Argus, februarie 1938 (Anul 28, nr. 7441-7464)
1938-02-02 / nr. 7040 (nr. 7441)
^IOTECACo^ & nÁ&Úí ANUL nr No. 7040 6 PAGINI I NOUL MODEL 8 CILINDRI Ford București, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 » 3 lai in țară—6 lei în străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI Şl FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU Telefon 3.05.44 Miercuri 2 Februarie 1938 Lumină sănătoasă RafSJV.R In ţară Un an 1000 ft luni 550 3 luni 3 0 ABONAMENTE Lei Consum redus t—o——eetniootfwee»* * PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate credinţa noastră la prelungit termenul de negociere Mişcarea economică din România, în ultimele luni ale anului trecut, dădea impresia unui organism care se mişcă încet, întocmai ca o pasăre enormă care ar da rar din aripi, dar care s-ar ridica totuşi puţin câte puţin cu o tendinţă vizibilă de a se înălţa. Conjuncturile favorabile compensau tot răul pe care-l făcea biurocraţia de control. Astăzi pasărea măiastră zace la pământ. Are o aripă ruptă. Nu numai că nu mai ■nno+o cLiit*o r\nr tiu nnofa mci_ puuiw oum Muui nu puuvv u.vi uiu car merge pe picioare. Curentul de scurgere a mărfurilor prin comercianţi către public este întrerupt, întregul sistem economic este de fapt oprit şi ceia ce se mai vede, este numai un efect al mişcării care continuă încă din cauza vitezii anterioare-Ce s’a petrecut pentru ca din sbor sâ ne pomenim deodată la pământ? O schimbare aşa de complectă şi aşa de tristă nu se petrece de obiceiu decât în ajunul unui război, fără nici-o şansă de isbândă, a unei ocupaţiuni militare duşmane, a unei molimi, a unui cutremur catastrofal, sau aşa ceva Dumnezeu ne-a păzit de asemenea pedepse. De unde vine tocmai această lovitură brutală care a oprit în loc întregul mecanism economic al ţării? Din viaţa politică. Un guvern nou a fost adus la cârma ţării în ultimele zile ale anului trecut. Acest guvern a atacat din primul moment două grave probleme cu caracter social şi economic: evreii şi ţăranii. Noi nu vom nega nici existenţa nici importanţa celor două probleme. O ţărănime săracă şi în continuă creştere ca număr şi ca sărăcie, după ce a consumat aproape întreaga suprafaţă cultivabilă a ţării pentru a o prăfui prin împărţeală, constituie desigur o problemă naţională foarte gravă. Această problemă nu poate fi deslegată însă nici prin degrevări de impozite, nici prin monopoluri şi ieftiniri de consumaţii pe care ţăranii nu le fac sau nu le simt. Rolul pe care elementul evreesc l-a dobândit în viaţa economică a ţării, constituie desigur şi el o pro-Klujtvin ii vmnrFnnT^ uiuinu uu^/vt lUlltu. Foaia noastră pur profesională refuză de a aluneca pe terenul politic şi de a propune soluţiuni. Dragostea noastră de ţărănime ne obligă însă să dăm alarma. Un guvern nu trebue să provoace paralizia întregei vieţi economice a ţării, fără ca măcar un fapt oarecare, cum ar fi o revoluţie de stradă triumfătoare împotriva ordinei stabilite, sau o victorie plebiscitară în alegeri, să fi pregătit spiritele şi opinia pentru ziua neagră care se apropie. Noi apărând interesele economice ale ţării, socotim că orice cetăţean, dacă a bătut măcar un par pe teritoriul tării noastre si a produs un bun necesar consumaţiei si civilizaţiei noastre, dacă a sacrificat munca, experienta şi capitalul lui pentru a înlesni viata noastră prin comerţ, a făcut un serviciu tării si s-a dovedit un element util şi preţios. Cine vrea să-i ia locul, trebue să-i înveţe meseria şi să-i imite mijloacele şiactivitatea lui. Aceasta este deviza noastră şi aceasta este crezul pe care îl ommnem noi ca presă economică naţional“ A. Corfeanu a şilingului austriac