Argus, septembrie 1937 (Anul 27, nr. 7316-7341)

1937-09-01 / nr. 7316

ANUL XXVII No. 7316 6 PAGINI NOUL MODEL a cxljmdri Ra! S.A.R 2 București, RALAXUL CICLOI* Telefon 209.64. 217.45 ABONAMENTE In străinătate lin an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ 3 lei In țară. 6 iei In străinătate In asra Un an 1000 Lei 6 luni 550 3 luni 300 „ I I ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile Ho. 15 INDUSTRIEI şi FIN­ANŢEI Director GRIGORE GAFENCU TELEFON 3.05.44 Miercuri 1 Septembrie 1937 NOUL MODEL 8 CXLIctDRI li Ford Bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.54. 217.45 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Ford Raf SAR — MM—MW Valorificarea grâului Politica de valorificare a grâu­lui a dat loc anul acesta unei ne­înţelegeri destul de serioase între ministerul cooperaţiei şi Uniunea sindicatelor agricole. Uniunea sindicatelor agricole a cerut guvernului ca anul acesta să nu mai supue comerţul de grâu unui monopol, cum a făcut în a­­nii trecuţi, în scopul ridicării preo tului. ,­Dată fiind conjunctura favo­rabilă internaţională în ceeace pri­­veşte preţul acestei cereale, cre­dem că nu ar mai fî nevoe de sus­ţinerea lui prin măsurile ce s’ar lua printr’un decret-rege, Uniunea centrală a sindicatelor agricole es­te de părere că în acest an­, co­merţul grâului, să fie lăsat liber, bineînţeles, nepunându-se nici o restricţiune de nici un fel la ex­port­. Aceasta este în substanţă ce­rerea pe care Uniunea a adresat-o ministerului Cooperaţiei. Guver­nul n’a ţinut socoteală de această cerere, ci a dat un decret de valo­rificare întocmai ca şi anii prece­denţi şi profitând de faptul că în cererea Uniunii se recomanda mi­nisterului cooperaţiei, ca unităţile cooperative să cumpere dela ţă­rani cantităţile ce li s’ar oferi prin oboare, pentru ca preţul să nu scadă prea mult, a neglijat pe pro­prietarii mai mari şi a creiat ast­fel o confuziune în spirite, lăsând lumea să­ creadă că Uniunea sindi­catelor este de vină că proprieta­­rii mari­ nu găsesc nici preţ, nici cumpărător. Cererea pe care a formulat-o U­­niuraea la începutul lunei iunie a­­cest an, dacă ar fi fost admisă de guvern, aşa cum pretinde minis­terul cooperaţiei, ar fi însemnat un prim pas către libertatea comer­ţului în genere şi către desrobirea pieţii de monopolul devizelor pe care Banca Naţională îl practică cu atâta străşnicie. Ministerul coope­raţiei prin comunicatele pe care le-a dat, se preface a nu fi prea înţeles ceia ce au cerut agricultorii­ In probleme aşa de grave în care se pun în joc şi interese materiale importante şi chestiuni de princi­piu nu mai puţin importante, ar tre­bui mai multă atenţie din partea guvernului faţă de cererile celor competenţi şi interesaţi în cauză. Uniunea sindicatelor nu este o in­stituţie comercială şi nici o crea­­ţiune artificială ca Cecopava de pildă. Uniunea sindicatelor n’a ce­rut pentru ea dreptul de a exercita monopolul pe care azi îl exercită Cecopava, ci libertatea pentru fie­care agricultor de a-şi valorifica re­colta lui de grâu vânzând-o cu preţul pieţii, fără ca din acest preţ cumpărătorul să nu facă tot felul de reduceri pentru acoperirea tutu­ror riscurilor pe care le creiaza regimul controlului comerţului ex­tern. Agricutorii au cerut, cu alte cu­viinţe, revenirea la normal, adică la ceea ce era înainte de a se fi in­trodus nenorocita politică interven­ţionistă în comerţ. Această cerere a agricultorilor presupunea că Sta­tul va renunţa la devizele realizate din vânzarea grâului şi că va lăsa pe agricultori să-şi­­valorifice pro­dusul prin valorificarea devizelor obţinute ca preţ. Aci este nodul problemei. Ministerul Cooperaţiei cu toate că afirmă că