Argus, octombrie 1937 (Anul 27, nr. 7342-7368)
1937-10-01 / nr. 7342
ANUL XXVII No. 7342 I MUUL IVJLU1JEL 1j ► f fl* a O CILI'ORJ Ford ““ Raf ! I București, LALAIUL CICLUL Telefon 209.M. 217.48 ABONAMENTE In țară Un an 1000 Lei é luni 550 „ 5 luni 300 n In strâinâtate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 w 3 luni 800 w 3 lei In țară. 6 lei In străinătate 6 PAGIK ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Mills No. ÎS INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director GRIGORE GAFENCU TELEFON 3.05.44 Vineri 1 Octombrie 1937 O CIL lI ULIMUUL MODJIIL Ford Raf 8-A.R Bucureşti, FALAIUL CICLUL Telefon 209.64. 217.48 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Scumpete Articolele de consumaţie mare se scumpesc. Se scumpesc şi chiriile, se sporesc şi dările. Care să fie cauza acestei scumpiri a vieţii? La această întrebare, trebue să răspundem, că sunt mai multe cauze. Cauza principală este însă că articolele alimentare s'au scumpit pe piaţa mondială. S'au scumpit, deasemenea, combustibilul, şi metalele. Vina scumpetei — dacă e de stabilit o vină — o poartă, deci, conjunctura economică mondială. Este oare un rău că s'au scumpit alimentele, şi materiile prime? Criza mondială a apărut, mai întâi, în America şi de-acolo s’a răspândit în toată lumea sub forma prăbuşirii preţurilor la cereale şi la materii prime. înviorarea economică nu s’a resimţit decât în măsura în care preţurile alimentelor şi a materiilor prime au crescut. Politica de valorificare a cerealelor, pe care am dus-o şi noi ca şi alte ţâri agricole, era un mijloc de a combate criza prin ridicarea artificială a preţurilor. Preţurile mari sunt idealul producătorilor şi ele aduc înflorirea economică generală. Preţuri mari, la materiile prime şi la produsele agricole, nu se împacă, însă, cu viaţa eftină. Eftinătate înseamnă plată moartă, consumaţie redusă şi producţie în pagubă. Pentru ca eftinătatea să nu fie un produs al depresiunii economice, ar trebui ca întreaga viaţă a unei ţâri, cuprinzând şi sistemul fiscal şi sistemul de transporturi, să fie îndreptată înspre eftinătate. O încercare de acest fel n’a făcut decât Japonia. încolo, toate Statele din lume urmăresc prin politica lor economică, ridicarea prețurilor. Atâta timp cât scumpetea provine dintr'un spor de venituri pentru producători, prin urcarea generală a prețurilor, ea nu trebue privită, deci, cu ochi răi. Toate categoriile sociale, afară de salariaţi, se împărtăşesc din produsul preţurilor mari, venite pe cale naturală. Rămâne un singur punct slab în toată fericita înviorare a vieţii economice prin urcarea naturală a preţurilor: e problema salariilor. In America, unde problemele economice se raţionalizează, mai mult sau mai puţin, se pune înaintea preţurilor mari, formula salariilor urcate. In Europa, lucrurile merg mai empiric şi de multe ori prosperitatea economică generală se menţine pe spinarea salariaţilor. Urcarea preţurilor înseamnă, în definitiv, extenirea monedei. Când raportul dintre monedă şi marfă e constant, salariatul îşi găseşte socoteala. Dacă pentru aceeaşi monedă, pe care o câştigă drept salariu, el nu mai primeşte bunurile de care are nevoe, conform cu poziţia lui socială, atunci apare criza scumpetei. Intr’o ţară ca a noastră, unde oraşele sunt pline de salariaţi ai bugetelor publice şi private, scumpetea provenită din urcarea preţurilor la cereale, şi la materii prime, e tot aşa de nesuferită ca şi scumpetea provenită din inflaţie sau din