Importurile trebuesc plătite în 15 zile.Urcarea şilingului austriac Banca Naţională a prelungit ori termenul de negociere a şilingului austriac cu încă o lună, adică până la 28 Febr. crt., inclusiv. In acelaş timp, a dispus ca importatorii, cari au de făcut plăţi în Austria, trebuie să execute aceste plăţi în termenul de 15 zile de la data aprobării plăţii. In caz contrar aprobările vor fi anulate şi in afară de aceasta, li se vor aplica importatorilor sancţiunile cunoscute. Aceste două măsuri sunt menite să îndrepte cursul şilingului austriac, care scăzând la 23,50, cu cât a fost cotat la sfârşitul săptămânii trecute, a provocat o stagnare complectă din punct de vedere al exportului cu Austria Intr’adevâr cursul şilingului a scăzut în ultimul timp într'un mod brusc şi neobişnuit. Totdeauna la sfârşitul şi începutul anului, şilingul a avut cursul urcat. Anul acesta, apliciindu-se un regim limitat la vânzarea șilingului fixându-se termenul de 15 zile, s-a produs fertomanul natural—aglomeraţie la ofertă şi graba la vânzare— cursul a scăzut. Astfel am ajuns la situaţia că Banca Naţională a fixat cursul de cumpărare la 23 lei pentru un şiling, ceea ce înseamnă că a fixat un curs sub cel stabilizat. Paritatea cursului stabilizat este 23,50 lei. Prelungirea continuă a termenelor n’a putut provoca urcarea şilingului Institutul nostru de emisiune constatând această situaţione de fapt, a consimţit să aibă o politică mai largă feţă de şiling şi a admis acum o prezire de o lună, forţând în acelaş timp pe importatori să plătească. Se speră că prin aceste măsuri, importatorii se vor grăbi să facă plăţile in Austria, ceea ce va avea ca urmare şi o creştere a exportului, care este astăzi aproape inexistent. Austria şi-a îndreptat cumpărările spre Bulgaria, Ungaria şi Rusia, tocmai datorită faptului că mărfurile noastre costă astăzi din cauza cursului scăzut al şilingului, cu 15 la sută mai mult in Austria. Pentru grâul nostru, de exemplu, Austria trebuie să plătească cu 15 la sută mai mult decât pentru grâul importat din alte ţări. Cum prin măsurile luate acum de Banca Naţională, cursul şilingului s’a urcat din nou, cercurile noastre conducătoare speră in reluarea raporturilor de export cu Austria. PIAŢA Bursa bursa a fost susţinută. S’au încheiat operaţiuni numeroase. In compartimentul valorilor cu dobândă fixă, cursurile au oscilat în jurul celor precedente. La acţiuni, s’au produs urcări mari. Acţiunile Banca Românească s’au urcat dela 565 la 600. Acţiunile Mica s’au urcat dela 1220 la 1280, Reşiţa dela 425 la 450 Letea dela 820 la 865, S. T. R. de la 1200 la 1260. In târgul liber de după amiază, piaţa a fost mai slabă, cursurile suferind uşoare scăderi. O reglementare a importului de materii prime Banca Naţională a României a trimis Sâmbătă o circulară tuturor întreprinderilor industriale prin care le invită să răspundă la un chestionar anexat la adresă privitor la necesităţile de materii prime ale acestor întreprinderi. Chestionarul cuprinde o serie de întrebări privind importul pe ultimii ani ai întreprinderilor, nevoile de viitor şi condiţiunile de plată în vederea stabilirii unui plan de lucru pe mai mulţi ani interesând importul de materii prime. Exporturile in compensaţie Ministerul de industrie şi comerţ pornind de la constatarea că în foarte multe cazuri exporturile prin compensaţie au dat rezultate bune, a pus în studiu condiţiunile în care s’ar putea ca şi pe viitor să se admită asemenea exporturi. Oricare ar fi deciziunea pe care o va lsa ministerul, un fapt este stabilit că asemenea aprobări nu se vor da decât după examinarea fiecărui caz în parte. O şcoală tehnică de ţesătorie D. Cezar