Argus, decembrie 1937 (Anul 27, nr. 7394-7417)

1937-12-01 / nr. 7394

ANUL XXVII No. 7394 Lumină sănătoasă Consum recrus ABONAMENTE in ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 5 luni 300 „ in străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ 3 lei In ţară. 6 lei in străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERȚUL!» Fondatori S. PAUKER «­ H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantie Haie No. 16 INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director GRIGORE GAFENCU TELEFON 4.05.44 Miercuri 1 Decembrie 1937 [PREFERAT! TOCUL, tCftliONUL NICERNEAIJI PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Curba de sacrificiu Sacrificiul, impus funcţiona­rilor în 1931 în scopul echilibră­rii bugetului, a fost socotit înde­stulător şi desfiinţat printr’un decret lege. Nu vom stărui asupra formei şi a consecinţelor formale la ca­re dă naştere această modifica­re a bugetului în cursul anului. Ne vom opri asupra situaţiu­­nii funcţionarilor în genere şi a­­supra problemei salariaţilor sta­tului. La 1931, când s’a impus, du­pă o curbă de armonizare, şi u­­na de sacrificiu, situaţia func­ţionarilor nu era deloc înflorită re.­fTotuşi guvernul, prins între nevoia de a face faţă angajamen­telor externe ale datoriei publi­ce şi aceia de a-şi plăti perso­nalul, a ales pe cea dintâi şi a sacrificat pe funcţionari şi pe pensionari. Funcţionarii şi pensionarii au fost supuşi, pe de o parte, la o re­ducere parţială de salariu prin cele două cur­be, iar, pe de altă parte, la o reducere radicală prin suspendarea plăţii pe luni deai rândul.­­Era momentul să se hotăras­că radical ce poate şi ce nu poa­te face Statul ca cheltueli de per­sonal. Nimeni nu a avut, însă, cura­jul să pue problema în forma ei adevărată şi cu atât mai pu­ţin să propue şi să încerce o soluţie în sensul descărcării Sta­tului de o bună parte din cheltu­­elile de personal. Funcţionarii, deşi neplătiţi, u­­nii pe câte un an întreg sau chiar mai mult, nu au demisio­nat, ci au continuat să rămâe agăţaţi de bugetul care nu mai avea cu ce îi plăti, aşteptând vremuri mai bune. Lumea politică s’a acuzat re­ciproc de incapacitate în con­ducerea finanţelor Statului invo­când, ca semn bun sau rău pen­tru unii sau pentru alţii, modul cum s’au plătit lefurile şi pensi­ile. Eşirea din această situaţie s’a făcut punând curba de sacrifi­ciu asupra datoriei publice. Cu acest artificiu, s’a putut face faţă situaţiei şi reveni, oarecum, la normal. Căci normal buge­tar, la noi în ţară, înseamnă pla­ta regulată şi întreagă a salarii­lor şi a pensiilor. Curba de sacrificiu impusă a­­supra datoriei publice, mai întâi radical prin suspendarea com­plectă a plăţii întocmai cum plă­tise şi o parte din funcţionari cu un an înainte, şi apoi parţi­al, a dat naştere la tot felul de tratative şi convenţii, care au dus, în sfârşit la stabilizarea unei curbe de reducere a dato­riei publice. Acum ne-am afla la începu­tul perioadei de reparaţiuni, da­că ar fi să judecam după cuprin­sul decretului-lege de ridicare a curbei de sacrificiu funcţionă­resc, fără a ţine socoteală de fap­tul că acest decret a venit odată cu cel de convocare a corpului electoral. De fapt, nu este aşa. Funcţionarilor li se restitue nominal cea ce li s’a luat în 1931 prin curba de sacrificiu, dar, dacă ţinem socoteala de scumpirea vieţii şi de deprecie­rea monedei dela 1931 şi până azi, vedem că ceea ce li s’a luat funcţionarilor la 1931 rămâne bun luat, fiindcă ceea ce li se dă azi, nu compensează