fiscalitate excesivă. Salariatul neavând alt mijloc de a face faţă scumpetei decât urcarea salariului, pentru el oricare ar fi cauza scumpetei, rezultatul este acelaş. Faţă de situaţia dată de la noi, se pune întrebarea dacă înviorarea economică, adusă de urcarea preţurilor, va fi urmată şi de o urcare a salariilor. întrebarea aceasa are o deosebită importanţă, fiindcă situaţia înfloritoare a bugetului nu este un semn de linişte şi de echilibru social atâta tocmai de această înflorire a economiei naţionale şi a finanţelor publice. A. Corte ami Au fost înlăturate greutăţile la importul de bumbac din Egipt Hotărârile Comitetului de devize al Băncii Naţionale Plata importurilor de bumbac din Egipt întâmpină greutăţi. Formalităţile cari trebue făcute pentru plata acestui articol, sunt complicate,, căci, după cum se ştie sunt legate de compensaţii de cherestea. Importatorii de bumbac esc contravaloarea mărfii adusă din Egipt cu 70 la sută compensaţii în cherestea şi 30 la sută în devize de la Banca Naţională. Până acum importatorii trebuiau să producă în primul rând plata de 70 la sută prin compensaţii în cherestea şi numai după ce făceau această dovadă obţineau restul de 30 la sută devize de la Banca Naţională. Operaţiunea, deşi în teoriefoarte simplă, în practică s-a dovedit a fi foarte greoaie. Plăţile prin compensaţii făcându-se cu întârziere, au întârziat şi remiterile de devize ale Băncii Naţionale. Importul de bumbac fâcându-se şi aşa în condiţiuni grele greutăţile de plată au contribuit şi mai mult la împiedicarea importului. Comitetul de devize al Băncii Naţionale, discutând această problemă, în şedinţa sa de eri, a hotărât că pe viitor nu se va mai cere în prealabil efectuarea plăţii prin compensaţii ci cota de 30 la sută, ce trebuie transferată de Banca Naţională, va fi executată, făcând abstracţie de partea plăţii făcută prin compensaţii. Acesta fiind de acum înainte regimul de plăţi, al importului de bumbac din Egipt, importatorii vor putea solicita cota de devize de 30 la sută imediat de la Banca Naţională. .Deoarece se găsesc la Banca Naţională, multe cereri introduse sub regimul vechi, importatorilor cari au astfel de cereri depuse li s’a dat un termen de zece zile, ca Hoba în acest interval să facă cereri de transfer pe baza noului sistem. Prin urmare termenul de zece zile se referă numai la cererile ce se găsesc acum la Banca Naţională şi care trebuesc schimbate cu noui cereri. Se speră, că cu acest nou sistem greutăţile ce stau în calea plăţii vor fi eliminate şi importul se va putea face în condiţiuni favorabile. In altă parte a ziarului publicăm comunicatul Băncii Naţionale. PIAŢA Bursa a fost ori în general mai susţinută. Efectele române cotate şi în străinătate au înregistrat noui urcări. Renta stabilizării s’a urcat dela 38 la 38 şi trei optimi, Renta Desvoltării dela 42 şi un sfert la 42 .ium., Renta consolidării s’a încheiat la 37 şi cinci optimi, Renta 1933 la 59, înzestrarea titluri mari la 75.55, Exproprierea la 67 şi şase optimi. Banca Naţională s’a urcat dela 4880 la 4900, Banca Românească a recâştigat cele 7 puncte pierdute încheind la 580. Mica s’a urcat dela 1385 la 1395, Letea dela 855 la 860. Astra Română in scădere cu 10 puncte încheiate la 1080, Creditul Minier se urcă dela 334 la 345, Redeventa dela 261 la 287, Petrol Block s’a încheiat la 118.____ Devizele negociabile Marca germană a cotateri: 36-57 jum—36.65; shilingul austriac: 27.12 jum.