Argus, ianuarie 1938 (Anul 28, nr. 7418-7440)
1938-01-01 / nr. 7418
NOUL MODUL 8 CILINDRI Ford Raf 8-A1? * Bacntețu, FALATUL CICLOP Telefon 209.94, m.« ei«« ABONAMENTE In țară lîn an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 ' „ 3 lei In fără. 6 lei In străinătate Ordinul de zi către armată al cHuî M ’ erai I. Antonescu Confrtar ştirilor răspândite, Bursa va fi deschisă Luni 3 Ianuarie şi Marţi 4 Ianuarie 1938. De Miercuri 5 Ianurie 1938 (Ajunul Bobotez® sărbătoare legală), Bursa va fi închisă până Luni 10 Ianuarie 1938, orele obişnuite. ANUL XXVII No. 7418 12 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miilele. 15 INDUSTRIE şi FINANŢE! Director GRIGORE GAFENCU TELEFON 3.054 4 Sâmbătă 1 ianuarie 1058 Mai multă lumină Mai puţină cheltuială ! PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Sănătate I B33ESMH 1 Ianuarie, întâia zi a unui an nou, o zi de daruri şi de urări, de bucurii şi de nădejdi De cum te scoli şi până în noapte, nu auzi decât: la mulţi ani! Iţi urează copilaşii cu sorcova, cei cari aruncă grâu pe tine, ca să o duci numai în belşug, poştaşii, măturătorul, lampagiul, vardistul stradei. Iţi urează să fii fericit, chiar şi acei cari nu ar vrea să te vadă fericit. Primeşti daruri, dacă primeşti, dar stai şi tu toată ziua cu mâna în buzunar. Urări şi daruri însă, nu se fac numai de Anul Nou. Urările curg în toate zilele anului. Bună dimineaţa e o urare, poftă bufă, alta. Mulţămesc nu înseamnă decât, la mulţi ani. Noroc şi sănătate, umblă Sănătos, să ne vedem cu bine, noapte bună, vise plăcute, sunt urări pe care le auzi şi le faci în fiecare zi. Romanii se întâmpinau dimineaţa cu Ave, _ salut, bună ziua. Seara cu Salve —salut La despărţire, cu Vale, __ fii‘sănătos, adio. Cei mici salutau pe cei mari. Dar şi cei mari salutau uneori pe cei mici; când erau alegeri, gadueli şi dragoste • gători, umblau pe s', reau înaintea cetăţenii’ ceau urările cele ma! nu se sfiau să Ie pi mâinile. După alegeri ba boierul. De cele nori nu le mai întindea n Urările erau însoţit la zile mari, de Roma ei* *a în fljar cel • 'miig dădea r gostei celei mai mar Martjai spune: „Nu po(i în nici, u. sus, să scapi de pupi prese, te înghesue, i se aruncă asupra ta, acolo. peste tot. în orih^ ulcerul care se ic. nici cioa'să,... nici pecingine. mucii care-ţi curg, nimic n. pâră- De ti-e cald, de ti-'e ! te păstrezi pentru sărutul ne tot ma : nu vei fi mai puţin, pat. Gluga care îţi acoperă pul. pieile, perdelele lectice, toată grija cu care le-ai mprelnat, toate sunt ca şi nimic. Nu „ crăpătură prin care să nu se strecoare un pupăcios. „Ia-i nădejdea că Tribunalul, Consulatul, frica de nuiele sau de bâta sdravănă a lictorului cu vocea lui spartă, pot lua la goană pe cine vrea să te pupe• Poţi fi mare, a totputernic la Tribunal, sau să împărţi dreptatea,un pupăcios va seri şi peste unul şi peste altul- Te va săruta chiar dacă te scutură frigurile şi plângi, te va săruta chiar când căşti» când te îmbăiezi..”. Grecii aveau trei urări: bucurie, sănătate, prosperitate. Se întâmpinau cu bucurie, veselie şi prietenii, şi necunoscuţii, cari nu se văzuseră niciodată. La despărţire se spunea aceeaş formulă: bucurie,veselie Mai târziu, s’a statornicit timpul anume pentru fiecare din aceste salutări. Era o greşeală, o greşeală aproape de neiertat să spui dimineaţa sănătate, în loc de bucurie. Lucian, ducându-se în casa unui grec, mare bogătaş şi om de seamă, greşeşte salutul. Iată cum povesteşte el întâmplarea: „...Venisem să te salut de dimineaţă, şi în loc să-i spun, cum s’ar fi cuvenit, salutul obişnuit, ţi-am spus SANATATE. Această urare nu e totuşi aducătoare de rele, dar nu era făcută la vremea ei, fiindcă nu e potrivită dimineaţa. De abia am scăpat cuvântul şi zăpăcit- mă roşii şi-mi ieşi năduşeala în obraz. Mă simţii într'o mare încurcătură. Acei cari erau de faţă îşi vor fi închipuit, cu destulă dreptate, unii că eram nebun, alţii că bătrâneţea mă face să vorbesc anapoda, alţii că aveam creerul tulbure de la