Argus, septembrie 1937 (Anul 27, nr. 7316-7341)
1937-09-01 / nr. 7316
ANUL XXVII No. 7316 6 PAGINI NOUL MODEL a cxljmdri Ra! S.A.R 2 București, RALAXUL CICLOI* Telefon 209.64. 217.45 ABONAMENTE In străinătate lin an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ 3 lei In țară. 6 iei In străinătate In asra Un an 1000 Lei 6 luni 550 3 luni 300 „ I I ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile Ho. 15 INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director GRIGORE GAFENCU TELEFON 3.05.44 Miercuri 1 Septembrie 1937 NOUL MODEL 8 CXLIctDRI li Ford Bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.54. 217.45 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Ford Raf SAR — MM—MW Valorificarea grâului Politica de valorificare a grâului a dat loc anul acesta unei neînţelegeri destul de serioase între ministerul cooperaţiei şi Uniunea sindicatelor agricole. Uniunea sindicatelor agricole a cerut guvernului ca anul acesta să nu mai supue comerţul de grâu unui monopol, cum a făcut în anii trecuţi, în scopul ridicării preo tului. ,Dată fiind conjunctura favorabilă internaţională în ceeace priveşte preţul acestei cereale, credem că nu ar mai fî nevoe de susţinerea lui prin măsurile ce s’ar lua printr’un decret-rege, Uniunea centrală a sindicatelor agricole este de părere că în acest an, comerţul grâului, să fie lăsat liber, bineînţeles, nepunându-se nici o restricţiune de nici un fel la export. Aceasta este în substanţă cererea pe care Uniunea a adresat-o ministerului Cooperaţiei. Guvernul n’a ţinut socoteală de această cerere, ci a dat un decret de valorificare întocmai ca şi anii precedenţi şi profitând de faptul că în cererea Uniunii se recomanda ministerului cooperaţiei, ca unităţile cooperative să cumpere dela ţărani cantităţile ce li s’ar oferi prin oboare, pentru ca preţul să nu scadă prea mult, a neglijat pe proprietarii mai mari şi a creiat astfel o confuziune în spirite, lăsând lumea să creadă că Uniunea sindicatelor este de vină că proprietarii mari nu găsesc nici preţ, nici cumpărător. Cererea pe care a formulat-o Uniuraea la începutul lunei iunie acest an, dacă ar fi fost admisă de guvern, aşa cum pretinde ministerul cooperaţiei, ar fi însemnat un prim pas către libertatea comerţului în genere şi către desrobirea pieţii de monopolul devizelor pe care Banca Naţională îl practică cu atâta străşnicie. Ministerul cooperaţiei prin comunicatele pe care le-a dat, se preface a nu fi prea înţeles ceia ce au cerut agricultorii In probleme aşa de grave în care se pun în joc şi interese materiale importante şi chestiuni de principiu nu mai puţin importante, ar trebui mai multă atenţie din partea guvernului faţă de cererile celor competenţi şi interesaţi în cauză. Uniunea sindicatelor nu este o instituţie comercială şi nici o creaţiune artificială ca Cecopava de pildă. Uniunea sindicatelor n’a cerut pentru ea dreptul de a exercita monopolul pe care azi îl exercită Cecopava, ci libertatea pentru fiecare agricultor de a-şi valorifica recolta lui de grâu vânzând-o cu preţul pieţii, fără ca din acest preţ cumpărătorul să nu facă tot felul de reduceri pentru acoperirea tuturor riscurilor pe care le creiaza regimul controlului comerţului extern. Agricutorii au cerut, cu alte cuviinţe, revenirea la normal, adică la ceea ce era înainte de a se fi introdus nenorocita politică intervenţionistă în comerţ. Această cerere a agricultorilor presupunea că Statul va renunţa la devizele realizate din vânzarea grâului şi că va lăsa pe agricultori să-şivalorifice produsul prin valorificarea devizelor obţinute ca preţ. Aci este nodul problemei. Ministerul Cooperaţiei