Argus, noiembrie 1937 (Anul 27, nr. 7369-7393)
1937-11-01 / nr. 7369
ANUL XXVII No.7369 MKM NOUL MODUL i ! r I a ciLiMPRi Ford " ” Raf ^ | București, FALATUL C1CLOF Telefon 20S.M. 217.46 ABONAMENTE In țară In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 » 3 lei In țară. 6 lei In străinătate Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 5 luni 300 M 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin MHII No. 1$ INDUSTRIEI fi FINANTEI Director GRIGORE GAFENCBIELEF01 3.05.44 Inni 1 Noemerlfi 1937 8 CILINDRI , NOUL MODEL Ford Raf SA..R Bucureşti, FALATUL CICLOF Telefon 209.64. 217.46 ♦8—————rpw PUBLICITATEA W primeşte la administraţia ziarului •I la toate agenţiile de publicitate „PRODUS ROMANESC“! D. ing. Christian Pennescu- Kertsch, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti, a hotărât ca pe viitor să nu mai înscrie mărcile de fabrică scrise în limbi străine, marfa fiind fabricată în ţară, dacă nu se face o menţiune specială că produsul pus în vânzare este „produs românesc“. Măsura Caperei de Comerţ este cât se poate de buna. Iar a găsi un singur cusur: vine prea târziu. Şi poate încă unul: măsura nu e valabilă decât în regiunea pusă sub oblăduirea Camerei din Bucureşti. Hotărârea aceasta, venită într’o vreme când spiritul naţional domină întreaga noastră legislaţie şi mai toate măsurile administrative, arată ce înseamnă adevăratul naţionalism. Naţionalism înseamnă să produci marfă bună, să o vinzi cinstit şi la preţ normal, fără să te ruşinezi că ea este fabricată de întreprinderi şi de energii româneşti. Naţionalism mai înseamnă să consumi mărfurile ţării tale şi numai când cauţi ceva care nu se fabrică în ţară, să cumperi marfă străină. Desvoltarea economică a ţării îngădue acest naţionalism. Să nu uităm că de la încheerea marelui războiu, industria este în continuă desvoltare. Aportul de instalaţii şi de materii prime al noilor provincii a schimbat cu totul posibilităţile noastre industriale. Multe mărfuri noui au apărut în producţia ţării, iar calitatea lor, de cele mai multe ori, nu lasă nimica de dorit. De şase ani încoace, înfăptuirile noastre industriale sunt şi mai învederate. Zeci de miliarde au fost investite în industria ţării de când contingentarea a pus frâu importului. Au suferit comercianţii cari s-au văzut lipsiţi de mărfuri, au suferit importatorii de pe urma cotelor drămuite, au suferit industriaşii lipsiţi uneori de materii prime. Nu se poate însă tăgădui că contingentarea, cu toate relele şi păcatele ei, cu toată nedreptatea şi conrupţia care a semănat-o a avut urmări fericite pentru industria naţională. Producţia a sporit. Preţurile de asemenea. Iar în faţa unei rentabilităţi mulţumitoare calitatea mărfurilor s’au îmbunătăţit şi ea. Din acest punct de vedere realizările industriei textile ale industriei metalurgice şi ale altora pot fi pilduitoare. Atunci de ce să ascundem produsele naţionale sub etichete streine? De ce mărimile stofelor să fie ţesute cu denumiri englezeşti? De ce mai toate mărcile de fabrică să fie scrise în limbi streine şi fără de menţiune că ele apără marfa făcută în ţară? însuşi faptul că înregistrezi o marcă de fabrică, înseamnă că îţi preţueşti produsul şi vrei să-l fereşti de orice contrafaceri. Atunci de ce să nu mărturiseşti cinstit şi deschis că e al tău, făcut din strădania şi munca ta? E o veche prejudecată, rămasă din vremi când industria nu reprezenta decât foarte puţin în economia naţională. Pe vremea aceea, industria era la începuturile ei. Producţia cât se poate de slabă. Consumatorii cereau mărfuri streine. Numai la sate, sau cei foarte săraci, se mulţumeau cu marfa fabricată în ţară. De atunci, situaţia s-a schimbat. Industria naţională satisface mai toate nevoile. De la ministrul şi până la muncitorul din fabrică, de la doamna elegantă şi până la slujnicuţă, toată lumea se îmbracă cu produse româneşti. Şi celelalte industrii au făcut progrese uimitoare. Fabricăm maşini perfecţionate, aeroplane, locomotive, becuri electrice, şi câte şi mai câte, toate de cea mai bună calitate. Atunci de ce să îngăduim menţinerea vechei