Argus, februarie 1938 (Anul 28, nr. 7441-7464)

1938-02-02 / nr. 7040 (nr. 7441)

^IOTECACo^ & nÁ&Úí ANUL nr No. 7040 6 PAGINI I NOUL MODEL 8 CILINDRI Ford București, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 » 3 lai in țară—6 lei în străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI Şl FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU Telefon 3.05.44 Miercuri 2 Februarie 1938 Lumină sănătoasă RafSJV.R In ţară Un an 1000 ft luni 550 3 luni 3 0 ABONAMENTE Lei Consum redus t—o——eetniootfwee»* * PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate credinţa noastră la prelungit termenul de negociere Mişcarea economică din Româ­nia, în ultimele luni ale anului trecut, dădea impresia unui orga­nism care se mişcă încet, întocmai ca o pasăre enormă care ar da rar din aripi, dar care s-ar ridica totuşi puţin câte puţin cu o ten­dinţă vizibilă de a se înălţa. Con­juncturile favorabile compensau tot răul pe care-l făcea biurocra­­ţia de control. Astăzi pasărea mă­iastră zace la pământ. Are o a­­ripă ruptă. Nu numai că nu mai ■nno+o cLiit*o r\nr tiu nnofa mci_ puuiw oum M­­uui nu puuvv u.vi uiu car merge pe picioare. Curentul de scurgere a mărfu­rilor prin comercianţi către public este întrerupt, întregul sistem eco­nomic este de fapt oprit şi ceia ce se mai vede, este numai un efect al mişcării care continuă încă din cauza vitezii anterioare-Ce s’a petrecut pentru ca din sbor sâ ne pomenim deodată la pământ? O schimbare aşa de com­plectă şi aşa de tristă nu se petrece de obiceiu decât în ajunul unui război, fără nici-o şansă de isbândă, a unei ocupaţiuni militare duşmane, a unei molimi, a unui cutremur catastrofal, sau aşa ceva Dumnezeu ne-a păzit de asemenea pedepse. De unde vine tocmai a­­ceastă lovitură brutală care a o­­prit în loc întregul mecanism eco­nomic al ţării? Din viaţa politică. Un guvern nou a fost adus la cârma ţării în ultimele zile ale a­­nului trecut. Acest guvern a ata­cat din primul moment două grave probleme cu caracter social şi e­­conomic: evreii şi ţăranii. Noi nu vom nega nici existenţa nici importanţa celor două proble­me. O ţărănime săracă şi în con­tinuă creştere ca număr şi ca să­răcie, după ce a consumat aproa­pe întreaga suprafaţă cultivabilă a ţării pentru a o prăfui prin îm­părţeală, constituie desigur o pro­blemă naţională foarte gravă. A­­ceastă problemă nu poate fi desle­­gată însă nici prin degrevări de impozite, nici prin monopoluri şi ieftiniri de consumaţii pe care ţă­ranii nu le fac sau nu le simt. Rolul pe care elementul evreesc l-a dobândit în viaţa economică a ţării, constituie desigur şi el o pro-Klujtvin ii­ vmnrFnnT^ uiuinu uu^/vt lUlltu. Foaia noastră pur profesională refuză de a aluneca pe terenul po­litic şi de a propune soluţiuni. Dragostea noastră de ţărănime ne obligă însă să dăm alarma. Un guvern nu trebue să provoa­ce paralizia întregei vieţi econo­mice a ţării, fără ca măcar un fapt oarecare, cum ar fi o revoluţie de stradă triumfătoare împotriva or­­dinei stabilite, sau o victorie ple­biscitară în alegeri, să fi pregătit spiritele şi opinia pentru ziua nea­gră care se apropie. Noi apărând interesele economi­ce ale ţării, socotim că orice cetă­ţean, dacă a bătut măcar un par pe teritoriul tării noastre si a pro­dus un bun necesar consumaţiei si civilizaţiei noastre, dacă a sacrifi­cat munca, experienta şi capitalul lui pentru a înlesni viata noastră prin comerţ, a făcut un serviciu tării si s-a dovedit un element u­­til şi preţios. Cine vrea să-i ia lo­cul, trebue să-i înveţe meseria şi să-i imite­ mijloacele şi­­activita­tea lui. Aceasta este deviza noas­tră şi aceasta este crezul pe care îl ommnem noi ca presă economică naţional“ A. Corfeanu a şilingului austriac Importurile trebuesc plătite în 15 zile.