Argus, decembrie 1937 (Anul 27, nr. 7394-7417)
1937-12-01 / nr. 7394
ANUL XXVII No. 7394 Lumină sănătoasă Consum recrus ABONAMENTE in ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 5 luni 300 „ in străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ 3 lei In ţară. 6 lei in străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERȚUL!» Fondatori S. PAUKER « H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantie Haie No. 16 INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director GRIGORE GAFENCU TELEFON 4.05.44 Miercuri 1 Decembrie 1937 [PREFERAT! TOCUL, tCftliONUL NICERNEAIJI PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Curba de sacrificiu Sacrificiul, impus funcţionarilor în 1931 în scopul echilibrării bugetului, a fost socotit îndestulător şi desfiinţat printr’un decret lege. Nu vom stărui asupra formei şi a consecinţelor formale la care dă naştere această modificare a bugetului în cursul anului. Ne vom opri asupra situaţiunii funcţionarilor în genere şi asupra problemei salariaţilor statului. La 1931, când s’a impus, după o curbă de armonizare, şi una de sacrificiu, situaţia funcţionarilor nu era deloc înflorită re.fTotuşi guvernul, prins între nevoia de a face faţă angajamentelor externe ale datoriei publice şi aceia de a-şi plăti personalul, a ales pe cea dintâi şi a sacrificat pe funcţionari şi pe pensionari. Funcţionarii şi pensionarii au fost supuşi, pe de o parte, la o reducere parţială de salariu prin cele două curbe, iar, pe de altă parte, la o reducere radicală prin suspendarea plăţii pe luni deai rândul.Era momentul să se hotărască radical ce poate şi ce nu poate face Statul ca cheltueli de personal. Nimeni nu a avut, însă, curajul să pue problema în forma ei adevărată şi cu atât mai puţin să propue şi să încerce o soluţie în sensul descărcării Statului de o bună parte din cheltuelile de personal. Funcţionarii, deşi neplătiţi, unii pe câte un an întreg sau chiar mai mult, nu au demisionat, ci au continuat să rămâe agăţaţi de bugetul care nu mai avea cu ce îi plăti, aşteptând vremuri mai bune. Lumea politică s’a acuzat reciproc de incapacitate în conducerea finanţelor Statului invocând, ca semn bun sau rău pentru unii sau pentru alţii, modul cum s’au plătit lefurile şi pensiile. Eşirea din această situaţie s’a făcut punând curba de sacrificiu asupra datoriei publice. Cu acest artificiu, s’a putut face faţă situaţiei şi reveni, oarecum, la normal. Căci normal bugetar, la noi în ţară, înseamnă plata regulată şi întreagă a salariilor şi a pensiilor. Curba de sacrificiu impusă asupra datoriei publice, mai întâi radical prin suspendarea complectă a plăţii întocmai cum plătise şi o parte din funcţionari cu un an înainte, şi apoi parţial, a dat naştere la tot felul de tratative şi convenţii, care au dus, în sfârşit la stabilizarea unei curbe de reducere a datoriei publice. Acum ne-am afla la începutul perioadei de reparaţiuni, dacă ar fi să judecam după cuprinsul decretului-lege de ridicare a curbei de sacrificiu funcţionăresc, fără a ţine socoteală de faptul că acest decret a venit odată cu cel de convocare a corpului electoral. De fapt, nu este aşa. Funcţionarilor li se restitue nominal cea ce li s’a luat în 1931 prin curba de sacrificiu, dar, dacă ţinem socoteala de scumpirea vieţii şi de deprecierea monedei dela 1931 şi până azi, vedem că ceea ce li s’a luat funcţionarilor la 1931 rămâne bun luat, fiindcă ceea ce li se dă azi, nu compensează