Argus, octombrie 1937 (Anul 27, nr. 7342-7368)

1937-10-01 / nr. 7342

ANUL XXVII No. 7342 I MUUL IVJLU1­JEL 1j ► f fl* a O CILI'ORJ Ford ““ Raf ! I București, LALAIUL CICLUL Telefon 209.M. 217.48 ABONAMENTE In țară Un an 1000 Lei é luni 550 „ 5 luni 300 n In strâinâtate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 w 3 luni 800 w 3 lei In țară. 6 lei In străinătate 6 PAGIK ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Mills No. ÎS INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director GRIGORE GAFENCU TE­LEFON 3.05.44­­ Vineri 1 Octombrie 1937 O CIL lI ULI­­MUUL MODJIIL Ford Raf 8-A.R Bucureşti, FALAIUL CICLUL Telefon 209.64. 217.48 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate S­cumpete Articolele de consumaţie mare se scumpesc. Se scumpesc şi chi­riile, se sporesc şi dările. Care să fie cauza acestei scum­piri a vieţii? La această între­bare, trebue să răspundem, că sunt mai multe cauze. Cauza prin­cipală este însă că articolele a­­limentare s'au scumpit pe piaţa mondială. S'au scumpit, deaseme­­nea, combustibilul, şi metalele. Vi­na scumpetei — dacă e de stabilit o vină — o poartă, deci, conjunc­tura economică mondială. Este oare un rău că s'au scum­pit alimentele, şi materiile prime? Criza mondială a apărut, mai întâi, în America şi de-acolo s’a răspândit în toată lumea sub for­ma prăbuşirii preţurilor la ce­reale şi la materii prime. învio­rarea economică nu s’a resimţit decât în măsura în care preţurile alimentelor şi a materiilor prime au crescut. Politica de valorificare a ce­realelor, pe care am dus-o şi noi ca şi alte ţâri agricole, era un mijloc de a combate criza prin ridicarea artificială a preţurilor. Preţurile mari sunt idealul pro­ducătorilor şi ele aduc înflorirea economică generală. Preţuri mari, la materiile prime şi la produsele agricole, nu se împacă, însă, cu viaţa eftină. Eftinătate înseamnă plată moartă, consumaţie redusă şi producţie în pagubă. Pentru ca eftinătatea să nu fie un produs al depresiunii econo­mice, ar trebui ca întreaga viaţă a unei ţâri, cuprinzând şi siste­mul fiscal şi sistemul de trans­porturi, să fie îndreptată înspre eftinătate. O încercare de acest fel n’a făcut decât Japonia. în­colo, toate Statele din lume ur­măresc prin politica lor economică, ridicarea prețurilor. Atâta timp cât scumpetea pro­vine dintr'un spor de venituri pen­tru producători, prin urcarea ge­nerală a prețurilor, ea nu trebue privită, deci, cu ochi răi. Toate categoriile sociale, afară de sala­riaţi, se împărtăşesc din produsul preţurilor mari, venite pe cale na­turală. Rămâne un singur punct slab în toată fericita înviorare a vieţii economice prin urcarea naturală a preţurilor: e problema salarii­lor. In America, unde problemele economice se raţionalizează, mai mult sau mai puţin, se pune înain­tea preţurilor mari, formula sala­riilor urcate. In Europa, lucrurile merg mai empiric şi de multe ori prosperi­tatea economică generală se men­ţine pe spinarea salariaţilor. Urcarea preţurilor înseamnă, în definitiv, extenirea monedei. Când raportul dintre monedă şi marfă e constant, salariatul îşi găseşte socoteala. Dacă pentru aceeaşi mo­nedă, pe care o câştigă drept sa­lariu, el nu mai primeşte bunurile de care are nevoe, conform cu po­ziţia lui socială, atunci apare cri­za scumpetei. Intr’o ţară ca a noastră, unde oraşele sunt pline de salariaţi ai bugetelor publice şi private, scumpetea provenită din urcarea preţurilor la cereale, şi la materii prime, e tot aşa de ne­suferită ca şi scumpetea provenită din inflaţie sau din