Argus, ianuarie 1938 (Anul 28, nr. 7418-7440)

1938-01-01 / nr. 7418

NOUL MODUL 8 CILINDRI Ford Raf 8-A1? * Bacntețu, FALATUL CICLOP Telefon 209.94, m.« ei«« ABONAMENTE In țară lîn an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 ' „ 3 lei In fără. 6 lei In străinătate Ordinul de zi către armată al cHuî M ’ erai I. Antonescu Confrtar ştirilor răspân­dite, Bursa va fi deschisă Luni 3 Ianuarie şi Marţi 4 Ianuarie 1938. De Miercuri 5 Ianurie 1938 (Ajunul Bobotez® sărbătoare legală), Bursa va fi închisă până Luni 10 Ianuarie 1938, orele o­­­bişnuite. ANUL XXVII No. 7418 12 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile­le. 15 INDUSTRIE­ şi FINANŢE! Director GRIGORE GAFENCU TELEFON 3.05­4 4 Sâmbătă 1 ianuarie 1058 Mai multă lumină Mai puţină cheltuială ! PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Sănătate I­ B33ESMH 1 Ianuarie, întâia zi a unui an nou, o zi de daruri şi de urări, de bucurii şi de nădejdi De cum te scoli şi până în noapte, nu auzi decât: la mulţi ani! Iţi urează copilaşii cu sor­cova, cei cari aruncă grâu pe tine, ca să o duci numai în bel­şug, poştaşii, măturătorul, lam­pagiul, vardistul stradei. Iţi u­­rează să fii fericit, chiar şi acei cari nu ar vrea să te vadă feri­cit. Primeşti daruri, dacă pri­meşti,­ dar stai şi tu toată ziua cu mâna în buzunar. Urări şi daruri însă, nu se fac numai de Anul Nou. Urările curg în toate zilele anului. Bu­nă dimineaţa e o urare, poftă buf­ă, alta. Mulţămesc nu în­seamnă decât, la mulţi ani. Noroc şi sănătate, umblă Sănătos, să ne vedem cu bine, noapte bună, vise plăcute, sunt urări pe care le auzi şi le faci în fiecare zi. Romanii se întâmpinau dimi­neaţa cu Ave, _ salut, bună ziua. Seara cu Salve —salut La despărţire, cu Vale, __ fii‘să­nătos, adio. Cei mici salutau pe cei mari. Dar şi cei mari salutau uneori pe cei mici; când erau alegeri, gadueli şi dragoste • gători, umblau pe s', reau înaintea cetăţenii’ ceau urările cele ma! nu se sfiau să Ie pi mâinile. După alegeri ba boierul. De cele n­ori nu le mai întindea n Urările erau însoţit la zile mari, de Roma ei* *a în fljar cel • 'miig dădea r gostei celei mai mar Martjai spune: „Nu po(i în nici, u. sus, să scapi de pupi prese, te înghesue, i se aruncă asupra ta, a­­colo. peste tot. în orih^ ulcerul care se ic. nici cioa'să,... nici pecingine. mucii care-ţi curg, nimic n. pâră- De ti-e cald, de ti-'e ! te păstrezi pentru sărutul n­e tot ma : nu vei fi mai puţin, pat. Gluga care îţi acoperă pul. pieile, perdelele lectice, toată grija cu care le-ai mprel­nat, toate sunt ca şi nimic. Nu „ crăpătură prin care să nu se stre­coare un pupăcios. „Ia-­i nădejdea că Tribunalul, Consulatul, frica de nuiele sau de bâta sdravănă a lictorului cu vo­cea lui spartă, pot lua la goană pe cine vrea să te pupe• Poţi fi ma­re, a tot­puternic la Tribunal, sau să împărţi dreptatea,un pupăcios va seri şi peste unul şi peste al­tul- Te va săruta chiar dacă te scutură frigurile şi plângi, te va săruta chiar când căşti» când te îmbăiezi..