Argus, august 1937 (Anul 27, nr. 7290-7315)

1937-08-01 / nr. 7290

ANUL XXVII No. 729C­ urești, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ 3 lei in țară. 6 lei în străinătate Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ MENTE 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori S. PAUKER si H. F. VALENTIN BIROURILE: București, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI si FINANŢE Director GRIGORE GAFENCU TELEFON 3.05.44 Dominica 1 August 1937 NOUL MODEL 1! Ford 8 CILINDRI S.A.R Bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate NOUL MODEL li Ford 8 CILINDRI­C—Q A BONA lrc țară Modificarea acordurilor de clearing In ultimul timp, s’a cerut stărui­tor In presa noastră denunțarea acordurilor de clearing, în total sau în parte, arătându-se neajun­surile și pierderile suferite de ex­portatori. Nu am cercetat foarte de aproa­pe chestiunea, — care este destul de grea, — ca să pot spune cu toată convingerea că a sosit mo­mentul să se denunţe acordurile de clearing. Sunt însă convins că actualele acorduri trebuesc modificate sim­ţitor.­­ Aşi fi voit să nu mai explic şi eu mecanismul unui acord de clea­ring, dar, pentru că o explicare teo­retică susţinută de un exemplu­­două se înţelege mai uşor, voi arăta foarte pe scurt acest meca­nism. Consider relaţiile noastre de co­merţ exterior cu Elveţia. a) Comercianţi elveţieni au im­portat mărfuri din ţara noastră. Să presupunem că într’o lună au importat mărfuri de un milion de franci elveţieni. Impor­tatorii elveţieni nu plătesc direct pe exportatorii români de la cari au cumpărat mărfurile, ci depun francii elveţieni (bine înţeles pe numele creditorilor români) la Ban­ca Naţională elveţiană, care înscrie suma într’un cont global pe nu­mele Băncii Naţionale a Româ­niei. Banca Naţională elveţiană divi­de acest cont global, în mai multe părţi (Aplicaţia o fac conform a­­cordului din Septembrie 1935): 70 la sută, deci 700.000 fr. elv. la creditul contului mărfuri noui, 5 la sută, deci 50.000 fr. elv. la creditul contului mărfuri vechi. 5 la sută, deci 50.000 fr. elv. la creditul contului creanţe finan­ciare. 15 la sută deci 150.000 fr. elv. la creditul contului Datoria publi­că Română. 5 la sută, deci 50.000­­fr. elv. la libera dispoziţie a Băncii Naţio­nale a României. b) Să presupunem că în aceeaş ■lună, comercianţi români au impor­tat mărfuri din Elveţia pentru o sumă de 500.000 franci elveţieni, a căror contravaloare în lei tre­ime să o depue la Banca Naţionala a României (am eliminat opera­ţiunile pe credit); datornicii vechi au făcut plăţi de 20.000­­fr, iar plăţile de creanţe financiare, în limita sumei aflată în Elveţia de 50.000 lei s'au făcut complet, du­pă cum şi Datoria publică ca şi Banca Naţională a României au întrebuinţat suma întreagă din con­tul ce li s'a deschis. S'au vărsat deci la Banca Naţională valoarea în lei a unei sume de 770.000 fr. etv. Cu suma rezultată se plătise in ordine cronologică, exportatorii ro­mâni. Cum aceştia au exportat mărfuri pentru un mrilion franci elveţieni, o parte din ei rămân ne­­plătiţi şi anume pentru suma de 230.000 franci elveţieni. Cele petrecute în luna luată ca­ exemplu, s-au repetat aproape la fel, în lunile următoare, aşa că la cele două conturi, mărfuri noui şi vechi, s-a adunat o sumă, care azi reprezintă în cifră rotundă 10 milioane franci elveţieni, adică a­­proximativ 330.000.000 lei. Aşadar, sunt exportatori români, cari au de primit pentru mărfuri exportate în Elveţia, cu multe luni înapoi, suma importantă de pe­ste 300.000.000 lei, pe care o vor încasa destul de greu. Soldul acesta continuă să creas­că câtă vreme exportul nostru în Elveţia va depăşi importul ce fa­cem din acea ţară. Ministerul de finanţe şi Banca