prejudecăţi, când numai marfa străină era bună?De ce sa nu obişnuim pe consumator să preţuiască sforţările producătorilor, să contribue făţiş, nu ascuns, la propăşirea economiei naţionale? Fireşte, noua educaţie nu poate fi făcută peste noapte. Dar, hotărârea Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti, dacă va fi generalizată, nu se poate să nu aibă cele mai bune urmări. Nu numai pentru economia naţională dar şi pentru morala neguşorească, pe care cu toţii o dorim cât mai ridicată. A. Pi dd Devizele negociabile Plata devizelor negociabile a fost ori destul de însufleţită. Marca germană a cotat 35.95—36; drahma 1.10—1.11; lira otomană 82 jum.—83; pengoe 25.50—25.60. Şilingul austriac, slab, s’a încheiat la 26—26.35; coroana cehă 5.15- 5.16. Tendinţa pîeţii a rămas staționară. Cerealei. Piața cerealelor a fost ori neschimbată. Cursurile au oscilat în jurul celor din ajun. Bugetul Poloniei - VARŞOVIA 30 (Rador). Consiliul de miniştri a adoptat proectul de buget pe anul 1938-39. Cheltuelile prevăzute se ridică la 2.447 milioane zloţi cu un mic excedent. Suma totală este cu 131 milioane în creştere faţă de exerciţiul trecut. Sporul principal priveşte apărarea naţională, instrucţia publică şi construirea de şosele. Noul proect nu introduce nici un nou impozit. Ziua economiei Ne-am însuşit şi noi frumosul exemplu de peste hotare. La 31 octombrie sărbătorim ziua economiei. Această zi, e folosită de organizaţiile şi instituţiile de credit mutual pentru a împrăştia cât mai larg şi cât mai temeinic, ideia economisirei, ideia strângerii banului. Propagandă e astăzi folosită pentru orice. De aceea nu trebue să ne mire cu din ziua de 31 Octombrie s’a făcut o zi de propagandă pentru economie. Danul economisit nu folosește numai aceluia ce l-a pus deoparte. Banul economisit și dat apoi marilor institute de depuneri, devine un factor social. Mânuit şi folosit de aceste case el serveşte economia naţională. De aceia cel ce nu cheltuieşte citat cât câştigă, cel ce îşi mărgineşte nevoile în aşa fel ca o părticică să fie pusă la o parte şi ca banul adunat la ban, să sporească până când într’o zi din puţin, să se făcă mai mult şi acest mai mult să reprezinte un mic capital, o mică rezervă, îndeplineşte o datorie faţă de el însăşi şi de ai săi şi răspunde astfel unui înalt comandăment de conştiinţă colectivă. Iată cari sunt îndrumările, iată cari sunt sfaturile ce trebuie să le dea cetăţeanului muncitor, oricine urmăreşte cu dragoste buna stare şi propăşirea semenilor săi. In ziua economiei fie-ne însă îngăduit să■ arătăm şi cârmuirilor că şi ele au un rol întru stimularea economiei. El nu e mai prejos decât acel al cetăţeanului. Conducătorii popoarelor au nesocotit de la război încoace să-şi însuşească năzuinţele cetăţeanului care a urmat îndemnul lor de a economisi. Ei au trădat pretutindeni economia pentru a mulţumi interese trecătoare. Economia, e o însuşire naţională. Poporul în ai cărei tradiţie a intrat nevoie să nu nesocotească banul, să-şi mărginească nevoile şi să pună banul la o parte, nu trebuie înşelat. De aceia ziua economiei ar trebui să fie şi o zi de protest contra acelora cari nesocotind aceste comandamente, sădesc în lumea muncitoare neîncredere şi îndoială. Acestea sunt cei mai mari vrăjmași ai economiei. E. P. La ministerul de finanţe s’a întocmit un decret lege pentru prelungirea cu o lună a valabilităţii legii de lichidare a arieratelor prin plata cu bonuri de impozite şi titluri de consolidare a debitelor anterioare exerciţiului 1934— 1935. Textul decretului de mai sus care va apare Marţi în „Monitorul Oficial” prevede prelungirea valabilităţii până la 1 Decembrie criz a titlurilor de mai sus pentru lichidarea arieratelor, in condiţiunile legii. Noul decrete legi Prelungirea termenului pentru plata cu bonuri a impozitelor vechi Ce modificări se aduc legii timbrului Printr'un alt decret-lege, deocamdată în studiu, se aduc unele modificări art. 15 al 8 din legea timbrului. Aceste modificări care au caracterul unor precizări sunt următoarele: taxarea convențiilor de exploatări de păduri se va face cu7 la sută