aviz. Se va urmări doar ca prin trans­ferarea proprietăţii să nu se înstrăi­neze întreprinderea, care se bucu­ră de avantagiile legei. A»roi»i~t© n©*s©«&em­ onia Cu ocazia vizitei d-lui W. Byr­­ka, nu s’au discutat chestiuni eco­nomice dintre cele două ţări. Sis­temul actual de schimb dintre Po­lonia şi România nu funcţionează, deoarece forma stabilită s’a dove­dit a fi nepotrivită. Săptămâna viitoare se vor înce­pe tratative pentru a se încerca eli­minarea greutăţilor din calea schimburilor. „ Eri s-a ţinut un consiliu general la Banca Naţională, în vederea ra­tificării avansărilor pentru funcţio­narii ei. Importul aparatelor de racho Taxa de 30 lei de kgr., ce se în­casează la importul aparatelor de recepţie radiofonică, va fi percepu­tă conform dispoziţiunei art. 7 din legea pentru organizarea şi funcţio­narea radiodifuziunei din 4 A­­prilie 1936, la greutatea netto-net a aparatelor de recepţie radiofo­nică, fără nici un ambalaj şi fără lămpi, iar lămpile, fiecare la taxa de 20 lei de bucată. Ministerul de finanţe a trimis vă­milor instrucţiuni în acest sens. B. 3d. Mari scăderi la bursele din Londra şi Paris DIN CAUZA NELINIŞTII PROVO­CATE DE SITUAŢIA INTERNAŢIO­NALA S’A ÎNREGISTRAT ERI MARI SCĂDERI DE CURSURI LA BURSE­LE DIN PARIS ŞI LONDRA. Suspendarea urmăririlor pentru contravenţiile de nedeclarare a chiriaşilor Dispoziţiile ministerului de Finanţe Ministerul de finanţe a cerut tuturor administra­ţiilor financiare să ia de urgenţă măsuri, dând or­dine în consecinţă, ca ur­măririle îndreptate con­tra proprietarilor de imp­rerte, hotelieri, etc., pe ba­za actelor de contraven­ţie ce li s’au dresat in ca­drul dispoziţiunilor art. 84 al. 5 din legea contri­buţiunilor directe, pentru ne­de­clar­area chiriaşului în termenul prevăzut de lege, să fie toate suspen­date până la noul dispo­sition­, urmând ca minis­terul — în această direc­ţiune — să dea organelor în drept cuvenitele ordi­ne. Prin dispoziţiunea de mai sus, se înţelege nu­mai urmărirea ce se fac© pe baza actelor de contra­vessţie aprobate şi debi­tate, iar nu şi pe baza ce­lor care sunt­­în curs d© cercetare şi pentru care nu s’au primit încă debite­le stabilite. Pentru acastă din urmă categorie urmează ca or­ganele de constatare să-şi definitiveze cercetările lor, ministerul neînţele­­gând să suspende acţiu­nea în această direcţiune. Situaţia agricolă e bună Dupe ştirile sosite la­ ministerul agriculturei situaţia agricolă se men­ţine bună. Ploile căzute au fost parţiale. In unele regiuni se sim­te încă nevoie de ploaie şi mai ales de căldură. In judeţele din câmpia Dunărei se începe săptă­mâna aceasta semănatul r­ăpiţei, care promite o re­coltă bună. Porumbul a răsărit și se desvoltă normal. Grâul promite o recoltă abundentă. Un acord pentru exportul de lăzi In Turcia Negocierile pentru modificarea convenţiei de plaţi au fost suspendate La Ministerul de industrie a avut loc o consfătuire între d-nii subsecre­tar de Stat M. Berceanu şi S. Tan­­niper, ministrul Turciei la Bucureşti. Cu acest prilej s’a semnat un im­portări racord, privitor la exportul de cutii de lemn din România în Tur­cia. încă mai de mult, d. V. Anton­es­cu, cu prilejul vizitei sale la Ankara și al tratativelor economice urmate acolo, a acordat o cotă de export de cutii de lemn necesare n­ea----­-­­pricote standardizate turceşti, pri­mind în schimb cantităţi important® de crom şi cupru. înţelegerea aceasta n’a, putut func­ţiona normal din pricină că străduin­ţele depuse pentru plasarea cromu­lui oferit de turci n’au dat nici un rezultat favorabil. Iar cantităţile de cupru necesare într’adevăr în ţară, n’au putut fi livrate la timp. Valoarea compensației acceptate de d. V. Antonescu atingea 50 de mi­lioane lei. Delegația turcă, venită la Buche­reti, a cerut între altele, ca valoarea exportului de lăzi de lemn să fie în­­că sporită cu 100—150 milioane lei. După negocierile urmate s’a ajuns la un acord pentru sporirea exportu­lui la 100 milioane lei cu condiţiu­­nea însă ca această sumă să fie plă­tită în devize libere şi forte. Profitând de prezenţa delegaţiei turce venită în acest scop la Bucu­reşti, au urmat şi tratative pentru încheierea unei noi convenţii de plăţi, deoarece acordul în vigoare nu funcţionează normal, ceea ce a con­dus la imobilizarea unor importante sume în Turcia. In această din urmă privinţă, disc­cuţiunile urmate n’au putut duce le o înţelegere, astfel că acordul de claa­ring existent, rămâne în vigoare. Delgaţii turci au plecat dri seară la Ankara. 04

Next