Naţională, a României, în dorinţa de a veni în ajutorul exportatorilor români, în sensul de a-i pune în situaţia de a încasa mai repede sumele ce li se datorează, au ce­rut guvernului elveţian să măreas­că cota de devize libere pentru Banca Naţională a României (ceea ce s-a şi obţinut, noul acord pre­­văzând 18 la sută) şi să admită un virament de 4 milioane franci elveţieni dela contul mărfuri la con­tul Datoriei publice. Dacă s'ar admite viramentul,Da­toria publică ar cumpăra imediat cei 4 milioane franci, vărsând co­stul lor, 130 milioane lei, cari ar fi imediat distribuiţi exportatorilor în suferinţă.­­ . .­ Dar şi cetăţenii elveţieni ar fi mulţumiţi, căci cu disponibilul de franci obţinut, Datoria publică ro­mână ar plăti la zi cupoanele ră­mase în suferinţă în Elveţia. In Olanda, lucrurile se petrec invers. In contul Datoriei publice avem un disponibil de aproape 1.300.000 florini olandezi, plăţile fiind la cu­rent. Datoria publică nu întrebuin­ţează disponibilul. Deci sunt exportatori români în Olanda în suferinţă de plăţi cu sume mari, din­ cari ar fi putut să încaseze cel puţin 100.000.000 lei, dacă i-ar fi fost permis Datoriei publice să întrebuinţeze cei 1 milion 300.000 florini olandezi în alte ţari, unde are de făcut plăţi dar nu are disponibil în conturile de clearing. (Mi se pare că acordul cu Olanda s’a denunţat). Din aceste două exemple, ca şi din altele ce s'ar mai putea da, se vede absoluta nevoe de a se mo­difica acordurile de clearing până s'ar trece la abandonarea plăţilor prin clearing. Trebue deci să cerem: mărirea cotei de devize libere ,rezervate Băncii Naţionale a României, po­sibilitatea de a vira sume dintr’un cont în altul în legătură cu ne­voile reciproce de la diferite sca­denţe ce urmează să se fixeze, per­misiunea de a se face plăţi în alte ţări, când un anumit cont dintr’o ţară prezintă excedente cari nu fo­losesc chiar de ar fi virate la alte conturi din aceeaş ţară. S'ar mai putea hotărî, ca în ţă­rile în cari exportul nostru este cu mult superior importului, va­loarea unei plăţi din export să nu intre în contul global de clearing ci să fie acoperită prin trate trase de exportator in monetă străină şi negociate la Banca Naţională a României. I. Tutuc profesor Piaţa Bursa a rămas nehotărâtă. S’au încheiat operaţiuni re­strânse. In compartimentul valorilor cu dobândă fixă s’au produs uşoare scăderi. Renta stabilizării a cedat dela 39 la 38 jum. renta desvoltării dela 38 la 37 jum., renta exproprierii de la SS la 54%. La acţiuni, s’au produs schim­bări neînsemnate. Acţiunile S. T. B, optate au ce­dat dela 1430 la 1410. Valorile petrolifere au oscilat în jurul cursurilor precedente. Deblocarea leilor in­terni şi externi­Eri dimineaţă s-a ţinut la minis­terul de finanţe o conferinţă sub preşedinţia d-lui ministru M. Can­­cicov la care au luat parte d-nii C. Teodorescu, vice-guvernatorul Băncii Naţionale, I. Lapedatu, ad­­ministrator-delegat, G. Trancu, di­rector la Banca Comercială Româ­nă şi I. Creţianu, director la Banca Românească. S-a hotărât ca Banca Na­ţională să dea instrucţiu­ni complecte de aplicare a decretului e recte de de­blocare a leilor interni şi externi. Devizele negociabile Marca germană a tatat ori 37.50; shilingul austriac 28.55; coroana ce­hă 5.90, fără cumpărători. Drahmele lipsesc completamen­te de pe piaţă. Cerealele Piaţa cerealelor a fost ori calmă. Au cotat: grâul de 76 kgr. cu 4+4 la sută c. s., 46.250 lei vagonul, iar grâul de 78 kgr., cu 3 la sută c. s. 47—47.500 lei vag. bordo șlep Ti­mișoara. Secara s’a încheiat la 50—50.250 Iei, orzul 37.000 Iei, ovăzul 41.000 iei. Rapitele neschimbate, au cotat: naveta 74.000 lei și colza 76.000 Iei. Sesiunea extraordinară a parlamentului polon s’a inch­s VARSOVIA 30, (Rador).