Popescu, directorul general al industriei a avut ori după amiază o consfătuire cu reprezentanţii fabricilor de textile privite la înfiinţarea unei şcoale technice de ţesătorie. Şcoala urmând să fie susţinută şi prin contribuţia industriaşilor s-a întocmit un act constitutiv ce se va înscrie zilele acestea la tribunal. Revizuirea debitelor de băuturi spirtoase Comitetul de direcţie al monopolului alcoolului a examinat într’o recentă şedinţă situaţia debitelor de băuturi spirtoase ţinute de minoritari. S’a constatat că in urma ordinului ministerului de finanţe şi al recensământului făcut, toate brevetele au fost revizuite şi găsite conforme cu normele de eliberare. Cu toate acestea in unele regiuni ale tării, fără ştiinţa organelor monopolului alcoolului s’au luat pe cale administrativă măsuri speciale constând in Închiderea debitelor, sigilarea localurilor şi ridicarea brevetelor comercianţilor minoritari. In special în Bucovina, unde sunt debite numeroase deţinute de minoritari organele administrative prin politie în comunele urbane şi prin jandarmerie in comunele rurale au dispus ridicarea tuturor breivetelor şi închiderea localurilor până după „revizuire". Cum această revizuire nu a fost cerută de ministerul de finanţe, singurul în drept s’o facă, iar pe de altă parte avându-se In vedere pagubele pe care le suferă administraţia monopolului alcoolului din închiderea unui număr de debite, comitetul de direcţie al monopolului alcoolului a cerut d-lui Eugen Savu, ministrul finanţelor să dispună cele legale, prin restituirea brevetelor şi redeschiderea debitelor. Devizele negociabile Coroana cehă a cotat ori 4.93 lei; şilingul austriac 24—24.10; drahma 110 şi pengoe 25.30. Numiri D-nii: Achil Palcu, Spiridon Vârnav, Mircea Bădescu şi Aurel Ştefănescu, au fost numiţi reprezentanţi ai ministerului de finanţat în consiliul de administraţie al Casei de depuneri şi consemnare. ★ D-nii: avocat Ştefan Chendl şi avocat Raul Lazu, au fost numiti cenzori pe lângă Casa autonomă a monopolurilor statului. Francul francez la Londra LONDRA 31 (Rador). — Declaraţiile d-lui Chautemps, şeful guvernului francez, privitoare la politica monetară a guvernului său au făcut la Londra o impresie foarte bună. Această impresie s’a tradus printr’o ameliorare a cotei francului, care a trecut astăzi la 152,68 faţă de 153,18 cât era Sâmbătă. In schimb dolarul, inluentat defavorabil de temerile de inlaţia în Statele Unite, a suferit o ușoară scădere, trecând de la 5,0025 la 5,0115.* Termenul de cumpărare a devizelor In ceea ce priveşte termenul de cumpărare de devize pentru importatori, Banca Naţională a trimis următoarea circulară băncilor autorizate Vi se aduce la cunoştinţă că toate cererile de devize aprobate de la Banca Naţională a României, sau de la negociere şi nelichidare după un termen de 15 zile de la data luării la cunoştinţă, se anulează în mod automat, aplicăndu-se şi sancţiunile cunoscute, întrucât stornarea operaţiunilor, având la bază aprobări perimate, prejudiciază pe debitori cu costul timbrelor şi le întârzie obţinerea unei eventuale reactivări, vă rugăm să binevoiţi a verifica cu toată atenţiunea valabilitatea cererilor de devize pentru care vi se cere transferul. In viitor, pentru orice reactivare se va introduce noui cereri de devize, la care se vor ataşa formularul B al vechilor aprobări şi în prealabil, prezentând recipisa de achitarea taxei de reactivare. * Cursul şilingului austriac s-a urcat ori la 24 lei cu tendinţa susţinută. ANULAREA CERERILOR DE DEVIZE NELICHIDATE Comunicatul Băncii Naţionale Toate cererile de devize aprobate de la B N. R. sau de la negociere şi nelichidate după un termen de 15 