Argus, septembrie 1937 (Anul 27, nr. 7316-7341)
1937-09-01 / nr. 7316
2/ Miercuri 1 Septembrie 1937 Modificarea Regulamentului Legei cadastrului * minier Memoriul adresat Consiliului Legislativ Direcţia cadastrului comasărilor şi ameliorărilor agricole din ministerul agriculturii şi domeniilor a adresat primului preşedinte al Consiliului Legislativ un memoriu prin care propune o serie de modificări la regulamentul legei cadastrului minier, votată în luna Martie 1937. Aceasta, deoarece între legea de organizare a ministerului de agricultură și domenii (decret regal nr. Astfel, în baza legii pentru simplificarea aparatului de Stat, odată cu organizarea ministerului agriculturii şi domeniilor, — decret regal nr. 1986 din 2 Noembrie 1936, ratificat în Februarie 1937, — s’a trecut la direcţiunea cadastrului din acest minister, atât cadastrul forestier, care era sub dependinţa administraţiei Casei Pădurilor, cât şi cadastrul minier de la ministerul de industrie şi comerţ Motivul e uşor de înţeles. Se concentra sub aceiaş autoritate măsurătoarea teritoriului ţării, mai ales când era vorba de apărarea averii Statului de la suprafaţă şi din subsol, cum e cadastrul minier. In aplicarea legii din 1933, cadastrul general pe baza căruia se vor întocmi cărţile funduare şi inuiniere, sunt de urmat norme tehnice si juridice, cari să asigure cât mai perfect determinarea atât a proprietăţii funciare cât si a posesorului (proprietarului) acesteia. Cadastrul minier nu e altceva decât organizarea drepturilor miniere sprijinită pe cunoaşterea exactă a întinderii parcelelor de la suprafaţă 1986 din 2 Noembrie 1936, ratificată în Februarie 1937) şi legea cadastrului minier, — al cărui regulament e depus de ministerul de industrie şi comerţ spre cercetarea Consiliului Legislativ, se constată importante puncte de nepotrivire, nepotriviri cari se înceracă acum a fi micşorate prin modificările menţionate în memoriul întocmit de direcţiunea cadastrului şi a deţinătorilor suprafeţei, faţă de care se stabileşte, se consolidează, se validează şi se lichidează toateIn acest scop urmăreşte ca toate ridicările ce se fac în regiunile miniere să fie făcute în condiţiunile tehnice necesare cadastrului, spre a se putea folosi scopului propus» şi mai ales după norme unitare care să asigure posibilitatea coordonărilor. Pentru plata acestor lucrări cei interesaţi, — societăţile, — plătesc sume aşa de mari, aşa că ele acoperă cheltuelile unui cadastru complect al regiunilor respective. De aceea, având în vedere că nici legea minelor, — lucrată probabil înainte de decretul lege de organizarea ministerului de agricultură nu ţine seamă de trecerea în întregime a cadastrului minier de la ministerul industriei la ministerul domeniilor, — direcţia cadastrului comasărilor şi ameliorărilor agricole drepturile miniere şi cele ce rezultă din acestea. Ţinând seama că realizarea cadastrului general al ţării este o dorinţă unanimă, dar că numai posibilităţile financiare mai întărziază această reformă, direcţiunea cadastrului din ministerul agriculturii şi domeniilor urmăreşte organizarea tuturor eforturilor ce au scopuri apropiate, pentru ca din întrunirea lor întrun tot, cu mici cheltueli din partea Statului, să se realizeze cunoaşterea tuturor suprafeţelor şi atributelor lor necesare înscrierii la cartea funduară, cartea minieră, etc. profită de ocazia întocmirii regulamentului respectiv pentru a înlătura nepotrivirea între două legi votate în aceiaş legislaţie — şi de aceia propune ca acest regulament depus la Consiliul Legislativ să sufere câteva modificări. S-au propus astfel modificarea articolelor 31, 35, 