Argus, iulie 1937 (Anul 27, nr. 7263-7289)
1937-07-01 / nr. 7263
ANUL XXVII No. 6 PAGINI* NOUL M®BSL Ford 8 CILINJDR' Raf *Jfcfr K'‘ ure$d, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 ABONANENTE In țară Un an 1000 Lei 6 luni 550 * 3 luni 300 3 lei In țară. 6 In străinătate lin an 2209 Lei 6 luni 1500 » 3 luni 800 • lei In străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI si FINANTEI Director GRIGORII GAFENCU TELEFON 3.05.44 MMM Joi 1 Iulie 1937 NOUL M8M. Ford 8 CILINIffiT Raf 3. A.^t Hrăreşti, PALATUL C1CLO P Telefon 209.64. 217.45 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Îndrumarea agriculturei Toată lumea recunoaşte astăzi, că fără o îmbunătăţire repede, imediată şi complectă a agriculturei noastre, se primejdueşte foarte, grav, nu numai întreaga noastră economie naţională, dar chiar şi noua aşezare a vieţii noastre săteşti, isvorâtă din expropiere. Rămâne numai să ştiţi, care ar fi calea de urmat, pentru a se pune capăt situaţiunei în care se găseşte agricultura noastră. Viaţa economică a ţării nu se mai poate mulţumi ca standardul de viaţă al săteanului să continue a se menţine la 4000 sau 5000 lei anual, la atât cât rezultă din datele controlate ale Institutului de Cercetări agricole, că se ridică caşgul săteanului într’un an întreg. Cu acest câştig el nu poate fi nici consumator, nici contribuabil. Şi nu se poate nici stăvili acel exod al populatiunei rurale care se îndreaptă neîncetat de la sate către oraşe, unde pretinde cu binecunoscuta insistenţă mica slujbuliţă, pe care a visat-o din prima zi, în care a păşit pragul şcoalei primare. Insuficienta productivitate a pământului cultivat după metode învechite şi perimate şi scăzuta rentabilitate a agriculturei noastre, ce rezultă din pospăiala cu care se traduce la noi munca câmpului, duce la rezultate dintre cele mai grave şi tulbură adânc viata noastră sătească. Cel dintâi rezultat al acestei stări de lucruri îl constitue considerabila sporire a numărului de brate ce rămân astăzi disponibile la ţară şi care nu-şi mai găsesc întrebuinţare în agricultură. Şi nu este de mirare, că în asemenea condiţiuni, încolţeşte din ce în ce mai mult în mintea populaţiunei rurale, gândul inspirat mai ales de unele manifeste electorale aruncate în vâltoarea luptelor politice, a unei noi expropieri. Nădejde mare în ceea ce priveşte putinţa de a schimba starea în care se găseşte agricultura, în mult comentata lege de organizare a agriculturei, votată nu de mult de parlament, nu putem avea. Această lege, a cărei dispoziţiuni au păstrat un caracter mai cu deosebire de îndrumare şi de poliţie sanitară, nu va putea schimba cadrul înăuntrul căruia se învârteşte agricultura noastră, decât mult mai târziu, după un şir de numeroşi ani, în decursul cărora agronomii noştri, cari vor trebui să muncească la coarnele plugului, cu râvnă şi mai cu deosebire cu spirit de iniţiativă şi fără urmă de birocratie, vor avea de îndeplinit un adevărat apostolat. Nu voi pune la îndoială capacitatea profesională a agronomilor noştri, a căror corp se afirmă din ce în ce mai mult a fi de elită, dar e de la sine înţeles, că nu vom putea aştepta până când acţiunea de îndrumare a agronomilor va aşeza agricultura noastră, pe calea pe care o reclamă nevoile vieţeî noastre economice şi sociale. Ceia ce ne trebuee cu totul altceva. Trebue să ajungem în cel mai scurt timp posibil la sporirea producţiunei agricole pe unitatea de suprafaţă. Şi aceasta nu numai pentru a mări posibilităţile de trai şi de câştig la sate, sau disponibilităţile noastre de export, ce se reduc neîncetat ca o urmare a micşorărei producţiunei petrolului, dar şi pentru a ne pune la adăpost de eventualitatea în care ne-am putea găsi în curând, de a nu mai avea suficientă pâine şi mămăligă pentru hrana populaţiei noastre. . Una dintre posibilităţile de sporire a productivităţii agriculturei noastre o constitue, fără îndoială, îndrumarea populaţiunei săteşti către creşterea raţională a vitelor şi în special a bovinelor şi a porcinelor, îngrijirea vitelor, obţinerea produselor