fiscalitate ex­cesivă. Salariatul neavând alt mijloc de a face faţă scumpetei decât ur­carea salariului, pentru el oricare ar fi cauza scumpetei, rezultatul este acelaş. Faţă de situaţia dată de la noi, se pune întrebarea dacă înviorarea economică, adusă de ur­carea preţurilor, va fi urmată şi de o urcare a salariilor. întrebarea aceas­a are o deosebită importanţă, fiindcă situaţia înfloritoare a bu­getului nu este un semn de lini­şte şi de echilibru social atâta tocmai de această înflorire a eco­nomiei naţionale şi a finanţelor publice. A. Corte ami Au fost înlăturate greutăţile la importul de bumbac din Egipt Hotărârile Comitetului de devize al Băncii Naţionale Plata importurilor de bumbac din Egipt întâmpină greutăţi. For­malităţile cari trebue făcute pen­tru plata acestui articol, sunt com­plicate,, căci, după cum se ştie sunt legate de compensaţii de cherestea. Importatorii de bumbac e­sc contravaloarea mărfii adusă din Egipt cu 70 la sută compensaţii în cherestea şi 30 la sută în devize de la Banca Naţională. Până acum importatorii trebuiau să producă în primul rând plata de 70 la sută prin compensaţii în cherestea şi numai după ce făceau această dovadă obţineau restul de 30 la sută devize de la Banca Na­ţională. Operaţiunea, deşi în teorie­­foar­te simplă, în practică s-a dovedit a fi foarte greoaie. Plăţile prin compensaţii făcân­­du-se cu întârziere, au întârziat şi remiterile de devize ale Băncii Naţionale. Importul de bumbac fâ­­cându-se şi aşa î­n condiţiuni grele greutăţile de plată au contribuit şi mai mult la împiedicarea impor­tului. Comitetul de devize al Băncii Naţionale, discutând această pro­blemă, în şedinţa sa de eri, a hotărât că pe viitor nu se va mai cere în prealabil efectuarea plăţii prin compensaţii ci cota de 30 la sută, ce trebuie transferată de Banca Naţională, va fi executată, făcând abstracţie de partea plăţii făcută prin compensaţii. Acesta fiind de acum înainte regimul de plăţi, al importului de bumbac din Egipt, importatorii vor putea solicita cota de devize de 30 la sută imediat de la Banca Naţională. .Deoarece se găsesc la Banca Naţională, multe cereri introduse sub regimul vechi, importatorilor cari au astfel de cereri depuse li s’a dat un termen de zece zile, ca Hoba în acest interval să facă cereri de transfer pe baza noului sistem. Prin urmare termenul de zece zile se referă numai la cererile ce se găsesc acum la Banca Na­ţională şi care trebuesc schimbate cu noui cereri. Se speră, că cu acest nou sis­tem greutăţile ce stau în calea plă­ţii vor fi eliminate şi importul se va putea face în condiţiuni favo­rabile. In altă parte a ziarului publicăm comunicatul Băncii Naţionale.­­ P­IAŢA Bursa a fost ori în general mai susţinută. Efectele române cotate şi în străinătate au înregistrat noui urcări. Renta stabilizării s’a urcat dela 38 la 38 şi trei optimi, Renta Desvoltării dela 42 şi un sfert la 42 .ium., Renta consolidării s’a încheiat la 37 şi cinci optimi, Renta 1933 la 59, înzestrarea titluri mari la 75.55, Exproprierea la 67 şi şase optimi. Banca Naţională s’a urcat dela 4880 la 4900, Banca Românească a recâştigat cele 7 puncte pierdute încheind la 580. Mica s’a urcat dela 1385 la 1395, Letea dela 855 la 860. Astra Română in scădere cu 10 puncte încheiate la 1080, Creditul Minier se urcă dela 334 la 345, Re­­deventa dela 261 la 287, Petrol Block s’a încheiat la 118.____ Devizele negociabile Marca germană a cotat­eri: 36-57 jum—36.65; shilingul austriac: 27.12 jum.