Argus, februarie 1938 (Anul 28, nr. 7441-7464)
1938-02-02 / nr. 7040 (nr. 7441)
Miercuri , februarie 19ä8 GRAUL ROMANESC de dr.* Andronescu Cari sunt regiunile cele mai bune pentru grâu. Prea multe corpuri streine.Greutatea hectolitrică nu e un indiciu de calitate Rezultatul analizelor a 1810 probe de grâu din ultimele opt recolte La Secţia de Morărit şi Panificaţie ce conduc, în Institutul de Cercetări Agronomice, încă din anul 1930, se studiază anual, calitatea recoltelor noastre de grâu de pe un plan bine determinat, probele de analiză luându-se, în fiecare an, din aceleaşi comune. Aşezând cifrele acestor analize anuale pe harta ţarei, am constatat că ele se grupează astfel încât determină anumite regiuni. GREUTATEA HECTOLITRICĂ Grânele din Oltenia sunt cele mai ușoare, fiind sub 75 kgr. Din regiunea a doua, până în regiunea cincea, grânele au sub 76 kgr., iar din regiunea a șasea până în regiunea a noua, grânele au în medie ceva mai mult ca 77 kgr. Greutatea hectolitrică cea mai mare o dă grânele din regiunea noua, denumită de noi Banat- Bihor. Pe întreaga țară, în medie, grânele noastre au o greutate hectolitrică de 76.27 kgr. CORPURI STREINE Cele mai multe corpuri streine, peste 10 la sută, le dă grânele din regiunea treia, denumită Mostişte- Cadrilater, adică regiunea din jurul Capitalei. Grânele cele mai curate, cu sub trei la sută corpuri strein se găsesc in Câmpia Transilvaniei şi in Banat-Bihor Aceasta seoate în evidenţă agricultura îngrijită care se face in Transilvania şi agricultura de mântuială care se face in sesul Dunărei. Pe întreaga tară avem 5.27 la sută corpuri streine şi aceasta însemnează că la 20 vagoane de grâu „ ■ ” un vagon corpuri streine. ip-i grânele cele mai bune. Se mai constata apoi că grânele din Banat-Bihor, (regiunea noua) deşi au cea mai mare greutate hecto- Trică, totuşi au procente de substaţe azotoase mult mai mici ca grâue de M-1'o Basarabene. Aceste regiuni ar fi acelea, înscrise pe harta alăturată. Fiecare din aceste regiuni corespunde unui anumit climat şi formaţiune de sol, aşa că, nu sunt de loc arbitrare. Raportate la aceste regiuni, mediile analizelor a 1810 probe de grâu, din ultimele opt recolte.. 1930-1937, se văd în tabela care urmează şi din care extragem o serie de observaţiuni, plătit cu pre de grâu şi care voiajează pe apă şi pe uscat, tot ca grâu, până la moara de destinaţie, unde, îndată ce au ajuns sunt lepădate la gunoi. Preţul grâului nostru revine deci morcirului cu cel puţin cinci la sută mai scump. SUBSTANŢELE AZOTOASE Acestea sunt cele mai importante elemente, ale grâului. Din analizele noastre reese că substanţele azotoase merg crescând progresiv până în regiunile din nordul Moldo-Basarabiei. Şi apoi descresc iarăşi în regiunile din Transilvania. Grânele Moldo-Basarabene sunt de gluten cresc apoi progresiv până în regiunile Moldo-Basarabene şi apoi iarăşi descresc. Pe întreaga ţară avem un procent numai de 9,52. SUBSTANŢELE AZOTOASE DIN FAUNA Făina în general, conţine mai puţine substanţe azotoase decât grâul din care au provenit, pentru că prin măcinare şi tărâţe se îndepărtează o parte din ele. Din analizele noastre, reese o creştere progresivă a substanţelor azotoase din regiunea întâia până în regiunea şaptea, unde atinge maxima cu 10,69 la sută şiapoi descresc în restul regiunilor. Substanţele azotoase sunt singurele substanţe din grâu, care imprimă păunei volumul, gustul şi calitatea. Aşa se explică succesul cozonacilor moldoveneşti şi de ce multe mori din Vestul ţârii amestecă în grânele lor slabe, grâne tari, aduse din Moldova şi Basarabia. Tăria unei faini o formează numai substanţele azotoase. Pe întreaga ţară, fainele