­Urcarea şilingului austriac Banca Naţională a pre­lungit ori termenul de ne­gociere a şilingului aus­triac cu încă o lună, adi­că până la 28 Febr. crt., inclusiv. In acelaş timp, a dispus ca importatorii, cari au de făcut plăţi în Austria, trebuie să execute aceste plăţi în termenul de 15 zile de la data aprobării plăţii. In caz contrar apro­bările vor fi anulate şi in afară de aceasta, li se vor aplica importatorilor sancţiunile cunoscute. Aceste două măsuri sunt menite să îndrepte cursul şilingului austriac, care scăzând la 23,50, cu cât a fost cotat la sfârşitul săp­tămânii trecute, a provo­cat o stagnare complectă din punct de vedere al exportului cu Austria­ Intr’adevâr cursul şilingului a scăzut în ultimul timp într'un mod brusc şi neobişnuit. Totdeauna la sfârşitul şi începutul anului, şilin­gul a avut cursul urcat. Anul acesta, apliciindu-se un re­gim limitat la vânzare­a șilingului fixându-se termenul de 15 zile, s-a produs fertomanu­l natural—aglome­raţie la ofertă şi graba la vânzare— cursul a scăzut. Astfel am ajuns la situaţia că Banca Naţională a fixat cursul de cumpărare la 23 lei pen­tru un şiling, ceea ce înseamnă că a fixat un curs sub cel stabilizat. Pa­ritatea cursului stabilizat este 23,50 lei. Prelungirea continuă a termenelor n’a putut provoca urcarea şilingului Institutul nostru de emisiune con­statând această situaţione de fapt, a consimţit să aibă o politică mai largă feţă de şiling şi a admis acum o prez­ire de o lună, forţând în a­­celaş timp pe importatori să plăteas­că. Se speră că prin aceste măsuri, importatorii se vor grăbi să facă plăţile in Austria, ceea ce va avea ca urmare şi o creştere a exportului, care este astăzi aproape inexistent. Austria şi-a îndreptat cumpără­rile spre Bulgaria, Ungaria şi Rusia, tocmai datorită faptului că mărfu­rile noastre costă astăzi din cauza cursului scăzut al şilingului, cu 15 la sută mai mult in Austria. Pentru grâul nostru, de exemplu, Austria trebuie să plătească cu 15 la sută mai mult decât pentru grâul importat din alte ţări. Cum prin măsurile luate acum de Banca Naţională, cursul şilingului s’a urcat din nou, cercurile noastre conducătoare speră in reluarea ra­porturilor de export cu Austria. PIAŢA Bursa bursa a fost susţinută. S’au încheiat operaţiuni nume­roase. In compartimentul valorilor cu dobândă fixă, cursurile au oscilat în jurul celor precedente. La acţiuni, s’au produs urcări mari. Acţiunile Banca Românească s’au urcat dela 565 la 600. Acţiunile Mica s’au urcat dela 1220 la 1280, Reşiţa dela 425 la 450 Letea dela 820 la 865, S. T. R. de la 1200 la 1260. In târgul liber de după amiază, piaţa a fost mai slabă, cursurile suferind uşoare scăderi. O reglementare a im­­portului de materii prime Banca Naţională a României a tri­mis Sâmbătă o circulară tuturor în­treprinderilor industriale prin care le invită să răspundă la un chesti­onar anexat la adresă privitor la necesităţile de materii prime ale acestor întreprinderi. Chestionarul cuprinde o serie de întrebări privind importul pe ulti­mii ani ai întreprinderilor, nevoile de viitor şi condiţiunile de plată în vederea stabilirii unui plan de lucru pe mai mulţi ani interesând importul de materii prime. Exporturile in com­pensaţie Ministerul de industrie şi co­merţ pornind de la constatarea că în foarte multe cazuri exporturile prin compensaţie au dat rezultate bune, a pus în studiu condiţiunile în care s’ar putea ca şi pe viitor să se admită asemenea exporturi. Oricare ar fi deciziunea pe care o va lsa ministerul, un fapt este stabilit că asemenea aprobări nu se vor da decât după examina­rea fiecărui caz în parte. O şcoală tehnică de ţesătorie D. Cezar Popescu, directorul ge­neral al industriei a avut ori du­pă amiază o consfătuire cu repre­zentanţii fabricilor de textile privi­­te la înfiinţarea unei şcoale tech­­nice de ţesătorie. Şcoala urmând să fie susţinută şi prin contribuţia industriaşilor s-a întocmit un act constitutiv ce se va înscrie zilele acestea la tri­bunal. Revizuirea debitelor de băuturi spirtoase Comitetul de direcţie al monopo­lului alcoolului a examinat într’o recentă şedinţă situaţia debitelor de băuturi spirtoase ţinute de mi­noritari.