Argus, iulie 1937 (Anul 27, nr. 7263-7289)

1937-07-01 / nr. 7263

ANUL XXVII No. 6 PAGINI* NOUL M®BSL Ford 8 CILINJDR' Raf *Jfcfr K'‘ ure$d­, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 A­BONANENTE In țară Un an 1000 Lei 6 luni 550 * 3 luni 300­­ 3 lei In țară. 6 In străinătate lin an 2209 Lei 6 luni 1500 » 3 luni 800 • lei In străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI si FIN­ANTEI Director GRIGORII GAFENCU TELEFON 3.05.44 MMM Joi 1 Iulie 1937 NOUL M8M. Ford 8 CILINIffiT Raf 3. A.^t H­­răreşti, PALATUL C1CLO P Telefon 209.64. 217.45 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Îndrumarea agriculturei Toată lumea recunoaşte astăzi, că fără o îmbunătăţire repede, ime­diată şi complectă a agriculturei noastre, se primejdueşte foarte, grav, nu numai întreaga noastră economie naţională, dar chiar şi noua aşezare a vieţii noastre să­teşti, isvorâtă din expropiere. Ră­mâne numai să ştiţi, care ar fi calea de urmat, pentru a se pune capăt situaţiunei în care se găseşte agricultura noastră. Viaţa economică a ţării nu se mai poate mulţumi ca standardul de viaţă al săteanului să continue a se menţine la 4000 sau 5000 lei anual, la atât cât rezultă din da­tele controlate ale Institutului de Cercetări agricole, că se ridică caş­­gul săteanului într’un an întreg. Cu acest câştig el nu poate fi nici consumator, nici contribuabil. Şi nu se poate nici stăvili acel e­­xod al populatiunei rurale care se îndreaptă neîncetat de la sate că­tre oraşe, unde pretinde cu bine­cunoscuta insistenţă mica slujbuli­­ţă, pe care a visat-o din prima zi, în care a păşit pragul şcoalei pri­mare. Insuficienta productivitate a pă­mântului cultivat după metode în­vechite şi perimate şi scăzuta ren­tabilitate a agriculturei noastre, ce rezultă din pospăiala cu care se traduce la noi munca câmpului, duce la rezultate dintre cele mai grave şi tulbură adânc viata noa­stră sătească. Cel dintâi rezultat al acestei stări de lucruri îl constitue considerabila sporire a numărului de brate ce rămân astăzi disponibile la ţară şi care nu-şi mai găsesc întrebuinţa­re în agricultură. Şi nu este de mirare, că în ase­menea condiţiuni, încolţeşte din ce în ce mai mult în mintea popu­laţiunei rurale, gândul inspirat mai ales de unele manifeste electorale aruncate în vâltoarea luptelor po­litice, a unei noi expropieri. Nădejde mare în ceea ce priveşte putinţa de a schimba starea în care se găseşte agricultura, în mult co­mentata lege de organizare a agri­culturei, votată nu de mult de par­lament, nu putem avea. Această lege, a cărei dispozi­­ţiuni au păstrat un caracter mai cu deosebire de îndrumare şi de po­liţie sanitară, nu va putea schim­ba cadrul înăuntrul căruia se învâr­teşte agricultura noastră, de­cât mult mai târziu, după un şir de numeroşi ani, în decursul cărora agronomii noştri, cari vor trebui să muncească la coarnele plugului, cu râvnă şi mai cu deosebire cu spirit de iniţiativă şi fără urmă de birocratie, vor avea de îndeplinit un adevărat apostolat. Nu voi­ pune la îndoială capaci­tatea profesională a agronomilor noştri, a căror corp se afirmă din ce în ce mai mult a fi de elită, dar e de la sine înţeles, că nu vom putea aştepta până când acţiunea de în­drumare a agronomilor va aşeza agricultura noastră, pe calea pe ca­re o reclamă nevoile vieţeî noa­stre economice şi sociale. Ceia ce ne trebue­e cu totul alt­ceva. Trebue să ajungem în cel mai scurt timp posibil la sporirea