a satisfăcut cererile Uniunei, n’a făcut nimic, fiindcă n’a obţinut dela guvern liberarea de forme a comerţului de grâu şi nici scutirea de devize. Faţă de cererea Uniunii ar fi fost foarte interesant şi instructiv dacă guvernul, simplificând for­mele pentru exportul grâului, pâ­nă la o simplă declaraţie vamală, ar fi admis cel puţin ca o excepţie şi cu titlu de încercare, cumpăra­rea devizelor pentru exportul grâu­lui la un preţ liber printr’un ofi­ciu special, pentru a nu compromi­te ortodoxia Băncii Naţionale. Ex­portul de grâu se face de case mari străine care emit cecuri în devize forte şi îşi procură astfel lei­ de la Banca Naţională. Dacă se înfiinţa un oficiu special care să primească aceste cecuri şi să le plătească la preţ de concurenţă, în­tregul produs al grâului ar fi fost realizat în devize forte de către Stat, iar diferenţa de curs pe care oficiul ar fi plătit-o pentru a a­­trage cecurile în devize către el, ar fi fost mult mai mică decât cheltu­iala pe care o face Statul cu poli­tica de valorificare prin ministerul de cooperaţie. Cooperaţia trebue redusă, — cum foarte bine spune Uniunea sindicatelor agricole — la ajutora­rea ţăranilor prin cumpărături în oboare imediat după recoltă. Vân­zarea în străinătate ar trebui s’o facă şi cooperaţia tot prin cec, vân­dut la curs liber oficiului special de devize. A. Corte»«!» 100 milioane lei credit pentru Uzinele Comunale Bucureşti Pentru desăvârşirea lu­crărilor de asanare a la­curilor din­­jurul Capita­lei, care necesitau şi im­portante exproprieri, U­zinele Comunale IBucu­reşti au cerut Casei de E­­conomii şi Cecuri poştale (C. E. C), un împrumut de 180 milioane lei. Consiliul de administraţie al Cec­ului a aprobat în ultima sa şedinţă cererea Uzinelor Comunale, redu­când însa suma împrumutului la 100 milioane Iei. Uzinele Comunale vor garanta cu încasării© lor plata ratelor, împru­mutul urmând să fie achitat în ter­men de cinci ani, cu o dobândă de la sută. Consiliul general municipal a fost convocat în şedinţă publică pentru Joi 2 Septembrie, când se va rati­fica împrumutul, urmând apoi să se obţină un jurnal al consiliului de miniştri. V. Petre P 1 cî­t 3 Bursa a rămas calmă. S’au încheiat operaţiuni reduse, în toate compartimentele. Valorile cu dobândă fixă au su­ferit mici scăderi. Renta stabilizării a cedat dela 37 Vi la 36 jum­, renta desvoltării dela 41 la 41 jum. Renta exproprierii susţinută, s’a urcat dela 57 jum. la 58 K. Acţiunile Banca Românească s’au încheiat la 490, Reşita 585, Mica 1415, Letea 855. Acţiunile B. N. R. s’au urcat dela 4800 la 4850. Valorile petroliere calme, au os­cilat în jurul cursurilor precedente. Devizele negociabile Marca germană a cotat ori 37.5? jum.—37.65; shilingul austriac 28.52 jum.—28.60; coroana cehă 5.30— 5.34; drahma 1.02 jum—1.04; pen­­goe 26.90—27.05. Cerealele Piața cerealelor continuă să fie calmă. Au cotat: orzul 33.000 lei vag., ovăzul 33.500 lei; meiul româ­nesc 48.750 lei. Secara s’a încheiat la 46—46.750 lei, fără cumpărători. Tendinţa pie­ţii este foarte calmă. Ştirile venite din streinătate sunt foarte slabe- Clearing»! romăno-ceho­­slovsc Potrivit comunicării făcute de Banca Naţională a Cehoslovaciei in contul de clearing ceho-român s-a depus până, la contul de mărfuri, 27,9 milioane coroane cehoslovace. Comerţul mondial După buletinul statistic al So­cietăţii Naţiunilor, valoarea-aur a comerţului mondial în timpul celui de al doilea trimestru al a­­cestui an a crescut cu 10 la su­tă faţă de primul trimestru. In timpul aceleiaşi perioade, volu­mul comerţului mondial a cres­cut cu 3 la sută. SUPRA CONTINGENT de 20.000 porci pentru G­rmenia Ministerul Agricultur­ei şi asociaţia exportatorilor