nici diferenţa de scumpere. Sunt vicii organice adânci în alcătuirea finanţelor noastre publice. Dacă problema asanării finanţelor ar fi fost serios tratată încă de la 1931, când împrejurările îngăduiau măsuri energice, am fi putut ajunge la descărcarea bugetului de surplusul de personal, care azi îi mănâncă aproape o treime, inutil, şi am fi putut ajunge la reducerea datoriei publice prin conversiuni şi nu prin tratative şi tranzacţii, de multe ori umilitoare. Problema funcţionarilor trebue pusă la noi comercial, chiar şi pentru Stat. Bugetul trebue să adăpostească numai personalul de care Statul are absolută nevoie, dar pe care să-l plătească cum trebue. Lefuri care sunt numai un pretext pentru a da dreptul unei persoane din slujba Statului să-şi speculeze atribuţiunile, trebue să dispară. Sacrificiul cel mare, pe care trebue să-l cerem funcţionarilor, să nu fie reducerea vieţii lui la mizerie, ci devotamentul şi priceperea deplină în serviciul şi în interesul Statului . A. Corteanui Remizele percepute de bănci exportatorilor şi importatorilor Şefii serviciilor de elevize ale băncilor din Capitală, au ţinut cri o consfătuire im vederea uniformizării remizelor percepute exportatorilor şi importatorilor, precum şi curtajului ce se plăteşte agenţilor şi mijlocitorilor de devize. S-a fixat la 2 lei la mie comisionul perceput exportatorilor şi importatorilor. Curtajul plătit agenţilor şi mijlocitorilor, va fi de 50 bani la mie. Circulaţia la peste 28 miliarde Totuşi lipsă de numerar şi de credite Emisiunea Bănci Naţionale a atins un nou record în bilanţul săptămânal cu data de 13 Noembrie: de la 28 008 milioane, a trecut la 28172 milioane. Cu acest nou spor, emisiunea prezintă o urcare de peste două miliarde jumătate in cursul anului acesta. Aproape cu tot atât a crescut şi in întreg anul precedent, astfel că, Decembrie emisiunea mi va mai creşte, tot vom avea un spor de cinci miliarde pentru aceşti doi ani.Bineînţeles că în cifra circulaţiei monetare trebue să cuprindem şi moneta metalică, de asemenea în creştere cu peste un miliard în acest răstimp. In sfârşit, pentru ca să ajungem la o apreciere exactă a volumului circulaţiei monetare, ar trebui să ţinem seama şi de cifra depunerilor la vedere la Banca Naţională. Din cauza felului în care această cifră apare în bilanţul Băncii Naţionale, — înglobată în conturile curente ale tezaurului public. — ea n'ar putfei servi la evaluarea empirpţfluiîpl. , Limitându-ne dar numai la volumul circulaţiei monetare efective, avem pentru anul acesta o creştere de vreo trei miliarde şi pentru ultimii doi ani, de şas© miliarde (inclusiv moneta metalică). E un aspect teoretic al chestiunii, pe ca* 1"' minism util de a-1 discuta. Lipsa de numerar practc, constatăm că in acelaş timp în care circulaţia monetară creşte, piaţa suferă de o lipsă acută de numerar, de comprimarea artificială a mijloacelor de plată şi credit. Nu e nevoe să căutăm verificarea acestei afirmaţii în creşterea numărului insolvenţelor, în urcarea dobânzilor şi în înmulţirea cazurilor de lichidări de stocuri şi depozite, la preţuri în scădere, din cauza lipsei de credite Aceste forme de manifestare a lipsei de credite şi a insuficienţei mijloacelor de plată sunt, de obicei luate în seamă de autorităţile noastre, cu mare întârziere- O verificare mult mai uşoară sprijinită pe cifre certe, se poate face urmărind mişcarea conturilor din bilanţurile institutului de emisiune Să luăm ca pildă chiar