—27.25; coroana cehă: 5.14— 5.15; drahma: 1.09 (lipsește pe plată); lira otomană: 84—85; pengoe: 26.50—26.70. Piața cerealelor La bursa cerealelor au cotateri: grâul de 78 cu 3 la sută 48.500 la Timișoara; grâul de 78 cu 3 la sută 52 000 Brăila; orzul: 35-500; ovăzul 34.500; secară: 45.750; meiul 50 mii; măzărichea cultivată 36.000. Tendință slabă. Noul dispoziţii pentru înscrierea firmelor comerciale şi industriale Prezentarea actelor e obligatorie O importantă hotărâre a Camerei de Comerţ şi Industrie din Capital. Potrivit legii de organizare a Oficiului Registrului Comerţului, orice firmă putea fi înscrisă până acum, dacă solicitantul cu identitatea bine dovedită, făcea declaraţie că îndeplineşte anumite condiţii. Adică, pe formularul întocmit de Camera de comerţ şi industrie, el avea să declare : 1. numele şi pronumele întreprinzătorului; 2. emblema întrebuinţată; 3. naţionalitatea; 4. locul şi data naşterii: 5 dacă a fost sau nu declarat în stare de faliment: 6. în caz afirmativ, dacă a fost reabilitat, 7. obiectul comerţului: 8. adresa aşezământului principal, a sucursalelor, etc., etc. Toate aceste declaraţii, plus alte câteva înscrise în formular, erau făcute pe răspunderea personală a solicitantului, urmând ca, mai târziu, dacă se face dovada că vreuna din reclaraţii e nesinceră sau neexactă, ei să sufere toate rigorile legii. Deosebit de asta prin judecătorul delegat al Oficiului Registrului Comerțului, se dispunea radierea firmei. Acest sistem „declarativ”, foarte comod, are totuşi o serie de desavantagii. Pe acestea, Camera de comerţ şi industrie din Capitală, ţine să re evite, fie aceia s’a dispus că în viitor, nu se mai înscrie nici o firmă individuală sau socială, indiferent dacă e comercială sau industrială, deaci solicitantul nu prezintă actele doveditoare de exactitatea declaraţiilor. In special, nu se va amnti nici o cerere, fără să se prezinte un act doveditor a naţionalităţii solicitantului. Camera de comerţ şi industrie din Capitală rămâne fermă in hotărârea ei de a nu înscrie decât firme de ale acelora cari au naţionalitatea română. De aceea, spre a se evita ocolurile pe care le îngăduie sistemul declarativ, ea a luat dispoziţia de mai sus. Fireşte, Oficiul Registrului Comerţului va continua să facă toate Formele cu deosebită rapiditate, pentru ca negustorii şi industriaşii să nu aibe nimic de suferit. O comunicare oficială ,in sensul celor de mai sus, va fi publicată zilele acestea. Decizia a intrat în vigoare imediat, astfel că toţi comercianţii şi industriaşii cari au de înscris firme sau de făcut modificări, trebuie să aducă şi actele doveditoare a naţionalităţii. In legătură cu acest regim al înscrierii firmelor ,e bine să amintim că, începând dela 1 ianuarie a. c„ toate cererile pentru înfiinţarea de firme noui, de către cetăţenii străini, au fost respinse. Nu s-au admis excepţii decât pentru posesorii de paşapoarte Nansen, cari n'au unde să se ducă şi n’au unde activa şi străinii, cari au făcut războiul pe frontul românesc, ca membri ai diferitelor misiuni străine. Dar, cum numărul întreprinzătorilor străini cari îndeplinesc una din aceste condiţii e foarte mic, e lene de înţeles, firmele străine înfiinţate in Capitală, în acest an, se pot număra pe degetele unei singure mâini. AFACEREA „S IGAZ AI! După comunicatul ministerului de industrie în chestia concesionării gazelor de sonde După comunicatul ministerului da industrie şi comerţ publicat în ziarele de ori societatea „Redevenţa“ apare complect demascată. In primul loc, dovadă face însuşi textul