cu toate că afirmă că a satisfăcut cererile Uniunei, n’a făcut nimic, fiindcă n’a obţinut dela guvern liberarea de forme a comerţului de grâu şi nici scutirea de devize. Faţă de cererea Uniunii ar fi fost foarte interesant şi instructiv dacă guvernul, simplificând formele pentru exportul grâului, până la o simplă declaraţie vamală, ar fi admis cel puţin ca o excepţie şi cu titlu de încercare, cumpărarea devizelor pentru exportul grâului la un preţ liber printr’un oficiu special, pentru a nu compromite ortodoxia Băncii Naţionale. Exportul de grâu se face de case mari străine care emit cecuri în devize forte şi îşi procură astfel lei de la Banca Naţională. Dacă se înfiinţa un oficiu special care să primească aceste cecuri şi să le plătească la preţ de concurenţă, întregul produs al grâului ar fi fost realizat în devize forte de către Stat, iar diferenţa de curs pe care oficiul ar fi plătit-o pentru a atrage cecurile în devize către el, ar fi fost mult mai mică decât cheltuiala pe care o face Statul cu politica de valorificare prin ministerul de cooperaţie. Cooperaţia trebue redusă, — cum foarte bine spune Uniunea sindicatelor agricole — la ajutorarea ţăranilor prin cumpărături în oboare imediat după recoltă. Vânzarea în străinătate ar trebui s’o facă şi cooperaţia tot prin cec, vândut la curs liber oficiului special de devize. A. Corte»«!» 100 milioane lei credit pentru Uzinele Comunale Bucureşti Pentru desăvârşirea lucrărilor de asanare a lacurilor dinjurul Capitalei, care necesitau şi importante exproprieri, Uzinele Comunale IBucureşti au cerut Casei de Economii şi Cecuri poştale (C. E. C), un împrumut de 180 milioane lei. Consiliul de administraţie al Cecului a aprobat în ultima sa şedinţă cererea Uzinelor Comunale, reducând însa suma împrumutului la 100 milioane Iei. Uzinele Comunale vor garanta cu încasării© lor plata ratelor, împrumutul urmând să fie achitat în termen de cinci ani, cu o dobândă de la sută. Consiliul general municipal a fost convocat în şedinţă publică pentru Joi 2 Septembrie, când se va ratifica împrumutul, urmând apoi să se obţină un jurnal al consiliului de miniştri. V. Petre P 1 cît 3 Bursa a rămas calmă. S’au încheiat operaţiuni reduse, în toate compartimentele. Valorile cu dobândă fixă au suferit mici scăderi. Renta stabilizării a cedat dela 37 Vi la 36 jum, renta desvoltării dela 41 la 41 jum. Renta exproprierii susţinută, s’a urcat dela 57 jum. la 58 K. Acţiunile Banca Românească s’au încheiat la 490, Reşita 585, Mica 1415, Letea 855. Acţiunile B. N. R. s’au urcat dela 4800 la 4850. Valorile petroliere calme, au oscilat în jurul cursurilor precedente. Devizele negociabile Marca germană a cotat ori 37.5? jum.—37.65; shilingul austriac 28.52 jum.—28.60; coroana cehă 5.30— 5.34; drahma 1.02 jum—1.04; pengoe 26.90—27.05. Cerealele Piața cerealelor continuă să fie calmă. Au cotat: orzul 33.000 lei vag., ovăzul 33.500 lei; meiul românesc 48.750 lei. Secara s’a încheiat la 46—46.750 lei, fără cumpărători. Tendinţa pieţii este foarte calmă. Ştirile venite din streinătate sunt foarte slabe- Clearing»! romăno-cehoslovsc Potrivit comunicării făcute de Banca Naţională a Cehoslovaciei in contul de clearing ceho-român s-a depus până, la contul de mărfuri, 27,9 milioane coroane cehoslovace. Comerţul mondial După buletinul statistic al Societăţii Naţiunilor, valoarea-aur a comerţului mondial în timpul celui de al doilea trimestru al acestui an a crescut cu 10 la sută faţă de primul trimestru. In timpul aceleiaşi perioade, volumul comerţului mondial a crescut cu 3 la sută. SUPRA CONTINGENT de 20.000 porci pentru Grmenia Ministerul Agriculturei şi asociaţia