­”. Grecii aveau trei urări: bucu­rie, sănătate, prosperitate. Se întâmpinau cu bucurie, veselie şi prietenii, şi necunoscuţii, cari nu se văzuseră niciodată. La despărţire se spunea ace­­eaş formulă: bucurie,­­veselie Mai târziu, s’a statornicit timpul anume pentru fiecare din aces­te salutări. Era o greşeală, o greşeală aproape de neiertat să spui dimineaţa sănătate, în loc de bucurie. Lucian, ducându-se în casa unui grec, mare bogătaş şi om de seamă, greşeşte salu­tul. Iată cum povesteşte el în­tâmplarea: „...Venisem să te salut de dimi­neaţă, şi în loc să-­i spun, cum s’ar fi cuvenit, salutul obişnuit, ţi-am spus SANATATE. Această urare nu e totuşi aducătoare de rele, dar nu era făcută la vremea ei, fiindcă nu e potrivită diminea­ţa. De abia am scăpat cuvântul şi zăpăcit- mă roşii şi-mi ieşi nădu­­şeala în obraz. Mă simţii într'o mare încurcătură. Acei cari erau de faţă îşi vor fi închipuit, cu destulă dreptate, unii că eram ne­bun, alţii că bătrâneţea mă face să vorbesc anapoda, alţii că a­­veam creerul tulbure de la vinul­ Wol pe care ii băusem ‘n ajun”. La noi e ca la Romani. An Nou, fără pupături, nu e An Nou. Nici ,,pecinginea“, nici bu­zele femeilor, roşite ca ouăle de Paşti şi lucioase, — de Ce o fi, crezând ele că aşa sunt frumoa­­­se? — nu te împiedică să săru­ţi şi să fii sărutat. Şi urarea e: La mulţi ani, Cu sănătate. ^ 1 Sănătate ’n casă , boieri, dumneavoastră tot cu voie bună la anul Ia mulţi ani. ŞiLa mulţi ani cu bine şi cu sănătate, boieri dumneavoastră• Sănătate e dar o urare veche. Lucian spune că Pitagora îşi începea scrisorile cu:­ Sănătate. iar Simonide, în­ cântecele lui, preamăreşte Sănătatea, cel din­tâi dintre bunuri, după care vi­ne frumuseţea, şi apoi e rândul averei. Când îţi spune cineva, ia mulţi ani, e o urare, numai o urare. Dar când îţi zice sănătate, să fi sănătos, îţi atrage luarea a­­minte asupra sănătăţii tale. Scsitul h­âţuitaiu a mnisia­niei aduce la cunoştinţa exportatorilor de grâu, câ va plăti prima economică la grâu pentru exporturi­le făcute în intervalul de la 1O Decembrie 1937 la 1O Ianuarie 1938, pe baza Piaţa în 1937 n’a fost statornică cu negustorimea din Bucureşti. Vân­zarea la unele produse s’a urcat foarte mult pentru ca la altele să se reducă uneori chiar la jumătate. Fiecare categorie de negustori dă altă explicaţie faptului. Trebuie însă să admitem că negustorii cari au făcut afaceri proaste au avut de suferit de pe urma hărţuelilor la care-i supun autorităţile din ce în ce mai mult. Iar când pe lângă şicană şi taxe de tot felul care determină scum­Pentru postăvarii anul 1937 a fost un an rău. Cercurile de branşă explică regresu­l vânzării, — cu 40 la sută fată de 1936, — ca urmare a scumpirii mărfii- La aceasta sa adăugat și capriciile timpului care n’a favorizat vânzarea sezonieră. In ultimele lumi ale anului s’a ob­ceniTicaieior eunerate de Oficiul Centra! pentru vn­­tcrificarea grâului, in con­formitate cu Decizia mi­nisterială nr. 278566 pu­blicată în Monitorul Ofi­cial Nr. 286 din 16 Decem­­brie 1937. Situaţie grea, dar mai puţin în­grijorătoare