comunicatului. ,,Radevenţa“ a propus ministerului de industrie afacerea „Sigaz“ încă de acum 6 luni, dar a înregistrat oferta numai la 15.7.1937. Pentru ce această măsură de excepţională precauţiune? Pentru că „Redevenţa“ a înţeles să treacă această afacere sub două condiţiuni: 1. — înainte ca marile societăţi petrolifere să se poată sesiza prezentând oferte mai serioase şi mai rentabile pentru Stat şi 2. — După ce va fi obţinut sprijinul ministerului de industrie dacă nu al întregului guvern ,pentru înlesnirea unei tentative de înavuţire fără cauză. Planul, bina ticluita „Redevenţei“, a eşuat. Menţionăm mai departe din comunicat: „aportul statului, în natură, urmează să fie de 300 milioane lei... in primul rând acest „urmează“ are savoarea lui şi vom arăta imediat de ce. In proectul de decret,lege pentru înfiinţarea regiei mixte „Şigaz“, după 6 luni de studiu în comisiunea de tehniceni numită de d. ministru Vaier Pop şi după ultima revizie făcută de însuşi titluarul departamentului, se face vorbire de aportul Statuui evaluat la 200 milioane lei. Acest text este autentic, oficial şi se află la ministerul de finanţe în cercetarea comisiunei avuţiei publice prezidată de d. secretar general M. Lăzeanu. Ce s’a întâmplat în răstimp? „Redevenţa“ văzând că lovitura pusă la cale cu avutul Statului a fost descoperită, a trimis pe prepuşii săi la d. ministru Vaier Pop pentru ca să obţină sprijinul d-sale în susţinerea afacerii, oferind cu generozitate majorărea evaluării aportului Statului de la 200 milioane la 300 milioane lei. Cum buna credinţă a conducătorilor „Redevenţei“ e de mult suspectată, d. ministru Vaier Pop s-a mărginit, prudent, să anunţe că aportul Statului „urmează“ să fie de 300 milioane lei. Lăsând la o parte latura amuzantă a chestiunei, intenţia de fraudă apare evidentă. Intr’adevăr, cum se poate califica o evaluare făcută cu experţi tehnici, timp de 6 luni, cu studii aprofundate şi nesfârşite conferinţe care cifrează valoarea aportului Statului la 200 milioane lei, cifră trecută în prostul ele regie mixtă ca definitivă, când numai după 24 ore, după ce presa a ridicat un colţ numai al acestei imense panamale, „Redevenţa“ s-a şi grăbit să majoreze evaluarea aceluiaş aport cu 100 milioane lei adică cu încă 33 la sută ? După părerea noastră evaluarea primă care a suferit o asemenea sensibilă majorare, susceptibilă de o ata şi mai mare, nu poate fi calificată decât ca o uriaşă şi premeditată tentativă de însuşire fără cauză din averea Statului. Dar nu aci se opreşte tentativa fără precedent a societăţii „Redevenţa“. Prin proectul de regie mixtă trimis ministerului de finanţe şi care nu va ieşi din cartoane decât pentru a lua probabil drumul justiţiei iniţiatorii „afacerii“ constată evaluarea aportului Statului ca fiind definitivă. Insă prin art. 84 din legea pentru administrarea avuţiilor publice numai ministerul de finanţe este îndreptăţit să desemneze experţii calificaţi să facă evaluarea aportului Statului în orice regie mixtă. Prin urmare, dacă propunea o afacere onestă Statului, „Redevenţa“ trebuia să lase loc liber evaluării oneroase obţinute la comisia de experţi de la Industrie până când se va fi pronunţat singură comisia îndreptăţită după lege şi anume aceea de la ministerul de finanţe. Cinismul afaceriştilor, lăcomia şi graba lor de a dobândi o formidabilă avere în paguba Statului i-a făcut să împingă îndrăzneala până la fixarea cifrei ,,definitive“ a valorii aportului Statului la 200 milioane lei, convinşi