40, 41, 43, 66, 70, 242, 837, 838, 839, 949, 1118 din textul regulamentului propus de direcţia minelor. Secţia I-a a Consiliului Legislativ studiază In momentul de faţă atât regulamentul întocmit de ministerul de industrie şi comerţ, cât şi modificările propuse de direcţia cadastrului, comasărilor şi ameliorărilor agricole, de care va ţine seamă în avizul ce-i va da. —mar. — Casa pădurilor şi cadastrul minier Cum trebue făcute ridicările miniere Comerţul exterior alIugoslaviei în luna Mai 1937 Situaţia importului şi exportului de mărfuri Exportul Iugoslaviei în luna Mai 1937, se cifrează la 399.867 tone în valoare cu. 501.440.625 dinari, faţă ..de 206.857 tone în valoare de 219 milde tone 825.527 dinari în luna corespunzătoare din anul trecut. Creşterea înregistrată este aşadar de 193.010 tone sau 93,31 la sută iar lavalori de 281.614.698 dinari sau 128,11 la sută. Este de remarcat diferenţa între creşterea cantitativă şi aceea ,a valorilor, diferenţă care corespunde'' creşterii preţurilor pe pieţele mondiale a mai tuturor prin cifrele de mai jos se poate vedea structura exportului Iugoslaviei în luna Mai 1937 şi în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 1936: Grâu în Mai 1937, 64.839 tone faţă de 4 tone în 1936. Porumb în Mai 1937, 68.488 tone faţă de 268 tone în 1936. Făină de grâu în Mai 1937, 4.876 tone faţă de 1.387 tone în 1936. Fasole în Mai 1937, 834 tone faţă de 621 tone în 1936. Fructe proaspete şi uscate 388 tone faţă de 202 tone in 1936. Vinuri tone 254 faţă de 47 tone. Plante med. şi industrale 277 tone faţă de 85 tone. Cânepă 1.904 tone faţă de 594 tone. Cai 2.728 bucăţi faţă de 3.007 bucăţi. Bovine 4.296 bucăţi faţă de 2.828 bucăţi. Viţei 736 bucăţi faţă de 398 bucăţi. Porci 17.484 bucăţi faţă de 22.020 bucăţi. Ovine 23.959 bucăţi faţă de 25.910 bucăţi. Păsări 165 bucăţi faţă de 143 bucăţi. Carne proaspătă 399 tone faţă de 707 tone. Untură de porc 104 tone faţă de 437 tone. Peşte proaspăt 98 tone faţă de 124 tone. Caşcaval 132 tone faţă de 64 tone. Ouă 1.508 tone faţă de 1.572 tone. Pui şi fulgi 94 tone faţă de 69 tone. Piei 398 tone faţă de 563 tone. Lemne de foc 3.648 tone faţa de 1.209 tone. Lemne de construcţie 82.521 tone faţă de 38.923 tone. Cărbuni de lemn 1.790 tone faţă de 1.253 tone. Confecţiuni din lemn tare 670 tone faţă de 160 tone. Extrase tanate 1.009 tone faţă de 1.038 tone. Produse chimice 937 tone faţă de 2.205 tone. Ciment 9.053 tone faţă de 13.498 tone. Plumb brut 165 tone faţă de 555 tone. Aramă brută 1.900 tone faţă de 3.000 tone. Diverse minereuri 129.265 tone faţă de 117.386 tone. Altele 13.895 tone faţă de 20.733 tone. Total bucăţi 95.598 faţă de 97.977 bucăţi. Total, tone 399 867, in Mai 1937, faţă de 206 857 tone în 1936. Din cifrele de mai sus observăm creşterea mare a exportului de cereale în Mai 1937, datorită excedentului exportabil rămas din anul trecut, excedent păstrat spre a fi plasat în condiţiuni bune de preţ pe pieţele străine. Deasemenea cherestelele şiau dublat cantităţile exportate. Oricolelor agricole. Importul în aceeaşi perioadă se ridică la 93.354 tone în valoare de 418.478.975 dinari faţă de 78.751 tone în valoare de 324.289.451 dinari în Mai 1936. Creşterea este aşadar de 14.703 tone în valoare de 94 milioane dinari, sau respectiv 18,69 şi 29,04 ,la sută».. .: •■■■■ M) Balanţa comercială se soldează în anul acesta cu un activ de 83 milioane, faţă de un pasiv de 105 milioane de dinari, înregistrat în luna Mai 1936. creştere importantă mai înregistrează minereurile, în special în ceea ce priveşte preţurile la care au fost plasate în străinătate ca şi metalele. In schimb animalele