de vite şi carne proaspătă au fost înştiinţate că Ger­mania, are de gând sa cum­pere un extra contingent de 20000 porci ori­ce rasă de 120 kgr. bucata cu pre­ţuri convenabile, dacă le exportăm şi lOOO vagoa­ne grâu calitate inferioa­ră în clearing la preţul pieţei oficiale. Această ofertă este în a­­fară de tratativele în curs pentru 5000 vagoane de grâu. LUMEA ARE NEVOIE de un miliard kgr. cauciuc anual Cauciucul a devenit tot aşa de important ca şi fierul. Lumea n’ar mai putea trăi fără unul din ele. La expoziţia germană de la Düs­seldorf intitulată „Naţiunea care creiază’” o secţie specială de cau­ciuc, făcea propagandă cauciucului, artificial german. Cauciucul acesta e fabricat din cărbuni şi calciumi. Germania care face sforţări să realizeze o cât mai mare autarhie, întrebuinţează pre­paratul său numit „buno”. în­cercări de a fabrica cauciuc artifi­cial, s-au făcut încă dinaintea răz­boiului. La început era mai puţin bun, încet, încet însă preparatul a fost tot mai mult perfecţionat. După războiu, când a avut loc prăbuşirea preţurilor, s-a încetat fabricarea cauciucului acesta. In ultimul timp însă, perfecţionarea acestuia a mers aşa de departe în­cât în unele privinţe, cauciucul ar­tificial întrece pe cel natural. Nu se învecheşte de pildă, aşa de repede şi rezistă mai mult la căl­dură şi uleiuri. Pentru a se ajunge la o cât mai întinsă fabricare Germania între­prinde o întinsă propagandă. Ci­frele de la sus numita expoziţiei aminteşte germanilor că Germania are nevoie de 80 milioane kgr. cau­ciuc în anul 1937, pe care dacă ar trebui să-l cumpere ar urma să-l plătească cu sute milioane de măr­ci. Ori suma aceasta se economi­seşte dacă se întrebuinţează cau­ciucul „buno". Dup­ă cum se ştie şi în Rusia sovietică se fabrică un astfel de cauciuc, însă din alte materii pri­me şi cu alte metode. In Ceho­slovacia se fac pregătiri în vede­rea fabricării cauciucului artificial, încercările de până acum au dat rezultate bune şi acum se trece la fabricarea în mare. Astăzi cauciucul joacă un mare rol în trebuinţele armatei. Cuvântul pneumatic spune to­tul. E interesant că și bumbacul care se folosește la fabricarea cau­ciucului, e vorba să fie înlocuit prin mătase artificială, tocmai pen­tru ca acest preparat să fie produs numai cu ajutoare autarhice. Din motive binecunoscute, mai ales pen­tru nevoile armatei, pretutindeni se fac încercări în vederea reali­zării unei cât mai depline autarhii. Economiştii socot că această po­litică e nesăţoasă şi motivează punctul lor de vedere. Nu se poate totuşi trage concluzii pentru un viitor îndepărtat. Se poate spune totuşi că materialele artificiale sunt capitole noui ale technicei moder­ne. Cu alte cuvinte, e un triumf, o victorie a chimiei, care e abia la începuturile descoperirilor sale.. Problemele economice in discuţia Micii înţelegeri In şedinţa de eri s’au semnat unele protocoale economice SINAIA, 30­ — Ca un semn pre­vestitor pentru atmosfera în care avea să se desfăşoare conferinţa Mi­cii înţelegeri, cerul Sinaei şi-a întins ori din zori, albastrul minunat pen­tru a primi pe înalţii oaspeţi şi prie­teni ai ţarii noastre. In altă parte a ziarului arătăm a­­mănunţit cum şi-au întrebuinţat tim­pul cei doi miniştri de externe până la orele 11 dimineaţa, când s’a deis­­olîns în sala Hotelului Palace confe­rinţa Micii Intelegeri politice, înainte de a se lua în discuţie pro­blemele politice cari au ocupat şe­dinţele din cursul zilei de eri şi vor face şi azi obiectul principal al dis­­cuţiunilor celor trei miniştri de ex­terne s’a făcut un ,,tour d’horizon“ al problemelor politice interesând cele trei ţări prietene şi aliate. Un examen mai amănunţit se va face în cursul zilei