noastre au o medie de 9,88 la sută substanţe azotoase care ne asigură, în general, o pâine de calitate mijlocie. CALITATEA PAINEI Aceasta e exprimată prin puncte determinate de volumul şi greutatea păinei, textură, gust şi miros Pâinea ideală are 100 de puncte. Din analizele noastre reese clar că, pâinile cele mai bune sunt produse tot de regiunile care dau grânele cele mai bogate în substanţe azotoase şi in gluten, adică tot regiunile din Bărăgan din Moldo-Basarabia. Din punct de vedere calitativ, grânele din Banat-Bihor (regiunea nouă) deşi au greutatea hectolitrică cea mai mare de 77.74 kgr., totuşi pâinea lor e egală cu a grânelor din Mostişte-Cadrilater, grâne care au o greutate hectolitrică numai de 75.22 kgr. Explicația ne-o dă procentele de gluten care sunt aproape egale în ambele regiuni. Glutenul la rândul său conţine majoritatea substanţelor azotoase din făină. CONCLUZIUNI : Din analizele acestor opt recolte de grâu putem trage următoarele concluziuni: 1. Avem regiuni specifice de grâu, determinate de climă şi sol. 2. Regiunile cele mai bune de grâu sunt acelea care se întind din Bărăgan şi până în Nordul Moldovei şi Basarabiei. 3. Grânele noastre au mult prea multe corpuri străine. 4. Greutatea hectolitrică nu e un indiciu de calitate al grâului. 5. Solul și clima noastră poate produce grâne de calitate dacă lucrările agricole s’ar face la timpcu pricepere și din belșug. Verificarea operațiilor de valorificare a grâului Printr'o decizie a ministerului cooperaţiei s’a instituit comisia de verificare a operaţiilor de valorificare de grâu şi a aprovizionărilor către armată efectuate de „Cecopava“ de la înfiinţarea ei şi până azi. Decizia s’a dat pe baza unui jurnal al consiliului de miniştri. Comisia se compune dintrun delegat al preşedinției Consiliului de miniştri, un delegat al ministerului agriculturii, un delegat al ministerului de finanțe, un delegat al ministerului cooperației, un delegat al ,,Băncii Naționale" și un delegat al ministerului apărării naționale. Comisia va începe să lucre la 2 Februarie la sediul Cecopavel. Media analizelor a opt recolte, 1930-1937 diciu sigur de calitate. Din aceste motive ţările transoceanice clasează grânele lor după conţinutul de substanţe azotoase şi nu dupe greutate hectolitrică. Mai trebue să reţinem faptul că grânele bogate în azot, cresc în regiuni secetoase de stepă cum sunt "regiunile din Bărăgan şi din Moldo-Basarabia, iar nu în regiuni relativ umede, cum sunt regiunie din Banat şi Transilvania. Pe întreaga ţară, avem la grâu, un procent de 10,67 care e mic faţă de puterea şi posibilităţile climei şi solului nostru. GLUTENUL USCAT Cu regret constatăm că făina grânelor din primele două regiuni I are sub opt la sută gluten uscat, A î N on!-» 1 i m î f n m î tT i m G Q 11 îl P! Conchizia firească este că • grey- adică sub limita minimă a un . t .tea hrctorină nu este un infami bune de pâine. Procentele Grâu Corpuri Substan! Gluten Făină Substan. Calitatea grâu ctolitru streine azotoase uscat azotoase pâinei % % % % % Puncte I 74.71 7.14 9.94 7.63 9.26 85.04 II 75.41 6.14 9.64 7.92 9.35 81.12 III 75.22 10.29 9.96 8.50 9.49 86.50 IV 75.74 7.83 10.76 9.97 10.08 89.20 V 75.17 6.83 11.44 11.06 10.49 90.87 VI 77.09 5.74 11.70 10.66 10.50 88.38 VII 77.20 3.60 11.18 10.73 10.69 88.13 VIII 77.32 2.21 10.87 9.82 10.01 87.72 IX 77.74 2.21 10.66 9.57 9.61 86.56 X 76.41 2.85 10.46 9.20 9.61 85.68 XI 76.97 3.17 10.80 9.65 9.63 85.88 Media pe întreaga țară 76.27 5.27 10.67 9.52 9.88 87.05 Regiunile de grâu 1. Oltenia; 2. Burnas; 3. Mostiște-Cadrilater; 4. Bărăgan-Dobrogea; 5. Sudul Moldo-Basarabiei; 6. Centrul Basarabiei; 7. Nordul Moldo-Basarabiei; 