bilanţul de la 13 Noembrie, în care a apărut şi noua urcare a emisiunei. In primul rând, o constatare surprinzătoare: in acelaş moment în care emisiunea în circulaţie creşte cu 165 milioane, avansurile economice scad cu vreo 75 milioane, portofoliul comercial a trecut dela 6238 milioane la 6172 milioane, iar avansurile pe titluri dela 133 la 125 milioane. Prin urmare, sporul de emisiune nu a fost destinat pieții; dimpotrivă, creditele furnizate acesteia au fost restrânse. Mişcarea sconturilor şi avansurilor De altfel, această discordanţă între mersul emisiunei şi evoluţia avansurilor economice, nu este întâmplătoare. In tot cursul acestui an, ca şi în cursul anului precedent dealtfel, scontul şi avansurile au avut mişcări neînsemnate în jurul acelorași cifre de astăzi, la începutul anului, scontul figura cu 6262 milioane iar avansurile pe titluri cu 213 milioane. Acum, după 11 luni, emisiunea prezintă o creștere de aproximativ două miliarde jumătate iar cele două conturi de credite pentru economia privată, o scădere de peste o sută de milioane. Căror factori se datoreşte creşterea emsiunei, vom arăta mai la vale Deocamdată, trebue să evidenţiem că în realitate nu numai că piaţa n’a beneficiat de sporul de circulaţie şi deci de emisiunea pe care o justifica urcarea preţurilor şi creşterea volumului tranzacţiilor , dar a fost efectiv lipsită de o parte însemnată din propriile ei mijloace financiare-Intr’adevăr, din cauza dependenţei care se face între Plata hnpor-Continuare în pagina 3-a Situaţia sumară a Băncii Naţionale La 131 Noembrie 1938 Situaţia sumară a Băncii Naţionale la 13 Noembrie, faţă de cea din 6 Noembrie, este următoarea: Stocul de aur 16.299.882.544 lei, faţă de 16.299.323.093 lei. Devize rezervate pentru plata importului şi alte plăţi 1.206.639.725 lei, faţă de 1.216.820.931 lei. Devize disponibile în conturi de clearing 1.543.315.885 lei, faţă de 1.823.767.414 Iei. Monedă divizionară 140.233.237 lei, faţă de 56.336.153 lei. Portofoliu comercial 6.172.804.832 lei, faţă d© 6.238.198.329 lei. Portofoliu şi datorii agricole şi urbane 2.021.866.167 lei faţă de 2 miliarde 024.521.854 lei. Bonuri de tezaur gi a statului român pentru pierderi la datoriile agricole şi urbane 5.071.262.057 lei, faţă de 6.511.896.768 Iei. Bilete de bancă în circulaţie 28 miliarde 172.350.940 lei, faţă de 28.008.824.230 lei. Avansuri temporare acordate tezaurului 2 miliarde lei, la ambele date. Datoria statului este aceiaşi: 3 miliarde 618.628.282 lei. Totalul angajamentelor la vedere 40.206.300.344 lei, faţă de 40 miliarde 205.988.929 lei. Raportul între locul de aur şi angajamente: 40,54 la sută, la ambele date. Scontul: 41jum. la sută, Dohâaâ4v 4 imp« la sută» V Schimbarea sistemului de acordare a vizei de transfer înlesniri la lichidarea exporturilor. Scurtarea termenului pentru plăţile comerciale Importul din Franţa este mult îngreuiat din cauza sistemului complicat în care se dă viza specială de transfer la plata mărfurilor importate din Franţa. Această viză specială de transfer care are valabilitate pe 6 luni de zile, a fost prelungită însă in mod tacit şi peste acest term®n, dacă importatorul nu s’a prezentat să depună contravaloarea mărfurilor în lei, la Banca Naţională. Din cauza aceasta, sunt astăzi la Banca Naţională, importante sume blocate pentru lichidarea importului din Franţa, sume de care nimeni nu se poate atinge, fiindcă sunt rezervate pentru plăţile facturilor care au vize, dar