exportatorilor de vite şi carne proaspătă au fost înştiinţate că Germania, are de gând sa cumpere un extra contingent de 20000 porci orice rasă de 120 kgr. bucata cu preţuri convenabile, dacă le exportăm şi lOOO vagoane grâu calitate inferioară în clearing la preţul pieţei oficiale. Această ofertă este în afară de tratativele în curs pentru 5000 vagoane de grâu. LUMEA ARE NEVOIE de un miliard kgr. cauciuc anual Cauciucul a devenit tot aşa de important ca şi fierul. Lumea n’ar mai putea trăi fără unul din ele. La expoziţia germană de la Düsseldorf intitulată „Naţiunea care creiază’” o secţie specială de cauciuc, făcea propagandă cauciucului, artificial german. Cauciucul acesta e fabricat din cărbuni şi calciumi. Germania care face sforţări să realizeze o cât mai mare autarhie, întrebuinţează preparatul său numit „buno”. încercări de a fabrica cauciuc artificial, s-au făcut încă dinaintea războiului. La început era mai puţin bun, încet, încet însă preparatul a fost tot mai mult perfecţionat. După războiu, când a avut loc prăbuşirea preţurilor, s-a încetat fabricarea cauciucului acesta. In ultimul timp însă, perfecţionarea acestuia a mers aşa de departe încât în unele privinţe, cauciucul artificial întrece pe cel natural. Nu se învecheşte de pildă, aşa de repede şi rezistă mai mult la căldură şi uleiuri. Pentru a se ajunge la o cât mai întinsă fabricare Germania întreprinde o întinsă propagandă. Cifrele de la sus numita expoziţiei aminteşte germanilor că Germania are nevoie de 80 milioane kgr. cauciuc în anul 1937, pe care dacă ar trebui să-l cumpere ar urma să-l plătească cu sute milioane de mărci. Ori suma aceasta se economiseşte dacă se întrebuinţează cauciucul „buno". După cum se ştie şi în Rusia sovietică se fabrică un astfel de cauciuc, însă din alte materii prime şi cu alte metode. In Cehoslovacia se fac pregătiri în vederea fabricării cauciucului artificial, încercările de până acum au dat rezultate bune şi acum se trece la fabricarea în mare. Astăzi cauciucul joacă un mare rol în trebuinţele armatei. Cuvântul pneumatic spune totul. E interesant că și bumbacul care se folosește la fabricarea cauciucului, e vorba să fie înlocuit prin mătase artificială, tocmai pentru ca acest preparat să fie produs numai cu ajutoare autarhice. Din motive binecunoscute, mai ales pentru nevoile armatei, pretutindeni se fac încercări în vederea realizării unei cât mai depline autarhii. Economiştii socot că această politică e nesăţoasă şi motivează punctul lor de vedere. Nu se poate totuşi trage concluzii pentru un viitor îndepărtat. Se poate spune totuşi că materialele artificiale sunt capitole noui ale technicei moderne. Cu alte cuvinte, e un triumf, o victorie a chimiei, care e abia la începuturile descoperirilor sale.. Problemele economice in discuţia Micii înţelegeri In şedinţa de eri s’au semnat unele protocoale economice SINAIA, 30 — Ca un semn prevestitor pentru atmosfera în care avea să se desfăşoare conferinţa Micii înţelegeri, cerul Sinaei şi-a întins ori din zori, albastrul minunat pentru a primi pe înalţii oaspeţi şi prieteni ai ţarii noastre. In altă parte a ziarului arătăm amănunţit cum şi-au întrebuinţat timpul cei doi miniştri de externe până la orele 11 dimineaţa, când s’a deisolîns în sala Hotelului Palace conferinţa Micii Intelegeri politice, înainte de a se lua în discuţie problemele politice cari au ocupat şedinţele din cursul zilei de eri şi vor face şi azi obiectul principal al discuţiunilor celor trei miniştri de externe s’a făcut un ,,tour d’horizon“ al problemelor politice interesând cele trei ţări prietene şi aliate. Un examen mai amănunţit se va face în