vinul Wol pe care ii băusem ‘n ajun”. La noi e ca la Romani. An Nou, fără pupături, nu e An Nou. Nici ,,pecinginea“, nici buzele femeilor, roşite ca ouăle de Paşti şi lucioase, — de Ce o fi, crezând ele că aşa sunt frumoase? — nu te împiedică să săruţi şi să fii sărutat. Şi urarea e: La mulţi ani, Cu sănătate. ^ 1 Sănătate ’n casă , boieri, dumneavoastră tot cu voie bună la anul Ia mulţi ani. ŞiLa mulţi ani cu bine şi cu sănătate, boieri dumneavoastră• Sănătate e dar o urare veche. Lucian spune că Pitagora îşi începea scrisorile cu: Sănătate. iar Simonide, în cântecele lui, preamăreşte Sănătatea, cel dintâi dintre bunuri, după care vine frumuseţea, şi apoi e rândul averei. Când îţi spune cineva, ia mulţi ani, e o urare, numai o urare. Dar când îţi zice sănătate, să fi sănătos, îţi atrage luarea aminte asupra sănătăţii tale. Scsitul hâţuitaiu a mnisianiei aduce la cunoştinţa exportatorilor de grâu, câ va plăti prima economică la grâu pentru exporturile făcute în intervalul de la 1O Decembrie 1937 la 1O Ianuarie 1938, pe baza Piaţa în 1937 n’a fost statornică cu negustorimea din Bucureşti. Vânzarea la unele produse s’a urcat foarte mult pentru ca la altele să se reducă uneori chiar la jumătate. Fiecare categorie de negustori dă altă explicaţie faptului. Trebuie însă să admitem că negustorii cari au făcut afaceri proaste au avut de suferit de pe urma hărţuelilor la care-i supun autorităţile din ce în ce mai mult. Iar când pe lângă şicană şi taxe de tot felul care determină scumPentru postăvarii anul 1937 a fost un an rău. Cercurile de branşă explică regresul vânzării, — cu 40 la sută fată de 1936, — ca urmare a scumpirii mărfii- La aceasta sa adăugat și capriciile timpului care n’a favorizat vânzarea sezonieră. In ultimele lumi ale anului s’a obceniTicaieior eunerate de Oficiul Centra! pentru vntcrificarea grâului, in conformitate cu Decizia ministerială nr. 278566 publicată în Monitorul Oficial Nr. 286 din 16 Decembrie 1937. Situaţie grea, dar mai puţin îngrijorătoare ca la postavuri s’a înregistrat şi la vânzarea diferitelor produse textile. Vânzarea a fost cu 18*/o mai redusă faţă de anul trecut. Pare că puterea de cumpărare a masselor a scăzut simţitor. Nu e mai puţin însă adevărat că şi preturile s’au urcat simţitor Confecţiuni Magazinele de confecţiuni au făcut afaceri bune. Vânzarea, în numerar, a crescut cu 12% faţă de anul trecut, iar cantitativ cu 25%. Dacă postăvarii au făcut afaceri (Continuare în pag. 2-a) * ** m Postăvarii pirea mărfii, se întâmplă să fie şi un anotimp neprielnic vânzării, atunci situaţia e într’adevăr grea. Am stat de vorbă cu reprezentanţii autorizaţi a numeroase categorii de negustori şi am făcut mediile vânzărilor pe 1937 şi 68 diferite case de comerţ din Capitală, faţă de vânzările aceloraşi case în 1936. Am obţinut următoarele cifre, în procente evaluate de persoane a căror competenţă nu poate fi pusă la îndoială : Procentele in plus sau minus realizate la vânzările în 1937 faţă de 1936 Piaţa Capitalei în 1937 Cât şi Cum s’a vândut în cursul anului expirat . Câteva doleanţe negustoreşti pentru anul care vine Plata primelor la grâu Banca Naţională a României ne trimite următorul Comunicat inservat o stare de vădită nervozitate printre negustorii de postav, ca urmare a dificultăţilor prin care au trecut în cursul anului. Rămâne de văzut dacă sezonul de iarnă în curs şi apropiatul sezon de primăvară va recompensa Pierderile suferite. Altminteri comerţul de postavuri se va găsi la greu impas. Textile in general 99ARGUS ftftureazam cititorilor şi abonafilor săi ! UN AN DE PROSPERITATE!I ŞI LINIŞTE Cauciuc Restaurante Papetărie Cremă de ghete vinuri Electrice Confecţii Coloniale + 50% + 35% + 22% + 18% + 17% 16% 12% 10% + + + Postăvarii Galanterie încălţăminte Textile din Cărţi Lemne Fier — 40% — 30’/o — 20% — 18% — 18% — 12% staționar Situaţia agricolă în ţară Câmpul e acoperit.Perspective bune pentru grâu In urma ninsoarei căzute în ultimele zile, cu tot viscolul care a bântuit