pe viitor şi nu cu 1,40 la sută ca până în prezent, nefiind vorba, cum se pretindea de către interesaţi, de vânzări mobiliare. In ce priveşte convenţiile de exploatări de mine se va prevedea impunerea la 7 la sută numai asupra redevenţei acordate de Stat scoţându-se de la taxare punctele de redevenţe plătite drept preţ la contractele de concesiuni petrolifere intervenite între particulari, întrucât s-a constatat că se impunea la venit conform legii contribuţiilor directe. O altă chestiune interesantă în legătură cu modificarea legii timbrului se referă la posibilitatea mărirei coeficienţilor de 8 Şi I0 ori valoarea locativă imobiliară întrucât valoarea terenurilor a crescut simţitor de la ultimul recensământ până astăzi. Noua sursă fiscală pe care ar da-o mărirea coeficienţilor este apreciabilă şi în cercurile ministerului de finanţe se examinează dacă această operaţiune trebue făcută acum sau amânată pentru a®ul viitor când va avea loc şi recensământul terenurilor din întreaga ţară. Scăderea taxelor la importul peştelui sărat Un ultim decet-lege prevede reducerea la art. 61 din tarifel-vamal a taxelor vamale la impertul peştelui sărat dela 21 lei la 6 Iei kgr. Hotărârea a fost luată intr'o recentă delegaţie economică şi este in legătură cu dorinţa guvernului de a pune la îndemâna populației săraca un aliment necesar cu un preț eftin. mesol* Comerţul nostru exterior de Dr. I.hodorescu Exportul cantitativ al principalelor produse pe ţări în luna Septembrie 1937 După situaţia provizorie întocmită de către statistica Ministerului de finanţe dăm exportul cantitativ, pe ţări, al principalelor noastre produse în luna Septembrie, comparativ cu lunile Iulie şi August a. c. Conjunctura favorabilă a preţurilor pe piaţa internaţională a con-Îulie Petrol si derivate 529.698 tone Cereale şi derivate 92.659 „ Lemn si derivate 115.383 „ Seminţe de plante 11.154 „ Animale vii 5.017 „ Prod. anim. alim. 1.415 „ Total . . . 784.780 tone O primă constatare pe care o facem din compararea acestor cifre este că exportul total pe Septembrie, faţă de August este în, scădere, dar în uşoară creştere faţă de luna Iulie, apoi că exportul produselor petrolifere a scăzut simţitor pe Septembrie, atât faţă de luna August cât şi faţă de luna Iulie. Numai exportul cerealelor a înregistrat o creştere progresivă în aceste ultime trei luni. Exportul lemnului şi derivatelor lui în Septembrie este în creştere faţă de August, dar în uşoară descreştere faţă de luna Iulie. In acelaş raport ca şi lemnul se găseşte şi exportul seminţelor de plante pe luna Septembrie, faţă de Iulie şi August. Exportul animalelor vii a oscilat între 5.000 tone în Iulie şi 5.900 tone în August, pe când în Septembrie el înregistrează 5.700 tone, deci cu o uşoară scădere faţă de luna precedentă. Exportul produselor animale alimentare este în uşoară creştere în aceste luni însă faţă de posibilităţile noastre de export, cantităţile lunare vândute străinătăţii sunt foarte mici Exportul pe ţări In luna Septembrie numai GERMANIA păstrează locul pe care l-a avut şi în luna August în exportul nostru, adică primul loc, cu peste 96 mii tone diverse produse, faţă de 107 mii tone din August. Printre articolele exportate în Septembrie avem 50 la sută cereale, 32 la sută petrol şi derivate, iar restul lemne, seminţe, apoi în cantităţi mai mici animale vii şi produse animale alimentare. Locul al doilea pe care-l avea Anglia în exportul nostru îl ocupă pe Septembrie AUSTRIA, cu 65.071 tone, din care 55 la sută cereale 38 la sută petrol, iar restul seminţe tribuit ca exportul produselor noastre să se menţină aproape în fiecare lună din anul în curs la acelaş nivel ridicat. Iată pe produse şi luni exportul nostru în al treilea trimestru din acest an : animale vii, foarte puţin lemn şi produse animale. BELGIA ocupă în Septembrie al treilea loc în exportul nostru, cu 64.055 tone, din care 97 la sută celalte produse. CEHOSLOVACIA cu 63141 tone ocupă al patrulea loc in exportul nostru pe luna Septembrie. Dintre produsele ce am exportat in Cehoslovacia 85 la sută sunt petrol şi cereale, iar restul