­­ S’a constatat că in urma ordinu­lui ministerului de finanţe şi al recensământului făcut, toate bre­vetele au fost revizuite şi găsite conforme cu normele de eliberare. Cu toate acestea in unele regi­uni ale tării, fără ştiinţa organelor monopolului alcoolului s’au luat pe cale administrativă măsuri specia­le constând in Închiderea debite­lor, sigilarea localurilor şi ridicarea brevetelor comercianţilor minori­tari. In special în Bucovina, unde sunt debite numeroase deţinute de minoritari organele administrative prin politie în comunele urbane şi prin jandarmerie in comunele rura­le au dispus ridicarea tuturor brei­vetelor şi închiderea localurilor până după „revizuire". Cum această revizuire nu a fost cerută de ministerul de finanţe, singurul în drept s’o facă, iar pe de altă parte avându-se In vedere pagubele pe care le suferă admi­nistraţia monopolului alcoolului din­ închiderea unui număr de debite, comitetul de direcţie al monopolu­lui alcoolului a cerut d-lui Eugen Savu, ministrul finanţelor să dispu­nă cele legale, prin restituirea bre­vetelor şi redeschiderea debite­lor. Devizele negociabile Coroana cehă a cotat ori 4.93 lei; şilingul austriac 24—24.10; drahma 110 şi pengoe 25.30. Numiri D-nii: Achil Palcu, Spiridon Vârnav, Mircea Bădescu şi Aurel Ştefănescu, au fost numiţi repre­zentanţi ai ministerului de finanţat în consiliul de administraţie al Ca­sei de depuneri şi consemnare. ★ D-nii: avocat Ştefan Chendl şi avocat Raul Lazu, au fost numiti cenzori pe lângă Casa autonomă a monopolurilor statului. Francul francez la Londra LONDRA 31 (Rador). — De­claraţiile d-lui Chautemps, şeful guvernului francez, privitoare la politica monetară a guvernului său au făcut la Londra o impresie foarte bună. Această impresie s’a tradus printr’o ameliorare a cotei francu­lui, care a trecut astăzi la 152,68 faţă de 153,18 cât era Sâmbătă. In schimb dolarul, inluentat de­favorabil de temerile de inlaţia în Statele Unite, a suferit o ușoară scădere, trecând de la 5,0025 la 5,0115.­­* Termenul de cumpărare a devizelor In ceea ce priveşte termenul de cumpărare de devize pentru impor­tatori, Banca Naţională a trimis ur­mătoarea circulară băncilor autori­zate­ Vi se aduce la cunoştinţă că toate cererile de devize apro­bate de la Banca Naţională a României, sau de la negociere şi nelichidare după un termen de 15 zile de la data luării la cunoştinţă, se anulează în mod automat, aplicăndu-se şi sanc­ţiunile cunoscute, întrucât stornarea operaţiu­nilor, având la bază aprobări perimate, prejudiciază pe debi­tori cu costul timbrelor şi le întârzie obţinerea unei even­tuale reactivări, vă rugăm să bine­voiţi a verifica cu toată a­­tenţiunea valabilitatea cereri­lor de devize pentru care vi se­­ cere transferul. In viitor, pentru orice reac­tivare se va introduce noui ce­reri de devize, la care se vor ataşa formularul B al vechilor aprobări şi în prealabil, pre­zentând recipisa de achitarea taxei de reactivare. * Cursul şilingului aus­triac s-a urcat ori la 24 lei cu tendinţa susţinută. ANULAREA CERERILOR DE DEVIZE NELICHIDATE Comunicatul Băncii Naţionale Toate cererile de devi­ze aprobate de la B N. R. sau de la negociere şi ne­lichidate după un termen de 15 zile de la data luării