Argus, septembrie 1937 (Anul 27, nr. 7316-7341)

1937-09-01 / nr. 7316

2/ Miercuri 1 Septembrie 1937 Modificarea Regulamentului Legei cada­str­ului­­ * minier Memoriul adresat Consiliului Legislativ Direcţia c­adastrului comasărilor şi ameliorărilor agricole din minis­terul agriculturii şi domeniilor a a­­dresat primului preşedinte al Con­siliului Legislativ un memoriu prin care propune o serie de modificări la regulamentul legei cadastrului minier, votată în luna Martie 1937. Aceasta, deoarece între legea de organizare a ministerului de agri­cultură și domenii (decret regal nr. Astfel, în baza legii pentru sim­plificarea aparatului de Stat, odată cu organizarea ministerului agricul­turii şi domeniilor, — decret regal nr. 1986 din 2 Noembrie 1936, rati­ficat în Februarie 1937, — s’a tre­cut la direcţiunea cadastrului din a­­cest minister, atât cadastrul fores­tier, care era sub dependinţa admi­nistraţiei Casei Pădurilor, cât şi ca­dastrul minier de la ministerul de in­dustrie şi comerţ­ Motivul e uşor de înţeles. Se con­centra sub aceiaş autoritate măsu­rătoarea teritoriului ţării, mai ales când era vorba de apărarea averii Statului de la suprafaţă şi din sub­sol, cum e cadastrul minier. In aplicarea legii din 1933, cada­strul general pe baza căruia se vor întocmi cărţile funduare şi inuiniere, sunt de urmat norme tehnice si ju­ridice, cari să asigure cât mai per­fect determinarea atât a proprietă­ţii funciare cât si a posesorului (proprietarului) acesteia. Cadastrul minier nu e altceva de­cât organizarea drepturilor miniere sprijinită pe cunoaşterea exactă a întinderii parcelelor de la suprafaţă 1986 din 2 Noembrie 1936, ratifica­­tă în Februarie 1937) şi legea ca­dastrului minier, — al cărui regula­ment e depus de ministerul de indus­trie şi comerţ spre cercetarea Con­siliului Legislativ,­­ se constată importante puncte de nepotrivire, nepotriviri cari se înceracă a­­cum a fi micşorate prin modificări­le menţionate în memoriul întocmit de direcţiunea cadastrului­ şi a deţinătorilor suprafeţei, faţă de care se stabileşte, se consolidează, se validează şi se lichidează toate­In acest scop urmăreşte ca toate ridicările ce se fac în regiunile mi­niere să fie făcute în condiţiunile tehnice necesare cadastrului, spre a se putea folosi scopului propus» şi mai ales după norme unitare care să asigure posibilitatea coordonări­lor. Pentru plata acestor lucrări cei interesaţi, — societăţile, — plătesc sume aşa de mari, aşa că ele aco­peră cheltuelile unui cadastru com­plect al regiunilor respective. De aceea, având în vedere că nici legea minelor, — lucrată probabil înainte de decretul lege de organi­zarea ministerului de agricultură nu ţine seamă de trecerea în între­gime a cadastrului minier de la mi­nisterul industriei la ministerul do­meniilor, — direcţia cadastrului co­masărilor şi ameliorărilor agricole drepturile miniere şi cele ce rezul­tă din acestea. Ţinând seama că realizarea ca­dastrului general al ţării este o do­rinţă unanimă, dar că numai posibi­lităţile financiare mai întărziază a­­ceastă reformă, direcţiunea cadas­trului din ministerul agriculturii şi domeniilor urmăreşte organizarea tuturor eforturilor ce au scopuri a­­propiate, pentru ca din întrunirea lor întrun tot, cu mici cheltueli din partea Statului, să se realizeze cu­noaşterea tuturor suprafeţelor şi a­­tributelor lor necesare înscrierii la cartea funduară, cartea minieră, etc. profită de ocazia întocmirii regula­mentului respectiv pentru a înlătu­ra nepotrivirea între două legi vo­tate în aceiaş legislaţie — şi de a­­ceia propune ca acest regulament depus la Consiliul Legislativ să su­fere câteva modificări. S-au propus astfel modificarea