nici dife­renţa de scumpere. Sunt vicii organice adânci în alcătuirea finanţelor noastre pu­blice. Dacă problema asanării finan­ţelor ar fi fost serios tratată în­că de la 1931, când împrejurări­le îngăduiau măsuri energice, am fi putut ajunge la descărca­rea bugetului de surplusul de personal, care azi îi mănâncă a­­proape o treime, inutil, şi am fi putut ajunge la reducerea dato­riei publice prin conversiuni şi nu prin tratative şi tranzacţii, de multe ori umilitoare. Problema funcţionarilor tre­­bue pusă la noi comercial, chiar şi pentru Stat.­­ Bugetul trebue să adăpostea­scă numai personalul de care Statul are absolută nevoie, dar pe care să-l plătească cum tre­bue. Lefuri care sunt numai un pre­text pentru a da dreptul unei persoane din slujba Statului să-şi speculeze atribuţiunile, tre­bue să dispară. Sacrificiul cel mare, pe care trebue să-l cerem funcţionari­lor, să nu fie reducerea vieţii lui la mizerie, ci devotamentul şi priceperea deplină în serviciul şi în interesul Statului . A. Corteanui Remizele percepute de bănci exportatorilor şi importatorilor Şefii serviciilor de elevi­ze ale băncilor din Capi­tală, au ţinut cri o consfă­tuire im vederea unifor­mizării remizelor perce­pute exportatorilor şi im­­portatorilor, precum şi curtajului ce se plăteşte agenţilor şi mijlocitori­lor de devize. S-a fixat la 2 lei la mie comisionul perceput ex­portatorilor şi importato­rilor. Curtajul plătit a­­genţilor şi mijlocitorilor, va fi de 50 bani la mie. Circulaţia la peste 28 miliarde Totuşi lipsă de numerar şi de credite Emisiunea Bănci Naţionale a a­­tins un nou record în bilanţul săp­tămânal cu data de 13 Noembrie: de la 28 008 milioane, a trecut la 28172 milioane. Cu acest nou spor, emisiunea prezintă o u­rcare de peste două miliarde jumătate in cursul anului acesta. Aproape cu tot atât a crescut şi in întreg anul precedent, astfel că, Decembrie emisiunea mi va mai creşte, tot vom avea un spor de cinci miliarde pentru aceşti doi ani.Bine­înţeles că în cifra circula­ţiei monetare trebue să cuprindem şi moneta metalică, de asemenea în creştere cu peste un miliard în a­­cest răstimp. In sfârşit, pentru ca să ajungem la o apreciere exactă a volumului circulaţiei monetare, ar trebui să ţinem seama şi de cifra depunerilor la vedere la Banca Na­ţională. Din cauza felului în care acea­stă cifră apare în bilanţul Băncii Naţionale, — înglobată în contu­rile curente ale tezaurului public. — ea n'ar putfei servi la evaluarea e­m­pirpţfluiîpl. , Limitându-ne dar numai la volu­mul circulaţiei monetare efective, avem pentru anul acesta o creştere de vreo trei miliarde şi pentru ulti­­mii doi ani, de şas© miliarde (in­clusiv moneta metalică). E un aspect teoretic al chestiu­nii, pe ca* 1"' mi­nism util de a-1 dis­cuta. Lipsa de numerar practc, constatăm că in acelaş timp în care circulaţia monetară creşte, piaţa suferă de o lipsă a­­cută de numerar, de comprimarea artificială a mijloacelor de plată şi credit. Nu e nevoe să căutăm verifica­rea acestei afirmaţii în creşterea numărului insolvenţelor, în urcarea dobânzilor şi în înmulţirea cazu­rilor de lichidări de stocuri şi de­­pozite, la preţuri în scădere, din cauza lipsei de credite­ Aceste forme de manifestare a lipsei de credite şi a insuficienţei mijloacelor de plată sunt, de obicei luate în seamă de autorităţile noa­stre, cu mare întârziere- O verificare mult mai uşoară sprijinită pe cifre certe, se poate face urmărind mişcarea conturi­lor din bilanţurile institutului de emisiune­ Să luăm