pro­­ducţiunei agricole pe unitatea de suprafaţă. Şi aceasta nu numai pentru a mări posibilităţile de trai şi de câş­tig la sate, sau disponibilităţile noa­stre de export, ce se reduc neîn­cetat ca o urmare a micşorărei pro­­ducţiunei petrolului, dar şi pentru a ne pune la adăpost de eventuali­tatea în care ne-am putea găsi în curând, de a nu mai avea suficien­tă pâine şi mămăligă pentru hra­na populaţiei noastre. . Una dintre posibilităţile de spo­rire a productivităţii agriculturei noastre o constitue, fără îndoială, îndrumarea populaţiunei săteşti că­tre creşterea raţională a vitelor şi în special a bovinelor şi a porcine­lor, îngrijirea vitelor, obţinerea pro­duselor animale şi comercializarea acestor produse, constitue la valoa­rea de astăzi a produselor animale, una dintre ocupaţiunile cele mai rentabile către care trebueşte în­drumată populaţia sătească. Este de neînţeles ca săteanul să continue a-şi vinde orzul şi porum­bul său sub forma de boabe, a că­ror tonă valorează 2500 lei, când el şi-ar putea transforma aceste, produse în vite, a căror tonă va­lorează 16.000 lei. Creşterea raţională a vitelor ar absorbi un număr considerabil din acele braţe ce stau astăzi dispo­nibile la sate, ar da ocupaţiune să­tenilor iarna şi ar schimba cu to­tul aspectul agriculturei noastre, căreia i-ar procura cantităţi imense de îngrăşăminte organice, devenite astăzi absolut trebuincioase. Pentru a ajunge la acest rezul­tat e nevoie însă, ca în primul rând, să se schimbe felul de a gândi al săteanului, care începe din ce în ce mai mult să considere viaţa de tară ca o pacoste şi munca câm­­pului ca o ocupaţiune lipsită de demnitate. Fireşte, cooperaţia ar avea de ju­cat un important rol de educare, im­prumare si organizare în această direcţie. Ar trebui însă ca coope­­rativele ce nu sunt astăzi decât o ficţiune, mai mult sau mai puţin funcţionărească, să devie o reali­tate. Determinantă în această direcţiu­ne, ar putea fi numai acţiunea Sta­tului şi a Băncei Naţionale, dacă cei în drept s’ar hotărî, cu un ceas mai de vreme, să înlesnească, aşa după cum se cuvine, exportul pro­­duselor noastre animale. Dacă actualele piedici şi greu­tăţi, ce stau în calea exportului no­stru de produse animale, nu vor fi înlăturate, vom ajunge la un re­zultat opus celui dorit. Vom ajunge în foarte scurtă vreme şi la pier­derea celei mai avantajoase pieţe ce ne-a mai rămas pentru desface­rea vitelor noastre cornute, piaţa Palestinei. După ce din vina celor ce au con­dus politica noastră de export am pierdut rând, pe rând, ca pieţe de desfacere pentru vitele noastre: Malta, Alexandria, Siria şi Grecia, suntem ameninţaţi astăzi să pier­dem şi Palestina. Pierzând şi aceasta din urmă piaţă, de­sigur că ne va fi mult mai greu să ne gândim la îndru­marea agriculturii, pe calea creşte­­rei vitelor. M. A. Bădărău Problema aurului Presa franceză şi engleză, conti­nuă să fie preocupată de proble­ma afluxului de aur la Londra şi New York, care impune o grabni­­că readucere a aurului la rolul său tradiţional de etalon internaţional. Economiştii de seamă sunt unanimi în a recunoaşte că o reducere a pre­ului ar echivala cu o criză de în­credere şi ar provoca un crah ca­tastrofal, aşa că singurele soluţii cuminţi ar fi: Repunerea în circulaţie a aurului mondial. Credite-aur largi tuturor ţărilor care duc lipsa a­­cestui metal, împrumuturi acordate pe măsura obţinerii garan­ţiilor de desarmare respec­­tiv de