­­ Preşedintele Republicii a semnat de­cretul de închidere­­a sesiunii parla­mentare extraordinare, convocate pen­tru a se stabili noui legi pentru Sile­­zia polonă. Eroismul economic al Belgiei Misiunea europeana a d-lui Van Zeeland, în Statele­ Unite, apelul la realitate pe care Regele Leopold II­ l-a adresat întregei lumi economice precum şi omagiul pe care Regele Carol II a înţeles să-l aducă Bel­giei, au atras din nou asupra aces­tei ţări privirile tuturor. Deşi ne mândrim a fi „Belgia O­­rientulu­i”, prea puţine din străda­niile demne de pildă ale acestui stat de surprinzătoare posibilităţi, ajung să ne fie cunoscute şi înţelese. Faţă de criza covârşitoare prin care au trecut până mai anul tre­cut toate ramurile de activitate ale economiei belgiene, sforţările rod­nice cari au pus temeiul unei noi­ prosperităţi pot fi fără exagerare numite eroice. Echilibrul economic pe care Bel­gia reuşise să şi-l făurească în anii ce au urmat războiului, a fost­ sdrun­cinat din temelii in 1931, când An­glia a rupt legătura cu aurul, silind 35 ţări să recurgă la deprecierea banului lor. Numai Belgia a rămas pe teren fidelă standardului-aur şi luptându-se din răsputeri pentru a-şi păstra puterea de cumpărare şi valorifica producţia dincolo de fruntarii. Deşi practicând o deflaţie dispe­rată, diferitele guverne cari s'au succedat nau făcut decât să con­tribuie fără voie la sporirea haosu­lui financiar, prin neputinţa de a a­­dapta politica monetară jocului pri­mejdios al lirei sterline ca şi prin greutatea de a găsi un numitor co­mun pentru diferitele ramuri în su­ferinţă ale economiei interne. Criza a culminat în 1934 prin exodul enorm de capitaluri de pe piaţa belgiană■ La sfârşitul acelui an, rezervele de aur ale Băncii Na­ţionale scăzuseră cu un miliard de franci. Aceste pierderi au continuat cu mai mare furie în primăvara a­nului următor. La 12 Martie 1935, Banca Naţională a Belgiei a pier­dut 40 milioane franci aur, la 13 Martie, 80 milioane, la 14 Martie, 110 milioane la 15 Martie, 380 mili­oane, la 16 Martie — în nu­mai două ore — 280 milioane franci aur. La 17 Martie, miniştrii Belgiei au plecat la Paris să ceară aju­torul Franţei, nădăjduind să gă­sească remediul crizei financiare intr’o sforţare comercială exterioa­ră. La 18 Martie, cabinetul Theu­­nis şi-a depus mandatul. In mai puţin de o lună, Institutul de emi­­iune belgian pierduse nu mai pu­ţin de 450 milioane franci-aur iar bilanţul total al politicei de deflaţie se încheia cu o pierdere de cinci miliarde, adică jumătate din valoa­rea rezervelor. In aceste condiţiuni, aproape dra­matice pentru economia belgiană, a luat d. Van Zeeland frânele con­ducerii. O devalorizare bine chibzuită a apropiat preţurile pieţii belgiene de nivelul producţiei internaţionale şi a reuşit să pună finanţa la adăpost de oscilaţiunile monedei britanice. Dar pe lângă această operaţiune de ordin technic, guvernul naţional a înţeles că trebuie să-şi recâştige încrederea masselor printr’un pro­gram care să dovedească adâncirea nevoilor reale ale producţiei belgie­ne. Reconstituirea enormelor avan­suri luate de Banca Naţională, redu­cerea dobânzilor, echilibrarea buge­tului precum şi scăderea impozite­lor ce apăsau producţia au fost principalele obiective ale celor che­maţi să redea Belgiei încrederea şi prosperitatea. Nici măsurile, dras­tice că sporirea contingentelor de import şi scăderea tarifelor, n’au fost cruţate atunci când a trebuit să se pună capăt încercărilor in­terne de speculă şi câştigurilor e­­xagerate. Rezultatele „experienţei Van Zee­land“ s’au dovedit într’adevăr mi­raculoase. Comerţul şi industria au cunoscut o nouă eră de refacere- Stocurile au scăzut iar posibilită­ţile de export şi-au