pentru care importatorii întârzie să depună sumele de lei necesare, la Banca Naţională Importatorii, cari urmează în ordinea cronologică, »»păta aceste sume, cu tsurile ce le fac. Evident că aceasta cursiune şi asupra exportatorii încasează v porturilor făcute în Frsura leilor ce se depun portatori, dat fiind că ţională nu mai înţeleg scă exporturile din de lei propriu. ■r-’y v ! ,-Vk a portatorii iau mimai valoarea exporturilor miai după ce s’au ad contul special care seia mărfurilor. Acontul ce se plat torilor este astăzi de Pe piaţă fiind însă pital, exportatorii se grea situaţie, deoarec să se lipsească şi de jumătate din capitalul lor investit în exporturile făcute în Franţa. Dealtfel acesta este sistemul şi la exporturile făcute în celelalte ţări, în afară de Angia şi Belgia, unde valoarea exporturilor este achitată în întregime. In afară de faptul că exportatorii se lipsesc de capitalurile investite în exporturi, ei mai au şi riscul fluctuaţiunii cursurilor. La exportul în Franţa, numai acum o lună de zile, diferenţa de curs a fost de circa 12 la sută. Sistemul trebuie neapărat modificat. La această concluzie, au ajuns şi forurile competente. Sau termenul va fi scurtat la viza de transfer cu Anglia, vn. găsi o soluţie, poată primi banii lor mai curând, plătindu-li-se dintr-un fond special. Dupe câte am putut afla, se pare că a fost adoptată prima soluţie şi a- II ii me : se va scurta termenul de plată a mărfurilor cu viza specială de transfer în Franţa. Atât exportatorii cât şi importatorii aşteaptă cu mult interes, noua hotărîre ce se va lua în această privinţă. Oricare va fi soluţia, cert este că o schimbare a sistemului se va face. Nu se poate admite ca exportatorii să fie expuşi fluctuaţiunii de cursuri şi la pierderi de dobânzi pe cari trebue să le plătească la capitalul investit și neîncasat de la exporturi. R-Rd. Piața Bursa Bursa a rămas ceva mai bine dispusă Volumul de operaţiuni, foarte restrâns Valorile cu dobândă Uxă au oscilat neregulat. Renta stabilizării şi desvoltării au câştigat mici diferenţe de curs. Renta exproprierii a cedat dela in jum., la 59, renta înzestrării dela 78 jum., la 78. Acţiunile BNDR au suferit « scădere de 100 puncte, cursul trecând dela 5000, la 490«. Martîiî© industriale, nesoi, în* baia-Valoriie petrolifere au câştigat pe alocuri uşoare plusuri Acţiunile Astra Română s’au ju* cat dela 960 la 980. Uscătoriile dela Galaţi Exportatorii din Galaţi au făcut o intervenţie la Adminstraţia comercială PCA, cerând ca uscătoriile de cereale ce se contruesc acum la Galaţi, să fie dublate faţă de proectul iniţial. Se ştie că s’au comandat două - --naintata de la CTNI PreL..* pentru plata impozitelor cu bonuri de impozit și titluri de rentă Ce prevede decretulege, cum se pot plăti impozitele și amenzile vechi fe dintre stat, diverse al numerar, odată cu efecuarea opera-Ministerul de finanțe a întocmit un decret lege prin care se prelungesc cu încă o lună, adică până la 31 Decembrie 1937, efectele legii pentru lichidarea datoriilor din exerciţii închise (ariera* mâine, te autoritafi şi instituţii* ni publice şi particulare. Decretul lege de mai sus a fost supus semnării M. S. Regelui şi va apare în Monitorul Oficial C Secţiunii de compensare. 3. Prin compensare şi pe cale de ordonanţare cu creanţe proprii din exerciţiile anterioare lui 1934-35, pentru întreaga valoare de 50 la sută din datorie4. Prin compensare şi pe cale de ordonanţe cu creanţe posterioare datei de 1 Aprilie 1934, pentru aceeaşi valoare, adică pentru 50 la sută din debit, chiar când creanţa este deţinită pe cale de cesiune. 