ca pildă chiar bilanţul de la 13 Noembrie, în care a apărut şi noua urcare a emisiunei. In primul rând, o constatare sur­prinzătoare: in acelaş moment în care emisiunea în circulaţie creşte cu 165 milioane, avansurile econo­mice scad cu vreo 75 milioane, portofoliul comercial a trecut dela 6238 milioane la 6172 milioane, iar avansurile pe titluri dela 133 la 125 milioane. Prin urmare, sporul de emisiune nu a fost destinat pieții; dimpotrivă, creditele furnizate acesteia au fost restrânse. Mişcarea sconturilor şi avansurilor De altfel, această discordanţă între mersul emisiunei şi evoluţia avansurilor economice, nu este în­tâmplătoare. In tot cursul acestui an, ca şi în cursul anului precedent dealtfel, scontul şi avansurile au avut miş­cări neînsemnate în jurul acelorași cifre de astăzi, la începutul anu­lui, scontul figura cu 6262 milioane iar avansurile pe titluri cu 213 mi­lioane. Acum, după 11 luni, emisi­unea prezintă o creștere de apro­ximativ două miliarde jumătate iar cele două conturi de credite pentru economia privată, o scă­dere de peste o sută de milioane. Căror factori se datoreşte creş­terea emsiunei, vom arăta mai la vale­ Deocamdată, trebue să evi­denţiem că în realitate nu numai că piaţa­ n’a beneficiat de sporul de circulaţie şi deci de emisiunea pe care o justifica urcarea preţurilor şi creşterea volumului tranzacţiilor , dar a fost efectiv lipsită de o parte însemnată din propriile ei mijloace financiare-Intr’adevăr, din cauza dependen­ţei care se face între Plata hnpor-Continuare în pagina 3-a Situaţia sumară a Băncii Naţionale La 131 Noembrie 1938 Situaţia sumară a Băncii Naţio­­nale la 13 Noembrie, faţă de cea din 6 Noembrie, este următoarea: Stocul de aur 16.299.882.544 lei, faţă de 16.299.323.093 lei. Devize rezervate pentru plata im­portului şi alte plăţi 1.206.639.725 lei, faţă de 1.216.820.931 lei. Devize disponibile în conturi de clearing 1.543.315.885 lei, faţă de 1.823.767.414 Iei. Monedă divizionară 140.233.237 lei, faţă de 56.336.153 lei. Portofoliu comercial 6.172.804.832 lei, faţă d© 6.238.198.329 lei. Portofoliu şi datorii agricole şi ur­bane 2.021.866.167 lei faţă de 2 mi­liarde 024.521.854 lei. Bonuri de tezaur gi a statului ro­­mân pentru pierderi la datoriile a­­gricole şi urbane 5.071.262.057 lei, faţă de 6.511.896.768 Iei. Bilete de bancă în circulaţie 28 miliarde 172.350.940 lei, faţă de 28.008.824.230 lei. Avansuri temporare acordate te­­zaurului 2 miliarde lei, la ambele date. Datoria statului este aceiaşi: 3 miliarde 618.628.282 lei. Totalul angajamentelor la vedere 40.206.300.344 lei, faţă de 40 mili­arde 205.988.929 lei. Raportul între­­ locul de aur şi angajamente: 40,54 la sută, la am­bele date. Scontul: 41jum. la sută, Dohâaâ4v 4 imp« la sută» V Schimbarea sistemului de acordare a vizei de transfer înlesniri la lichidarea exporturilor. Scurtarea terme­nului pentru plăţile comerciale Importul din Franţa este mult îngreuiat din cauza sistemului com­plicat în care se dă viza specială de transfer la plata mărfurilor importate din Franţa. Această viză specială de trans­fer car­e are valabilitate pe 6 luni de zile, a fost prelungită însă in mod tacit şi peste acest term®n, dacă importatorul nu s’a prezentat să depună contra­valoarea mărfu­rilor în lei, la Banca Naţională. Din cauza aceasta, sunt astăzi la Banca Naţională, importante su­me blocate pentru lichidarea im­portului din Franţa, sume de care nimeni nu se poate atinge, fiindcă sunt rezervate pentru plăţile facturi­lor care au vize, dar