zile de la data luării la cunoştinţă, se anulează în mod automat, aplicându-se şi sancţiunile cunoscute, întrucât stornarea operaţiunilor, având la bază aprobări perimate, prejudiciază pe debitori cu costul timbrelor şi le întârzie obţinerea unei eventuale reactivări, băncile vor trebui să verifice cu toată atenţiunea valabilitatea cererilor de devize pentru care li se cere transferul. In viitor pentru orice reactivare se vor introduce noui cereri de devize la care se vor atașa formularul „B“ al vechilor apriări si in prealabil, prezentând recipisa de achitare a taxei de reactivare. DEBUSEE IN NORDUL EUROPEI PENTRU MĂRFURILE ROMANEŞTI Negocieri comerciale cu Estonia şi Finlanda O delegare estoniană în Capitală Sâmbătă soseşte, în Capitală, o delegaţie a guvernului estonian. Rostul acestei sosiri este să se supuie unei examinări situaţia schimbului de mărfuri între România şi Estonia si să se avizeze la noui mijloace pentru sporirea traficului comercial româno-estonian. Problema este cât se poate de interesantă. In nordul Europei există un număr de ţări, — Finlamda, Letonia, Lituania, Suedia si Norvegia, — care au nevoie de produsele noastre, dar care viu se aprovizionează de la noi decât în mică măsură Dacă se examinează nevoile acestor pieţe, mărimea importului lor, şi se compară cu cantităţile pe care le exportăm noi, acolo, vom rămâne uimiţi, văzând cât de mică este partea noastră în totalul importului lor. TENDINŢE NOUI IN EXPORTUL NOSTRU Şi, să nu se uite, că mai toate aceste tari sunt importatoare de produse alimentare şi, mai ales, de produse petrolifere Tendinţa politicii noastre comerciale, a fost oarecum modificată în ultimul timp, împinşi de unele nevoi naturale şi de unele împrejurări, am preferat să ne întindem spre orientul apropiat, fără să ne ocupăm şi de celelalte ţări europene, unde exportul nostru este cu totul neînsemnat. Se pare totuşi că suntem în pragul unei reveniri. Fără să se neglijeze pieţele cucerite in orientul apropiat, conducătorii politicii noastre comerciale vor să ne asigure unele debuşee pentru produsele noastre de export, şi îşi îndreaptă, în sfârşit, privirea, spre nordul Europei. Acest fapt reiese din negocierile ce vor începe în curând cu Finlanda, cu discuţiile ce se duc de la o vreme cu Lituania şi, mai ales, această vizită a delegaţilor guvernului estonian. NEGOCIERI CU ALTE STATE Dealtfel, guvernul estonian pune mare preţ pe debuşeele pe care le-ar putea cuceri în valea Dunării. Delegaţia estoniană nu vine numai la noi, ci după ce va avea unele schimburi de vederi la Bucureşti, va porni spre Sofia şi Istambul. REGIMUL ACTUAL Cu Estonia ţara noastră are încheiat un aranjament comercial, semnat la Varşovia la 30 Aug. 1930. Prin acest aranjament, părţile contractante şi-au acordat tratamentul naţiunii celei mai favorizate, în ceia ce priveşte regimul schimburilor şi plata taxelor vamale. Această clauză nu se aplică în ceia ce priveşte favorurile speciale acordate de Estonia, — printr’o clauză specială — Finlandei, Letoniei, Lituaniei şi Rusiei Sovietice. Interesant este că o asemenea clauză încercăm noi, să încheiem, de mai bine de doi ani, în ceea ce priveşte relaţiile noastre cu celelalte ţări din Mica înţelegere, fără ca până acum să fi reuşit. Origina clauzei existente în aranjamentul comercial dintre România şi Estonia este următoarea: încă de la sfârşitul războiului, Rusia Sovietică a hotărât să acorde un regim excepţional tuturor ţărilor care au făcut vreodată parte din fostul imperiu moscovit. S-a născut astfel o clauză preferenţială care cuprinde trei ţări în Europa şi trei ţări în Asia şi care dăinueşte de aproape două decenii Cum la un număr