vii, carnea proaspătă şi produsele animale, sunt în scădere faţă de anul trecut în ceea ce priveşte cantitatea, scădere compensată de altfel prin obţinerea unor preţuri mai avantajoase. ŢĂRILE IN CARE S’A FĂCUT EXPORTUL Ţările cliante ale Iugoslaviei pentru aceste mărfuri, au fost următoarele în ordinea importanţei lor PenStructura importului Iugoslaviei, după principalele articole, în luna Mai 1937 şi în comparaţie cu luna corespunzătoare din 1936, se poate vedea în tablul următor: Bumbac brut 1.781 t°ne faţă de 1.389 tone în 1936. Bumbac fire 1.434 tone faţă de 995 tone. Bumbac ţesături 354 tone faţă de 206 tone. Alte textile 754 tone faţă de 583 tone. Lână brută, fire şi ţesături 565 tone faţă de 668 tone. Mătase brută, fire şi ţesături 224 faţă de 264 tone. Fier brut şi semiprelucrat 3.447 tone faţă de 5.210 tone. Tablă de fier 1.267 tone faţă de 592 tone. Sârmă 170 tone faţă de 299 tone. Ţevi şi tuburi 250 tone faţă de 189 tone. Şine de c. f. şi material rulant 1.420 tone faţă de 345 tone. Şuruburi 60 tone faţă de 30 tone. Diverse obiecte de fier 9.162 tone faţă de 2.289 tone. Petroleum 91 tone faţă de 169 tone Benzină 132 tone faţă de 182 tone. Uleiuri minerale 232 tone faţă de 397 tone. Mazat 14.975 tone faţă de 18.854 tone. Piei brute, neprelucrate 4423 tone faţă de 317 tone. Sticlărie 157 tone faţă de 124 tone Orez 1.123 tone faţă de 1.137 tone. Lămâi şi portocale 647 tone faţă de 463 tone. Diverse fructe sudice 329 tone faţă de 302 tone. Cafea brută 445 tone faţă de 522 tone. Cărbuni de pământ 31.735 tone faţă de 22.786 tone. Seminţe oleaginoase 779 tone faţă de 42 tone. Maşini, unelte şi aparate 1.704 tone faţă de 1.302 tone. Articole electrotechnice 515 tone faţă de 175 tone.tru exportul iugoslav, Franţa, Germania, Austria, Italia, Anglia, Cehoslovacia, Ungaria Belgia, Olanda, Statele Unite ale Americei, Danemarca, Elveţia, Grecia, Albania, Egipt, Argentina, ROMANIA, Suedia, Palestina, Bulgaria, Tunis, Algeria. Este de remarcat aci, avântul mare luat de exportul Iugoslaviei în Franţa, care pentru prima oară în anul acesta se găseşte în fruntea ţărilor cliente de mărfuri iugoslave. Germania vine în locul al doilea, după ce multă vreme ocupase locul de Prim furnizor. Vin apoi in ordine Austria, Italia care câştigă teren în fiecare lună Anglia şi Cehoslovacia. Observăm că exportul Iugoslaviei către Cehoslovacia este în mare scădere în luna Mai 1937, faţă de Aprilie acelaşi an după cum de altfel este şi cazul Belgiei, ambele aceste ţări plasându-se în Aprilie 1937, în locul VI şi III printre ţările cliente. Scăderea cea mai mare este însă aceea înregistrată la exportul în Belgia care ajunge la o treime faţă de Aprilie. România îşi păstrează locul XVII avunt şi în Aprilie 1937, deşi participarea ei faţă de total creşte de la 0,52 la 0,72 la sută. Cantităţile şi valorile însă rămân aceleaşi. Vehicule 817 tone faţă de 564 tone. Medicamente 9 tone faţă de 11 tone. Văpsele 92 tone faţă de 84 tone. Articole de porcelan 202 tone faţă de 194 tone. Hârtie rotativă 1.113 tone faţă de 1.413 tone. Cea mai importantă creştere a fost înregistrată de textile, dar mai ales de firele şi fesăurile de bumbac, din care s’au importat mai mult decât în Mai 1936 cu aproape 20 milioane de dinari. O creştere mare a importului mai observăm şi la articolele de fiert cum şi la cărbunii de pământ. In schimb produsele de petrol, principalul nostm articol de export pe piața iugoslavă, este în apreciabilă scădere. In același timp țările furnizoare a acestor mărfuri au fost următoarele : Germania, Cehoslovacia, Austria, Talia, Statele Unite ale Americei, Anglia, India, India