animale şi comercializarea acestor produse, constitue la valoarea de astăzi a produselor animale, una dintre ocupaţiunile cele mai rentabile către care trebueşte îndrumată populaţia sătească. Este de neînţeles ca săteanul să continue a-şi vinde orzul şi porumbul său sub forma de boabe, a căror tonă valorează 2500 lei, când el şi-ar putea transforma aceste, produse în vite, a căror tonă valorează 16.000 lei. Creşterea raţională a vitelor ar absorbi un număr considerabil din acele braţe ce stau astăzi disponibile la sate, ar da ocupaţiune sătenilor iarna şi ar schimba cu totul aspectul agriculturei noastre, căreia i-ar procura cantităţi imense de îngrăşăminte organice, devenite astăzi absolut trebuincioase. Pentru a ajunge la acest rezultat e nevoie însă, ca în primul rând, să se schimbe felul de a gândi al săteanului, care începe din ce în ce mai mult să considere viaţa de tară ca o pacoste şi munca câmpului ca o ocupaţiune lipsită de demnitate. Fireşte, cooperaţia ar avea de jucat un important rol de educare, imprumare si organizare în această direcţie. Ar trebui însă ca cooperativele ce nu sunt astăzi decât o ficţiune, mai mult sau mai puţin funcţionărească, să devie o realitate. Determinantă în această direcţiune, ar putea fi numai acţiunea Statului şi a Băncei Naţionale, dacă cei în drept s’ar hotărî, cu un ceas mai de vreme, să înlesnească, aşa după cum se cuvine, exportul produselor noastre animale. Dacă actualele piedici şi greutăţi, ce stau în calea exportului nostru de produse animale, nu vor fi înlăturate, vom ajunge la un rezultat opus celui dorit. Vom ajunge în foarte scurtă vreme şi la pierderea celei mai avantajoase pieţe ce ne-a mai rămas pentru desfacerea vitelor noastre cornute, piaţa Palestinei. După ce din vina celor ce au condus politica noastră de export am pierdut rând, pe rând, ca pieţe de desfacere pentru vitele noastre: Malta, Alexandria, Siria şi Grecia, suntem ameninţaţi astăzi să pierdem şi Palestina. Pierzând şi aceasta din urmă piaţă, desigur că ne va fi mult mai greu să ne gândim la îndrumarea agriculturii, pe calea creşterei vitelor. M. A. Bădărău Problema aurului Presa franceză şi engleză, continuă să fie preocupată de problema afluxului de aur la Londra şi New York, care impune o grabnică readucere a aurului la rolul său tradiţional de etalon internaţional. Economiştii de seamă sunt unanimi în a recunoaşte că o reducere a preului ar echivala cu o criză de încredere şi ar provoca un crah catastrofal, aşa că singurele soluţii cuminţi ar fi: Repunerea în circulaţie a aurului mondial. Credite-aur largi tuturor ţărilor care duc lipsa acestui metal, împrumuturi acordate pe măsura obţinerii garanţiilor de desarmare respectiv de pace din partea diferitelor ţări. Absorbirea de către Anglia a unui miliard de lire sterline în schimbul fondurilor străine refugiate actualmente pe piaţa Londrei şi cari ar trebui să se repatrieze. Statele Unite „sterilizează“ aurul După o telegramă din New-York, aurul „sterilizat*4 se cifrează după o statistică oficială la 1.009 milioane dolari. După declaraţiile oficiale, politica de neakctivare a aurului va continua, independent de importanţa nivelului arătat. împotriva pesimismului economic Ziarul Financial Times a început publicarea unei serii de articole menite să combată pesimismul economic şi bursier. Astfel d. Hartley Withers se ridică împotriva acelora care speriaţi de prosperitatea eresein do a Angliei, tremură la ideia unei catastrofe inevitabile. Asemenea exagerări nu-şi au locul deoarece puterea de consum şi de absorbire e mult mai mare şi mai bine distribuită ca altădată. Condiţiunile comerciale sunt altele decât acelea care au precedat criza din 1929 iar vechea teorie după care boomului trebuie neapărat să-i urmeze o criză economică nu mai poate servi drept criteriu în afaceri. ..Numai pacea şi cooperarea internaţională sunt necesare pentru restaurarea unei depline prosperităţi ne spune d. Withers în concluzie. Plata Monopolul exportului de grâu în Germania Cercurile cerealiştilor discută monopolul ce s-a dat firmei „Sarex“, în exportul de 3500 vagoane de grâu în Germania, in contul unei comenzi de armament. Legea cartelurilor şi înţelegerile între diferitele societăţi Am fost întrebaţi dacă legea cartelurilor se referă şi la înţelegerile intervenite între diferite societăţi, fără ca să fi intervenit vreun contract scris, ci pur şi simplu o convenţie verbală, aşa cum este cazul societăţilor „Kernet Co.