Argus, august 1937 (Anul 27, nr. 7290-7315)
1937-08-01 / nr. 7290
ANUL XXVII No. 729C urești, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ 3 lei in țară. 6 lei în străinătate Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ MENTE 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori S. PAUKER si H. F. VALENTIN BIROURILE: București, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI si FINANŢE Director GRIGORE GAFENCU TELEFON 3.05.44 Dominica 1 August 1937 NOUL MODEL 1! Ford 8 CILINDRI S.A.R Bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate NOUL MODEL li Ford 8 CILINDRIC—Q A BONA lrc țară Modificarea acordurilor de clearing In ultimul timp, s’a cerut stăruitor In presa noastră denunțarea acordurilor de clearing, în total sau în parte, arătându-se neajunsurile și pierderile suferite de exportatori. Nu am cercetat foarte de aproape chestiunea, — care este destul de grea, — ca să pot spune cu toată convingerea că a sosit momentul să se denunţe acordurile de clearing. Sunt însă convins că actualele acorduri trebuesc modificate simţitor. Aşi fi voit să nu mai explic şi eu mecanismul unui acord de clearing, dar, pentru că o explicare teoretică susţinută de un exempludouă se înţelege mai uşor, voi arăta foarte pe scurt acest mecanism. Consider relaţiile noastre de comerţ exterior cu Elveţia. a) Comercianţi elveţieni au importat mărfuri din ţara noastră. Să presupunem că într’o lună au importat mărfuri de un milion de franci elveţieni. Importatorii elveţieni nu plătesc direct pe exportatorii români de la cari au cumpărat mărfurile, ci depun francii elveţieni (bine înţeles pe numele creditorilor români) la Banca Naţională elveţiană, care înscrie suma într’un cont global pe numele Băncii Naţionale a României. Banca Naţională elveţiană divide acest cont global, în mai multe părţi (Aplicaţia o fac conform acordului din Septembrie 1935): 70 la sută, deci 700.000 fr. elv. la creditul contului mărfuri noui, 5 la sută, deci 50.000 fr. elv. la creditul contului mărfuri vechi. 5 la sută, deci 50.000 fr. elv. la creditul contului creanţe financiare. 15 la sută deci 150.000 fr. elv. la creditul contului Datoria publică Română. 5 la sută, deci 50.000fr. elv. la libera dispoziţie a Băncii Naţionale a României. b) Să presupunem că în aceeaş ■lună, comercianţi români au importat mărfuri din Elveţia pentru o sumă de 500.000 franci elveţieni, a căror contravaloare în lei treime să o depue la Banca Naţionala a României (am eliminat operaţiunile pe credit); datornicii vechi au făcut plăţi de 20.000fr, iar plăţile de creanţe financiare, în limita sumei aflată în Elveţia de 50.000 lei s'au făcut complet, după cum şi Datoria publică ca şi Banca Naţională a României au întrebuinţat suma întreagă din contul ce li s'a deschis. S'au vărsat deci la Banca Naţională valoarea în lei a unei sume de 770.000 fr. etv. Cu suma rezultată se plătise in ordine cronologică, exportatorii români. Cum aceştia au exportat mărfuri pentru un mrilion franci elveţieni, o parte din ei rămân neplătiţi şi anume pentru suma de 230.000 franci elveţieni. Cele petrecute în luna luată ca exemplu, s-au repetat aproape la fel, în lunile următoare, aşa că la cele două conturi, mărfuri noui şi vechi, s-a adunat o sumă, care azi reprezintă în cifră rotundă 10 milioane franci elveţieni, adică aproximativ 330.000.000 lei. Aşadar, sunt exportatori români, cari au de primit pentru mărfuri exportate în Elveţia, cu multe luni înapoi, suma importantă de peste 300.000.000 lei, pe care o vor încasa destul de greu. Soldul acesta continuă să crească câtă vreme exportul nostru în Elveţia va depăşi importul ce facem din acea ţară. Ministerul de finanţe şi