pace din partea di­feritelor ţări. Absorbirea de către A­n­­glia a unui miliard de lire sterline în schimbul fon­durilor străine refugiate actualmente pe piaţa Lon­drei şi cari ar trebui să se repatrieze. Statele Unite „sterili­­zează“ aurul După o telegramă din New-York, aurul „sterilizat*4 se cifrează după o statistică oficială la 1.009 mili­oane dolari. După declaraţiile oficiale, politi­ca de neakctivare a aurului va con­tinua, independent de importanţa nivelului arătat. împotriva pesimismului economic Ziarul Financial Times a început publicarea unei serii de articole me­nite să combată pesimismul econo­mic şi bursier. Astfel d. Hartley Withers se ridică împotriva acelora care speriaţi de prosperitatea eresein do a Angliei, tremură la ideia unei catastrofe inevitabile. Asemenea exagerări nu-şi au lo­cul deoarece puterea de consum şi de absorbire e mult mai mare şi mai bine distribuită ca altădată. Condiţiunile comerciale sunt altele decât acelea care au precedat criza din 1929 iar vechea teorie după care boomului trebuie neapărat să-i ur­meze o criză economică nu mai poa­te servi drept criteriu în afaceri. ..Numai pacea şi cooperarea interna­ţională sunt necesare pentru­ restau­rarea unei depline prosperităţi ne spune d. Withers în concluzie. P­lata Monopolul exportu­lui de grâu în Ger­mania Cercurile cerealiştilor discută mo­nopolul ce s-a dat firmei „Sarex“, în exportul de 3500 vagoane de grâu în Germania, in contul unei comenzi de armament. Legea cartelurilor şi înţelegerile între di­feritele societăţi Am fost întrebaţi dacă legea car­telurilor se referă şi la înţelegerile intervenite între diferite societăţi, fără ca să fi intervenit vreun con­tract scris, ci pur şi simplu o con­venţie verbală, aşa cum este cazul societăţilor „Kern­et Co.“ şi M. Weissmann“. In cazul când şi aceste înţelegeri trebuiau declarate, atunci ministe­rul de industrie şi comerţ, va trebui să acorde un nou termen şi pentru declararea acestor înţelegeri. Activitatea băncilor.» Ori fiind sărbătoare, Banca Na­ţională precum şi băncile particulare n’au lucrat. Piaţa devizelor negociabile, fiind închisă, nu s’a înregistrat nicio tranzacţie. Piaţa cerealelor Piaţa cerealelor a devenit foarte fermă, în urma urcărilor de pe pie­ţele streine. Rapiţa naveta s’a urcat dela 67000 lei vagonul la 69.500 lei vag.; colza dela 72.500 la 73.500. Poru­mbu­ s’a urcat la 32.000; se­cara, recoltă nouă, s’a încheiat la 43.000, iar pentru livrarea Iulie s’a plătit chiar 43.500. Orzul, recoltă nouă, cotează Iei 35.500, fără transacţii. Grâul stagnează, fără transact!! ; ovăzul nu se găseşte pe piaţă. Iugoslavia a vândut ovăz, liv­rarea in August, la cursul de 13 Ju­mătate — 13,75 shilingi ex slep Verna. Recolta Ştirile alarmante despre recolta cerealelor şi-au pierdut din actuali­tate, în urma ploilor din ultimele zile. Porumbul are acum umbra sa, a­­jungând la înălţimea de un me­tru. Exportul grâului stag­nează Din cele 17.000 vagoane pentru exportul de grâu, nu s’au angajat­ niciun vagon, din cauză că preţul minimal este prea urcat. Până ori nu s’a comunicat nicio tranzacţie. Francul francez va fi cotat azi nu Banca Naţională relu­­ându-şi astăzi activitatea, va lua măsuri, în ceea ce priveşte francul francez, în urma situaţiei din Pa­ris. Francul francez nu va fi cotat astăzi. Un observator al B. N. R. la Banca Re­glementelor din Ba­sel Banca Naţională va avea un re­prezentant permanent la Banca Re­glementelor