—27.25; coroana cehă: 5.14— 5.15; drahma: 1.09 (lipsește pe pla­tă); lira otomană: 84—85; pengoe: 26.50—26.70. Piața cerealelor La bursa cerealelor au cotat­eri: grâul de 78 cu 3 la sută 48.500 la Timișoara; grâul de 78 cu 3 la sută 52 000 Brăila; orzul: 35-500; ovă­zul 34.500; secară: 45.750; meiul 50 mii; măzărichea cultivată 36.000. Tendință slabă. Noul dispoziţii pentru înscrierea firmelor comerciale şi industriale Prezentarea actelor e obligatorie O importantă hotărâre a Camerei de Comerţ şi Industrie din Capital. Potrivit legii de organizare a Ofi­ciului Registrului Comerţului, orice firmă putea fi înscrisă până acum, dacă solicitantul cu identitatea bine dovedită, făcea declaraţie că înde­plineşte anumite condiţii. Adică, pe formularul întocmit de Camera de comerţ şi industrie, el avea să de­clare : 1. numele şi pronumele întreprin­zătorului; 2. emblema întrebuinţată; 3. naţionalitatea; 4. locul şi data naşterii: 5 dacă a fost sau nu declarat în s­tare de faliment: 6. în caz afirmativ, dacă a fost reabilitat, 7. obiectul comerţului: 8. adresa aşezământului principal, a sucursalelor, etc., etc. Toate aceste declaraţii, plus alte câteva înscrise în formular, erau fă­cute pe răspunderea personală a so­licitantului, urmând ca, mai târziu, dacă se face dovada că vreuna din r­eclaraţii e nesinceră sau neexactă, ei să sufere toate rigorile legii. Deo­sebit de asta prin judecătorul delegat al Oficiului Registrului Comerțului, se dispunea radierea firmei. Acest sistem „declarativ”, foarte comod, are totuşi o serie de desavan­tagii. Pe acestea, Camera de­ comerţ şi industrie din Capitală, ţine să re evite, fie aceia s’a dispus că în viitor, nu se m­ai în­scrie nici o firmă indivi­duală sau socială, indife­rent dacă e comercială sau industrială, deaci so­licitantul nu prezintă ac­tele doveditoare de exac­titatea declaraţiilor. In special, nu se va am­­nti nici o cerere, fără să se prezinte un act dove­ditor a naţionalităţii so­licitantului. Camera de comerţ şi industrie din Capitală ră­mâne fermă in hotărâ­rea ei de a nu înscrie de­cât firme de ale acelora cari au naţionalitatea ro­mână. De aceea, spre a se evita ocolurile pe care le îngăduie sistemul decla­rativ, ea a luat dispozi­ţia de mai sus. Fireşte, Oficiul Registrului Com­er­ţului va continua să facă toate For­mele cu deosebită rapiditate, pentru ca negustorii şi industriaşii să nu aibe nimic de suferit. O comunicare oficială ,in sensul celor de mai sus, va fi publicată zile­le acestea. Decizia a intrat în vigoa­re imediat, astfel că toţi comercianţii şi industriaşii cari au de înscris fir­me sau de făcut modificări, trebuie să aducă şi actele doveditoare a na­ţionalităţii. In legătură cu acest regim al în­scrierii firmelor ,e bine să amintim că, începând dela 1 ianuarie a. c„ toate cererile pentru înfiinţarea de firme noui, de către cetăţenii străini, au fost respinse. Nu s-au admis excepţii decât pentru­ posesorii de paşapoarte Nansen, cari n'au unde să se ducă şi n’au un­de activa şi străinii, cari au făcut războiul pe frontul românesc, ca membri ai dife­ritelor misiuni străine. Dar, cum numărul întreprinzători­lor străini cari îndeplinesc una din a­­ceste condiţii e foarte mic, e le­ne de înţeles, firmele străine înfiinţate in Capitală, în acest an, se pot număra pe degetele unei singure mâini. AFACEREA „S IGAZ AI! După comunicatul ministerului de industrie în chestia concesionării gazelor de sonde După comunicatul ministeru­lui da industrie şi comerţ publi­cat în ziarele de ori societatea „Redevenţa“ apare complect de­mascată. In primul loc, dovadă face în­suşi textul comunicatului. ,,Ra­­devenţa“ a propus ministerului de industrie afacerea „Sigaz“ încă de acum 6 luni, dar a înre­gistrat oferta numai la 15.7.1937. Pentru ce această măsură de ex­cepţională precauţiune? Pentru că „Redevenţa“ a înţe­les să treacă această afacere sub două condiţiuni: 1. — înainte ca marile so­cietăţi petrolifere să se poată sesiza prezentând oferte mai serioase şi mai rentabile pentr­u Stat şi 2. — După ce va fi obţi­nut sprijinul ministerului de industrie dacă nu al întregului guvern ,pentru înlesnirea unei tentative de înavuţire fără cauză. Planul, bina ticluit­a­ „Rede­­venţei“, a eşuat. Menţionăm mai departe din comunicat: „aportul statului, în natură, urmează să fie de 300 milioane lei... in primul rând a­­cest „urmează“ are savoarea lui şi vom arăta imediat de ce. In proectul de decret,lege pen­tru înfiinţarea regiei mixte „Şi­­gaz“, după 6 luni de studiu în comisiunea de tehniceni numită de d. ministru Vaier Pop şi după ultima revizie făcută de însuşi titluarul departamentului, se fa­ce vorbire de aportul Statuui evaluat la 200 milioane lei. Acest text este autentic, ofi­cial şi se află la ministerul de finanţe în cercetarea comisiunei avuţiei publice prezidată de d. secretar general M. Lăzeanu. Ce s’a întâmplat în răstimp? „Redevenţa“ văzând că lovitura pusă la cale cu avutul Statului a fost descoperită, a trimis pe prepuşii săi la d. ministru Vaier Pop pentru ca să obţină spriji­­nul d-sale în susţinerea afacerii, oferind cu generozitate majoră­­rea evaluării aportului Statului de la 200 milioane la 300 mili­oane lei. Cum buna credinţă a condu­cătorilor „Redevenţei“ e de mult suspectată, d. ministru Vaier Pop s-a mărginit, prudent, să anunţe că aportul Statului „urmează“ să fie de 300 milioane lei. Lăsând la o parte latura amu­zantă a chestiunei, intenţia de fraudă apare evidentă. Intr’adevăr, cum se poate ca­lifica o evaluare făcută cu ex­perţi tehnici, timp de 6 luni, cu studii aprofundate şi nesfârşite conferinţe care cifrează valoarea aportului Statului la 200 mili­oane lei, cifră trecută în pro­stul ele regie­ mixtă ca defini­tivă, când numai după 24 ore, după ce presa a ridicat un colţ numai al acestei imense pana­male, „Redevenţa“ s-a şi grăbit să majoreze evaluarea aceluiaş aport cu 100 milioane lei adică cu încă 33 la sută ? După părerea noastră evalua­rea primă care a suferit o ase­menea sensibilă majorare, sus­ceptibilă de o a­ta şi mai mare, nu poate fi calificată decât ca o uriaşă şi premeditată tentativă de însuşire fără cauză din averea Statului. Dar nu aci se opreşte tenta­tiva fără precedent a societăţii „Redevenţa“. Prin proectul de regie­ mixtă trimis ministerului de finanţe­­ şi care­­ nu va ieşi din cartoa­ne decât pentru a lua probabil drumul justiţiei iniţiatorii „afa­cerii“ constată evaluarea apor­­tului Statului ca fiind definitivă. Insă prin art. 84 din legea pen­tru administrarea avuţiilor pu­blice numai ministerul de finan­ţe este îndreptăţit să desemne­ze experţii calificaţi să facă e­­valuarea aportului Statului în orice regie mixtă. Prin urmare, dacă propunea o afacere onestă Statului, „Re­­devenţa“ trebuia să lase loc li­ber evaluării oneroase obţinute la comisia de experţi de la In­dustrie până când se va fi pro­nunţat singură comisia îndrep­tăţită după lege şi anume aceea de la ministerul de finanţe. Cinismul afaceriştilor, lăcomia şi graba lor de a dobândi o for­midabilă avere în paguba Statu­lui i-a făcut să împingă îndrăz­neala până la fixarea cifrei ,,de­finitive“ a valorii aportului Sta­tului la 200 milioane lei, con­vinşi că cenzura