oarecare de produse, România și Rusia Sovietică sunt concurente, este lesne de priceput că un regim preferential acordat Rusiei, este menit să ne stânjenească. Dealtfel, in scrisorile care complectează acordul amintit, tocmai ca să se preîntâmpine această stânjeneală, Estonia s-a obligat să acorde României toate înlesnirile pe care le-ar acorda eventual, pe baza clauzei ruseşti, Uniunii Sovietice. CE SE URMĂREŞTE? Este de prevăzut că în negocierile ce se vor duce de reprezentanţii celor două guverne se va ţine seama şi de schimbările intervenite în tariful vamal de import estonian dela semnarea aranjamentului româno-estonian şi până în prezent. Cum până acum, nu există d intre cele două ţări, o convenţie care să reglementeze plăţile mărfurilor schimbate, s’ar putea întâmpla ca discuţiile să se ducă în această direcţie, deşi credinţa noastră este că aranjamentul actual reglementează, îndeajuns, schimbul de mărfuri între cele două ţări, iar regimul plăţilor este îndestulător. Dacă discuţiile de la Bucureşti vor lămuri problema, este probabil că se vor începe tratative în cursul lunii Martie, spre a se ajunge la un regim menit să facă din Estonia, una din ţările cu cari avem strânse legături de afaceri. O SARBATOARE SI PENTRU NOI Jubileul d-lui Milan Hodza, primul ministru al Cehoslovaciei D. Milan Hodza, preşedintele de consiliu al Cehoslovaciei împlineşte azi 60 de ani. D. Hodza, care a vizitat România in vara anului trecut, aparţine elitei oamenilor de stat cari au câştigat încrederea și prietenia tuturor iubitorilor de Pace. Cariera sa Jtnrtmnnncn în rLonntîn ci nn► wi »■»VI*UU mmiH/ii/ I« V y t u k.ivitatea sa multiplă și fecundă merită să fie relevată cu acest prilej. D. Milan Hodza, doctor în litere și profesor de istorie slavă modernă la Universitatea Komensky din Bratislava, s’a născut în 1878 la Sucony in Slovacia. De foarte tânăr incă, el apare în arena politică a patriei sale, pe acea vreme sub stăpânire ungurească, ca uri duşman de neînvins al vechii şcoale a patrioţilor slovaci, care sperau în liberarea Cehoslovaciei ducând o politică pro-faristă. Acestei politici romantice, d. Hodza opunea nevoia naţională de a se cultiva raporturile spirituale cu cehii şi, în general, cu slavii din occident, afirmăndu-se astfel ca precursorul unei politici energice, bazată pe colaborarea integrală a românilor, sârbilor şi altor minorităţi din Ungaria, spre a scutura jugul strein La alegerile din 1905, cu toate violenţele deslănţuite, d. Hodza, în vârstă de numai 27 de ani, a fost ales deputat de concetăţenii săi In parlamentul ungar, el era singurul reprezentant al politicii nationale a ţării sale natale şi, tot iniţiativei sale mereu trează, s’a realizat colaborarea deputaţilor minoritari (Români, Sârbi, etc.) şi înfiinţarea primului lor club în parlamentul unguresc. E uşor de înţeles că datorită acestei politici, d. Hodza a fost continuu persecutat şi purtat prin închisori, alături de alţi patrioţi slovaci. Imediat după creiarea statului liber al Cehoslovaciei, la care Milan Hodza a consacrat toată ardoarea şi fermitatea slavă a sufletului său de patriot, ca recunoştinţă serviciilor aduse, a fost numit ministru plenipotenţiar la Budapesta, oraşul care a fost martorul luptelor sale politice şi persecuţiilor pe care le-a îndurat. Deputat, la primele alegeri legislative, însărcinat în repetate rânduri cu misiuni delicate, d. Hodza păstrează, de la 8 Decembrie 1919 la 25 Mai 1920, „Ministerul Unificării", în cabinetul Tusar. La 7 Octombrie 1922, primeşte pentru prima oară portofoliul agriculturii, pe care îl deţine până la 9 Decembrie 1925. Pentru a doua oară este ministru al agriculturii, de