5. Impozitele datorate din contravenţiuni, altele decât acelea exceptate de lege (vezi art. 27 din lege), li se aplică exact acelaş tratament arătat la puncele 1, 2, 3 şi 4 de mai sus. 6. Amenzile datorate din contravenţiunile care nu sunt exceptate prin dispoziţiunile legii, vor fi achitate: a) 10 la sută în bonuri sau titluri tranşa B; sau b) 4 la sută în numerar; sau c) 10 la sută prin compensare cu creanţe cesionate, anterioare exerciţiului 1934-35; sau d) 4 la sută prin compensare cu exerciţiul 1934-35 şi Cum se plătesc impozitele vechi impozitele şi amenzile datorate până la 1 ianuarie 1932 La cererea a numeroşi cititori arătăm mai jos din nou modul cum se plătesc impozitele din exerciţii închise de diferite categorii de deficte. Impozitele şi amenzile datorate până la 1 Ianuarie 1932 se plătesc; Impozitele: 1. 20 la sută în numerar; 30 la sută în bonuri de impozite sau titluri tranşa B; 50 la sută se reduce. Exemplu: Contribuabilul X are de plată la percepţia Y, un debit din impozite ce intră in cadrul legii, de lei 90 000, din exerciţiul 1929, la care se adaugă majorările şi dobânzile legale pe anii (1930, 1931, 1932, 1933, 1934, 1935 şi 1936) socotite conform legii de urmărire şi dispoziţiunilor în vigoare dând un total de lei 151.200 adică: ' Impozit le.î^ 90.000 Majorări şi dobânzi leg?'^ M.200 Debitul astfel calculat va chita: eg. , In numerar lei 30.240 es. , „ In efecte, lei 45.36£ 00 ^ Se reduce lei 75-60. Total lei 151.2.' La primirea efectelor va fi “ în plată, se vor lua mă completat? tiunile peste 1000 să f acelea p în titluri de 500 lei; is? p este 500, în titluri de D, dacă se datorează lei , titlu de 1000 și dacă 1430 lei, va da titlul de lei 1500t sau Aceste diferenţe peste 500 1000, până la rotunjirea debitelor, se vor putea plăti de contribuabili şi în numerar, dacă se găseşte ma convenabil acest mod de achitare. Lichidarea debitelor stabilite şi reduse conform calculelor de la punctul 1 de mai sus, se mai poate, face: 2. Prin compensare, pe cale de ordonanţare, cu creanţe proprii din exerciţiile anterioare lui 1934-35, chiar când nute pe cale de cesiune, cest din urmă caz, com se va putea face decât de 30 la sută , restul de 20 la Administraţia comercială P.C.A. a urcat taxele de amestecare la porumb de la 30 bani la un leu pentru mia de kilograme. O precizare Am publicat în numărul nostru cu data de Luni 29 Noembrie, acordul intervenit între guvernul român şi guvernul austriac pentru o compensaţie specială de export de petrol contra import de semifabricate de fier. Trebuie să precizăm că după informaţiile noastre, exportul de petrol va fi făcut de societatea Creditul Minier,, iar importul de semifabricate nu va fi făcut de societatea Reşiţa ci de societatea Industria Sârmei. Devizele negociabile Piaţa devizelor negociabile a fost ori destul de însufleţită-S-au încheiat transacţiuni numeroase, şilingul austriac fiind mult căutat pe piaţă-Marca germană a cotat 36,05— 36,10; şilingul austriac 26,25—26,39; drahma 1,11—1,12; coroana cehoslovacă 5,06—5,07; pengoe 24,80— 24-90; lira otomană 82 şi un sfert până la 82 şi jumătate. Cerealele Piaţa cerealelor se menţine slabă, cu tendinţă susţinută la secară. Austria a început să importe secară, numai din Rusia şi Turcia. Grâul a cotat 49.500 lei vag.; senat fermă: 49 750—50.000 lei.