pentru care im­­portatorii întârzie să depună su­mele de lei necesare, la Banca Na­ţională Importatorii, cari urmează în ordinea cronologică, »»­păta aceste sume, cu t­surile ce le fac. Evident că aceasta cursiune şi asupra ex­portatorii încasează v porturilor făcute în Fr­sura leilor ce se depun portatori, dat fiind că ţională nu mai înţeleg scă exporturile din de lei propriu. ■r-’y­­ v ! ,-Vk a portatorii iau mimai valoarea exporturilor miai după ce s’au ad contul special care sei­­a mărfurilor. Acontul ce se plat torilor este astăzi de Pe piaţă fiind însă pital, exportatorii se grea situaţie, deoarec să se lipsească şi de jumătate din capitalul lor investit în exporturile făcute în Franţa. Dealtfel acesta este sistemul şi la exporturile făcute în celelalte ţări, în afară de Angia şi Belgia, unde valoarea exporturilor este a­chitată în întregime. In afară de faptul că exportato­rii se lipsesc de capitalurile inves­tite în exporturi, ei mai au şi ris­cul fluctuaţiunii cursurilor. La exportul în Franţa, numai a­­cum o lună de zile, diferenţa de curs a fost de circa 12 la sută. Sistemul trebuie neapă­rat modificat. La această concluzie, au ajuns şi fo­rurile competente. Sau ter­menul va f­i scurtat la viza de transfer cu Anglia, vn. găsi o soluţie, poată primi banii lor mai curând, plătindu-li-se din­tr-un fond special. Dupe câte am putut a­­f­la, se pare că a fost adop­tată prima soluţie şi a- II ii me : se va scur­ta ter­menul de plată a mărfuri­lor cu viza specială de transfer în Franţa. Atât exportatorii cât şi importa­torii aşteaptă cu mult interes, noua hotărîre ce se va lua în această privinţă. Oricare va fi soluţia, cert este că o schimbare a sistemului se va face. Nu se poate admite ca expor­tatorii să fie expuşi fluctuaţiunii de cursuri şi la pierderi de dobânzi pe cari trebue să le plătească la capitalul investit și neîncasat de la exporturi. R-­Rd. P­iața Bursa Bursa a rămas ceva mai bine dispusă­ Volumul de operaţiuni, foarte re­strâns Valorile cu dobândă Uxă au os­cilat neregulat. Renta stabilizării şi desvoltării au câştigat mici diferenţe de curs. Renta exproprierii a cedat dela in jum., la 59, renta înzestrării dela 78 jum­., la 78. Acţiunile B­­ND­R­ au suferit « scădere de 100 puncte, cursul tre­­când dela 5000, la 490«. Martîiî© industriale, nes­oi,­­ în* baia-Valoriie petrolifere au câştigat pe alocuri uşoare plusuri Acţiunile Astra Română s’au ju* cat dela 960 la 980. Uscătoriile dela Galaţi Exportatorii din Galaţi au făcut o intervenţie la Adminstraţia co­mercială P­­C­­A­, cerând ca uscă­toriile de cereale ce se contruesc acum la Galaţi, să fie dublate faţă de proectul iniţial. Se ştie că s’au comandat două - --naintata de la CTNI PreL..* pentru plata impozitelor cu bonuri de impozit și titluri de rentă Ce prevede decretulege, cu­m se pot plăti impozitele și amenzile vechi fe­ dintre stat, diverse al numerar, odată cu efecuarea opera-Ministerul de finanțe a întocmit un decret lege prin care se prelungesc cu încă o lună, adică pâ­nă la 31 Decembrie 1937, efectele legii pentru li­chidarea datoriilor din exerciţii închise (ariera* mâine, te autoritafi şi instituţii* ni publice şi particulare. Decretul lege de mai sus a fost supus semnării M. S. Regelui şi va apare în Monitorul Oficial C Sec­ţiunii de compensare. 3. Prin compensare şi pe cale de ordonanţare cu crean­ţe proprii din exerciţiile anterioare lui 1934-35, pentru întreaga valoare de 50 la sută din datorie­4. Prin compensare şi pe cale de ordonanţe cu crean­­ţe posterioare datei de 1 Aprilie 1934, pentru aceeaşi valoare, adică pentru 50 la sută din debit, chiar când creanţa este deţinită pe cale de cesiune. 