câmpul e acoperit cu un strat suficient de zăpadă pentru a preveni o eventuală degerare a semănăturilor. Până în momentul de faţă perspectivele pentru arăţi sunt din cele mai favorabile. Culturile de rapiță de asemeni nau suferit de pe urma aerului. LIPSA DE SAMANŢA O problemă importantă şi fie care va trebui să se ocupe noul ministru al agriculturii e acea a lipsei de sămânţă suficientă pentru însămânţările din primăvară ca orz, ovăz şi porumb. După cum se ştie porumbul a dat o recoltă deficitară şi de proastă calitate. În multe regiuni se simte nevoia imperioasă de schimbare a seminţei. Suprafaţa însămânţată cu grâu în toamna asta e cu 10 la sută mai mare ca cea din anul precedent. Cuvântul M. S. Regelui Carol al l-lea, Marele Străjer, către străjerii țării cu ocazia Anului Nou 1938 înalt Ordin de zi 1 Ianuarie 1938 Privind cu deosebită dragoste spre tineretul tării mele sunt fericit a constata progresele mari ce Ie-a făcut străjeria în anul ce a trecut. Această nouă şi întăritoare educaţie a tinerelor generaţii este o chezăşie sigură a unei desvoltări rodnice a României de mâine. Călăuziţi şi însufleţiţi în fiece clipă de deviza străjerilor „Credinţă şi Muncă pentru Ţară şi Rege” trebue să fiţi conştienţi că îndepliniţi o sfântă datorie către Patrie şi Neam Cu adâncă încredere în străjeri, la acest început de an, care doresc să fie cât mai rodnic în realizări folositoare României, urez tuturor din „Straja Ţării’. La mulţi ani. Sănătate! CAROL II ă scumpire a vi ostoiwsS pe luna De c «f? T wmpărători mai .pu(in. Cereri de iarfuri eftine- Negustorii au avut i V s* se ia lâ«gă. ffn.desant estes că Până și pirHa Rentară a ît mai puţin activă' de explic. feAomfin greii i _ luna când, prin i A L1MINTE Zaftă» 'Sucre. . „ , Ot@Z biz . ,«■*. , , , , Calea, Cafe '. . , . . . Ceai Thé ... . r . Măsline Olives, Fasole Habeets . . , , Malai Farine de a . Făină de grâu Fife„‘Viroment . . . noe / , Cartofi Pomme de • ,, Din tabloul de mai sus reese că produsele alimentare s’au scumpit de 37,07 ori fată de luna August 1916 — îmbrăcămintea s’a scumpit de 44,10 ori faţă de luna August 1916 ; diversele s’au scumpit de 36,77 ori faţă de’ aceiaşi lună. Prin urmare, costul vieţii la Bucureşti a fost la sfârşitul lunii Octombrie de 39,49 ori mai scump ca în Iu 1916, faţă de 39,31 Noembrie, de 39,23 Octombrie, de 38,91 1 Septembrie, 38,66 or August 1937, 38,27 ori î 37,94 ori în luna Iunie, na Mai, 36,95 ori în 36,33 ori in bina Ii 35,72 în luna Decemb 34,46 ori în bina Deie a fost i numai ,, -‘dinţa noa,% ...... . cinstea noastră nîmc crifîciul nostru sunt şi vor fi o "chezăşie că noi şi acei ce ne vor urma în rânduri, vor şti să sufere, să lupte şi să moară pentru o credinţă şi pentru o ţară sub o singură conducere şi după un singur imbold, acela al Regelui. Trăiască Majestatea Sa Regele Carol II! ______________________ Revizuirea medicilor şi farmaciştilor proveniţi din străinătate O statistică a grâului pe pieţele mondiale Dupa „Welt Wirtschafts-Woche” I centre ale lumii a fost următoarea evoluţa culturii de grâu în diferitele ultimii ani: Supr. de cultură (mii. ha) 1 Printr’un jurnal consiliul de de miniştrii a hotărât revizuirea tuturor diplomelor de medici şi farmacişti provenite de la facultăţile străine. In consecinţă toţi medicii şi farmaciştii cari începând din 1919 au obţinut diplomme de la vreuna din universităţile străine vor fi obligaţi să le prezinte ministerului spre revizuire. Inspectoratele sanitare regionale au primit instrucţiuni în această privinţă. ii iim.i————— coloană priveşte Europa, A ialoană America de Nord; A» Producţia Prod. Ia ha trei pană lumea întreagă* • -—W— ______ 28-9 34-7 101.3 365 358 1022 12-6 10.3 10.1 30-7 344 103.8 391 347 1055 12.7 10.1 10.2 30.5 35.0 105-6 405 330 1049 13.3 94 9-9 31.5 31.1 101-6 475 231 1040 15.1 74 10-2 31.4 27-9 98.5 421 222 953 134 8.0 9.7 319 31.1 100.0 429 251 970 13.4 8-1 9.7 31.6 30-7 100.6 404 238* 959 12.8 7-8 9.5 30-5 38.6 108.2 410 ■ 01 1297 1045 134 7.7 9.6 •*