regăsit nivelul de odinioară. Continuare în pagina 2-a Dupe cuvântul d-lui Const. Ga­­roflid, se cuvine sa dăm cuvântul d-lui prof. Em. Brancovici, preşe­dintele Uniunei exportatorilor de cereale, a cărui pricepere în ches­tiunile noastre agricole e bine cu­noscută. După cum se va vedea, din cele ce urmează, contribuţia d-sale e, şi data asta, din cele mai interesante. — "Este adevărat că România a suferit întotdeauna, de secetă și mai niciodată de prea multă ploaie Trebue totuș să constatam că în România Mare, efectele seceteii nu mai au caracterul general pe care-1 aveau în România veche. Lucrul este foarte explicabil. Căci, împre­­jurările nu sunt perfect identice in diferitele provincii ale României Mari. Trebue să mai relevăm o altă constatare destul de cunoscută de­­altminterlea, aceia că efectele se­cetei rare ori, din fericire, lovesc deopotrivă toate categoriile de cul­turi Adică, cele de primăvară în acelaş timp, cu cele de toamnă. De aci rezultă nevoia de a face deopo­trivă semănăturile de primăvară ca şi semănăturile de toamnă. Cultura porumbului După, părerea medă creţi că ar trebui redusă în parte cultura porumbu­lui care define astăzi un loc covârşitor la noi şi care deşi în anii de recol­tă abundentă dă randa­mentele cele mai bune, în schimb are şi fluctua­­ţiunile cele mai mari. Semănăturile de primăvară ar trebui complectate cu alte culturi. De pildă ideia cu soia o găsesc ad­mirabilă, numai de s’ar stărui în generalizarea ei. Se exagerează.... In ceia ce priveşte situa­ţia momentului, cred că se exagerează cu alarma care s‘a dat. Sunt într’adevăr, regiuni în cari porumbul este complect şi defini­tiv compromis şi totuş chiar în a­­ceste regiuni vedem lanuri de po­rumb cari vor da o recoltă destul de satisfăcătoare. Aceasta ne dovedeşte DE CE MARE IMPORTANTA ESTE O CULTURA MAI RAŢIONALA ŞI FĂCUTĂ LA TIMP. Sunt, în schimb, regiuni unde porumbul poate fi considerat ca definitiv asigurat şi cu rendemente relativ satisfăcătoare. Mai avem şi a treia categorie de culturi unde porumbul deşi a fost amenințţat, totuş mai are sorţi de a se reface în bună parte. © măsura oportună Măsura prohibitei la export a po­rumbului poate fi criticată, însă aşa cum se prezintă lucrurile, cred nu numai că era oportună, dar con­stituie o măsură de prudenţă pe care orice guvern ar fi fost obli­gat să o ia. Balanţa comercială Cu privire la balanţa noastră co­­mercială, nu trebuie să avem nici o grijă, căci recolta de grâu ne dă excedente destul de importante, cam­ faţă de buna cerere din străi­nătate şi la preţuri satisfăcătoare, va putea asigura echilibrul balan­ţei comerciale. Aceasta cu atât mai mult cu cât nu mai contăm, ca altă dată, numai pe exportul de grâu, porumb, şi orz, ci avem o serie de alte produse agricole, al căror ex­port se intensifică din an în an tot mai mult şi cărora trebue să li se dea toată atenţiunea la export, pre­cum leguminosele şi legumele, ani­malele, carnea, păsările, ouăle, brân­zeturile, fructele, vinul, etc., etc. In ordinea de idei a încurajării la export a diverselor produse a­­gricole, rolul dacă nu covârşitor, totuş pe primul plan, îl constitue problema valutară, care are o foarte mare influenţă în comerţul nostru exterior. Anchetele noastre Urmările secetei „Ar trebui redusa în parte cultura porumbului Declaraţiile d-lui prof. Em. Brancovici, preşedintele Asociaţiei Exportatorilor de cereale şi ai Bursei de mărfuri din Capitală Libertate complectă la folosirea leilor interni şi leilor externi Scoaterea leilor interni sau externi din fără. Acor­darea creditelor pentru străini In sfârșit după lungi discutiuni, s’a rezolvat chestiunea leilor interni şi leilor externi. Am fost primii care am publicat decretul-lege din 9 