şi controlul mi­nisterului de finanţe vor fi o simplă formalitate. Afacerea „Sigaz“, cea mai o­­neroasă din combinaţiile cu li­­siere ale ultimilor ani nu numai că nu va trece ca o scrisoare la cutie, dar va avea consecinţe serioase pentru toţi acei cari au făcut proba uşurinţei lor. Rep. ■ ăi SITUAŢIA SUMARA a Băncii Naţionale La 11 şi 18 Septembrie 19317 Situaţia sumară a Băncii Naţio­­nale la 11 şi 18 Septembrie est­e următoarea faţă de cea din 4 Sep­tembrie crt.: Aur în străinătate la 11 Septem­brie 16.147.960.542 şi 16.167.777.750 lei la 18 Septembrie faţă de 16 mi­liarde 147.966.096 la 4 Septembrie. Devize rezervate pentru plata im­portului și alte plăti 1.751.352-354 lei la 11 Septembrie, 1.845.307.043 la 18 Septembrie, fată de 1 miliard 648.466.970 lei la 4 Septembrie. Alte devize disponibile în con­turi de clearing 2.259.588.923 lei, la 11 Septembrie 2.413.017-384 lei, la 18 Septembrie fată de 2.144 512.964 lei la 4 Septembrie. Monetă divizionară 183.670.415 lei la 11 Septembrie 201.971.634 lei, la 18 Septembrie fată de 192.853.802 lei la 4 Septembrie. Portofoliu comercial 6­ 327.516.771 lei la 11 Septembrie 6.427 960.533 lei la 18 Septembrie fată de 6 mili­arde 339.355.394 lei la 4 Septem­brie. Portofoliu sî datorii agricole sî urbane 2.047.479.932 lei, la 11 Sep­tembrie 2.046.782.663 lei, la 18 Sep­tembrie fată de 2.049­ 035.700 lei la 11 Septembrie. Bonuri de tezaur ale statului Ro­mân pentru pierderi la datoriile a­­gricole şi urbane 6.469.364 011 Iei la 11 Septembrie 6.469.812.575 lei la 18 Septembrie, faţă de 6.468.897.205 Iei la 4 Septembrie, Bilele de bancă în circulaţie 27 miliarde 394.624-505 Iei la 11 Sep­tembrie, 27.303.469.380 lei la 18 Septembrie, fată de 27.108.059.435 lei la 4 Septembrie. Avansuri temporare tezaurului 2 miliarde lei la toate trei datele. Datoria Statului e aceiași la toa­te trei datele, de 3.618.628.282 lei. Totalul angajamentelor la vedere e de 3.­784.140985 lei la 11 Sep­­tembrie 39.887.555.766 lei la 18 Sep­tembrie fată de 39.876.917.527 lei la 4 Septembrie. Raportul între stocul aur ?i an­gajamente e de 40,59 la sută la 11 Septembrie, 40,53 la sută la 18 Sep­tembrie fată de 40,50 la 4 Septembrie-Scontul 4 jum. la sută. Dobânda 5 jum. la sută. tt Situația de mai sus, impune a­­numite comentarii­ Trebuie să reţi­nem creşterea deosebită a stocului de devize rezervate pentru plata importului. De la 4 la 18 Septembrie, acest stoc înregistrează o urcare de a­­proape 200 miloane lei. La fel, de­vizele disponibile în conturile de clearing, arată un plus de 270 mi­lioane lei în aceiaş perioada. E in­teresant să relevăm fluctuaţiile sto­cului de monetă divizionară care în prima săptămână a lunii Septem­brie înregistrează o urcare com­pensată în a doua decadă prin scă­derea stocului la 183 milioane lei şi căreia îi urmează noua urcare la 201 milioane lei. Retragerea din circulaţie a mo­­netei divizionare şi stocarea ei la Banca Naţională, e un simptom de­osebit de plăcut pieţii. Portofoliul comercial, înregistrează şi el o creş­tere cu 100 milioane. Intre celelalte poziţiuni din situa­ţie, reţinem fenomenul că circula­ţia biletelor a scăzut în ultima săp­tămână, dar a crescut între 4 şi 18 Septembrie cu aproape 200 milioa­ne. Planşa de bilete funcţionează prin urmare. Angajamentele la vedere ale ins­titutului nostru de emisiune,­­nu în­registrează fluctuaţiuni prea însem­nate. Preţurile de baza ale fierului şi uneltelor agricole D. Vaier Pop, ministrul indus­triei şi comerţului a întocmit de­cizia ministerială prin care se fixează pentru