cursul zilei de azi când în afară de chestiunile economice speciale Micii înţelegeri se vor examina problemele economice cu caracter internaţional cum sunt: Misiunea d-lui Van Zeeland, primul ministru al Belgiei, precum scrisoarea Suveranului Belgiei. Comunicatul care se va da azi dIn dimineaţa radioasă, reprezentantă guvernului, delegaţiile de presă, populaţia şi sezoniştii Sinaei au primit sărbătoreşte pe d-nii Stoiadinovici prim ministru şi ministru de externe al Iugoslavei şi Kroita ministrul de externe al Cehoslovaciei. Că închiderea conferinţei va fi într’o largă măsură consacrat examenului convorbirilor şi hotărârilor luate in privinţa problemelor economice. Putem anunţa de pe acum că încă in cursul zilei de eri s’au semnat unele protocoale economice şi s’au constatat cu satisfacţie recitatele excelente ale Oficiului de schimburi economice de sub conducerea d-lui Vasvireka fost ministru al Cehoslovaciei la Viena. Se ştie că acest Oficiu ale cărui reprezentante funcţionează la Bucureşti Fraga şi Belgrad, are ca scop principal intensificarea schimburilor comerciale între cele trei ţări componente ale Micei înţelegeri. Constatându-se rezultatele mai mult decât satisfăcătoare pe care acest organism economic le-a dat s-a hotărât întregirea mijloacelor prin care activitatea lui să fie cât mai înlesnită şi mai desăvârşită. E interesant de semnalat că în compunerea delegaţiei de presă cehoslovacă se găsesc doui membri ai parlamentului a căror misiune este de a se ocupa în special de problemele economice şi de mijloacele pentru desvoltarea tot mai mare a relaţiunilor economice româno-cehoslovace. Pentru azi sunt aşteptaţi la Sinaia conducătorii diviziei economice din ministerul de externe pentru punerea la punct a tuturor chestiunilor ecomice cari intră în discuţia celor trei miniştri de externe. Problemele economice a căror deslegare nu va putea fi dată la Sinaia vor face obiectul examenului amanuntit al conferinţei economice care se va deschide la 24 Octombrie la Praga. G. Horia Ce probleme economice au fost discutate ori Semne de înviorare Sporirea încasărilor din taxele de consumaţie Tratat Căilor ferate arată o simţitoare îmbunătâţire Statisticile întocmite până acum despre activitatea economică din ţară în primul semestru al anului în curs arată o vădită îmbunătăţire. Ele confirmă aprecierile făcute şi de Institutul de conjunctură despre mersul afacerilor în primele 3 luni La Ministerul de finanţe s’a întocmit un tablou complet despre încasările din taxele de consumaţie în primele şapte luni din 1937. Ele cuprind toate veniturile rezultate din impunerea unora din articolele de mare consum: produse de petrol, metalurgice, uleiuri vegetale, zahăr, cafea, ciment şi acid carbonic. Totalul încasărilor la aceste capitole ating© peste 2 miliarde leiceea ce reprezintă o creştere importantă, faţă de Încasările din acea perioadă a anului trecut, iată, în cifre, cât s’a încasat pentru fiecare articol în parte: Produse petrol 855 mii. lei Produse metalurgice 178 mii. lei. Uleiuri vegetale 84 mii. lei. Zahăr 884 mii. lei. Cafea 55 mii. lei. Ciment 71 mii. lei. Ac. carbonic 28 mii. lei. Lipsesc din statisticele ce le avem la dispoziţie încasările asupra becurilor electrice, ţesăturilor de lână şi bumbac, drojdie de bere, băuturilor alcoolice, făinei etc. Astfel că în total încasările depăşesc cu mult 2 miliarde de lei. E de remarcat, că veniturile sunt în creştere faţă de anul trecut. Această creştere se datoreşte în primul rând sporirei consumului. Consumul de ciment, de pildă, a crescut dela 207 mii. kg. (puse in consumaţie) in 7 luni din 1936 la 238 mii. kg. în 1937; cel de