articolelor 31, 35, 40, 41, 43, 66, 70, 242, 837, 838, 839, 949, 1118 din tex­tul regulamentului propus de direc­ţia minelor. Secţia I-a a Consiliului Legisla­tiv studiază In momentul de faţă atât regulamentul întocmit de mi­nisterul de industrie şi comerţ, cât şi modificările propuse de direcţia cadastrului, comasărilor şi amelio­rărilor agricole, de care va ţine sea­mă în avizul ce-i va da. —­mar. — Casa pădurilor şi cadastrul minier Cum trebue făcute ridicările miniere Comerţul exterior al­­Iugoslaviei în luna Mai 1937 Situaţia importului şi exportului de mărfuri Exportul Iugoslaviei în luna Mai 1937, se cifrează la 399.867 tone în valoare cu. 501.440.625 dinari, faţă ..de 206.857 tone în valoare de 219 mi­lde tone 825.527 dinari în luna cores­punzătoare din anul trecut. Creşte­rea înregistrată este aşa­dar de 193.010 tone sau 93,31 la sută iar la­­valori de 281.614.698 dinari sau 128,11 la sută. Este de remarcat di­ferenţa între creşterea cantitativă şi aceea ,­a valorilor, diferenţă care corespunde'' creşterii preţurilor pe pieţele mondiale a mai tuturor pr­in cifrele de mai jos se poate ve­dea structura exportului Iugoslaviei în luna Mai 1937 şi în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 1936: Grâu în Mai 1937, 64.839 tone faţă de 4 tone în 1936. Porumb în Mai 1937, 68.488 tone faţă d­e 268 tone în 1936. Făină de grâu în Mai 1937, 4.876 tone faţă de 1.387 tone în 1936. Fasole în Mai 1937, 834 tone faţă de 621 tone în 1936. Fructe proaspete şi uscate 388 tone faţă de 202 tone in 1936. Vinuri tone 254 faţă de 47 tone. Plante med. şi indus­trale 277 tone faţă de 85 tone. Cânepă 1.904 tone faţă de 594 tone. Cai 2.728 bucăţi faţă de 3.007 bu­căţi. Bovine 4.296 bucăţi faţă de 2.828 bucăţi. Viţei 736 bucăţi faţă de 398 bucăţi. Porci 17.484 bucăţi faţă de 22.020 bucăţi. Ovine 23.959 bucăţi faţă de 25.910 bucăţi. Păsări 165 bucăţi faţă de 143 bu­căţi. Carne proaspătă 399 tone faţă de 707 tone. Untură de porc 104 tone faţă de 437 tone. Peşte proaspăt 98 tone faţă de 124 tone. Caşcaval 132 tone faţă de 64 tone. Ouă 1.508 tone faţă de 1.572 tone. Pui şi fulgi 94 tone faţă de 69 tone. Piei 398 tone faţă de 563 tone. Lemne de foc 3.648 tone faţa de 1.209 tone. Lemne de construcţie 82.521 tone faţă de 38.923 tone. Cărbuni de lemn 1.790 tone faţă de 1.253 tone. Confecţiuni din lemn tare 670 tone faţă de 160 tone. Extrase tanate 1.009 tone faţă de 1.038 tone. Produse chimice 937 tone faţă de 2.205 tone. Ciment 9.053 tone faţă de 13.498 tone. Plumb brut 165 tone faţă de 555 tone. Aramă brută 1.900 tone faţă de 3.000 tone. Diverse minereuri 129.265 tone faţă de 117.386 tone. Altele 13.895 tone faţă de 20.733 tone. Total bucăţi 95.598 faţă de 97.977 bucăţi. Total, tone 399 867, in Mai 1937, faţă de 206­ 857 tone în 1936. Din cifrele de mai sus observăm creşterea mare a exportului de cerea­­le în Mai 1937, datorită exceden­tului exportabil rămas din anul tre­cut, excedent păstrat spre a fi plasat în condiţiuni bune de preţ pe pieţele străine. Deasemenea cherestelele şi­­au dublat cantităţile exportate. O­ricolelor agricole. Importul în aceeaşi perioadă se ridică la 93.354 tone în valoare de 418.478.975 dinari faţă de 78.751 tone în valoare de 324.289.451 dinari în Mai 1936. Creşterea este aşa­dar de 14.703 tone în valoare de 94 milioane dinari, sau respectiv 18,69 şi 29,04 ,la sută»..