Banca Naţională, a României, în dorinţa de a veni în ajutorul exportatorilor români, în sensul de a-i pune în situaţia de a încasa mai repede sumele ce li se datorează, au cerut guvernului elveţian să mărească cota de devize libere pentru Banca Naţională a României (ceea ce s-a şi obţinut, noul acord prevăzând 18 la sută) şi să admită un virament de 4 milioane franci elveţieni dela contul mărfuri la contul Datoriei publice. Dacă s'ar admite viramentul,Datoria publică ar cumpăra imediat cei 4 milioane franci, vărsând costul lor, 130 milioane lei, cari ar fi imediat distribuiţi exportatorilor în suferinţă. . . Dar şi cetăţenii elveţieni ar fi mulţumiţi, căci cu disponibilul de franci obţinut, Datoria publică română ar plăti la zi cupoanele rămase în suferinţă în Elveţia. In Olanda, lucrurile se petrec invers. In contul Datoriei publice avem un disponibil de aproape 1.300.000 florini olandezi, plăţile fiind la curent. Datoria publică nu întrebuinţează disponibilul. Deci sunt exportatori români în Olanda în suferinţă de plăţi cu sume mari, din cari ar fi putut să încaseze cel puţin 100.000.000 lei, dacă i-ar fi fost permis Datoriei publice să întrebuinţeze cei 1 milion 300.000 florini olandezi în alte ţari, unde are de făcut plăţi dar nu are disponibil în conturile de clearing. (Mi se pare că acordul cu Olanda s’a denunţat). Din aceste două exemple, ca şi din altele ce s'ar mai putea da, se vede absoluta nevoe de a se modifica acordurile de clearing până s'ar trece la abandonarea plăţilor prin clearing. Trebue deci să cerem: mărirea cotei de devize libere ,rezervate Băncii Naţionale a României, posibilitatea de a vira sume dintr’un cont în altul în legătură cu nevoile reciproce de la diferite scadenţe ce urmează să se fixeze, permisiunea de a se face plăţi în alte ţări, când un anumit cont dintr’o ţară prezintă excedente cari nu folosesc chiar de ar fi virate la alte conturi din aceeaş ţară. S'ar mai putea hotărî, ca în ţările în cari exportul nostru este cu mult superior importului, valoarea unei plăţi din export să nu intre în contul global de clearing ci să fie acoperită prin trate trase de exportator in monetă străină şi negociate la Banca Naţională a României. I. Tutuc profesor Piaţa Bursa a rămas nehotărâtă. S’au încheiat operaţiuni restrânse. In compartimentul valorilor cu dobândă fixă s’au produs uşoare scăderi. Renta stabilizării a cedat dela 39 la 38 jum. renta desvoltării dela 38 la 37 jum., renta exproprierii de la SS la 54%. La acţiuni, s’au produs schimbări neînsemnate. Acţiunile S. T. B, optate au cedat dela 1430 la 1410. Valorile petrolifere au oscilat în jurul cursurilor precedente. Deblocarea leilor interni şi externiEri dimineaţă s-a ţinut la ministerul de finanţe o conferinţă sub preşedinţia d-lui ministru M. Cancicov la care au luat parte d-nii C. Teodorescu, vice-guvernatorul Băncii Naţionale, I. Lapedatu, administrator-delegat, G. Trancu, director la Banca Comercială Română şi I. Creţianu, director la Banca Românească. S-a hotărât ca Banca Naţională să dea instrucţiuni complecte de aplicare a decretului e recte de deblocare a leilor interni şi externi. Devizele negociabile Marca germană a tatat ori 37.50; shilingul austriac 28.55; coroana cehă 5.90, fără cumpărători. Drahmele lipsesc completamente de pe piaţă. Cerealele Piaţa cerealelor a fost ori calmă. Au cotat: grâul de 76 kgr. cu 4+4 la sută c. s., 46.250 lei vagonul, iar grâul de 78 kgr., cu 3 la sută c. s. 47—47.500 lei vag. bordo șlep Timișoara. Secara s’a încheiat la 50—50.250 Iei, orzul 37.000 Iei, ovăzul 41.000 iei. Rapitele neschimbate, au cotat: naveta 74.000 lei și colza 76.000 Iei. Sesiunea extraordinară a parlamentului