5. Impozitele datorate din contra­­venţiuni, altele decât acelea excep­tate de lege (vezi art. 27 din lege), li se aplică exact acelaş tratament arătat la puncele 1, 2, 3 şi 4 de mai sus. 6. Amenzile datorate din contra­­venţiunile care nu sunt exceptate prin dispoziţiunile legii, vor fi a­­chitate: a) 10 la sută în bonuri sau ti­tluri tranşa B; sau b) 4 la sută în numerar; sau c) 10 la sută prin compensare cu creanţe cesionate, anterioare exerciţiului 1934-35; sau d) 4 la sută prin compensare cu exerciţiul 1934-35 şi Cum se plătesc impozitele vechi impozitele şi amenzile datorate până la 1 ianuarie 1932 La cererea a numeroşi cititori ară­­tăm mai jos din nou modul cum se plătesc impozitele din exerciţii închise de diferite categorii de deficte. Impozitele şi amenzile datorate până la 1 Ianuarie 1932 se plătesc; Impozitele: 1. 20 la sută în numerar; 30 la sută în bonuri de impo­zite sau titluri tranşa B; 50 la sută se reduce. Exemplu: Contribuabilul X are de plată la percepţia Y, un deb­it din impozite ce intră in cadrul le­gii, de lei 90 000, din exerciţiul 1929, la care se adaugă majorările şi dobânzile legale pe anii (1930, 1931, 1932, 1933, 1934, 1935 şi 1936) socotite conform legii de urmărire şi dispoziţiunilor în vigoare dând un total de lei 151.200 adică: ' Impozit le.î^ 90.000 Majorări şi dobânzi leg?'^ M.200 Debitul astfel calculat va chita: eg. , In numerar lei 30.240 es. , „ In efecte, lei 45.36£ 00 ^ Se reduce lei 75-60. Total lei 151.2.' La primirea efectelor va fi “ în plată, se vor lua mă completat? tiunile peste 1000 să f acelea p în titluri de 500 lei; is? p es­­­te 500, în titluri de D, dacă se datorează lei , titlu de 1000 și dacă 1430 lei, va da titlul de lei 1500t sau Aceste diferenţe peste 500 1000, până la rotunjirea debitelor, se vor putea plăti de contribuabili şi în numerar, dacă se găseşte ma convenabil acest mod de achitare. Lichidarea debitelor stabilite şi reduse conform calculelor de la punctul 1 de mai sus, se mai poate, face: 2. Prin compensare, pe cale de ordonanţare, cu creanţe proprii din exerciţiile anterioare lui 1934-35, chiar când nute pe cale de cesiune, cest din urmă caz, com­ se va putea face decât de 30 la sută , restul de 20 la Administraţia comercia­lă P.C.A. a urcat taxele de amestecare la porumb de la 30 bani la un leu­ pentru mia de kilograme. O precizare Am publicat în numărul nostru cu data de Luni 29 Noembrie, a­­cordul intervenit între guvernul ro­mân şi guvernul austriac pentru­ o compensaţie specială de export de petrol contra import de semifabri­cate de fier. Trebuie să precizăm că după informaţiile noastre, exportul de petrol va fi făcut de societatea Cre­ditul Minier,, iar importul de semi­fabricate nu va fi făcut de socie­tatea Reşiţa ci de societatea Indus­tria Sârmei. Devizele negociabile Piaţa devizelor negociabile a fost ori destul de însufleţită-S-au încheiat transacţiuni nume­roase, şilingul austriac fiind mult căutat pe piaţă-Marca germană a cotat 36,05—­ 36,10; şilingul austriac 26,25—26,39; drahma 1,11—1,12; coroana ceho­slovacă 5,06—5,07; pengoe 24,80— 24-90; lira otomană 82 şi un sfert până la 82 şi jumătate. Cerealele Piaţa cerealelor se menţine sla­bă, cu tendinţă susţinută la secară. Austria a început să importe se­cară, numai din Rusia şi Turcia. Grâul a cotat 49.500 lei vag.; se­­nat fermă: 49­ 750—50.000 lei.

Next