­ .: •■■■■ M) Balanţa comercială se soldează în anul acesta cu un activ de 83 mi­lioane, faţă de un pasiv de 105 mi­lioane de dinari, înregistrat în luna Mai 1936. creştere importantă mai înregistrea­ză minereurile, în special în ceea ce priveşte preţurile la care au fost pla­sate în străinătate ca şi metalele. In schimb animalele vii, carnea proas­pătă şi produsele animale, sunt în scădere faţă de anul trecut în ceea ce priveşte cantitatea, scădere compen­sată de altfel prin obţinerea unor preţuri mai avantajoase. ŢĂRILE IN CARE S’A FĂCUT EX­­PORTUL Ţările cliante ale Iugoslaviei pen­tru aceste mărfuri, au fost următoa­rele în ordinea importanţei lor Pen­Structura importului Iugoslaviei, după principalele articole, în luna Mai 1937 şi în comparaţie cu luna corespunzătoare din 1936, se poate vedea în tablul următor: Bumbac brut 1.781 t°ne faţă de 1.389 tone în 1936. Bumbac fire 1.434 tone faţă de 995 tone. Bumbac ţesături 354 tone faţă de 206 tone. Alte textile 754 tone faţă de 583 tone. Lână brută, fire şi ţesături 565 tone faţă de 668 tone. Mătase brută, fire şi ţesături 224 faţă de 264 tone. Fier brut şi semiprelucrat 3.447 tone faţă de 5.210 tone. Tablă de fier 1.267 tone faţă de 592 tone. Sârmă 170 tone faţă de 299 tone. Ţevi şi tuburi 250 tone faţă de 189 tone. Şine de c. f. şi material rulant 1.420 tone faţă de 345 tone. Şuruburi 60 tone faţă de 30 tone. Diverse obiecte de fier 9.162 tone faţă de 2.289 tone. Petroleum 91 tone faţă de 169 tone Benzină 132 tone faţă de 182 tone. Uleiuri minerale 232 tone faţă de 397 tone. Mazat 14.975 tone faţă de 18.854 tone. Piei brute, neprelucrate 4423 tone faţă de 317 tone. Sticlărie 157 tone faţă de 124 tone Orez 1.123 tone faţă de 1.137 tone. Lămâi şi portocale 647 tone faţă de 463 tone. Diverse fructe sudice 329 tone faţă de 302 tone. Cafea bru­­tă 445 tone faţă de 522 tone. Cărbuni de pământ 31.735 tone faţă de 22.786 tone. Seminţe oleaginoase 779 tone faţă de 42 tone. Maşini, unelte şi aparate 1.704 tone faţă de 1.302 tone. Articole electrotechnice 515 tone faţă de 175 tone.­tru exportul iugoslav, Franţa, Germania, Austria, Italia, Anglia, Cehoslovacia, Ungaria Bel­gia, Olanda, Statele Unite ale Ameri­­cei, Danemarca, Elveţia, Grecia, Al­bania, Egipt, Argentina, ROMANIA, Suedia, Palestina, Bulgaria, Tunis, Algeria. Este de remarcat aci, avântul mare luat de exportul Iugoslaviei în Fran­ţa, care pentru prima oară în anul acesta se găseşte în fruntea ţărilor cliente de mărfuri iugoslave. Germa­­nia vine în locul al doilea, după ce multă vreme ocupase locul de Prim furnizor. Vin apoi in ordine Austria, Italia care câştigă teren în fiecare lună Anglia şi Cehoslovacia. Obser­văm că exportul Iugoslaviei către Cehoslovacia este în mare scădere în luna Mai 1937, faţă de Aprilie a­­celaşi an după cum de altfel este şi cazul Belgiei, ambele aceste ţări pla­sându-se în Aprilie 1937, în locul VI şi III printre ţările cliente. Scăderea cea mai mare este însă aceea înre­gistrată la exportul în Belgia care a­­junge la o treime faţă de Aprilie. România îşi păstrează locul XVII avunt şi în Aprilie 1937, deşi partici­parea ei faţă de total creşte de la 0,52 la 0,72 la sută. Cantităţile şi valorile însă rămân aceleaşi. Vehicule 817 tone faţă de 564 tone. Medicamente 9 tone faţă de 11 tone. Văpsele 92 tone faţă de 84 tone. Articole de porcelan 202 tone faţă de 194 tone. Hârtie rotativă 1.113 tone faţă de 1.413 tone. Cea mai importantă creştere a fost înregistrată de textile, d­ar mai ales de firele şi fesăurile de bumbac, din care s’au importat mai mult decât în Mai 1936 cu aproape 20 milioane de dinari. O creştere mare a impor­­tului mai observăm şi la articolele de fiert cum şi la cărbunii de­­ pă­mânt. In schimb produsele de pe­­trol, principalul nostm articol de ex­port pe piața iugoslavă, este în apre­ciabilă scădere. In același timp țările furnizoare a acestor mărfuri au fost următoa­rele : Germania, Cehoslovacia, Austria, Talia, Statele­ Unite ale Americei, Anglia, India, India