de azi când în afară de chestiunile economice spe­ciale Micii înţelegeri se vor examina problemele economice cu caracter in­­ternaţional cum sunt: Misiunea d-lui Van Zeeland, pri­mul ministru al Belgiei, precum scrisoarea Suveranului Belgiei. Comunicatul care se va da azi d­­In dimineaţa radioasă, reprezen­tantă guvernului, delegaţiile de pre­să, populaţia şi sezoniştii Sinaei au primit sărbătoreşte pe d-nii Stoiadi­­novici prim ministru şi ministru de externe al Iugoslavei şi Kroita mi­nistrul de externe al Cehoslovaciei. Că închiderea conferinţei va fi într’o largă măsură consacrat examenului convorbirilor şi hotărârilor luate in privinţa problemelor economice. Putem anunţa de pe a­­cum că încă in cursul zi­lei de eri s’au semnat u­­nele protocoale economi­­ce şi s’au constatat cu sa­tisfacţie recitatele exce­lente ale Oficiului de schimburi economice de sub conducerea d-lui Vas­vireka fost ministru al Cehoslovaciei la Viena. Se ştie că acest Oficiu ale cărui reprezentante funcţionează la Bucureşti Fraga şi Belgrad, are ca scop principal intensifica­rea schimburilor comer­ciale între cele trei ţări componente ale Micei în­ţelegeri. Constatându-se rezulta­tele mai mult decât sa­tisfăcătoare pe care acest organism economic le-a dat s-a hotărât întregirea mijloacelor prin care ac­tivitatea lui să fie cât mai înlesnită şi mai desăvâr­şi­tă. E interesant de semna­lat că în compunerea de­legaţiei de presă cehos­lovacă se găsesc doui membri ai parlamentului a căror misiune este de a se ocupa în special de problemele economice şi de mijloacele pentru des­voltarea tot mai mare a relaţiunilor economice ro­mâno-cehoslovace. Pentru azi sunt aşteptaţi la Sinaia conducătorii diviziei economice din ministerul de externe pentru punerea la punct a tuturor chestiunilor eco­mice cari intră în discuţia celor trei miniştri de externe. Problemele economice a căror des­legare nu va putea fi dată la Sinaia vor face obiectul examenului ama­nuntit al conferinţei economice care se va deschide la 24 Octombrie la Praga. G. Horia Ce probleme economice au fost discutate ori Semne de înviorare Sporirea încasărilor din taxele de consumaţie Tratat Căilor ferate arată o simţitoare îmbunătâţire Statisticile întocmite până acum despre activitatea economică din ţa­­ră în primul semestru al anului în curs arată o vădită îmbunătăţire. Ele confirmă aprecierile făcute şi de Institutul de conjunctură despre mersul afacerilor în primele 3 luni La Ministerul de finanţe s’a în­tocmit un tablou complet despre încasările din taxele de consumaţie în primele şapte luni din 1937. Ele cuprind toate veniturile rezultate din impunerea unora din articolele de mare consum: produse de petrol, metalurgice, uleiuri vegetale, za­hăr, cafea, ciment şi acid carbonic. Totalul încasărilor la aceste ca­pitole ating© peste 2 miliarde lei­­ceea ce reprezintă o creştere impor­tantă, faţă de Încasările din acea­ perioadă a anului trecut, iată, în cifre, cât s’a încasat pen­tru fiecare articol în parte: Produse petrol 855 mii. lei Produse metalurgice 178 mii. lei. Uleiuri vegetale 84 mii. lei. Zahăr 884 mii. lei. Cafea 55 mii. lei. Ciment 71 mii. lei. Ac. carbonic 28 mii. lei. Lipsesc din statisticele ce le avem la dispoziţie încasările asu­pra becurilor electrice, ţesături­lor de lână şi bumbac, drojdie de bere, băuturilor alcoolice, făinei etc. Astfel că în total încasările de­păşesc cu mult 2 miliarde de lei. E de remarcat, că veniturile sunt în creştere faţă de anul tre­cut. Această creştere se datoreşte în primul rând sporirei consumu­lui. Consumul de ciment, de pildă, a crescut dela 207 mii. kg. (puse in consumaţie) in 7 luni din 1936 la 238 mii. kg. în 1937; cel de acid