la cunoştinţă, se anulea­ză în mod automat, apli­­cându-se şi sancţiunile cu­noscute, întrucât stornarea ope­raţiunilor, având la bază aprobări perimate, preju­diciază pe debitori cu cos­tul timbrelor şi le întârzie obţinerea unei eventuale reactivări, băncile vor tre­bui să verifice cu toată a­­tenţiunea valabilitatea ce­rerilor de devize pentru care li se cere transferul. In viitor pentru orice reactivare se vor introdu­ce noui cereri de devize la care se vor atașa formu­larul „B“ al vechilor ap­­riări si in prealabil, pre­zentând recipisa de achi­tare a taxei de reactivare. DEBUSEE IN NORDUL EUROPEI PENTRU MĂRFURILE ROMANEŞTI Negocieri comerciale cu Estonia şi Finlanda O delegare estoniană în Capitală Sâmbătă soseşte, în Capitală, o delegaţie a guvernului estonian. Rostul acestei sosiri este să se su­­puie unei examinări situaţia schi­m­bului de mărfuri între România şi Estonia si să se avizeze la noui mijloace pentru sporirea traficului comercial româno-estonian. Problema este cât se poate de interesantă. In nordul Europei e­­xistă un număr de ţări, — Finlam­da, Letonia, Lituania, Suedia si Norvegia, — care au nevoie de produsele noastre, dar care viu se aprovizionează de la noi decât în mică măsură Dacă se examinează nevoile acestor pieţe, mărimea im­portului lor, şi se compară cu can­tităţile pe care le exportăm noi, a­­colo, vom rămâne uimiţi, văzând cât de mică este partea noastră în totalul importului lor. TENDINŢE NOUI IN EXPORTUL NOSTRU Şi, să nu se uite, că mai toate a­­ceste tari sunt importatoare de produse alimentare şi, mai ales, de produse petrolifere Tendinţa politicii noastre co­merciale, a fost oarecum modifica­tă în ultimul timp, împinşi de unele nevoi naturale şi de unele împreju­rări, am preferat să ne întindem spre orientul apropiat, fără să ne ocupăm şi de celelalte ţări europe­ne, unde exportul nostru este cu totul neînsemnat. Se pare totuşi că suntem în pra­gul unei reveniri. Fără să se negli­jeze pieţele cucerite in orientul a­­propiat, conducătorii politicii noa­stre comerciale vor să ne asigure unele debuşee pentru produsele no­astre de export, şi îşi îndreaptă, în sfârşit, privirea, spre nordul Euro­pei. Acest fapt reiese din negocie­rile ce vor începe în curând cu Fin­landa, cu discuţiile ce se duc de la o vreme cu Lituania şi, mai ales, a­­ceastă vizită a delegaţilor guvernu­lui estonian. NEGOCIERI CU ALTE STATE Dealtfel, guvernul estonian pune mare preţ pe debuşeele pe care le-ar putea cuceri în valea Dună­rii. Delegaţia estoniană nu vine numai la noi, ci după ce va avea unele schimburi de vederi la Bu­cureşti, va porni spre Sofia şi Is­tambul. REGIMUL ACTUAL Cu Estonia ţara noastră are în­cheiat un aranjament comercial, semnat la Varşovia la 30 Aug. 1930. Prin acest aranjament, părţile con­tractante şi-au acordat tratamentul naţiunii celei mai favorizate, în ce­­ia ce priveşte regimul schimburilor şi plata taxelor vamale. Această clauză nu se aplică în ceia ce priveşte favorurile speciale acordate de Estonia, — printr’o clauză specială — Finlandei, Leto­niei, Lituaniei şi Rusiei Sovietice. Interesant este că o asemenea clauză încercăm noi, să încheiem, de mai bine de doi ani, în ceea ce priveşte relaţiile noastre cu cele­lalte ţări din Mica înţelegere, fără ca până acum să fi reuşit. Origina clauzei existente în a­­ranjamentul comercial dintre Ro­mânia şi Estonia este următoarea: încă de la sfârşitul războiului, Ru­sia Sovietică a hotărât să acorde un­ regim excepţional tuturor ţări­lor care au făcut vreodată parte din fostul imperiu moscovit. S-a născut astfel o clauză preferenţială care cuprinde trei ţări în Europa şi trei ţări în Asia şi care dăinueşte de aproape două decenii Cum la un număr oarecare de