că cenzura şi controlul ministerului de finanţe vor fi o simplă formalitate. Afacerea „Sigaz“, cea mai oneroasă din combinaţiile cu lisiere ale ultimilor ani nu numai că nu va trece ca o scrisoare la cutie, dar va avea consecinţe serioase pentru toţi acei cari au făcut proba uşurinţei lor. Rep. ■ ăi SITUAŢIA SUMARA a Băncii Naţionale La 11 şi 18 Septembrie 19317 Situaţia sumară a Băncii Naţionale la 11 şi 18 Septembrie este următoarea faţă de cea din 4 Septembrie crt.: Aur în străinătate la 11 Septembrie 16.147.960.542 şi 16.167.777.750 lei la 18 Septembrie faţă de 16 miliarde 147.966.096 la 4 Septembrie. Devize rezervate pentru plata importului și alte plăti 1.751.352-354 lei la 11 Septembrie, 1.845.307.043 la 18 Septembrie, fată de 1 miliard 648.466.970 lei la 4 Septembrie. Alte devize disponibile în conturi de clearing 2.259.588.923 lei, la 11 Septembrie 2.413.017-384 lei, la 18 Septembrie fată de 2.144 512.964 lei la 4 Septembrie. Monetă divizionară 183.670.415 lei la 11 Septembrie 201.971.634 lei, la 18 Septembrie fată de 192.853.802 lei la 4 Septembrie. Portofoliu comercial 6 327.516.771 lei la 11 Septembrie 6.427 960.533 lei la 18 Septembrie fată de 6 miliarde 339.355.394 lei la 4 Septembrie. Portofoliu sî datorii agricole sî urbane 2.047.479.932 lei, la 11 Septembrie 2.046.782.663 lei, la 18 Septembrie fată de 2.049 035.700 lei la 11 Septembrie. Bonuri de tezaur ale statului Român pentru pierderi la datoriile agricole şi urbane 6.469.364 011 Iei la 11 Septembrie 6.469.812.575 lei la 18 Septembrie, faţă de 6.468.897.205 Iei la 4 Septembrie, Bilele de bancă în circulaţie 27 miliarde 394.624-505 Iei la 11 Septembrie, 27.303.469.380 lei la 18 Septembrie, fată de 27.108.059.435 lei la 4 Septembrie. Avansuri temporare tezaurului 2 miliarde lei la toate trei datele. Datoria Statului e aceiași la toate trei datele, de 3.618.628.282 lei. Totalul angajamentelor la vedere e de 3.784.140985 lei la 11 Septembrie 39.887.555.766 lei la 18 Septembrie fată de 39.876.917.527 lei la 4 Septembrie. Raportul între stocul aur ?i angajamente e de 40,59 la sută la 11 Septembrie, 40,53 la sută la 18 Septembrie fată de 40,50 la 4 Septembrie-Scontul 4 jum. la sută. Dobânda 5 jum. la sută. tt Situația de mai sus, impune anumite comentarii Trebuie să reţinem creşterea deosebită a stocului de devize rezervate pentru plata importului. De la 4 la 18 Septembrie, acest stoc înregistrează o urcare de aproape 200 miloane lei. La fel, devizele disponibile în conturile de clearing, arată un plus de 270 milioane lei în aceiaş perioada. E interesant să relevăm fluctuaţiile stocului de monetă divizionară care în prima săptămână a lunii Septembrie înregistrează o urcare compensată în a doua decadă prin scăderea stocului la 183 milioane lei şi căreia îi urmează noua urcare la 201 milioane lei. Retragerea din circulaţie a monetei divizionare şi stocarea ei la Banca Naţională, e un simptom deosebit de plăcut pieţii. Portofoliul comercial, înregistrează şi el o creştere cu 100 milioane. Intre celelalte poziţiuni din situaţie, reţinem fenomenul că circulaţia biletelor a scăzut în ultima săptămână, dar a crescut între 4 şi 18 Septembrie cu aproape 200 milioane. Planşa de bilete funcţionează prin urmare. Angajamentele la vedere ale institutului nostru de emisiune,nu înregistrează fluctuaţiuni prea însemnate. Preţurile de baza ale fierului şi uneltelor agricole D. Vaier Pop, ministrul industriei şi comerţului a întocmit decizia ministerială prin care se fixează