“ şi M. Weissmann“. In cazul când şi aceste înţelegeri trebuiau declarate, atunci ministerul de industrie şi comerţ, va trebui să acorde un nou termen şi pentru declararea acestor înţelegeri. Activitatea băncilor.» Ori fiind sărbătoare, Banca Naţională precum şi băncile particulare n’au lucrat. Piaţa devizelor negociabile, fiind închisă, nu s’a înregistrat nicio tranzacţie. Piaţa cerealelor Piaţa cerealelor a devenit foarte fermă, în urma urcărilor de pe pieţele streine. Rapiţa naveta s’a urcat dela 67000 lei vagonul la 69.500 lei vag.; colza dela 72.500 la 73.500. Porumbu s’a urcat la 32.000; secara, recoltă nouă, s’a încheiat la 43.000, iar pentru livrarea Iulie s’a plătit chiar 43.500. Orzul, recoltă nouă, cotează Iei 35.500, fără transacţii. Grâul stagnează, fără transact!! ; ovăzul nu se găseşte pe piaţă. Iugoslavia a vândut ovăz, livrarea in August, la cursul de 13 Jumătate — 13,75 shilingi ex slep Verna. Recolta Ştirile alarmante despre recolta cerealelor şi-au pierdut din actualitate, în urma ploilor din ultimele zile. Porumbul are acum umbra sa, ajungând la înălţimea de un metru. Exportul grâului stagnează Din cele 17.000 vagoane pentru exportul de grâu, nu s’au angajat niciun vagon, din cauză că preţul minimal este prea urcat. Până ori nu s’a comunicat nicio tranzacţie. Francul francez va fi cotat azi nu Banca Naţională reluându-şi astăzi activitatea, va lua măsuri, în ceea ce priveşte francul francez, în urma situaţiei din Paris. Francul francez nu va fi cotat astăzi. Un observator al B. N. R. la Banca Reglementelor din Basel Banca Naţională va avea un reprezentant permanent la Banca Reglementelor din Bassel (Băle), cu titlul de observator. Pentru acest post a fost numit d. N. Bălău, de la secretariatul Băncii Nationale. D-sa își va lua în primire postul la 1 Septembrie crt. B. Bd. Activitatea economică în Statele Unite Economia americană a fost foarte sdruncinată în ultimele luni din cauza mişcărilor greviste. Aşa de-o pildă s-a înregistrat în primul trimestru o pierdere de 7,5 milioane zile de lucru in activitatea generală a Statelor Unite. Totuşi viaţa economică e atât de febrilă încât indexul de producţie a continuat să crească. In Primele cinci luni, producţia fierului a sporit dela 10,9 la 16,5, aceea a oţelului dela 17,3 la 24,6 milioane tone, consumul de lână de la 2,76 la 3,5 milioane baloturi, deverul a 25 concerne mari dela 0,97 la 1.12 miliarde dolari. Criza financiară «din Franţa S’a cerut suprimarea limitei inferioare a francului In ce constă programul de refacere financiară. Camera a aprobat textul proectului deplinelor puteri. PARIS, 79 (Rador). .. In cursul nopţii trecute, guvernul Chautemps a luat o serie de măsuri însemnate, înainte ca programul său financiar să fi fost cunoscut printr’o declaraţie publică. , Astfel, el a dispus închiderea, începând de azi, a bursei de titluri şi efecte, spre a preîntâmpina orice speculaţie atât timp cât vor dura cesbaterile asupra deplinelor puteri. Pe de altă parte, Banca Franţei a suspendat toate operaţiunile de schimb în timpul discutării în parlament a proectului de lege al deplinelor puteri.. Totuşi, Banca Franţei şi celelalte instituţii de credit vor continua să libereze devize străine turiştilor, care vor avea nevoie pentru deplasările lor. Moratoriul datoriilor la aur şi devize Deasemeni, s’a adoptat un moratoriu, astfel că debitorul poate cere, cu începere de azi, suspendarea plăţilor datoriilor comerciale, care prevăd plata in aur sau devize. Cambiile nu pot fi protestate. Dobânda de întârziere va fi egală cu scontul Băncii Franţei. DEPLINE PUTERI PANA LA 31 AUGUST Guvernul va depune încă in cursul zilei de