8. Câmpia Transilvaniei; 9. Banat-Bihor; 10. Podzol Vest; 11. Podzol Est NFORMATIUNI Alegerile pentru Camarile da agricultură ss vor faca în’rs 14—70 de,,Monitorul Oficial" din 31 Ianuarie crt., publica jurnalul conciliului de ministri prin care sarea a fost calificata ca articol de primă, imediată și generală necesitate. D-nii Achil Paicu, Spiridon Vârnav şi Mircea Bâdescu ,avocaţi şi Aurel Ştefănescu, expert contabil, au fost numiţi membri în consiliul de administraţie al Cassei de Depuneri şi Consemnaţiuni, ca delegaţi ai ministerului de finanţe. D. Ion Mureşan, consilier la Curtea de Apel din Cluj, a fost delegat să îndeplinească funcţiuni de ele inspector judectoresc pentru tribunalele: Cluj, Nâsăud şi Someş, şi judecătoriile şi serviciile auxiliare din circ. acestora, în locul d-lui Constantin Filipescu, căruia i se retrage, după cerere, această delegaţiune, urmând a-şi relua locul de consilier în Curte. O delegaţie de ingineri agronomi reuşiţi la gradul de inspectori s-au prezentat ori d-lui D. R. Ioaniţescu, ministrul agriculturei, cerând să fie avansaţi la gradul pentru care au depus examen. Dr. ARMAND COTTER Medic de spital Consilier medical al băilor Pistyan Reumatism, Sciatică Bolile tubului digestiv Consult 46 Str. Buzești 15. Telefon 4.1504 D. ing. C. Ianculescu a fost numit în locul vacant de membru în Consiliul superior al cartelurilor, ca specialist în chestiunile industriale. !*f • a laeopdreaia economia absorută Pe baza ultimului acord între Italia şi Albania, guvernul albanez a întocmit o listă de 59 de articole, cari nu pot fi importate decât aproape numai din Italia. Pentru mărfurile din alte ţări e nevoie de permise speciale şi ele sunt supuse unor taxe mult mai urcata. ARGUS Transitul şi exportul animalelor D. dr. Iuliu Radulovici, directorul serviciului zootehnic din ministerul agriculturei a plecat la Budapesta în vederea încheerei unei convenţii economice referitoare la transitul serior a al autivarelor Preţurile pentru Grecia CHERESTEA DE RASÎNOASE Marfa lată de 17/19 cm. cel mult 15% 12 mm. de 4 m. Preţul în sh. engl.: Tombant 65, cl. IV 54, cl- V 48. Marfă îngustă de 8—15/17 cm. de 4. m.: 54 sh-Coffrage (cl. IV Şi V) înguste de 4 m. 12—24 m.: 43 sh- Morali semimorali de 4—6 m. cl. I—IV: 48 sh-Madries pentru Patras și Vostiza 23/29 cm., 51—80 mm. 3—6 m. 53 sh. „WOODSTOCK" cea mai moderna maşină de scris americană ccf. Al I calea victoriei no. 44 'iPasaju Comedia) Tel. 3.85.85 MAŞINI de SCRIS şi de CALCULAT noul şi uzate ATELIER MECANIC pentru reparaţia şi renovarea tuturor sistemelor de maşini de scris şi de calculat BIROU DE COPIAT ŞI DE TRADUS ( ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ 1M«) LICHIDAREA ŞILINGILOR AUSTRIACI S a mai acordat o prelungire Comunicatul Băncii Naționale Se aduce la cunoştinţă exportatorilor, cărora li s'au avizat prin B. N R. şilingi la negociere provenind din exportul în Austria, că sa mai acordat o prelungire de o lună — până la 28 Februarie 1938 inclusiv — termen înlăuntrul căruia sunt ţinuţi — sub luare de sancţiuni, — a lichida sumele avizate. Deasemenea se pune în vedere importatorilor de mărfuri din Austria, care au obţinut aprobări pentru lichidarea importurilor din această ţară, că sunt ţinuţi să-şi procure fără întârziere, sumele necesare acoperirii datoriilor lor, cunoscând că cei ce moşi vor Ichida aprobările de schilingi austriaci negociabili înăuntrul termenului de 15 zile de la data luării la cunoştinţă a aprobării, vor suferi următoarele sancţiuni : 1. Li se va aplica dobânda de Întârziere, potrivit normelor în vigoare. 