polon s’a inchs VARSOVIA 30, (Rador). Preşedintele Republicii a semnat decretul de închiderea sesiunii parlamentare extraordinare, convocate pentru a se stabili noui legi pentru Silezia polonă. Eroismul economic al Belgiei Misiunea europeana a d-lui Van Zeeland, în Statele Unite, apelul la realitate pe care Regele Leopold II l-a adresat întregei lumi economice precum şi omagiul pe care Regele Carol II a înţeles să-l aducă Belgiei, au atras din nou asupra acestei ţări privirile tuturor. Deşi ne mândrim a fi „Belgia Orientului”, prea puţine din strădaniile demne de pildă ale acestui stat de surprinzătoare posibilităţi, ajung să ne fie cunoscute şi înţelese. Faţă de criza covârşitoare prin care au trecut până mai anul trecut toate ramurile de activitate ale economiei belgiene, sforţările rodnice cari au pus temeiul unei noi prosperităţi pot fi fără exagerare numite eroice. Echilibrul economic pe care Belgia reuşise să şi-l făurească în anii ce au urmat războiului, a fost sdruncinat din temelii in 1931, când Anglia a rupt legătura cu aurul, silind 35 ţări să recurgă la deprecierea banului lor. Numai Belgia a rămas pe teren fidelă standardului-aur şi luptându-se din răsputeri pentru a-şi păstra puterea de cumpărare şi valorifica producţia dincolo de fruntarii. Deşi practicând o deflaţie disperată, diferitele guverne cari s'au succedat nau făcut decât să contribuie fără voie la sporirea haosului financiar, prin neputinţa de a adapta politica monetară jocului primejdios al lirei sterline ca şi prin greutatea de a găsi un numitor comun pentru diferitele ramuri în suferinţă ale economiei interne. Criza a culminat în 1934 prin exodul enorm de capitaluri de pe piaţa belgiană■ La sfârşitul acelui an, rezervele de aur ale Băncii Naţionale scăzuseră cu un miliard de franci. Aceste pierderi au continuat cu mai mare furie în primăvara anului următor. La 12 Martie 1935, Banca Naţională a Belgiei a pierdut 40 milioane franci aur, la 13 Martie, 80 milioane, la 14 Martie, 110 milioane la 15 Martie, 380 milioane, la 16 Martie — în numai două ore — 280 milioane franci aur. La 17 Martie, miniştrii Belgiei au plecat la Paris să ceară ajutorul Franţei, nădăjduind să găsească remediul crizei financiare intr’o sforţare comercială exterioară. La 18 Martie, cabinetul Theunis şi-a depus mandatul. In mai puţin de o lună, Institutul de emiiune belgian pierduse nu mai puţin de 450 milioane franci-aur iar bilanţul total al politicei de deflaţie se încheia cu o pierdere de cinci miliarde, adică jumătate din valoarea rezervelor. In aceste condiţiuni, aproape dramatice pentru economia belgiană, a luat d. Van Zeeland frânele conducerii. O devalorizare bine chibzuită a apropiat preţurile pieţii belgiene de nivelul producţiei internaţionale şi a reuşit să pună finanţa la adăpost de oscilaţiunile monedei britanice. Dar pe lângă această operaţiune de ordin technic, guvernul naţional a înţeles că trebuie să-şi recâştige încrederea masselor printr’un program care să dovedească adâncirea nevoilor reale ale producţiei belgiene. Reconstituirea enormelor avansuri luate de Banca Naţională, reducerea dobânzilor, echilibrarea bugetului precum şi scăderea impozitelor ce apăsau producţia au fost principalele obiective ale celor chemaţi să redea Belgiei încrederea şi prosperitatea. Nici măsurile, drastice că sporirea contingentelor de import şi scăderea tarifelor, n’au fost cruţate atunci când a trebuit să se pună capăt încercărilor interne de speculă şi câştigurilor exagerate. Rezultatele „experienţei Van Zeeland“ s’au dovedit într’adevăr miraculoase. Comerţul şi industria au cunoscut o nouă eră de refacere- Stocurile au scăzut iar posibilităţile de