iu­lie. Acest decret-lege a fost pus în aplicare, începând de astăzi, de­­numirea de lei interni şi Scoaterea leilor externi sau Interni în ţara Evident ca scoaterea din ţară a acestor lei, r ră­­mâne interzisă. Remite­rea lor în străinătate «­u se poate face decât prin Banca Naţională, cu apro­bar­ea ei, aprobare care Comunicatul Băncii Naţionale lata comunicatul Bancii nationale. Sumele de lei depuse şi existente la data modifică­rii legii devizelor prin, de­cretul-lege din 6 iulie a. c., în conturi pe numele străinilor vor putea fi u­tilizate fără autorizaţia Băncii Naţionale „ Rom­ă­­niei, pentru orice fel de operaţiuni în interiorul ţării. Dispoziţiunile generale privitoare la cedarea con­travalorii în devize a măr­furilor exportate se men­­ţin şi pentru mărfurile cumpărate în lei din ase­menea conturi. In ce priveşte acordarea de credite sau deschideri de conturi active sau pa­sive, în favoarea băncilor caselor de comerţ şi a par­ticularilor străini Banca Naţională a României, fiind însărcinată prin le­gea bancară să suprave­gheze întreaga activitate bancară şi, în special, corelarea de credite, chiar în ţară, îşi rezervă drep­tul de a reglementa în prealabil, această chestiu­ne.­­ Itt consecinţă nu se vor putea acorda credite în favoarea străinilor, inain­te de a se face această re­glementare, lei externi dispare. Sumele aflate în con­tu­­rile de lei interni ţi lei ex­terni vor putea fi utiliza­te liber, fără nici o­ auto­rizaţie a Băncii Naţionale în interiorul ţării, se dă pe baza documente­lor din care să reiasă pro­venienţa creanţei. O singură derogare s’a făcut prin comunicatul ce publicăm mai jos, decretului-lege din 9 iulie crt., trecându-se articolul 26 din decret în sarcina legei bancare. Comunicatul este clar. Băncile trebuie să elibereze a­­cești lei posesorilor. Acordarea de credite sau deschi­deri de conturi în favoarea străi­nilor se va face deci numai cu a­­probarea Băncii Naționale, deși de­cretul-lege a abrogat art. 26, din Regulamentul devenit lege şi care suna astfel: „Acordarea de credite în lei, băncilor sau case­lor străine, de către case­le sau băncile indigene, nu se poate face decât cu autorizarea Băncii Naţio­nale a României. , Abrogându-se acest articol, ar reuşi implicit că la acordarea de astfel de credite nu este nevoie de nici o aprobare a Băncii Naţionale. Din interesul superior al economiei naţionale s-a crezut însă necesar ca deocamdată să nu se pu­nă în aplicare această li­bertate de acordare de credite străinilor, anche­­lându-se efectul abrogă­rii art. 26, prin dispoziţii f­ivie legii bancare, care dă dreptul Băncii Naţionale să supravegheze întreaga activitate a băncilor şi în special acordarea credite­lor. Problema aceasta rămâne des­chisă până când se va face o lege sau pe baza legii bancare, un regu­lament, care să rezolve aceste im­portante chestiuni. B. Bd. Hotărârile consiliului cartelurilor Consiliul superior al cartelurilor s’a întrunit ori la ministerul de in­dustrie şi comerţ sub preşedinţia d-lui I. Bujoiu. După ce s’au examinat câteva a­­vize, consiliul a hotărât să ia va­canţă până la 1 Septembrie, în ca­re timp se vor cerceta răspunsurile industriaşilor cartelaţi la chestio­nările trimise de secretariatul con­siliului. Deasemeni s’a adus la cunoştinţa membrilor că ministerul de indus­trie a constituit două comisiuni ca­re să examineze formarea preţuri­lor la zahăr şi sfecla de zahăr. Prima comisiune care se va o­­cupa cu situaţia industrială a aces­tei chestiuni, va fi constituită din specialişti şi dintr’un reprezentant al consiliului superior al cartelurilor. Acest reprezentant va fi d. Chr. Penescu Kertsch. A doua comisie, agricolă, va exa­mina preţul sfeclii de zahăr şi are ca reprezentant din partea