din Bassel (Băle), cu titlul de observator. Pentru acest post a fost numit d. N. Bălău, de la secretariatul Băncii Nationale. D-sa își va lua în primire postul la 1 Septembrie crt. B. Bd. Activitatea economică în Statele Unite Economia americană a fost foar­te sdruncinată în ultimele luni din cauza mişcărilor greviste. Aşa de-o pildă s-a înregistrat în primul trimestru o pierdere de 7,5 milioane zile de lucru in activitatea generală a Statelor­ Unite. Totuşi viaţa economică e atât de febrilă încât indexul de producţie a continuat să crească. In Primele cinci luni, producţia fierului a sporit dela 10,9 la 16,5, aceea a oţelului dela 17,3 la 24,6 milioane tone, consumul de lână de la 2,76 la 3,5 milioane baloturi, de­verul a 25 concerne mari dela 0,97 la 1.12 miliarde dolari. Criza financiară «din Franţa S’a cerut suprimarea limitei inferioare a francului In ce constă programul de refacere financiară. Camera a aprobat textul proectului deplinelor puteri. PARIS, 79 (Rador). .. In cursul nopţii trecute, guvernul Chautemps a luat o serie de măsuri în­semnate, înainte ca pro­gramul său financiar să fi fost cunoscut printr’o de­claraţie publică. , Astfel, el a dispus închi­derea, începând de azi, a bursei de titluri şi efecte, spre a preîntâmpina ori­ce speculaţie atât timp cât vor dura c­esbaterile asupra deplinelor puteri. Pe de altă parte, Banca Franţei a suspendat toa­te operaţiunile de schimb în timpul discutării în parlament a proectului de lege al deplinelor pu­teri.­­­­. Totuşi, Banca Franţei şi celelalte instituţii de credit vor continua să li­bereze devize străine tu­­riştilor, care vor avea ne­voie pentru deplasările lor.­­ Moratoriul datoriilor la aur şi devize Deasemeni, s’a adoptat un moratoriu, astfel că debitorul poate cere, cu începere de azi, suspen­darea plăţilor datoriilor comerciale, care prevăd plata in aur sau devize. Cambiile nu pot fi protes­tate. Dobânda de întâr­ziere va fi egală cu scon­tul Băncii Franţei. DEPLINE PUTERI PANA LA 31 AUGUST Guvernul va depune în­­că in cursul zilei de azi proectul de lege al depli­nelor puteri si va cere ur­genţă. Se pare că acest proect va cuprinde­­un sin­gur articol prin care se a­­cordă guvernului depline puteri până la 31 August. Deşi proectele guvernu­lui nu sunt cunoscute, cercurile iniţiate cred că se vor spori atât impozi­tele directe, cât şi cele in­directe. Aceste sporuri ar depăşi cu mult limitele prevăzute de proectele guvernului Blum. La Londra nu se mai cotează francul LONDRA, 29 (Rador). — Din cauza închidere! Bursei din Paris, francul francez n’a fost astăzi co­tat la Bursa din Londra. Ce se urmărește prin proectul deplinelor puteri PARIS 29 (Rador). — Guvernul dorește ca desbaterîle din Parla­ment să se termine până mâine în­­nainte de amiază. Proectul deplinelor puteri intoc-. mit de guvern este foarte scurt. El cuprinde un singur articol de câte­va rânduri, iar expunerea de mo­tive are 50 rânduri. Prin acest proect se tin­de la refacerea situaţiei economice la echilibrarea bugetului, la asanarea te­zaurului, la apărarea mo­­netei şi la lupta împotri­va speculei. Guvernul este autorizat prin acest proect de lege să ia toate măsurile pentru realiza­rea scopurilor înșirate mai sus. Precizările­­1-lu­i Chautemps la Cameră Articolul unic al deplinelor puteri PARIS, 29 (Rador). — Deşi a cerut amânarea interpelărilor, d. Chautemps a declarat că fiecare orator va putea să-şi înfăţişeze punctul de