2. Semnătura lor nu va mai fi admisă la serv. scontului 5. Ni B. 3. Se va interveni pe lângă autoritățile respective, spre a nu li se mai acorda în viitor autorizații de import EXPORTUL DE ANIMALE După datele Oficiului de valorificare a grâului situația exportului la 28 Ianuarie era următoarei Vânzări efectuate 604.678 tone. Vânzări efectuate în Germania 45.748 tone. Activitatea oficiului naţional al textilelor D. Cicero Gordiu, preşedintele Oficiului Naţional al,textilelor a lucrat ori cu U. D R. loaniţescu, ministrul agriculturei. Programul de lucru întocmit de această instituţie a fost aprobat. S-au importat din Letonia 10 vagoane , în care au şi fost astfel repartizate: 5 vag. la dispoziţia Federalei Textilelor, 3 vag. la fermele statului pentru cultură şi 5 vag. la dispoziţia agriculturei. Cronica lemnului Grecia a fost întotdeauna unul dintre cele mai prinDIIAc.cei dintre cele mai principale debuşee pentru materialul nostru lemnos. Favorizaţi de împrejurarea că dimensiunile uzitate in Grecia sunt aceleaşi ca şi în România şi de poziţia noastră geografică favorabilă, materialul nostru de cherestea şi-a găsit plasament curent în Grecia, aşa că, până acum câţiva ani, noi am fost cei mai principali furnizori, deţinând aproape monopolul pentru furnitura acestei mărfii în Grecia. In vedere că pe piaţa grecească se cere un material mai bine selecţionat decât pe celelalte pieţe ale Orientului, preţurile obţinute în Grecia erau întotdeauna cu 8-Wsh. mai superioare acelora din Egipt şi Siria. Cum în toate aceste regiuni se întrebuinţează dimensiuni uniforme bazate pe sistemul metric, producţiunea noastră, standardizată pe baza sistemului metric şi-a raţionalizat exportul în sensul, că materialul de calitate inferioară s’a îndreptat spre Egipt, Siria etc., iar acela de calitate mai siperioară’ spre Grecia. EXPORTUL DE LEMNE IN GRECIA Cum pe deoparte, productiunea unei fabrici conţine mărfuri, atât de calitate inferioară, cât şi de calitate superioară şi pe de altă parte exportul în Grecia se făcea in mod curent, producătorii noştri găseau convenienţă bună la fabricarea mărfurilor destinate acestor regiuni şi cu atât mai mult aceasta, cu cât mărfurile de calitate absolut inferioară, cari nu merg în export îşi găseau plasament în interiorul ţării noastre, dimensiunile fiind aceleaşi. E neîndoios că din cele expuse mai sus rezultă cât de mult suntem ameninţaţi de a pierde unul din cele mai principale debuşee pentru materialul nostru lemnos- Grecia. Pierderea pieţii greceşti nu e periculoasă pentru noi numai pentru că este ameninţată vânzarea mărfurilor noastre de lemnărie in teritoriul grecesc. Acest pericol poate avea consecinţe mult mai grave, dacă ne dăm seamă de împrejurarea că Grecia consumând mărfurile de calitate superioară în aceleaşi dimensiuni care merg în alte regiuni apropiate, însă de calitate inferioară, prin pierderea debuşeului grecesc pierdem în mod indirect şi alte pieţe importante. De aceea, problema descreşterii exportului materialului nostru lemnos în Grecia, poate deveni foarte gravă pentru economia noastră naţională. EXPORTUL DIN ROMANIA SPRE GRECIA A SCĂZUT In primele 7 luni 1937 s-a exportat spre Grecia 8900 stas (42 000 m. c.) faţă de 14.700 stds. (69.000 m. c.) din anul precedent. In schimb exportul din Austria spre Grecia s’a urcat mult anul acesta în comparaţie cu anul trecut, astfel că în primele 7 luni 1936 s’au exportat 2200 stds. (10.000 m. c.) iar în acest an s’a exportat 13 000 stds. (60.000 m. c.) Astfel că Austria a exportat spre Grecia o cantitate mult mai mare de lemnărie decât România. Madries de Pireu 19—30 cm. 65 mm. 3—6 m. (Faul und Bruchfrei) : 48 sh. Scânduri de lăzi (caissages) 3-6 m. fără 4 m, 8—15/17 : 40 sh. Cantineli de 4 m: 48 sh. Cantineli de 3~3'A m.: 38 sh. Cantineli de l—2ll* m. 28 sh. Preţurile se înţeleg fob, porturi Dunărene. sh. CHERESTEA DE FAG ABURIT Calitatea sortiment grecesc de la 2 m. în sus : 86 sh. Calitatea sortiment grecesc de la 1—1 90 m. 66 sh. Ingustătură de 7—13 cm. lat vândută separat dela 2 m. în sus: 50 sh. Ingustătură de 7—13 cm. vândută separat dela 1—1,90 m.