export şi-au regăsit nivelul de odinioară. Continuare în pagina 2-a Dupe cuvântul d-lui Const. Garoflid, se cuvine sa dăm cuvântul d-lui prof. Em. Brancovici, preşedintele Uniunei exportatorilor de cereale, a cărui pricepere în chestiunile noastre agricole e bine cunoscută. După cum se va vedea, din cele ce urmează, contribuţia d-sale e, şi data asta, din cele mai interesante. — "Este adevărat că România a suferit întotdeauna, de secetă și mai niciodată de prea multă ploaie Trebue totuș să constatam că în România Mare, efectele seceteii nu mai au caracterul general pe care-1 aveau în România veche. Lucrul este foarte explicabil. Căci, împrejurările nu sunt perfect identice in diferitele provincii ale României Mari. Trebue să mai relevăm o altă constatare destul de cunoscută dealtminterlea, aceia că efectele secetei rare ori, din fericire, lovesc deopotrivă toate categoriile de culturi Adică, cele de primăvară în acelaş timp, cu cele de toamnă. De aci rezultă nevoia de a face deopotrivă semănăturile de primăvară ca şi semănăturile de toamnă. Cultura porumbului După, părerea medă creţi că ar trebui redusă în parte cultura porumbului care define astăzi un loc covârşitor la noi şi care deşi în anii de recoltă abundentă dă randamentele cele mai bune, în schimb are şi fluctuaţiunile cele mai mari. Semănăturile de primăvară ar trebui complectate cu alte culturi. De pildă ideia cu soia o găsesc admirabilă, numai de s’ar stărui în generalizarea ei. Se exagerează.... In ceia ce priveşte situaţia momentului, cred că se exagerează cu alarma care s‘a dat. Sunt într’adevăr, regiuni în cari porumbul este complect şi definitiv compromis şi totuş chiar în aceste regiuni vedem lanuri de porumb cari vor da o recoltă destul de satisfăcătoare. Aceasta ne dovedeşte DE CE MARE IMPORTANTA ESTE O CULTURA MAI RAŢIONALA ŞI FĂCUTĂ LA TIMP. Sunt, în schimb, regiuni unde porumbul poate fi considerat ca definitiv asigurat şi cu rendemente relativ satisfăcătoare. Mai avem şi a treia categorie de culturi unde porumbul deşi a fost amenințţat, totuş mai are sorţi de a se reface în bună parte. © măsura oportună Măsura prohibitei la export a porumbului poate fi criticată, însă aşa cum se prezintă lucrurile, cred nu numai că era oportună, dar constituie o măsură de prudenţă pe care orice guvern ar fi fost obligat să o ia. Balanţa comercială Cu privire la balanţa noastră comercială, nu trebuie să avem nici o grijă, căci recolta de grâu ne dă excedente destul de importante, cam faţă de buna cerere din străinătate şi la preţuri satisfăcătoare, va putea asigura echilibrul balanţei comerciale. Aceasta cu atât mai mult cu cât nu mai contăm, ca altă dată, numai pe exportul de grâu, porumb, şi orz, ci avem o serie de alte produse agricole, al căror export se intensifică din an în an tot mai mult şi cărora trebue să li se dea toată atenţiunea la export, precum leguminosele şi legumele, animalele, carnea, păsările, ouăle, brânzeturile, fructele, vinul, etc., etc. In ordinea de idei a încurajării la export a diverselor produse agricole, rolul dacă nu covârşitor, totuş pe primul plan, îl constitue problema valutară, care are o foarte mare influenţă în comerţul nostru exterior. Anchetele noastre Urmările secetei „Ar trebui redusa în parte cultura porumbului Declaraţiile d-lui prof. Em. Brancovici, preşedintele Asociaţiei Exportatorilor de cereale şi ai Bursei de mărfuri din Capitală Libertate complectă la folosirea leilor interni şi leilor externi Scoaterea leilor interni sau externi din fără. Acordarea creditelor pentru străini In sfârșit după lungi discutiuni, s’a rezolvat chestiunea leilor interni şi leilor externi. Am fost primii care am publicat