carbonic dela 739 mii kg. la 960 mii kg., cel al uleiurilor vegetale dela 12,5 mii kg. a 20,7 mii kg. etc. Sporul traficului C. F. R. In alt sector în care s’a înregi­strat o îmbunătăţire vădită, este cel al traficului pe căile ferate. Iată într'adevăr, pe categorii cum a crescut traficul în primul seme­stru 1937, faţă de primul semestru 1936, din 1937 şi asupra tendinţei gene­rale a activităţii economice. Relevăm în cele ce urmează pro­gresele realizate în două sectoare importante, care sunt socotite un fel de indicatoare pentru mersul vieţii comerciale şi industriale din ţară. Călători km. 1.578 mii în 1937 idem 1.456 mii în 1936; Trafic local mărfuri tone km. .1.240.715 mii în 1937; idem 1 mii. 021.415 mii în 1936; Trafic internaţional tone km. 902 383 mii în 1937; idem 907.248 mii în 1936; Trafic internaţional tranzit tone km. 18.136 mii în 1937; idem 20.714 mii în 1936; Trafic de regie tone km. 435.701 mii în 1937; idem 415.688 mii în 1936. Din tabloul de mai sus, se poate constata o creştere importantă a tra­ficului. Doar traficul internaţional a înregistrat o uşoară scădere din pricina scăderii traficului de ex­port cu 7 mil. tone km, cel de im­­port fiind chiar în creştere cu 1 mil. tone km. Deasemeni, a înregistrat o uşoară scădere traficul în tranzit. In ceea ce priveşte veniturile dru­mului de fer ele sunt deasemeni în creştere. De unde în 1935 încasările din trafic atingeau (în primele 6 luni) abia 4 miliarde lei, iar în 1936 cca. 4,4 miliarde, în primul semestru 1937 ele au depăşit 5 miliarde lei. Numai încasările din traficul de călători şi bagaje a sporit în ulti­mul an cu 200 milioane lei, iar cel de mărfuri cu cca. 650 mii. lei. Sporul acesta al veniturilor, nea­fectat de sporirea tarifelor de tran­sport decât în cel de-al doilea tri­mestru al anului, arată o îmbunătă­ţire a situaţiei economice confir­mată de altfel şi de creşterea trafi­cului. încasările din taxele de consumaţie LIMITAREA IMPORTULUI prin o nouă fixare de preţuri Nouile măsuri privitoare la fi­xarea preţurilor la mărfurile im­portate a avut, după cum se ştie, drept scop ca importatorilor să li se permită noui cheltueli, însă cre­şterea preţurilor s’a căutat să se menţină la acelaş nivel. Trebuia să se socotească numai adevărata deosebire de preţuri, însă pe de altă parte adăugirile pentru chel­tueli şi câştigul urmau să fie so­cotite numai la înălţimea de anul trecut, iar nici­decum în procentele din preţul cumpărării. Excepţie s-a făcut numai pentru o singură grupare de mărfuri. Măr­furile negociate la bursă menţio­nate în liste speciale puteau fi ne­gociate în mod liber. Din măsurile luate se mai vede că pentru o se­rie întreagă de categorii de măr­furi se cere „un nou preţ de cum­părare”. Prin circular­ea comisaria­tului alimentării, care stabileşte preţurile, a fost micşorat şi numărul acestor mărfuri. In noua listă de mărfuri nu întră de asemenea o serie de mărfuri care se importă ca: asbest, cauciuc, uleiuri mine­rale, blănuri, piei, chimicale şi câteva articole alimentare. Din li­stele mai vechi lipseau materiile prime pentru textile şi fierul. Scopul acestor măsuri poate fi găsit cu uşurinţă. Mărfurile şterse din prima listă nu mai putea fi ne­gociate la preţul normal. Comercian­tul, sau cel care se interesează de transformarea acestor mărfuri, tre­bue să învestească sume mari, fără să scoată partea corespunzătoare. In afară de cele menţionate în cir­culara comisariatului alimentării, nu se pot cere preţuri mai mari. Ni­ci chiar atunci când sporesc între timp preţurile. De astă dată exi­stă mai puţine mijloace de cumpă­rare la dispoziţie şi se pot cum­păra cantităţi tot mai mici de măr­furi. Lista mărfurilor şterse