articolele care urmează, pentru întreaga ţară, următoarele preţuri de bază: Lei 867 pe kgr. pentru fierul beton; lei 8,75 pe kgr. pentru fierul comercial (şine pentru roţi, fier pentru potcoave, fier rotund, patrat şi plat); lei 9.05 pe kgr. pentru fierul fasonat (fier T, dublu T, U, vinciu, etc); lei 10.40 pe kgr. pentru fierul lot (fier cerc); lei 14.50 pe kgr. pentru sârma de fier; lei 14.50 pe kgr. pentru cue­ lei 27 pe kgr. pentru osii de căruţă. Preţurile de mai sus sunt pre­ţurile franco uzină la care se adaugă numai cheltuel­ile de transport, taxele (cifra de afa­ceri, taxa de consumaţie şi ta­xele comunale şi un beneficiu de 20 la sută care cuprinde câş­tigul tuturor revânzătorilor (en. grosişti şi detailişti). Pentru articolele care urmea­ză , s’au fixat Următoarele preţuri franco depozitul sau ma­gazinul de desfacere (revânză­­tor): Lei 25 sapa, greutatea de 1 kgr. bucata; lei 42, toporul, gre­utatea 1 kgr. bucata; lei 1463 plugul tip B 5 R. 65 kgr. bucata lei 788, grapa CHK 11, greuta­tea 40 kgr. bucata: lei 4010, cul­tivatoare tip RBJ 9, greutatea 3160 kgr. bucata: lei 995, rariţa tip RE, greutatea 43 kgr. bucata: lei 938, prăşitoare tip RKS, greu­tatea 26 kgr. bucata. Preţurile pentru celelalte ti­puri se urcă sau se scad în pro­porţie cu greutatea mai mare sau mai mică ce o au. Contravenienţii la dispoziţiu­­nile prezentei deciziuni v°r fi pedepsiţi conform legii pentru înfrânarea şi reprimarea specu­lei ilicite Pregătirea Consiliului Economic al Micii înţelegeri şedinţa de la ministerul afacerilor străine Aseară s-a ţinut la ministerul afacerilor străine, o şedinţă a secţiei române din Consiliul E­­conomic al Micii înţelegeri. Au luat parte d-nii N. Theodorescu, preşedinte, N. Tabacovici, Em. Ma­­­rian, ing. Pennescu-Kertch, I. Chri­­stu, prof. V. Stoicovîci, D. Nicolau, și D. Iordan. S’ a continuat cu examinarea problemelor ce se vor discuta în sesiunea dela Praga și s'a stabi­lit punctul de vedere românesc în toate aceste probleme. cititi în pag. III-* Săptămâna cerealelor Citiţi In pag. V-a Rezolvarea cererilor de import în supracotă din Germania Piaţa importului de bum­bac din Egipt Importantele hotărâri ale Consiliului superior bancar Urcarea tarifelor la tran­sporturile pe Dunăre După cum scrie „Neue Freie Presse“ tarifele la transportul de produse petrolifere pe Dunăre au fost urcate cu 5 la sută. Măsuri pentru însănăto­şirea monetară a Franţei PARIS, 39 (Rador) — D. Georges Bonnet, ministrul Finanţelor, a a­­vut azi dimineaţă o lungă consfă­tuire cu d-nii Fournier, guvernato­rul Băncii Franţei, de Boisanger, vice-guvernator, de Roy, directorul Casei de Depuneri şi Consemnaţii, şi Rueff, directorul general al Mişcării fondurilor Agenţia Havas crede a şti că a­­ceastă consfătuire a avut ca scop examinarea mijloacelor pentru însă­­nătoşirea pieţii schimburilor de de­vize. Se păstrează cea mai mare dis­creţie asupra măsurilor examinate, dar se afirmă că nu poate fi vorba de instituirea unui control al schim­burilor de devize. ­hestiuni e economice la Liga Naţiunilor GENEVA, 29 (Rador).­­ Consi­liul Societăţii Naţiunilor s-a întru­nit azi dimineaţă în şedinţă publică sub preşidenţia d-lui Delbos. Delegatul Franţei a urat bun venit celor trei noi membri ai consiliului, reprezentanţii Belgiei, Iranului şi Perului, care au răspuns mulţumind pentru bunele cuvinte ale d-lui Del­bos. Consiliul a trimis apoi in faţa A­­dunării rapoartele comitetului eco­nomic şi al comisiunei atunci când Adunarea se va fi pronunţat. La ora 11 şi 50 şedinţa a fost ri­dicată.

Next