la 9 Decembrie 1925 la 18 Martie 1926. In cabinetul lui Svehla, acest eminent om de stat care redeşteptă conştiinţa agrară cehoslovacă, d. Milan Hodza primeşte la 12 Octombrie 1926, portofoliul Instrucţiunii Publice, pe care il păstră până la 20 Februarie 1929, în cabinetul Udrzal. La 29 Octombrie 1932, este din nou însărcinat cu ministerul agriculturii, unde d. Hodza s’a distins printr’o fecundă activitate. A fost numit Preşedinte de Consiliu la 5 Noembrie 1935. După alegerea d-lui dr. Benes ca Preşedinte al Republicei, i s’a încredinţat pentru două luni gestiunea Ministerului Afacerilor Străine. D. Hodza este unul din conducătorii partidului agrar cehoslovac, partid care joacă un rol considerabil în viaţa politică a Ţării. Este Preşedintele Academiei Cehoslovace de agricultură. Preşedintele Biroului Internaţional Agrar, vicepreşedintele Institutului de Sociologie Englez şi a mai multor societăţi savante. Poporul cehoslovac care, prin numeroasele lui virtuţi şi prin maturitatea lui politică şi socială se aşează, în familia naţiunilor europene, la avant-garda militantă a Păcii, a încredinţat unuia dintre fiii săi, cei mai autentici şi cei mai reprezentativi, grija de a-l conduce spre împlinirea nobilului său destin. România şi poporul românesc trimit cordialele lor urări marelui sărbătorit şi-i aduc în acelaş timp omagiul respectului şi admiraţiei lor. Citiţi în pag. Ill.a: GRAUL ROMANESC de dr. D. Andronescu Citiţi în pag. V-a: ÎNMATRICULAREA FIRMELOR DE COMERŢ Textul firmelor. — Afişarea preţurilor. — Sancţiuni grave. Un important interview al M. S. Regelui Cum se face importul in trim. I Se devalorizează moneda argentiniană ? BERNA 31 (Rador). — In cercurile bancare locale circula svonul că guvernul Argentinei ar avea intenţia de a devaloriza moneta argentiniană cu zece la sută Se svoeşte de asemenea că Argentina ar suspenda serviciul cuponului datoriei sale externe. PERSPECTIVELE INDUSTRIEI PETROLIFERE Anul 1937 poate fi socotit pentru industria petroliferă mondială ca o epocă de expansiune și, în afară de unele regrese, ca un an de activitate prielnică. De aci nu se pot însă trage concluzii prea optimiste în ce priveşte anul în curs. In primul rând, apasă asupra mai tuturor industriilor povara războaielor ce se duc astăzi în diferite colţuri ale lumii iar exploatările de petrol sunt dintre acelea cari în primul rând suferă din cauza stării de nesiguranţă economică. Astfel, în ţara cea mai productivă în petrol, Statele Unite, această ramură de producţie e angrenată de evenimentele politice. Se discută sistarea livrărilor de petrol pentru Extremul Orient. De asemenea, evenimentele din Mexico agravează situaţia acestei industrii. Conflictul dintre lucrătorii şi conducătorii şi perspectiva revizuirii de către guvernul mexican a tuturor concesiunilor petrolifere împiedică pentru moment orice iniţiativă. E probabil ca între guvernul din Mexico şi societăţile străine să intervină o înţelegere, pe bază de redevenţe din producţia brută. Se pare că întrucât între grupul Shell şi guvernul mexican a intervenit în Noembrie un acord, politica acestuia din urmă se îndreaptă mai ales contra capitalului american. La noi, producţia scăzută, care s-a păstrat la nivelul ultimelor luni, prezintă faţă de anul trecut la aceiaşi epocă, o diminuare de cca 25 la sută. In ce priveşte preţurile, acestea arată de asemenea diferenţe în minus, apropiindu-se de paritatea Golf-Mexic-ului, în afară de păsura parafinoasă, care mai înregistrează un preţ relativ destul de ridicat. Posibilităţile de export sunt slabe din cauza regimului valutar în vigoare, care îngreunează furniturile către Germania, Austria, Ungaria, etc.