ca la postavuri s’a în­registrat şi la vânzarea diferitelor produse textile. Vânzarea a fost cu 18*/o mai redusă faţă de anul tre­cut. Pare că puterea de cumpărare a masselor a scăzut simţitor. Nu e mai puţin însă adevărat că şi pre­turile s’au urcat simţitor­­ Confecţiuni Magazinele de confecţiuni au fă­cut afaceri bune. Vânzarea, în nu­merar, a crescut cu 12% faţă de anul trecut, iar cantitativ cu 25%. Dacă postăvarii au făcut afaceri (Continuare în pag. 2-a) * ** m Postăvarii pirea mărfii, se întâmplă să fie şi un anotimp neprielnic vânzării, a­­tunci situaţia e într’adevăr grea. Am stat de vorbă cu reprezentan­ţii autorizaţi a numeroase categorii de negustori şi am făcut mediile vânzărilor pe 1937 şi 68 diferite ca­se de comerţ din Capitală, faţă de vânzările aceloraşi case în 1936. Am obţinut următoarele cifre, în procente evaluate de persoane a căror competenţă nu poate fi pusă la îndoială : Procentele in plus sau minus realizate la vânzările în 1937 faţă de 1936 Piaţa Capitalei în 1937 Cât şi Cum s’a vândut în cursul anului expirat . Câteva doleanţe negustoreşti pentru anul care vine Plata primelor la grâu Banca Naţională a României ne trimite următorul Comunicat in­servat o stare de vădită nervozi­tate printre negustorii de postav, ca urmare a dificultăţilor prin care au trecut în cursul anului. Rămâne de văzut dacă sezonul de iarnă în curs şi apropiatul sezon de primăvară va recompensa Pier­derile suferite. Altminteri comerţul de postavuri se va găsi la greu impas. Textile in general 99ARGUS ftft­ureaza­m cititorilor şi abonafilor săi ! UN AN DE PROSPERITATE!­I ŞI LINIŞTE Cauciuc Restaurante Papetărie Cremă de ghete vinuri Electrice Confecţii Coloniale + 50% + 35% + 22% + 18% + 17% 16% 12% 10% + + + Postăvarii Galanterie încălţăminte Textile din­ Cărţi Lemne Fier — 40% — 30’/o — 20% — 18% — 18% — 12% staționar Situaţia agricolă în ţară Câmpul e acoperit.­Perspective bune pentru grâu In urma ninsoarei căz­u­­te în ultimele zile, cu tot viscolul care a bântuit câmpul e acoperit cu un strat suficient de zăpadă pentru a preveni o even­tuală degerare a semănă­turilor. Până în momen­tul de faţă perspectivele pentru arăţi­ sunt din cele mai favorabile. Culturile de rapiță de asemeni nau suferit de pe urma aeru­lui. LIPSA DE SAMANŢA O problemă importantă şi fie care va trebui să se ocupe noul ministru al a­­griculturii e acea a lipsei de sămânţă suficientă pen­tru însămânţările din pri­măvară ca orz, ovăz şi po­rumb. După cum se ştie porum­bul a dat o recoltă def­ici­­tară şi de proastă calita­te. În multe regiuni se sim­te nevoia imperioasă de schimbare a seminţei. Suprafaţa însămânţată cu grâu în toamna asta e cu 10 la sută mai mare ca cea din anul precedent. Cuvântul M. S. Regelui Carol al l­-lea, Marele S­trăjer, către străjerii țării cu ocazia Anului Nou 1938 înalt Ordin de zi 1 Ianuarie 1938 Privind cu deosebită dragoste spre tineretul tării mele sunt fe­ricit a constata progresele mari ce Ie-a făcut străjeria în anul ce a trecut. Această nouă şi întăritoare e­­ducaţie