vedere asupra decla­raţiei guvernului şi să adreseze în­trebări privitoare la politica noului cabinet­ * "Aceste explicaţii vor trebui să fie foarte scurte, de aceea, la­ adăugat primul ministru, voiu ră­spunde pe scurt şi eu. Unii dintre interpelatori au luat cuvântul. Printre acestea a fost şi d. Louis Marin, care a cerut pre­cizări asupra directivelor politice ale guvernului. O precizare a d-luî Chautemps D- Chautemps a declarat atunci că nu va părăsi Camera și Sena­tul înainte de votarea proiectului deplinelor puteri și că nu are asu­pra sa decretul de închidere a se­siunii corpurilor legiuitoare. Primul ministru a adăugat că chiar în cursul zilei de mâine va re­uni membrii guvernului spre a dis­cuta proectul în favoarea agricul­turii. După ce va fi dat vot de încre­dere guvernului, Camera, a spus , Chautemps, nu i-ar putea refuza a­­cestuia mijloacele de a lucra. Re­vine republicanilor onoarea și sar­cina de a restabili finanţele şi viaţa economică a ţării. După aceste scurte explicaţii ale preşedintelui consiliului de miniti­ştri, Camera a votat încredere în guvern. Apoi, d- Bonnet, ministrul Finan­ţelor, a depus proectul de lege prin care se acordă guvernului de­pline puteri financiare. Proectul a fost imediat transmis comisiunii fianciare a Camerei. Ce cuprinde proectul deplinelor puteri El cuprinde un articol unic, al cărui text este ur­mrătorul: Guvernul este autorizat până la 31 Au­gust 1937 să ia pe cale de decrete, hotărâte în con­siliul de miniștri, toate mă­surile necesare spre a asi­gura reprimarea atingeri­lor aduse creditului statu­lui, spre a se duce lupta împotriva speculei, spre a se garanta refacerea e­­conomică, controlul prețu­rilor, echilibrul bugetului şi Tezaurului şi apărarea rezervelor de aur ale B­ăn­cii Franței, fără contro­lul schimburilor. Decretul pentru ratificarea ace­stor măsuri de către parlament va fi supus corpurilor legiuitoare în termen de trei luni de la promulga­rea legii sau în orice caz în prima şedință a sesiunii extraordinare din 1937. Problema valorificării cerealelor 0 acţione fără obiect. Preţul grâului nu are nevoe de sprijin Controlul preţurilor de export. Trebue lăsată întreaga libertate comerţului Se face anul de când s’a insti­tuit regimul actual de valorificare a cerealelor, de când a apărut de­cretul prin care se dă depline pu­teri comisiei superioare de valo­rificare a grâului de a decide pre­ţul şi condiţiunile de valorificare a grâului peste hotare. In realitate, scopul principal al acestui decret, adică susţinerea preţului grâului a fost eliminat din primul moment prin faptul că pre­ţul grâului a crescut în ultimul an în aşa măsură, încât a întrecut cu mult preţurile minimale pe care le prevăzuse guvernul în ajunul re­coltei. Preţul grâului nu are nevoe de sprijin De fapt, din Decembrie, nu se mai susţine SUB NICI O FORMA PREŢUL GRÂULUI şi primele de export acordate de guvern In astfel de condiţii, valorifica­rea grâului NU ARE NICI UN ROST, cu atât mai mult cu cât si­tuaţia preţurilor ţie piaţa mon­dială, permite azi să presupunem că o scădere a valorilor nu e pro­babilă. Dimpotrivă recoltele atât de peste Ocean cât şi cele din Australia şi Argentina, n’au fost Ceea ce guvernul urmăreşte as­tăzi, e probabil controlul preţuri­lor de export şi­­dirijarea," tot. A­­ceasta dirijare e examinată cu ele până mai deunăzi, nu au decât o sprijinire efectivă a pro­ducătorului care cu sau fără cei 500 lei de vagon ce le