cuprin­de tocmai din acelea, a căror im­portare se cuvine limitată. Guma şi cleiurile minerale se pot produce în cantităţi mari în ţară, pieile şi blănurile urmează să fie înlocuite, iar chimicalele urmează deaseme­­nea să fie produse în ţară. In fine autorizaţiile pentru devize trebue de asemenea să fie limitate. Valorificarea grâului Oficiul de valorificare a grâului a fost convocat pentru Miercuri. Sunt înregistrate o serie nouă de cereri de export de grâu. PETROLUL Produd­ia Germaniei După un raport provizoriu al serviciului statisticilor din Ber­lin, producţia petroliferă a Rei­­chului în luna iulie trecut, s-a ridicat la 38.578 tone, faţă de 35 de mii 926 tone în iunie şi o me­die de 37.054 tone pentru cele 12 luni ale anului trecut. Din această cantitate, 29.793 (faţă de 27.608) tone au fost produse de districtul Hanigsen- Obershagen-Nienhagen, pe când restul se împarte la celelalte dis­tricte, cari au un randament mai puţin însemnat. Numărul lucrătorilor în districtele de pro­ducţie se ridică la sfârşitul lui iulie la 5.013, faţă de 5.013 cât era la 30 iunie. Sporirea producţiei în America Fiind încontinuu în căutare de noui izvoare, societăţile petroli­fere au procedat, în primul se­mestru 1937, la 15.074 foraje, ceia ce constitue un record ca ni­ciodată şi întrece cu 28 la suta numărul forajelor din 1936. Re­cordul anterior, în 1936, era ci­frat la 13.013 foraje. M­E­TA­LEL­E AURUL. Pentru primele şase luni ale anului 1937, producţia aurului canadian a fost de 1.973.251 un­cii faţă de 1.767.503 uncii în pe­rioada anului trecut. Producţia din Iunie se ridică la 349.895 uncii, faţă de 340.125 uncii în Mai. Se reregrifiazii din Johanesburg că s’a fixat de către Camera Mine­lor din Transval, preţul aurului, a­­supra căruia vor fi calculate ran­damentele lunei August la 139 sh­­uncea sau 6 pence mai puţin ca în iulie.­­ Se comunică din Moscova că o expediţie geologică a Trustului de aur din vestul siberian a descope­rit, în munţii Altai, pe malul râului Arai, la o distanţă de aproape 4 kilometri de satul Solonesmoia, un câmp aurifer pe o întindere de mai mulţi kilometri. Condiţiunile de ex­ploatare vor fi din cele mai favo­rabile. FIERUL Producţia de fer brut în Austria se cifrează, pentru cel de al doilea trimestru al anului în curs, la 84.897 tone, faţă de 62-563 în 1936, iar în primul semestru 1937, de 153-126 tone faţă de 125.510 tone în 1936. Cifra index a producţiei — pe bază de 100 pentru perioada anilor 1923—1932 a fost de 88 pentru Ia­nuarie şi de 112 pentru Iunie 1932. Actualmente funcţionează în Austria 3 furnale ale societăţei Alpine-Mon­tan şi 4 ale societăţii Sulzan. COSITORUL Dupe ultimul buletin al comitetu­lui internaţional al cositorului, pro­ducţia mondială pentru primul se­mestru al anului 1937 a fost de 92.303 tone şi consumaţia de 94.863 tone, fiind în creştere faţă de pri­mul trimestru al anului 1936 res­pectiv cu 9.415 tone şi 14.944 tone. La sfârşitul lui iunie 1937 pro­ducţia mondială a fost de 187­ 779 tone. Consumaţia aparentă a fost de 177.384 tone, cu o creştere de 12,7 la suta faţă de cele douăsprezece luni precedente. Stocurile vizibila la finele lui Iulie au fost de 25.042 tone, în creștere cu 2603 tone față de luna Iunie. * Situaţia sumară a Băncii Angliei Raportul Băncii Angliei pe săp­tămâna, trecută, arată o circulaţie activă de bancnote de lire sterline 488-266 fiind în scădere cu lire sterline 2-707.776 faţă de săptă­mâna precedentă. Rezerva metalică de lire sterline 327.861-436 este în urcare cu 85-556 lire sterline. Proporţia rezervei în raport cu angajamentele, este de 25,67 la­ sută faţă de 23-96 la sută în săptă­mâna precedentă şi de 40 la sută aciro un an.

Next