produse, România și Rusia Sovie­tică sunt concurente, este lesne de priceput că un regim preferential acordat Rusiei, este menit să ne stânjenească. Dealtfel, in scrisorile care complectează acordul amintit, tocmai ca să se preîntâmpine acea­stă stânjeneală, Estonia s-a obligat să acorde României toate înlesniri­le pe care le-ar acorda eventual, pe baza clauzei ruseşti, Uniunii So­vietice. CE SE URMĂREŞTE? Este de prevăzut că în negocie­rile ce se vor duce de reprezen­tanţii celor două guverne se va ţine seama şi de schimbările inter­venite în tariful vamal de import estonian dela semnarea aranjamen­tului româno-estonian şi până în prezent. Cum până acum, nu există d intre cele două ţări, o convenţie care să reglementeze plăţile mărfurilor schimbate, s’ar putea întâmpla ca discuţiile să se ducă în această di­recţie, deşi credinţa noastră este că aranjamentul actual reglemen­tează, îndeajuns, schimbul de măr­furi între cele două ţări, iar regi­mul plăţilor este îndestulător. Dacă discuţiile de la Bucureşti vor lămuri problema, este proba­bil că se vor începe tratative în cursul lunii Martie, spre a se ajun­­ge la un regim menit să facă din Estonia, una din ţările cu cari a­­vem strânse legături de afaceri. O SARBATOARE SI PENTRU NOI Jubileul d-lui Milan Hodza, primul ministru al Cehoslovaciei D. Milan Hodza, preşedintele de consiliu al Cehoslovaciei împline­şte azi 60 de ani. D. Hodza, care a vizitat Româ­nia in vara anului trecut, aparţine elitei oamenilor de stat cari au câ­ştigat încrederea și prietenia tutu­ror iubitorilor de Pace. Cariera sa Jtnrtmnnncn în rLonntîn ci nn­► wi »■»VI*UU mmiH/ii/ I« V y t u k.­ivitatea sa multiplă și fecundă merită să fie relevată cu acest pri­lej. D. Milan Hodza, doctor în litere și profesor de istorie slavă moder­nă la Universitatea Komensky din Bratislava, s’a născut în 1878 la Sucony in Slovacia. De foarte tâ­năr incă, el apare în arena politi­că a patriei sale, pe acea vreme sub stăpânire ungurească, ca uri duşman de neînvins al vechii şcoa­le a patrioţilor slovaci, care spe­rau în liberarea Cehoslovaciei du­când o politică pro-faristă. Acestei politici romantice, d. Hodza opunea nevoia naţională de a se cultiva raporturile spirituale cu cehii şi, în general, cu slavii din occident, afirmăndu-se astfel ca precursorul unei politici energice, bazată pe colaborarea integrală a românilor, sârbilor şi altor minorităţi din Un­garia, spre a scutura jugul strein La alegerile din 1905, cu toate violenţele deslănţuite, d. Hodza, în vârstă de numai 27 de ani, a fost ales deputat de concetăţenii săi In parlamentul ungar, el era sin­gurul reprezentant al politicii na­tionale a ţării sale natale şi, tot iniţiativei sale mereu trează, s’a realizat colaborarea deputaţilor mi­noritari (Români, Sârbi, etc.) şi în­fiinţarea primului lor club în par­lamentul unguresc. E uşor de în­ţeles că datorită acestei politici, d­. Hodza a fost continuu persecu­tat şi purtat prin închisori, alături de alţi patrioţi slovaci. Imediat după creiarea statului liber al Cehoslovaciei, la care­­ Milan Hodza a consacrat toată ar­doarea şi fermitatea slavă a sufle­tului său de patriot,­­ ca recuno­ştinţă serviciilor aduse, a fost nu­mit ministru plenipotenţiar la Bu­dapesta, oraşul care a fost mar­torul luptelor sale politice şi per­secuţiilor pe care le-a îndurat. Deputat, la primele alegeri le­gislative, însărcinat în repetate rânduri cu misiuni delicate, d. Hodza păstrează, de la 8 Decem­­­brie 1919 la 25 Mai 1920, „Ministe­rul Unificării", în cabinetul Tusar. La 7 Octombrie 1922, primeşte pentru prima oară portofoliul a­­griculturii, pe care îl deţine până la 9 Decembrie 1925. Pentru a doua oară este ministru al agri­culturii, de la 9 Decembrie 