plătea va­lorificarea, era tot atât de câşti­gat. In schimb influenţa guvernu­lui s‘a răsfrânt într-un alt do­meniu. Guvernul a voit să influenţeze direct operaţiunile de vânzare ale grâului în străinătate şi a împiede­cat iniţiativa pieţii, impunând ex­portatorilor preţuri aşa zise mini­male cari în cele mai multe cazuri erau în totul nepotrivite cotaţiuni­­lor internaţionale şi posibilităţilor de vânzare momentană a grâului pe piaţa mondială. Desigur că mediile recoltelor pe ţări vor fi o gravă dezamăgire pentru optimiştii cari preţuesc azi recoltele de grâu şi de orz la cifre destul de ridicate, fost port de cereale în stil mare. Pen­­­­tru aceste transacţii guvernul e dis­pus să aplice un regim excepţional regim care ar creia beneficiarilor acestor privilegii, situaţii deosebi­te dar cari nu vor întârzia să aibă o înrâurire asupra întregului co­merţ de export în campania 1937- 1938. Aceasta chiar dacă dintr’un motiv sau altul, aceste privilegii nu vor putea fi complect exploa­tate. In cazul când guvernul insistă în concepţia sa de a nu lăsa comer­ţului libertatea să exporte cerea­lele în condiţiile cele mai bune ce le oferă piaţa mondială atunci nu e decât o singură cale, care ar în­dreptăţi atitudinea sa­ prea bune şi Continentul va avea să împlinească nevoi atât de ur­gente, încât nu va fi posibil să facă acest lucru la preţuri inferi­oare celor de astăzi. Prin urmare valorificarea grâu­lui sau susţinerea preţului pen­tru grâu şi pentru alte cereale nu are nici un rost.­tât mai multă simpatie din partea unor anumite cercuri cu cât la a­­dăpostul acestei dirijări sunt mai Uşoare anumite transacţii de ex­­ export pentru devize libere In primul rând el ar putea să pretindă exportatorilor ca expor­tul de cereale să fie pentru dân­sul isvorul de devize libere. In a­­cest caz guvernul are dreptul şi orice minte limpede, îi va da dreptate, fie să decreteze că plata cerealelor c Sudate se va face nu­mai în devize libere. Să ne înţelegem însă bine- De­vize libere cari pot fi transfor­mate de Banca Naţională, ori­unde, oricum şi oricând va crede de cuviinţă. Pentru ca acest lucru să fie cu putinţă, e absolută nevoie ca in cel mai scurt timp, să se lichideze conturile de­­ clearing cu Elveţia, Fr­anţa, Anglia, Olanda, Belgia şi celelalte state cari şi-au păstrat până astăzi un regim de libertate a transferului.­­ ■ Probus O acţiune fără obiect Controlul preţurilor de export I Declaraţia ministerială citită la Cameră şi Senat PARIS, 29 (Rador). — Iată pa­­sagiile cele mai importante ale de­claraţiei pe care guvernul a făcut-o în şedinţele de azi după amiază ale Camerei şi Senatului. Guvernul îşi va consacra întrea­ga energie în serviciul păcii şi pro­gresului social. El va menţine şi va continua politica externă de până acum, straduindu-se să caute pa­cea cu toate popoarele, dar necon­­cepând această pace decât în ca­drul dreptăţii şi al respectării in­dependenţii tuturor naţiunilor. Vom rămâne credincioşi amiciţii­lor Franţei şi Societăţii Naţiunilor, căutând să lărgim câmpul de co­­aborare internaţională. Franţa este hotărâtă să se abţină de la orice a­­meninţare, dar are aceiaşi dârză mândrie de a nu suferi la rându-i nici o ameninţare. Nu vom uita ni­mic spre a menţine la maximum de putere organele de apărare, care chezăşuesc securitatea ţării şi nă­dăjduim că sforţarea de destindere şi de înţelegere reciprocă între po- CITAȚI CONTINUAREA telegramelor în pag­ina

Next