britanică, RO­MANIA, Ungaria, Olanda, Franţa, Belgia, Grecia, Argentina Elveţia, Polonia, Brazilia, Egipt, Columbia, Uruguay, Malaezia britanică, India olandeză. Din tabloul de mai sus se pot als observa locul mare pe care îl ocupă Germania printre furnizorii de măr­furi ai pieţei iugoslave, asigurând ea singură aproape 40 la sută din nevoile de consum ale ţării vecine. Cehoslovacia şi Austria vin în ordi­ne, cu un însemnat import de pro­duse industriale- Italia care până a­­cum figura cu cifre destul de reduse în statistica de import a Iugoslaviei, îşi reia pe încetul locul de prim fur­nizor avut înainte de epoca sancţiu­nilor. Dintre celelalte ţări este demnă de notat participarea Angliei, a Franței şi a U. S. A. Belgia care ocupă tot­deauna un loc însemnat la importul (Continuare. în pag. IV la Structura exportului Iugoslaviei în Mai Importul A­R­GU­S Informaţii: Ministerul agriculturei va exer­cita dreptul de preemţiune pentru cumpărarea unei suprafeţe de 5000 ha. în Cadr­ater din terenurile turicilor cari părăsesc România. Joi 2 August se va ţine la minis­terul agriculturei a doua şedinţă a consiliului Naţional al vinului. Va prezida d. manstru Mihail Negură, Camera de comerţ şi industrie din Bucureşti, publică un concurs pentru ocuparea catedrei de geogra­fie economică de pe lângă gimna­ziul practic comercial No. 1. Concursul va avea loc în zilele de 1-4 octombrie. Sunt admişi la concurs: licenţia­ţii în litere cu specialitatea princi­pală geografia cu seminarul pedago­gic terminat precum şi licenţiaţii şi doctorii Academiilor de înalte stu­dii comerciale, cu seminarul peda­gogic terminat şi care nu mai ocupă o altă catedră. D. V. Sassu ministrul agriculturii a sosit ori în Capitală venind de la Karlovari. D-sa se va duce câteva, zile la Constanţa. Interimatul d-lui ministru M. Ne­gură a încetat la ministerul agri­­culturei. Doctorul Armand Cotter reîntors, şi-a reluat consultaţiile în­tre 3,6 pentru boli de nutriţie, reumatism şi bolile aparatului di­gestiv. Str. Buzesti 15. Telefon 4.15.04 O propunere a d-lui dr. Schacht Circulă svonul la Londra că dr. Schacht ar fi oferit un număr oare­care de creditori străini să li se plătească, ceea ce Reichul le dato­­reşte în condiţia totuşi ca ei să des­chidă un nou credit mai mare cu mult decât valoarea creanţelor lor actuale cari ar trebui să fie pre­lungite după trei luni. Se spune că, creditorii ar fi respins acea­stă ofertă. Ministrul Marinei bri­tanice controlează ba­zele Navale din Mediterana LONDRA 30 (Rador). — In cer­curile guvernamentale se confirmă că d. Duff­ Cooper, ministrul Ma­rinei, va întreprinde în curând o croisieră în Marea Mediterana in cursul căreia va vizita bazele na­­vale britanice din Gibraltar, Malta și Cipru. C­azanele de fontă sunt extensibile, fiind formate din elemente. Deaseme­nea fiind standardizate, se pot livra imediat la cerere, la toate depozitele din țară, pe când cazanele de fier sunt făcute dintro bucată, nedemonta­­bile și trebuesc executate abea după comandă. Fiecare cazan de fier se prezintă după un alt sistem și un alt patent, pe când cazanele din fontă sunt uniforme. O întreprindere mare, cu vechime și prestigiu, producând mărfuri ga­rantate, este totdeauna preferabilă.x [c] *°^QSsS­CALAN ■jS&eirflu. INCAL' 1 CENTRALE de la începutul fabricațiunii și instalate în toata țara constitue o dovadă de calitate în ultimul timp au apărut pe piață, într-o cantitate cu totul redusă, cazane de fier, inducând publicul în eroare cu privire la puterea calorifică, fiind prezentate ca având un debit calorific, care merge până la de 2-3 ori debitul cazanelor de fontă, şi sprijinind această afirmaţie pe experienţe făcute în condiţiuni cu