1925 la 18 Martie 1926. In cabinetul lui Svehla, acest eminent om de stat care redeşteptă conştiinţa agrară cehoslovacă, d. Milan Hodza pri­meşte la 12 Octombrie 1926, por­tofoliul Instrucţiunii Publice, pe care il păstră până la 20 Febru­arie 1929, în cabinetul Udrzal. La 29 Octombrie 1932, este din nou în­sărcinat cu ministerul agriculturii, unde d. Hodza s’a distins printr’o fecundă activitate. A fost numit Preşedinte de Con­siliu la 5 Noembrie 1935. După a­­legerea d-lui dr. Benes ca Preşe­dinte al Republicei, i s’a încredin­ţat pentru două luni gestiunea Mi­nisterului Afacerilor Străine. D. Hodza este unul din conducă­torii partidului agrar cehoslovac, partid care joacă un rol considera­bil în viaţa politică a Ţării. Este Preşedintele Academiei Cehoslova­ce de agricultură. Preşedintele Bi­roului Internaţional Agrar, vice­preşedintele Institutului de Socio­logie Englez şi a mai multor so­cietăţi savante. Poporul cehoslovac care, prin numeroasele lui virtuţi şi prin ma­turitatea lui politică şi socială se aşează, în familia naţiunilor euro­pene, la avant-garda militantă a Păcii, a încredinţat unuia dintre fiii săi, cei mai autentici şi cei mai reprezentativi, grija de a-l con­duce spre împlinirea nobilului său destin. România şi poporul românesc trimit cordialele lor urări marelui sărbătorit şi-i aduc în acelaş timp omagiul respectului şi admiraţiei lor. Citiţi în pag. Ill.a: GRAUL ROMANESC de dr. D. Andronescu Citiţi în pag. V-a: ÎNMATRICULAREA FIRMELOR DE COMERŢ Textul firmelor. — Afişa­rea preţurilor. — Sanc­ţiuni grave. Un important interview al M. S. Regelui Cum se face importul in trim. I Se devalorizează mo­neda argentiniană ? BERNA 31 (Rador). — In cercurile bancare lo­cale circula svonul că gu­vernul Argentinei ar avea intenţia de a devaloriza moneta argentiniană cu zece la sută­ Se svoeşte de asemenea că Argentina ar suspenda serviciul cuponului dato­riei sale externe. PERSPECTIVELE INDUSTRIEI PETROLIFERE Anul 1937 poate fi socotit pentru industria petroliferă mondială ca o epocă de expansiune și, în afa­ră de unele regrese, ca un an de activitate prielnică. De aci nu se pot însă trage con­cluzii prea optimiste în ce priveş­te anul în curs. In­ primul rând, apasă asupra mai tuturor industriilor povara războaielor ce se duc astăzi în diferite colţuri ale lumii iar exploa­tările de petrol sunt dintre acelea cari în primul rând suferă din cau­za stării de nesiguranţă economi­că. Astfel, în ţara cea mai produc­tivă în petrol, Statele Unite, acea­stă ramură de producţie e angre­nată de evenimentele politice. Se discută sistarea livrărilor de pe­trol pentru Extremul Orient. De a­­semenea, evenimentele din Me­xico agravează situaţia acestei in­dustrii. Conflictul dintre lucrătorii şi conducătorii şi perspectiva re­vizuirii de către guvernul mexi­can a tuturor concesiunilor petroli­fere împiedică pentru moment orice iniţiativă. E probabil ca între gu­vernul din Mexico şi societăţile străine să intervină o înţelegere, pe bază de redevenţe din produc­ţia brută. Se pare că întrucât între grupul Shell şi guvernul mexican a inter­venit în Noembrie un acord, poli­tica acestuia din urmă se îndreap­tă mai ales contra capitalului ame­rican. La noi, producţia scăzută, care s-a păstrat la nivelul ultimelor luni, prezintă faţă de anul trecut la a­­ceiaşi epocă, o diminuare de cca 25 la sută. In ce priveşte preţuri­le, acestea arată de asemenea dife­renţe în minus, apropiindu-se de paritatea Golf-Mexic-ului, în afa­ră de păsura parafinoasă, care mai înregistrează un preţ relativ des­tul de ridicat. Posibilităţile de export sunt sla­be din cauza regimului valutar în vigoare, care îngreunează furnitu­rile către Germania, Austria, Un­garia, etc.

Next