azi proectul de lege al deplinelor puteri si va cere urgenţă. Se pare că acest proect va cuprindeun singur articol prin care se acordă guvernului depline puteri până la 31 August. Deşi proectele guvernului nu sunt cunoscute, cercurile iniţiate cred că se vor spori atât impozitele directe, cât şi cele indirecte. Aceste sporuri ar depăşi cu mult limitele prevăzute de proectele guvernului Blum. La Londra nu se mai cotează francul LONDRA, 29 (Rador). — Din cauza închidere! Bursei din Paris, francul francez n’a fost astăzi cotat la Bursa din Londra. Ce se urmărește prin proectul deplinelor puteri PARIS 29 (Rador). — Guvernul dorește ca desbaterîle din Parlament să se termine până mâine înnainte de amiază. Proectul deplinelor puteri intoc-. mit de guvern este foarte scurt. El cuprinde un singur articol de câteva rânduri, iar expunerea de motive are 50 rânduri. Prin acest proect se tinde la refacerea situaţiei economice la echilibrarea bugetului, la asanarea tezaurului, la apărarea monetei şi la lupta împotriva speculei. Guvernul este autorizat prin acest proect de lege să ia toate măsurile pentru realizarea scopurilor înșirate mai sus. Precizările1-lui Chautemps la Cameră Articolul unic al deplinelor puteri PARIS, 29 (Rador). — Deşi a cerut amânarea interpelărilor, d. Chautemps a declarat că fiecare orator va putea să-şi înfăţişeze punctul de vedere asupra declaraţiei guvernului şi să adreseze întrebări privitoare la politica noului cabinet * "Aceste explicaţii vor trebui să fie foarte scurte, de aceea, la adăugat primul ministru, voiu răspunde pe scurt şi eu. Unii dintre interpelatori au luat cuvântul. Printre acestea a fost şi d. Louis Marin, care a cerut precizări asupra directivelor politice ale guvernului. O precizare a d-luî Chautemps D- Chautemps a declarat atunci că nu va părăsi Camera și Senatul înainte de votarea proiectului deplinelor puteri și că nu are asupra sa decretul de închidere a sesiunii corpurilor legiuitoare. Primul ministru a adăugat că chiar în cursul zilei de mâine va reuni membrii guvernului spre a discuta proectul în favoarea agriculturii. După ce va fi dat vot de încredere guvernului, Camera, a spus , Chautemps, nu i-ar putea refuza acestuia mijloacele de a lucra. Revine republicanilor onoarea și sarcina de a restabili finanţele şi viaţa economică a ţării. După aceste scurte explicaţii ale preşedintelui consiliului de minitiştri, Camera a votat încredere în guvern. Apoi, d- Bonnet, ministrul Finanţelor, a depus proectul de lege prin care se acordă guvernului depline puteri financiare. Proectul a fost imediat transmis comisiunii fianciare a Camerei. Ce cuprinde proectul deplinelor puteri El cuprinde un articol unic, al cărui text este urmrătorul: Guvernul este autorizat până la 31 August 1937 să ia pe cale de decrete, hotărâte în consiliul de miniștri, toate măsurile necesare spre a asigura reprimarea atingerilor aduse creditului statului, spre a se duce lupta împotriva speculei, spre a se garanta refacerea economică, controlul prețurilor, echilibrul bugetului şi Tezaurului şi apărarea rezervelor de aur ale Băncii Franței, fără controlul schimburilor. Decretul pentru ratificarea acestor măsuri de către parlament va fi supus corpurilor legiuitoare în termen de trei luni de la promulgarea legii sau în orice caz în prima şedință a sesiunii extraordinare din 1937. Problema valorificării cerealelor 0 acţione fără obiect. Preţul grâului nu are nevoe de sprijin Controlul preţurilor de export. Trebue lăsată întreaga libertate comerţului Se face anul de când s’a instituit regimul actual de valorificare a cerealelor, de când a apărut decretul prin care se dă depline puteri comisiei superioare de valorificare a grâului de a decide preţul şi condiţiunile de valorificare a grâului peste hotare. In realitate, scopul principal al acestui decret, adică susţinerea preţului grâului a fost eliminat din primul moment prin faptul că preţul grâului a crescut în ultimul an în aşa măsură, încât a întrecut cu mult preţurile minimale pe care le prevăzuse guvernul în ajunul