britanică, ROMANIA, Ungaria, Olanda, Franţa, Belgia, Grecia, Argentina Elveţia, Polonia, Brazilia, Egipt, Columbia, Uruguay, Malaezia britanică, India olandeză. Din tabloul de mai sus se pot als observa locul mare pe care îl ocupă Germania printre furnizorii de mărfuri ai pieţei iugoslave, asigurând ea singură aproape 40 la sută din nevoile de consum ale ţării vecine. Cehoslovacia şi Austria vin în ordine, cu un însemnat import de produse industriale- Italia care până acum figura cu cifre destul de reduse în statistica de import a Iugoslaviei, îşi reia pe încetul locul de prim furnizor avut înainte de epoca sancţiunilor. Dintre celelalte ţări este demnă de notat participarea Angliei, a Franței şi a U. S. A. Belgia care ocupă totdeauna un loc însemnat la importul (Continuare. în pag. IV la Structura exportului Iugoslaviei în Mai Importul ARGUS Informaţii: Ministerul agriculturei va exercita dreptul de preemţiune pentru cumpărarea unei suprafeţe de 5000 ha. în Cadrater din terenurile turicilor cari părăsesc România. Joi 2 August se va ţine la ministerul agriculturei a doua şedinţă a consiliului Naţional al vinului. Va prezida d. manstru Mihail Negură, Camera de comerţ şi industrie din Bucureşti, publică un concurs pentru ocuparea catedrei de geografie economică de pe lângă gimnaziul practic comercial No. 1. Concursul va avea loc în zilele de 1-4 octombrie. Sunt admişi la concurs: licenţiaţii în litere cu specialitatea principală geografia cu seminarul pedagogic terminat precum şi licenţiaţii şi doctorii Academiilor de înalte studii comerciale, cu seminarul pedagogic terminat şi care nu mai ocupă o altă catedră. D. V. Sassu ministrul agriculturii a sosit ori în Capitală venind de la Karlovari. D-sa se va duce câteva, zile la Constanţa. Interimatul d-lui ministru M. Negură a încetat la ministerul agriculturei. Doctorul Armand Cotter reîntors, şi-a reluat consultaţiile între 3,6 pentru boli de nutriţie, reumatism şi bolile aparatului digestiv. Str. Buzesti 15. Telefon 4.15.04 O propunere a d-lui dr. Schacht Circulă svonul la Londra că dr. Schacht ar fi oferit un număr oarecare de creditori străini să li se plătească, ceea ce Reichul le datoreşte în condiţia totuşi ca ei să deschidă un nou credit mai mare cu mult decât valoarea creanţelor lor actuale cari ar trebui să fie prelungite după trei luni. Se spune că, creditorii ar fi respins această ofertă. Ministrul Marinei britanice controlează bazele Navale din Mediterana LONDRA 30 (Rador). — In cercurile guvernamentale se confirmă că d. Duff Cooper, ministrul Marinei, va întreprinde în curând o croisieră în Marea Mediterana in cursul căreia va vizita bazele navale britanice din Gibraltar, Malta și Cipru. Cazanele de fontă sunt extensibile, fiind formate din elemente. Deasemenea fiind standardizate, se pot livra imediat la cerere, la toate depozitele din țară, pe când cazanele de fier sunt făcute dintro bucată, nedemontabile și trebuesc executate abea după comandă. Fiecare cazan de fier se prezintă după un alt sistem și un alt patent, pe când cazanele din fontă sunt uniforme. O întreprindere mare, cu vechime și prestigiu, producând mărfuri garantate, este totdeauna preferabilă.x [c] *°^QSsSCALAN ■jS&eirflu. INCAL' 1 CENTRALE de la începutul fabricațiunii și instalate în toata țara constitue o dovadă de calitate în ultimul timp au apărut pe piață, într-o cantitate cu totul redusă, cazane de fier, inducând publicul în eroare cu privire la puterea calorifică, fiind prezentate ca având un debit calorific, care merge până la de 2-3 ori debitul cazanelor de fontă, şi sprijinind această afirmaţie pe experienţe făcute în condiţiuni