consili­ului pe d. senator V. Alimănişteanu. Aceste comisiuni vor prezen­ta la viitoarea şedinţă a consiliului câte un raport în legătură cu situa­ţia exactă pe piaţa zahărului. închiderea sesiunii par­lamentului englez LONDRA 30, (Rador). — As­tăzi s’a închis sesiunea ordinară a Parlamentului. înainte de separare, Camera a lăsat președintelui adunării însărcinarea de a convoca imediat ce împrejurările ar cere acest lucru, într’o sesiune extra­ordinară. Situaţia sumară a Băncii Naţionala 1 La 2 Iulie c. Situaţia sumară a Băncii Naţio­nale la 2 Iulie e următoarea faţă de cea din 30 Iunie. Aur în ţară 13 miliarde 593 mi­lioane 607.556 lei. Aur în streină­­tate 2 miliarde 278 milioane 834.592 lei . Total 15 miliarde 872 milioane 442.148 lei faţă de 15 miliarde 863 mii 291.305 lei. Stocul de devize e epuizat. Devize rezervate pentru plata im­portului şi alte plăţi 1 miliard 54 milioane 430.594 lei faţă de 1 mili­ard 287 milioane 289.052 lei. Devize disponibile în conturi de cealing 2 miliearde 292 milioane 723.082 lei faţă de 2 miliarde 313 milioane 963.720 Iei. Portofoliul comercial e de 5 mili­arde 807 milioane 165.099 lei faţă de 5 miliarde 927 milioane 523.888 lei. Portofoliul şi datorii agricole şi urbane 2 miliarde 67 milioane 52531 lei faţă de 2 miliarde 68 mili­oane 781.180 lei. Bonuri de tezaur al Statului ră­mân pentru pierderi la datoriile a­­gricole şi urbane 6 miliarde 421 mi­lioane 772.503 lei faţă de 6 mili­arde 421 milioane 691.921 lei. Bilete de bancă în circulaţie 26 miliarde 55 milioane 819.760 lei faţă de 26 miliarde 142 milioane 455.470 Iei. Totalul angajamentelor la vedere e de 38 miliarde 664 milioane, 414.363 lei faţă de 38 miliarde 641 mili­oane 652.722 lei. Raportul între stocul de aur şi angajamente şi raportul între sto­cul total şi angajamente e de 41.05 la sută. Scontul 4 jum. la sută. Dobânda 5 jum. la sută. ★ In situaţia de mai sus a parte din stocul aur, şi at­riumai 2.278 milioane, fi­gurează sub titlul de „aur, depozitat în străinătate“. După cum am anunţat, în­să, tot aurul depozitat se găsea în Franţa şi a fost readus în ţară în ultime­­le două zile, aşa că, astăzi stocul metalic se găseşte, în întregime în tezaurul Băncii Naționale. " Tariful G. F. R. pentru produsele petrolifere Eri după amiază s-a ţinut la mi­nisterul industriei şi comerţului o conferinţă prezidată de d. subse­cretar de stat M. Berceanu la care au luat parte d-nii I. Macovei, di­rector general al C. F. R., C. Osi­­ceanu director gen. al soc. „Steaua Română“ şi Ionel Marinescu, dir. general al soc. „Concordia“ în care s-a examinat chestiunea tarifelor de transport pe C. F. R. a produselor, petrolifere destinate consumului in­tern.­­ importul firelor de mă­tase vegetală Ca urmare la intervenţia Minis­terului de industrie şi comerţ, Di­recţia Vămilor din Ministerul de fi­nanţe a dat ordine organelor vama­­le ca de la 31 iulie a. c., reducerea de 50 la sută pentru importul firelor de mătase vegetală prin nota art. 497 din tariful vamal să se reducă la 30% deoarece filaturile indigene acoperă 75 la sută din consumul in­­tern. Citit! în pag. 5-a Folosirea devizelor rezultate din exportul în Belgia mm Guvernul francez a hotă­rât limitarea cheltu­iilor statului PARIS 30, (Rador). — Ani di­mineaţa s’a ţinut un consiliu de mini­­ştri în cursul căruia d. Bonnet, mi­nistrul de­ finanţe, a obţinut aproba­­rea pentru două proecte de lege: — Proectul de lege prin care sa fixează programul marilor lucrări pu­blice, şi i­a proectul de lege prin care se li­mitează cheltuelile ce urmează să fie plătite de Tezaur în cursul exerciţiu­lui viitor. Consiliul de miniştri a adoptat şi planul de coordonare a transportului feroviar cu celelalte mijloace de trans­­­port.

Next