decretul-lege din 9 iulie. Acest decret-lege a fost pus în aplicare, începând de astăzi, denumirea de lei interni şi Scoaterea leilor externi sau Interni în ţara Evident ca scoaterea din ţară a acestor lei, r rămâne interzisă. Remiterea lor în străinătate «u se poate face decât prin Banca Naţională, cu aprobarea ei, aprobare care Comunicatul Băncii Naţionale lata comunicatul Bancii nationale. Sumele de lei depuse şi existente la data modificării legii devizelor prin, decretul-lege din 6 iulie a. c., în conturi pe numele străinilor vor putea fi utilizate fără autorizaţia Băncii Naţionale „ Romăniei, pentru orice fel de operaţiuni în interiorul ţării. Dispoziţiunile generale privitoare la cedarea contravalorii în devize a mărfurilor exportate se menţin şi pentru mărfurile cumpărate în lei din asemenea conturi. In ce priveşte acordarea de credite sau deschideri de conturi active sau pasive, în favoarea băncilor caselor de comerţ şi a particularilor străini Banca Naţională a României, fiind însărcinată prin legea bancară să supravegheze întreaga activitate bancară şi, în special, corelarea de credite, chiar în ţară, îşi rezervă dreptul de a reglementa în prealabil, această chestiune. Itt consecinţă nu se vor putea acorda credite în favoarea străinilor, inainte de a se face această reglementare, lei externi dispare. Sumele aflate în conturile de lei interni ţi lei externi vor putea fi utilizate liber, fără nici o autorizaţie a Băncii Naţionale în interiorul ţării, se dă pe baza documentelor din care să reiasă provenienţa creanţei. O singură derogare s’a făcut prin comunicatul ce publicăm mai jos, decretului-lege din 9 iulie crt., trecându-se articolul 26 din decret în sarcina legei bancare. Comunicatul este clar. Băncile trebuie să elibereze acești lei posesorilor. Acordarea de credite sau deschideri de conturi în favoarea străinilor se va face deci numai cu aprobarea Băncii Naționale, deși decretul-lege a abrogat art. 26, din Regulamentul devenit lege şi care suna astfel: „Acordarea de credite în lei, băncilor sau caselor străine, de către casele sau băncile indigene, nu se poate face decât cu autorizarea Băncii Naţionale a României. , Abrogându-se acest articol, ar reuşi implicit că la acordarea de astfel de credite nu este nevoie de nici o aprobare a Băncii Naţionale. Din interesul superior al economiei naţionale s-a crezut însă necesar ca deocamdată să nu se pună în aplicare această libertate de acordare de credite străinilor, anchelându-se efectul abrogării art. 26, prin dispoziţii fivie legii bancare, care dă dreptul Băncii Naţionale să supravegheze întreaga activitate a băncilor şi în special acordarea creditelor. Problema aceasta rămâne deschisă până când se va face o lege sau pe baza legii bancare, un regulament, care să rezolve aceste importante chestiuni. B. Bd. Hotărârile consiliului cartelurilor Consiliul superior al cartelurilor s’a întrunit ori la ministerul de industrie şi comerţ sub preşedinţia d-lui I. Bujoiu. După ce s’au examinat câteva avize, consiliul a hotărât să ia vacanţă până la 1 Septembrie, în care timp se vor cerceta răspunsurile industriaşilor cartelaţi la chestionările trimise de secretariatul consiliului. Deasemeni s’a adus la cunoştinţa membrilor că ministerul de industrie a constituit două comisiuni care să examineze formarea preţurilor la zahăr şi sfecla de zahăr. Prima comisiune care se va ocupa cu situaţia industrială a acestei chestiuni, va fi constituită din specialişti şi dintr’un reprezentant al consiliului superior al cartelurilor. Acest reprezentant va fi d. Chr. Penescu Kertsch. A doua comisie, agricolă, va examina preţul sfeclii de zahăr şi are ca reprezentant