totul: anormale, bunăoară, supunând experimental cazanul la peste 10 atmosfere aburi, deşi în practică nu se ri­dică presiunea nici la 1/2 atmosferă. Este bineînţeles ca la presiuni atât de ridicate, cifrele de debit calorific adevărate sunt cu totul diformate, respectiv exagerate., Forţarea cazanelor la maximum pentru obţinerea unui debit calorific exagerat, epuizează toată rezerva care ar trebui păs­­trată pentru menţinerea cazanului în funcţiune un timp îndelungat. Nu va lăsaţi induşi în eroare de presupuşii inventatori, cari vă fac promisiuni dincolo de posibilităţile fizice ale materiei, invocând debite calorifice imaginare. Cazanele de fontă pentru încălziri centrale sunt pretutindeni şi definitiv introduse. Ele au o tradiţie, pe câtă vreme cazonele de fier sunt încă in epoca experimentărilor. Nu acceptaţi experienţe în contul şi pe cheltuiala Dumneavoastră TITAN «NADRAG - CALAN Uzinele noastre fiinţeaze de aproape 100,. JUDICIARE (ILFOV) Instrucţia fraudelor dela Administraţia financiara de Verde Pentru elî a fost fixată la cab. II instrucţie şedinţa contradictorie în afacerea fraudelor dela admini­straţia financiară de verde. Şedinţa n’a avut­ însă loc, deoa­rece nu a fost procedura complec­tă cu ministerul de finanţe şi nici un reprezentant al acestuia nu s’a prezentat pentru a o acoperi. Ea a fost amânată pentru 1 Septem­brie a. c. ★ Dealtfel tot ieri parchetul prin de procuror Vasilescu Bucium a des­chis acţiune publică împotriva E­­lisabetei Tomes­cu, şi Aureliei Glod Alexandrescu, două funcţionare ale aceleaşi administraţii, care prin neglijenţa lor în serviciu au ajutat la săvârşirea fraudelor de peste 14 milioane lei ale lui Varveri. Ele au dat mereu casierului car­nete - chitanţiere noi, fără ca să ceară acestuia pe cele vechi (utili­zate) astfel cum aveau obligaţiunea — înlesnind în acest mod comite­rea fraudelor. Faptul lor este încadrat în dis­­poziţiunile art. 23 din legea apă­rării patrimoniului public care îi dă un caracter penal. Parchetul a mai deschis acţiu­ne publică cu concluzii de arestare şi contra lui Gherson Goldstein zis Claudian, despre care am mai scris că a luat 500.000 lei dela Varvari şantajându-l. Numitul i-a cerut bani pentru a cumpăra — după cum pre­tinde el — tăcerea unui funcţionar fiscal superior ce cunoştea frau­dele casierului. D. judecător Lazaroneanu, titu­larul — cab. II nu s’a pronunţat dacă este cazul de a se emite man­dat de arestare nici împotriva celor două funcţionare nici împotriva lui Gherson Goldstein» Ei sunt re­ţinuţi deocamdată în arestul poli­ţiei» Abuzuri de încredere în serie Funcţionarul fabricei de mobile Ganea, Dumitrescu Corneliu, prin abuzuri şi-a însuşit mai multe sume ce se cuveneau firmei, fugind după aceea de bani. Astfel şi-a însuşit suma de 6000 lei încredinţată pentru a scoate car­nete de capacitate lucrătorilor de la Camera de muncă. Şi-a mai în­suşit 15000 lei încasaţi tot pentru fabrică de la Institutul National de Credit Aurifer şi Metalifer, 3500 lei de la d. Radu Georgescu, 15000 lei dela un domn general, toti clienţi ai firmei. Reclamat a fost prins şi arestat­­ la politie. D. procuror Păcuraru a deschis ori acţiune publică cu concluzii de arestare împotriva lui, pentru abuz de încredere şi a trimes dosarul în cercetarea cab. VI. Diverse — Banca Naţională în afacerea fraudelor săvârşite de diverşi ex­portatori prin punctele de frontieră Grigore Vodă şi Cernăuţi, a nu­mit în locul d-luî Petre Cruţescu, mutat la Cahul, pe d. Ştefan Cio­­rovei pe lângă cabinetul II instruc­ție pentru ca în calitatea sa de spe­cialist să ușureze mersul cercetă­rilor. Consumul mondial de ceai După Buletinul statistic lunar al comitetului international