acid carbonic dela 739 mii kg. la 960 mii kg., cel al uleiurilor vegetale dela 12,5 mii kg. a 20,7 mii kg. etc. Sporul traficului C. F. R. In alt sector în care s’a înregistrat o îmbunătăţire vădită, este cel al traficului pe căile ferate. Iată într'adevăr, pe categorii cum a crescut traficul în primul semestru 1937, faţă de primul semestru 1936, din 1937 şi asupra tendinţei generale a activităţii economice. Relevăm în cele ce urmează progresele realizate în două sectoare importante, care sunt socotite un fel de indicatoare pentru mersul vieţii comerciale şi industriale din ţară. Călători km. 1.578 mii în 1937 idem 1.456 mii în 1936; Trafic local mărfuri tone km. .1.240.715 mii în 1937; idem 1 mii. 021.415 mii în 1936; Trafic internaţional tone km. 902 383 mii în 1937; idem 907.248 mii în 1936; Trafic internaţional tranzit tone km. 18.136 mii în 1937; idem 20.714 mii în 1936; Trafic de regie tone km. 435.701 mii în 1937; idem 415.688 mii în 1936. Din tabloul de mai sus, se poate constata o creştere importantă a traficului. Doar traficul internaţional a înregistrat o uşoară scădere din pricina scăderii traficului de export cu 7 mil. tone km, cel de import fiind chiar în creştere cu 1 mil. tone km. Deasemeni, a înregistrat o uşoară scădere traficul în tranzit. In ceea ce priveşte veniturile drumului de fer ele sunt deasemeni în creştere. De unde în 1935 încasările din trafic atingeau (în primele 6 luni) abia 4 miliarde lei, iar în 1936 cca. 4,4 miliarde, în primul semestru 1937 ele au depăşit 5 miliarde lei. Numai încasările din traficul de călători şi bagaje a sporit în ultimul an cu 200 milioane lei, iar cel de mărfuri cu cca. 650 mii. lei. Sporul acesta al veniturilor, neafectat de sporirea tarifelor de transport decât în cel de-al doilea trimestru al anului, arată o îmbunătăţire a situaţiei economice confirmată de altfel şi de creşterea traficului. încasările din taxele de consumaţie LIMITAREA IMPORTULUI prin o nouă fixare de preţuri Nouile măsuri privitoare la fixarea preţurilor la mărfurile importate a avut, după cum se ştie, drept scop ca importatorilor să li se permită noui cheltueli, însă creşterea preţurilor s’a căutat să se menţină la acelaş nivel. Trebuia să se socotească numai adevărata deosebire de preţuri, însă pe de altă parte adăugirile pentru cheltueli şi câştigul urmau să fie socotite numai la înălţimea de anul trecut, iar nicidecum în procentele din preţul cumpărării. Excepţie s-a făcut numai pentru o singură grupare de mărfuri. Mărfurile negociate la bursă menţionate în liste speciale puteau fi negociate în mod liber. Din măsurile luate se mai vede că pentru o serie întreagă de categorii de mărfuri se cere „un nou preţ de cumpărare”. Prin circularea comisariatului alimentării, care stabileşte preţurile, a fost micşorat şi numărul acestor mărfuri. In noua listă de mărfuri nu întră de asemenea o serie de mărfuri care se importă ca: asbest, cauciuc, uleiuri minerale, blănuri, piei, chimicale şi câteva articole alimentare. Din listele mai vechi lipseau materiile prime pentru textile şi fierul. Scopul acestor măsuri poate fi găsit cu uşurinţă. Mărfurile şterse din prima listă nu mai putea fi negociate la preţul normal. Comerciantul, sau cel care se interesează de transformarea acestor mărfuri, trebue să învestească sume mari, fără să scoată partea corespunzătoare. In afară de cele menţionate în circulara comisariatului alimentării, nu se pot cere preţuri mai mari. Nici chiar atunci când sporesc între timp preţurile. De astă dată există mai puţine mijloace de cumpărare la dispoziţie şi se pot cumpăra cantităţi tot mai mici de mărfuri. Lista mărfurilor