din partea consiliului pe d. senator V. Alimănişteanu. Aceste comisiuni vor prezenta la viitoarea şedinţă a consiliului câte un raport în legătură cu situaţia exactă pe piaţa zahărului. închiderea sesiunii parlamentului englez LONDRA 30, (Rador). — Astăzi s’a închis sesiunea ordinară a Parlamentului. înainte de separare, Camera a lăsat președintelui adunării însărcinarea de a convoca imediat ce împrejurările ar cere acest lucru, într’o sesiune extraordinară. Situaţia sumară a Băncii Naţionala 1 La 2 Iulie c. Situaţia sumară a Băncii Naţionale la 2 Iulie e următoarea faţă de cea din 30 Iunie. Aur în ţară 13 miliarde 593 milioane 607.556 lei. Aur în streinătate 2 miliarde 278 milioane 834.592 lei . Total 15 miliarde 872 milioane 442.148 lei faţă de 15 miliarde 863 mii 291.305 lei. Stocul de devize e epuizat. Devize rezervate pentru plata importului şi alte plăţi 1 miliard 54 milioane 430.594 lei faţă de 1 miliard 287 milioane 289.052 lei. Devize disponibile în conturi de cealing 2 miliearde 292 milioane 723.082 lei faţă de 2 miliarde 313 milioane 963.720 Iei. Portofoliul comercial e de 5 miliarde 807 milioane 165.099 lei faţă de 5 miliarde 927 milioane 523.888 lei. Portofoliul şi datorii agricole şi urbane 2 miliarde 67 milioane 52531 lei faţă de 2 miliarde 68 milioane 781.180 lei. Bonuri de tezaur al Statului rămân pentru pierderi la datoriile agricole şi urbane 6 miliarde 421 milioane 772.503 lei faţă de 6 miliarde 421 milioane 691.921 lei. Bilete de bancă în circulaţie 26 miliarde 55 milioane 819.760 lei faţă de 26 miliarde 142 milioane 455.470 Iei. Totalul angajamentelor la vedere e de 38 miliarde 664 milioane, 414.363 lei faţă de 38 miliarde 641 milioane 652.722 lei. Raportul între stocul de aur şi angajamente şi raportul între stocul total şi angajamente e de 41.05 la sută. Scontul 4 jum. la sută. Dobânda 5 jum. la sută. ★ In situaţia de mai sus a parte din stocul aur, şi atriumai 2.278 milioane, figurează sub titlul de „aur, depozitat în străinătate“. După cum am anunţat, însă, tot aurul depozitat se găsea în Franţa şi a fost readus în ţară în ultimele două zile, aşa că, astăzi stocul metalic se găseşte, în întregime în tezaurul Băncii Naționale. " Tariful G. F. R. pentru produsele petrolifere Eri după amiază s-a ţinut la ministerul industriei şi comerţului o conferinţă prezidată de d. subsecretar de stat M. Berceanu la care au luat parte d-nii I. Macovei, director general al C. F. R., C. Osiceanu director gen. al soc. „Steaua Română“ şi Ionel Marinescu, dir. general al soc. „Concordia“ în care s-a examinat chestiunea tarifelor de transport pe C. F. R. a produselor, petrolifere destinate consumului intern. importul firelor de mătase vegetală Ca urmare la intervenţia Ministerului de industrie şi comerţ, Direcţia Vămilor din Ministerul de finanţe a dat ordine organelor vamale ca de la 31 iulie a. c., reducerea de 50 la sută pentru importul firelor de mătase vegetală prin nota art. 497 din tariful vamal să se reducă la 30% deoarece filaturile indigene acoperă 75 la sută din consumul intern. Citit! în pag. 5-a Folosirea devizelor rezultate din exportul în Belgia mm Guvernul francez a hotărât limitarea cheltuiilor statului PARIS 30, (Rador). — Ani dimineaţa s’a ţinut un consiliu de miniştri în cursul căruia d. Bonnet, ministrul de finanţe, a obţinut aprobarea pentru două proecte de lege: — Proectul de lege prin care sa fixează programul marilor lucrări publice, şi ia proectul de lege prin care se limitează cheltuelile ce urmează să fie plătite de Tezaur în cursul exerciţiului viitor. Consiliul de miniştri a adoptat şi planul de coordonare a transportului feroviar cu celelalte mijloace de transport.