lemn, animale vii, precum şi în cantităţi mai mici seminţe şi produse animale. ANGLIA care ocupa un loc de frunte in exportul nostru vine acum în al cincilea rând, cu 62.553 tone, din care circa 70 la sută reprezintă produsele petrolifere, iar restul cereale, lemn și produse animale alimentare. UNGARIA rămâne cel mai important client al nostru pentru lemn, fiind singurul produs ce se exportă permanent în mari cantităţi în această ţară. ITALIA importă de la noi în special petrol şi derivate, după care urmează seminţele, cerealele, lemnul şi animalele vii. GRECIA: Exportul în această ţară a scăzut faţă de lana precedentă cu 20 la sută Se remarcă scăderea importului de produse petrolifere din România. In luna Septembrie cerealele au hiat locul petrolului, după care urmează lemnul. Ca încheere observăm că FRANŢA care în luna August ocupa al doilea Ioc în exportul nostru, în Septembrie are un import de produse româneşti aproape neînsemnat. Exportul nostru pe Septembrie, în celelalte ţări, se poate urmări din tabelul de mai jos : August 539.847 tone 204.022 ,. 81.673 „ 10.702 „ 5.945 „ 1.742 „ 872.947 tone Septembrie 402.114 tone 240.425 „ 108.871 „ 15.018 ,. 5.718 „ 2.094 „ 804.357 tone Exportul cantitativ pe tari In luna Septembrie 1937 Reforma taxei ad-valorem La congresul oraşelor s’a cerut desfiinţarea taxei advalorem şi înlocuirea ei cu o adiţională la impozitul pe cifra de afaceri De ani de zile cerem desfiinţarea taxei ad-valorem percepută de comunele urbane la intrarea şi ieşirea mărfurilor în raza lor. De ani de zile arătam că aceste vămi interioare stânjenesc comerţul, dau naştere la fraude şi scumpesc viaţa. Tot de atâta timp ne ocupăm de detivitatea ,, oamenilor din gherete"', agenţi de percepere şi de ,,sperfepere cari au băgat spaima in negustori. Totuşi, până acum nimic nu a arătat că organele oficiale sunt dispuse să facă dreptate. Cercurile negustorilor au rămas deșarte, plân gerile lor fără ecou. — Iată, însă, că problema apare In adevăr, încasarea impozitului ad-valorem nji se poate face decât stabilindu-se în prealabil valoarea mărfii. A lăsa însă, stabilirea acestei valori la bunul plac al transportatorilor, percepând impozitul după facturi şi după declaraţiile acestora, ar fi să dăm frâu liber tuturor evaziunilor. De aceea, comunele se văd obligate să verifice, prin organele lor, transporturile stabilind valoarea lor după un tarif special. Această verificare cere însă timp, mai ales când e vorba de transportul de mărfuri diverse. Trebuie deschise caietele, verificat conţinutul pentru a-l încadra în articlolele tarifare, trebue cântărit în discuţie congresului oraşelor. E ridicată de un inspector financiar d. Radu COLORIAN, adică de ceva care urmăreşte zi de zi, starea finanţelor comunale. El a ţinut să scoată un strigăt de alarmă in ceia ce priveşte felul de percepere a acestei taxe şi a cerut o reformă. Această reformă este după ele necesară nu atât din pricina cotei de 2 la mie, care se percepe asupra mărfurilor, şi care nu ar aduce nici o stiingherire comerţului din pricina cuantumului ei, ci mai mult pentru că perceperea impozitului ad-valorem dă naştere unei serii de inconveniente inerente naturii sale, stabili fiecare pachet, pentru a fe decât taxa de plată. Dacă la timpul pierdut, se adaugă stricăciunile produse mărfurilor prin deschiderea coletelor, precum şi eventualele şicane făcute de agenţi conrupţi, vedem că acest imIn felul aceste, transporturile de mărfuri eftine şi de consum intens, se găsesc în inferioritate faţă de mărfurile de lux, lucru care a dat naştere multor proteste în lumea comercială. Tot la proteste a dat naştere şi faptul că impozitul se percepe la pentru comune, mai ales când e pozit, cu toate că are o cotă foarte redusă, aduce multe stânjeniri comerţului şi îngreunează simţitor tranzacţiile, croind , între oraşele ţării adevărate vămi pentru a căror desfiinţare, au luptat generaţii întregi în trecut. Pentru înlăturarea acestor lacune, cel puţin în privinţa transporturilor feroviare, multe oraşe au încheiat convenţii*cu căile ferate pentru perceperea impozitului advalorem