cu totul: anormale, bunăoară, supunând experimental cazanul la peste 10 atmosfere aburi, deşi în practică nu se ridică presiunea nici la 1/2 atmosferă. Este bineînţeles ca la presiuni atât de ridicate, cifrele de debit calorific adevărate sunt cu totul diformate, respectiv exagerate., Forţarea cazanelor la maximum pentru obţinerea unui debit calorific exagerat, epuizează toată rezerva care ar trebui păstrată pentru menţinerea cazanului în funcţiune un timp îndelungat. Nu va lăsaţi induşi în eroare de presupuşii inventatori, cari vă fac promisiuni dincolo de posibilităţile fizice ale materiei, invocând debite calorifice imaginare. Cazanele de fontă pentru încălziri centrale sunt pretutindeni şi definitiv introduse. Ele au o tradiţie, pe câtă vreme cazonele de fier sunt încă in epoca experimentărilor. Nu acceptaţi experienţe în contul şi pe cheltuiala Dumneavoastră TITAN «NADRAG - CALAN Uzinele noastre fiinţeaze de aproape 100,. JUDICIARE (ILFOV) Instrucţia fraudelor dela Administraţia financiara de Verde Pentru elî a fost fixată la cab. II instrucţie şedinţa contradictorie în afacerea fraudelor dela administraţia financiară de verde. Şedinţa n’a avut însă loc, deoarece nu a fost procedura complectă cu ministerul de finanţe şi nici un reprezentant al acestuia nu s’a prezentat pentru a o acoperi. Ea a fost amânată pentru 1 Septembrie a. c. ★ Dealtfel tot ieri parchetul prin de procuror Vasilescu Bucium a deschis acţiune publică împotriva Elisabetei Tomescu, şi Aureliei Glod Alexandrescu, două funcţionare ale aceleaşi administraţii, care prin neglijenţa lor în serviciu au ajutat la săvârşirea fraudelor de peste 14 milioane lei ale lui Varveri. Ele au dat mereu casierului carnete - chitanţiere noi, fără ca să ceară acestuia pe cele vechi (utilizate) astfel cum aveau obligaţiunea — înlesnind în acest mod comiterea fraudelor. Faptul lor este încadrat în dispoziţiunile art. 23 din legea apărării patrimoniului public care îi dă un caracter penal. Parchetul a mai deschis acţiune publică cu concluzii de arestare şi contra lui Gherson Goldstein zis Claudian, despre care am mai scris că a luat 500.000 lei dela Varvari şantajându-l. Numitul i-a cerut bani pentru a cumpăra — după cum pretinde el — tăcerea unui funcţionar fiscal superior ce cunoştea fraudele casierului. D. judecător Lazaroneanu, titularul — cab. II nu s’a pronunţat dacă este cazul de a se emite mandat de arestare nici împotriva celor două funcţionare nici împotriva lui Gherson Goldstein» Ei sunt reţinuţi deocamdată în arestul poliţiei» Abuzuri de încredere în serie Funcţionarul fabricei de mobile Ganea, Dumitrescu Corneliu, prin abuzuri şi-a însuşit mai multe sume ce se cuveneau firmei, fugind după aceea de bani. Astfel şi-a însuşit suma de 6000 lei încredinţată pentru a scoate carnete de capacitate lucrătorilor de la Camera de muncă. Şi-a mai însuşit 15000 lei încasaţi tot pentru fabrică de la Institutul National de Credit Aurifer şi Metalifer, 3500 lei de la d. Radu Georgescu, 15000 lei dela un domn general, toti clienţi ai firmei. Reclamat a fost prins şi arestat la politie. D. procuror Păcuraru a deschis ori acţiune publică cu concluzii de arestare împotriva lui, pentru abuz de încredere şi a trimes dosarul în cercetarea cab. VI. Diverse — Banca Naţională în afacerea fraudelor săvârşite de diverşi exportatori prin punctele de frontieră Grigore Vodă şi Cernăuţi, a numit în locul d-luî Petre Cruţescu, mutat la Cahul, pe d. Ştefan Ciorovei pe lângă cabinetul II instrucție pentru ca în calitatea sa de specialist să ușureze mersul cercetărilor. Consumul mondial de ceai După Buletinul statistic lunar al