recoltei. Preţul grâului nu are nevoe de sprijin De fapt, din Decembrie, nu se mai susţine SUB NICI O FORMA PREŢUL GRÂULUI şi primele de export acordate de guvern In astfel de condiţii, valorificarea grâului NU ARE NICI UN ROST, cu atât mai mult cu cât situaţia preţurilor ţie piaţa mondială, permite azi să presupunem că o scădere a valorilor nu e probabilă. Dimpotrivă recoltele atât de peste Ocean cât şi cele din Australia şi Argentina, n’au fost Ceea ce guvernul urmăreşte astăzi, e probabil controlul preţurilor de export şidirijarea," tot. Aceasta dirijare e examinată cu ele până mai deunăzi, nu au decât o sprijinire efectivă a producătorului care cu sau fără cei 500 lei de vagon ce le plătea valorificarea, era tot atât de câştigat. In schimb influenţa guvernului s‘a răsfrânt într-un alt domeniu. Guvernul a voit să influenţeze direct operaţiunile de vânzare ale grâului în străinătate şi a împiedecat iniţiativa pieţii, impunând exportatorilor preţuri aşa zise minimale cari în cele mai multe cazuri erau în totul nepotrivite cotaţiunilor internaţionale şi posibilităţilor de vânzare momentană a grâului pe piaţa mondială. Desigur că mediile recoltelor pe ţări vor fi o gravă dezamăgire pentru optimiştii cari preţuesc azi recoltele de grâu şi de orz la cifre destul de ridicate, fost port de cereale în stil mare. Pentru aceste transacţii guvernul e dispus să aplice un regim excepţional regim care ar creia beneficiarilor acestor privilegii, situaţii deosebite dar cari nu vor întârzia să aibă o înrâurire asupra întregului comerţ de export în campania 1937- 1938. Aceasta chiar dacă dintr’un motiv sau altul, aceste privilegii nu vor putea fi complect exploatate. In cazul când guvernul insistă în concepţia sa de a nu lăsa comerţului libertatea să exporte cerealele în condiţiile cele mai bune ce le oferă piaţa mondială atunci nu e decât o singură cale, care ar îndreptăţi atitudinea sa prea bune şi Continentul va avea să împlinească nevoi atât de urgente, încât nu va fi posibil să facă acest lucru la preţuri inferioare celor de astăzi. Prin urmare valorificarea grâului sau susţinerea preţului pentru grâu şi pentru alte cereale nu are nici un rost.tât mai multă simpatie din partea unor anumite cercuri cu cât la adăpostul acestei dirijări sunt mai Uşoare anumite transacţii de ex export pentru devize libere In primul rând el ar putea să pretindă exportatorilor ca exportul de cereale să fie pentru dânsul isvorul de devize libere. In acest caz guvernul are dreptul şi orice minte limpede, îi va da dreptate, fie să decreteze că plata cerealelor c Sudate se va face numai în devize libere. Să ne înţelegem însă bine- Devize libere cari pot fi transformate de Banca Naţională, oriunde, oricum şi oricând va crede de cuviinţă. Pentru ca acest lucru să fie cu putinţă, e absolută nevoie ca in cel mai scurt timp, să se lichideze conturile de clearing cu Elveţia, Franţa, Anglia, Olanda, Belgia şi celelalte state cari şi-au păstrat până astăzi un regim de libertate a transferului. ■ Probus O acţiune fără obiect Controlul preţurilor de export I Declaraţia ministerială citită la Cameră şi Senat PARIS, 29 (Rador). — Iată pasagiile cele mai importante ale declaraţiei pe care guvernul a făcut-o în şedinţele de azi după amiază ale Camerei şi Senatului. Guvernul îşi va consacra întreaga energie în serviciul păcii şi progresului social. El va menţine şi va continua politica externă de până acum, straduindu-se să caute pacea cu toate popoarele, dar neconcepând această pace decât în cadrul dreptăţii şi al respectării independenţii tuturor naţiunilor. Vom rămâne credincioşi amiciţiilor Franţei şi Societăţii Naţiunilor, căutând să lărgim câmpul de coaborare internaţională. Franţa este hotărâtă să se abţină de la orice ameninţare, dar are aceiaşi dârză mândrie de a nu suferi la rându-i nici o ameninţare. Nu vom uita nimic spre a menţine la maximum de putere organele de apărare, care chezăşuesc securitatea ţării şi nădăjduim că sforţarea de destindere şi de înţelegere reciprocă între po- CITAȚI CONTINUAREA telegramelor în pagina