de organele cft. pe baza documentelor de transport. Căile ferate însă pentru a combate concurenţa autocamioanelor nu au admis perceperea importului ad valorem la valorile fixate greutatea. Deseori timpul pierdut pentru verificarea conţinutului transportului reprezintă o valoare mai mari tarif, ci au cerut fixarea unui anumit plafon de la care impozitul în loc să fie proporţional este fix, orice intrare şi eşire din oraş, astfel că pentru o marfă care a fost transportată din oraş în oraș, impozitul nu mai este de 2 la sută, ci mult mai ridicat. Adaog că perceperea acestui impozit este foarte costisitoare (Continuare în pag. 4-a Stabilirea valorii mărfii Reforma taxei Situaţia economică a Franţei, Angliei şi Germaniei PARIS Târgul financiar francez pare covârşit de nenumărate eveni-i mente, ce ţin afacerile în loc. Demisia cabinetului Van Zeeland, discursurile politice inter-ne şi externe, perspectiva urcării salariilor şi şovăiala comitetului de neintervenţie, nu îngăduie bursei din Paris răgazul linei orientări precise şi independente. Cu toată tendinţa optimistă a valorilor franceze în ultima vreme nu se observă încă nici un semn de revenire a capitalurilor pe piaţa Parisului. Lipseşte încrederea şi chezăşia că banii repatriaţi n’ar fi supuşi unor oprelişti prea grele, aşa că refugiul atât de puţin economic al tezaurizării şi înstrăinării continuă să deţie prioritatea. LONDRA Unul din cele mai autorizate glasuri ale economiei britanice, lordul Horne, preşedinte la Great Western Railiway, a declarat recent că tendinţa neprielnică a bursei americane, nu va putea cu nici un chip contagia prosperitatea Marei Britanii, care are o perspectivă de lungă durată. Aceste încurajări, ca şi altele pornite tot din înaltele sfere economice, tind să alunge ceea ce se chiamă „psihoza crizei“ care dealtfel n’ar avea nici un motiv real să se înrădăcineze şi la Londra, după ravagiile făcuta în Wall Street Totuşi, foarte mulţi financiari britanici cred că o activitate industrială care întrece cu 25 la sută pe aceea din 1929, nu e chiar atât de normală, temeliile ei putând slăbi din motive neprevăzute. Cert e însă, după cum se afirmă şi în mesagiul regal, că pentru moment comerţul şi industria Marii Britanii trec printr’o fază din cele mai fericite. BERLIN Cercurile financiare din Berlie aşteaptă cu înfrigurare hotărâri importante în domeniul economic și monetar. Demisiunea d-rului Schacht poate fi urmată de surprize deosebite, echivalând cu noui sacrificii pentru cetăţenii Reichului. Intre altele se crede că fiecare german — îndeosebi tineretul de ambele sexe — nu va mai putea beneficia de privilegiul situaţiei materiale moştenite, impunându- se tuturor fără deosebire obligativitatea muncii. Dar această măsură nu pare să anunţe o acţiune izolată, ci face parte dintr’un întreg program economic încă nedat în vileag şi care ameninţă să răstoarne politica dibace dar prea conservatoare a d-rului Schacht, dictatorul financiar căzut în disgrație. S.SANIN. Demisia ţMni dr. Schacht BERLIN 30 (Rador.). _ Corespondentul Agenţiei Havas transmite: Chestiunea demisiei d-lui dr. Schacht din postul de ministru al Economei Reichului continuă sa preocupe atât lumea germană cât şi opinia publică mondială. Cercurile autorizate declară că până acum nu a intervenit nici schimbare şi că d. dr. Schacht va continua să ocupe atât portofoliul Economiei Reichului, ca ministru interimar, cât şi preşedinţia Băncii Reichului. Acum trei zile aceleaşi cercuri afirmau că retragerea d-lui dr. Schacht de la ministerul Economiei Reichului este în domeniul probabilităţilor şi chiar d. dr. Schacht afirma în mod public că are intenţia să demisioneze. Din ultimul articol publicat de d. Goering în re-vista „Planul de patru ani”, ca şi din alte articole din presa germană, reieşea că există o opoziţie între politica economică a d-lui dr. Schacht şi aceia a d-lui Goering. Dacă d .dr. Schacht continuă să rămână ca titular la Economia Reichului, se pare că aceasta s’ar datori intervenţiei personale a cancelarului Hitler, care ar fi refuzat să accepte demisia d-lui dr. Schacht