pentru articolele care urmează, pentru întreaga ţară, următoarele preţuri de bază: Lei 867 pe kgr. pentru fierul beton; lei 8,75 pe kgr. pentru fierul comercial (şine pentru roţi, fier pentru potcoave, fier rotund, patrat şi plat); lei 9.05 pe kgr. pentru fierul fasonat (fier T, dublu T, U, vinciu, etc); lei 10.40 pe kgr. pentru fierul lot (fier cerc); lei 14.50 pe kgr. pentru sârma de fier; lei 14.50 pe kgr. pentru cue lei 27 pe kgr. pentru osii de căruţă. Preţurile de mai sus sunt preţurile franco uzină la care se adaugă numai cheltuelile de transport, taxele (cifra de afaceri, taxa de consumaţie şi taxele comunale şi un beneficiu de 20 la sută care cuprinde câştigul tuturor revânzătorilor (en. grosişti şi detailişti). Pentru articolele care urmează , s’au fixat Următoarele preţuri franco depozitul sau magazinul de desfacere (revânzător): Lei 25 sapa, greutatea de 1 kgr. bucata; lei 42, toporul, greutatea 1 kgr. bucata; lei 1463 plugul tip B 5 R. 65 kgr. bucata lei 788, grapa CHK 11, greutatea 40 kgr. bucata: lei 4010, cultivatoare tip RBJ 9, greutatea 3160 kgr. bucata: lei 995, rariţa tip RE, greutatea 43 kgr. bucata: lei 938, prăşitoare tip RKS, greutatea 26 kgr. bucata. Preţurile pentru celelalte tipuri se urcă sau se scad în proporţie cu greutatea mai mare sau mai mică ce o au. Contravenienţii la dispoziţiunile prezentei deciziuni v°r fi pedepsiţi conform legii pentru înfrânarea şi reprimarea speculei ilicite Pregătirea Consiliului Economic al Micii înţelegeri şedinţa de la ministerul afacerilor străine Aseară s-a ţinut la ministerul afacerilor străine, o şedinţă a secţiei române din Consiliul Economic al Micii înţelegeri. Au luat parte d-nii N. Theodorescu, preşedinte, N. Tabacovici, Em. Marian, ing. Pennescu-Kertch, I. Christu, prof. V. Stoicovîci, D. Nicolau, și D. Iordan. S’ a continuat cu examinarea problemelor ce se vor discuta în sesiunea dela Praga și s'a stabilit punctul de vedere românesc în toate aceste probleme. cititi în pag. III-* Săptămâna cerealelor Citiţi In pag. V-a Rezolvarea cererilor de import în supracotă din Germania Piaţa importului de bumbac din Egipt Importantele hotărâri ale Consiliului superior bancar Urcarea tarifelor la transporturile pe Dunăre După cum scrie „Neue Freie Presse“ tarifele la transportul de produse petrolifere pe Dunăre au fost urcate cu 5 la sută. Măsuri pentru însănătoşirea monetară a Franţei PARIS, 39 (Rador) — D. Georges Bonnet, ministrul Finanţelor, a avut azi dimineaţă o lungă consfătuire cu d-nii Fournier, guvernatorul Băncii Franţei, de Boisanger, vice-guvernator, de Roy, directorul Casei de Depuneri şi Consemnaţii, şi Rueff, directorul general al Mişcării fondurilor Agenţia Havas crede a şti că această consfătuire a avut ca scop examinarea mijloacelor pentru însănătoşirea pieţii schimburilor de devize. Se păstrează cea mai mare discreţie asupra măsurilor examinate, dar se afirmă că nu poate fi vorba de instituirea unui control al schimburilor de devize. hestiuni e economice la Liga Naţiunilor GENEVA, 29 (Rador). Consiliul Societăţii Naţiunilor s-a întrunit azi dimineaţă în şedinţă publică sub preşidenţia d-lui Delbos. Delegatul Franţei a urat bun venit celor trei noi membri ai consiliului, reprezentanţii Belgiei, Iranului şi Perului, care au răspuns mulţumind pentru bunele cuvinte ale d-lui Delbos. Consiliul a trimis apoi in faţa Adunării rapoartele comitetului economic şi al comisiunei atunci când Adunarea se va fi pronunţat. La ora 11 şi 50 şedinţa a fost ridicată.