şterse cuprinde tocmai din acelea, a căror importare se cuvine limitată. Guma şi cleiurile minerale se pot produce în cantităţi mari în ţară, pieile şi blănurile urmează să fie înlocuite, iar chimicalele urmează deasemenea să fie produse în ţară. In fine autorizaţiile pentru devize trebue de asemenea să fie limitate. Valorificarea grâului Oficiul de valorificare a grâului a fost convocat pentru Miercuri. Sunt înregistrate o serie nouă de cereri de export de grâu. PETROLUL Produdia Germaniei După un raport provizoriu al serviciului statisticilor din Berlin, producţia petroliferă a Reichului în luna iulie trecut, s-a ridicat la 38.578 tone, faţă de 35 de mii 926 tone în iunie şi o medie de 37.054 tone pentru cele 12 luni ale anului trecut. Din această cantitate, 29.793 (faţă de 27.608) tone au fost produse de districtul Hanigsen- Obershagen-Nienhagen, pe când restul se împarte la celelalte districte, cari au un randament mai puţin însemnat. Numărul lucrătorilor în districtele de producţie se ridică la sfârşitul lui iulie la 5.013, faţă de 5.013 cât era la 30 iunie. Sporirea producţiei în America Fiind încontinuu în căutare de noui izvoare, societăţile petrolifere au procedat, în primul semestru 1937, la 15.074 foraje, ceia ce constitue un record ca niciodată şi întrece cu 28 la suta numărul forajelor din 1936. Recordul anterior, în 1936, era cifrat la 13.013 foraje. METALELE AURUL. Pentru primele şase luni ale anului 1937, producţia aurului canadian a fost de 1.973.251 uncii faţă de 1.767.503 uncii în perioada anului trecut. Producţia din Iunie se ridică la 349.895 uncii, faţă de 340.125 uncii în Mai. Se reregrifiazii din Johanesburg că s’a fixat de către Camera Minelor din Transval, preţul aurului, asupra căruia vor fi calculate randamentele lunei August la 139 shuncea sau 6 pence mai puţin ca în iulie. Se comunică din Moscova că o expediţie geologică a Trustului de aur din vestul siberian a descoperit, în munţii Altai, pe malul râului Arai, la o distanţă de aproape 4 kilometri de satul Solonesmoia, un câmp aurifer pe o întindere de mai mulţi kilometri. Condiţiunile de exploatare vor fi din cele mai favorabile. FIERUL Producţia de fer brut în Austria se cifrează, pentru cel de al doilea trimestru al anului în curs, la 84.897 tone, faţă de 62-563 în 1936, iar în primul semestru 1937, de 153-126 tone faţă de 125.510 tone în 1936. Cifra index a producţiei — pe bază de 100 pentru perioada anilor 1923—1932 a fost de 88 pentru Ianuarie şi de 112 pentru Iunie 1932. Actualmente funcţionează în Austria 3 furnale ale societăţei Alpine-Montan şi 4 ale societăţii Sulzan. COSITORUL Dupe ultimul buletin al comitetului internaţional al cositorului, producţia mondială pentru primul semestru al anului 1937 a fost de 92.303 tone şi consumaţia de 94.863 tone, fiind în creştere faţă de primul trimestru al anului 1936 respectiv cu 9.415 tone şi 14.944 tone. La sfârşitul lui iunie 1937 producţia mondială a fost de 187 779 tone. Consumaţia aparentă a fost de 177.384 tone, cu o creştere de 12,7 la suta faţă de cele douăsprezece luni precedente. Stocurile vizibila la finele lui Iulie au fost de 25.042 tone, în creștere cu 2603 tone față de luna Iunie. * Situaţia sumară a Băncii Angliei Raportul Băncii Angliei pe săptămâna, trecută, arată o circulaţie activă de bancnote de lire sterline 488-266 fiind în scădere cu lire sterline 2-707.776 faţă de săptămâna precedentă. Rezerva metalică de lire sterline 327.861-436 este în urcare cu 85-556 lire sterline. Proporţia rezervei în raport cu angajamentele, este de 25,67 la sută faţă de 23-96 la sută în săptămâna precedentă şi de 40 la sută aciro un an.