al ceaiului consumul mondial în cursul lunii Aprilie 1937 s’a ridicat la 73.528­ 000 livre engleze, fată de 32.318.000 în Martie 1937 și 64-241-000 în A­­prilie anul trecut. Exporturile internationale s’au cifrat la 50.740.000 livre engleze în Aprilie față de 55.374­ 000 în Martie 1937 și 50.740.000 în Apri­lie 1936. Noui uzine de forţă motrice în Germania Sindicatul carbonifer renano-vest­­falian a decis creiarea unei Com­panii de electricitate a Ruhr-ului, compusă din un mare număr de în­treprinderi din regiune. Noua so­cietate este destinată a concentra toate sursele de energie electrică ale bazinului minier în scop de a-i furniza forţe motrice şi a asigura producţia prevăzută de planul de 4 ani. Nouile uzine de forţă motrice vor fi construite în mine■ Capitalul noii societăţi va atinge circa 40 milioa­ne mărci. ­­t ... ____ _* Primăria Municipiului Bucureşti Serviciul Licitaţiilor Publicaţia No. 31 (Nr. 857-L din 28 August 1937) Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în zi­lele mai jos arătate, la fi­lele II jum. dim. se vor ţine în localul Municipiu­lui din strada V. Boerescu Nr. 13, licitaţii publice astfel: LA I0 SEPTEMBRIE 1937 1. — închirierea com­part. Nr. 27, 106 și 111 din halele OBOR, până la 31 Martie 1938. Chirii 15.000 — 20.000 — anual. 2. — închirierea aparta­mentului compus din 4 camere la etaj I, în imo­bilul din str. Eugen Cara­­da 9. Chiria lei: 40.000.—• anual. LA II SEPTEMBRIE 1937 1. — Reparaţiuni radica­le la casa parohială a Bis. Popa Lazăr (Oborul-Nou). Deviz Lei: 190.000»— 2. — Reparaţiuni la Or­­felinatul Gherghiţa-Pra­­hova. Deviz Lei: 207.000. 3. — Adăugiri şi trans­formări la casa paroh, a Bisericei Sf. Treime Du* deşti. Deviz Lei 360.000« Garanţiile pentru licita­­ţiile de mai sus vor fi de 5 la sută din valoarea o­­fertelor. Pentru orice informaţi*­uni, carte de sarcini, pla­­nuri, etc. doritorii se vor adresa la Serv. Licitații­lor din str. V. Boerescu Nr. 13, în orele de birou, p. Primar general ss. C. Tănăsescu Șeful Serv. Licitaţii Subdirector ss. Nic. J. Sarru ,VÎ Situaţia sumară a Băncii Belgiei Stocul de aur la 19 August a fost de 17.945 milioane, fiind în scăde­re cu 61 milioane faţă de situaţia de la 12 August; proporţia de aur este neschimbată la 68.97 la sută. Circulaţia financiară este în u­­şoară scădere cu 116 milioane a­­jungând la 22.046 milioane. Conturile curente totalizează 3­971 milioane (cele ale Băncii in scădere cu 86 milioane, iar cele ale Tezaurului în urcare cu 158 milioane). Autarhia italiană în materie de coks Pe când în 1935 importurile ita­liene de coks s’au ridicat la 1,05 milioane de tone, cifrele publicate de către ministerul de comerţ» a­­rată că în 1936 această cifră pu­tea fi redusă la jumătate, la 0,54 milioane de tone în total. In cer­curile interesate se socotește ca, pentru anul în curs, Italia va pu­tea redeveni independentă fată de străinătate în ceea ce privește ne­­cesitătile ei de coris. Uzinele de Fier şi Domeniile din Reşiţa S. A. Aviz Societatea „UZINELE DE FIER ŞI DOMENIILE DIN REŞIŢA S. A.” face cunoscut acţionarilor săi că termenul de opţiune a a­cordat pe baza cuponului Nr. 13 — privind exerci­ţiul 1936 — pentru subscri­­erea la prima tranşă­ a nouei emisiuni hotărâtă în Adunarea Generală din 28 Iulie 1937, se prelun­gește până la 30 Septem­brie 1937. Citiţi „ARGUS“ raq. o-n Producţia de tutun a Belgiei Producţia anuală de tutun a Belgiei se ridică la 13.000 tone de tutun de pipă, 200 milioane ţigări, 600 milioane trabuce şi şease mi­liarde ţigarete. Pentru 1936 s-au exportat ţiga­rete pentru 13,5 milioane de franci pentru 5­70.000 franci tutun­ de, pipă şi pentru 340­ 000 franci ţigări ş trabuce

Next