comitetului international al ceaiului consumul mondial în cursul lunii Aprilie 1937 s’a ridicat la 73.528 000 livre engleze, fată de 32.318.000 în Martie 1937 și 64-241-000 în Aprilie anul trecut. Exporturile internationale s’au cifrat la 50.740.000 livre engleze în Aprilie față de 55.374 000 în Martie 1937 și 50.740.000 în Aprilie 1936. Noui uzine de forţă motrice în Germania Sindicatul carbonifer renano-vestfalian a decis creiarea unei Companii de electricitate a Ruhr-ului, compusă din un mare număr de întreprinderi din regiune. Noua societate este destinată a concentra toate sursele de energie electrică ale bazinului minier în scop de a-i furniza forţe motrice şi a asigura producţia prevăzută de planul de 4 ani. Nouile uzine de forţă motrice vor fi construite în mine■ Capitalul noii societăţi va atinge circa 40 milioane mărci. t ... ____ _* Primăria Municipiului Bucureşti Serviciul Licitaţiilor Publicaţia No. 31 (Nr. 857-L din 28 August 1937) Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în zilele mai jos arătate, la filele II jum. dim. se vor ţine în localul Municipiului din strada V. Boerescu Nr. 13, licitaţii publice astfel: LA I0 SEPTEMBRIE 1937 1. — închirierea compart. Nr. 27, 106 și 111 din halele OBOR, până la 31 Martie 1938. Chirii 15.000 — 20.000 — anual. 2. — închirierea apartamentului compus din 4 camere la etaj I, în imobilul din str. Eugen Carada 9. Chiria lei: 40.000.—• anual. LA II SEPTEMBRIE 1937 1. — Reparaţiuni radicale la casa parohială a Bis. Popa Lazăr (Oborul-Nou). Deviz Lei: 190.000»— 2. — Reparaţiuni la Orfelinatul Gherghiţa-Prahova. Deviz Lei: 207.000. 3. — Adăugiri şi transformări la casa paroh, a Bisericei Sf. Treime Du* deşti. Deviz Lei 360.000« Garanţiile pentru licitaţiile de mai sus vor fi de 5 la sută din valoarea ofertelor. Pentru orice informaţi*uni, carte de sarcini, planuri, etc. doritorii se vor adresa la Serv. Licitațiilor din str. V. Boerescu Nr. 13, în orele de birou, p. Primar general ss. C. Tănăsescu Șeful Serv. Licitaţii Subdirector ss. Nic. J. Sarru ,VÎ Situaţia sumară a Băncii Belgiei Stocul de aur la 19 August a fost de 17.945 milioane, fiind în scădere cu 61 milioane faţă de situaţia de la 12 August; proporţia de aur este neschimbată la 68.97 la sută. Circulaţia financiară este în uşoară scădere cu 116 milioane ajungând la 22.046 milioane. Conturile curente totalizează 3971 milioane (cele ale Băncii in scădere cu 86 milioane, iar cele ale Tezaurului în urcare cu 158 milioane). Autarhia italiană în materie de coks Pe când în 1935 importurile italiene de coks s’au ridicat la 1,05 milioane de tone, cifrele publicate de către ministerul de comerţ» arată că în 1936 această cifră putea fi redusă la jumătate, la 0,54 milioane de tone în total. In cercurile interesate se socotește ca, pentru anul în curs, Italia va putea redeveni independentă fată de străinătate în ceea ce privește necesitătile ei de coris. Uzinele de Fier şi Domeniile din Reşiţa S. A. Aviz Societatea „UZINELE DE FIER ŞI DOMENIILE DIN REŞIŢA S. A.” face cunoscut acţionarilor săi că termenul de opţiune a acordat pe baza cuponului Nr. 13 — privind exerciţiul 1936 — pentru subscrierea la prima tranşă a nouei emisiuni hotărâtă în Adunarea Generală din 28 Iulie 1937, se prelungește până la 30 Septembrie 1937. Citiţi „ARGUS“ raq. o-n Producţia de tutun a Belgiei Producţia anuală de tutun a Belgiei se ridică la 13.000 tone de tutun de pipă, 200 milioane ţigări, 600 milioane trabuce şi şease miliarde ţigarete. Pentru 1936 s-au exportat ţigarete pentru 13,5 milioane de franci pentru 570.000 franci tutun de, pipă şi pentru 340 000 franci ţigări ş trabuce