a tinerelor generaţii este o chezăşie sigură a unei desvol­­tări rodnice a României de mâine. Călăuziţi şi însufleţiţi în fiece clipă de deviza străjerilor „Cre­dinţă şi Muncă pentru Ţară şi Rege” trebue să fiţi conştienţi că îndepliniţi o sfântă datorie că­tre Patrie şi Neam­ Cu adâncă încredere în stră­­jeri, la acest început de an, care doresc să fie cât mai rodnic în realizări folositoare României, u­­rez tuturor din „Straja Ţării’. La mulţi ani. Sănătate! CAROL II ă scumpire a vi ostoiwsS pe luna De c «f? T wmpărători mai .pu(in. Cereri de i­arfuri eftine- Negustorii au avut i V s* se ia lâ«gă. ffn.desant estes că Până și pirHa Rentară a î­­t mai puţin activă' de explic. feAomfin greii i _ luna când, prin i A L1MINTE Zaftă» 'Sucre. . „ , Ot@Z biz . ,«■*. , , , , Calea, Cafe '. . , . . . Ceai Thé ... . r . Măsline Olives, Fasole Hab­eets . . , , Malai Farine de a . Făină de grâu Fife„‘V­iroment . . . noe / , Cartofi Pomme de • ,, Din tabloul de mai sus reese că produsele alimentare s’au scumpit de 37,07 ori fată de luna August 1916 — îmbrăcămintea s’a scumpit de 44,10 ori faţă de luna August 1916 ; diversele s’au scumpit de 36,77 ori faţă de’ aceiaşi lună. Prin urmare, costul vieţii la Bu­cureşti a fost la sfârşitul lunii Oc­tombrie de 39,49 ori mai scump ca în Iu 1916, faţă de 39,31 Noembrie, de 39,23 Octombrie, de 38,91 1 Septembrie, 38,66 or August 1937, 38,27 ori î 37,94 ori în luna Iunie, na Mai, 36,95 ori în­­ 36,33 ori in bina Ii 35,72 în luna Decemb 34,46 ori în bina Dei­e a fost i numai ,, -‘dinţa noa­,% ...... . cinstea noa­stră nîm­c crifîciul nostru sunt şi vor fi o "chezăşie că noi şi acei ce ne vor urma în rânduri, vor şti să sufere, să lupte şi să moară pen­tru o credinţă şi pentru o ţară sub o singură conducere şi după­ un singur imbold, acela al Regelui. Trăiască Majestatea Sa Regele Carol II! ______________________ Revizuirea medicilor şi farmaciştilor proveniţi din străinătate O statistică a grâului pe pieţele mondiale Dupa „Welt Wirtschafts-Woche” I centre ale lumii a fost următoarea evoluţa culturii de grâu în diferitele­­ ultimii ani: Supr. de cultură (mii. ha) 1 Printr’un jurnal consi­liul de de miniştrii a hotă­rât revizuirea tuturor di­plomelor de medici şi far­macişti provenite de la fa­cultăţile străine. In con­secinţă toţi medicii şi far­maciştii cari începând din 1919 au obţinut diplom­me de la vreuna din uni­versităţile străine vor fi obligaţi să le prezinte mi­nisterului spre revizuire. Inspectoratele sanitare regionale au primit ins­trucţiuni în această pri­vinţă. ii iim.i————— coloană priveşte Europa, A i­aloană America de Nord; A» Producţia Prod. Ia ha trei pană lumea întreagă* • -—W— ______ 28-9­ 34-7 101.3 365 358 1022 12-6 10.3 10.1 30-7 344 103.8 391 347 1055 12.7 10.1 10.2 30.5 35.0 105-6 405 330 1049 13.3 94 9-9 31.5 31.1 101-6 475 231 1040 15.1 74 10-2 31.4 27-9 98.5 421 222 953 134 8.0 9.7 319 31.1 100.0 429 251 970 13.4 8-1 9.7 31.6 30-7 100.6 404 238* 959 12.8 7-8 9.5 30-5 38.6 108.2 410 ■ 01­ 1297 1045 134 7.7 9.6 •­*

Next