‘- 45 sh-Subit de 7—13 cm. lat vândută separat: 86 sh. Rigle 18/18 până la 100/100 de la 40 la 80 sh. Preturile se înțeleg fob. ;HERESTEA DE STEJAR jur-Dosse cal. I-a, dela 2 min sus : 200 sh. Idem, dela 1—1,90 m.■ 160 sh. Cal. II-a dela 2 m în sus : 160 sh. Idem, dela 1—1,90 m.: 130 sh. Stejar fasonat cal. tombantă sau mercantilă dela 1—1,90 m • 150 sh Stejar fasonat cal. tombandă sau mercantilă dela 2 m. în sus • 10 sh. Cherestea de teiu netivită. 85 Cherestea de frasin netivită. 100 sh. Cherestea de ulm netivită. 65 sh. 84 CITITI „ARCUS“ Pag. 3-a Tariful vamal de import 1937 Tipărit in limba: ROMANA, GERMANA și FRANîtvza pe hârtie velină Cuprinde: Toate taxele în vigoare ce urmează a fi plătite pentru o marfă importată. — Legi. — Decrete. Decizii pentru aplicarea taxelor respective. — Legea taxelor. — Taxele de contingentare. — Valorile medii — Cifra de afaceri. — Taxe de consumaţie, aviaţie, etc. — Precum şi tiu indicator alfabetic cu peste 6000 denumiri ale mărfurilor Chiar dacă importaţi un singur articol, tariful vă este o preţioasă călăuză. — Vi se livrează la cerere de către Administraţie ziarului nostru, sau prin telefon: 305.A4. Intelectualii cari vor să se documenteze după ultimele cerinţe ale ştiinţei, trebue să citească „Documentarea”,— privire fugară asupra evoluţiei ei — a d-lui Th. Iorga, directorul agenţiei „Serviciul Gazetelor”. .. ^e.c.e ^e exemplare din această lucrare sunt puse gratuit la dispoziţia intelectualilor liber-profesionişti sau conducători de instituţii publice sau particulare. Exemplarul se trimite franco de orice speze, la prima cerere telefonică sau scrisă, adresată agenţiei Constantin 24, Bucureşti I, telefon „Serviciul 3.16.15. Gazetelor”, strada Sf. Aplicarea noului cod penal Eri a lucrat la ministerul justiţiei comisiunea pentru punerea în aplicare a noului cod penal, sub preşedinţia d-lui V. Rădulescu Mehedinţi ,ministrul justiţiei. Au luat parte d-nii: consilier Cernescu de la Curtea de Apel, Codin Ştefănescu, proc. general la Curtea de Apel, Procop Dumitrescu, prim proc. trib. Ilfov, Gh. Vrăbiescu, referent titular la Consiliul legislativ, consilier apel, N. Pavelescu şi Al. Iliescu, directorul afacerilor judiciare din ministerul justiţiei . Comisiunea a luat în deliberare diversele cazuri penale ivite pentru întâia oară în fața instanțelor judecătorești. Reumatismul ts ţintueste !n fotoliu — Mă doare vie. v, ut a« numai pot! — Lasă! Iţi fac imediat o fricţiune cu Garmol*) te linişteşti îndată. •) Carmol este cea mai bună fricţiune contra răcelei, gripei, durerilor reumatice şi febrei. Cheltuelile statului în luna Februarie Textul decretului regal Pentru angajări, lichidări, ordonanţări şi plăţi de cheltueli pe luna Februarie 1938, din Bugetul general al statului pe exerciţiul 1937- 1938, la capitolele „Cheltueli de materiale”, „Cheltueli diverse“ şi „Diverse de personal”, se repartizează pe departamente, următoarele sume maxime: DE LA TITLUL I „CHELTUELI ORDINARE“ Ministerului apărării naţionale, lei 153.300.000. Ministerul aerului şi marinei, lei 50.000. 000. Ministerului finanţelor, lei 125 milioane. Ministerului educaţiei naţionale, lei 30.000.000. Ministerului cultelor şi artelor, lei 7.000.000. Ministerului internelor, lei 24 milioane. Ministerului lucrărilor publice şi comunicaţiilor, lei 7.000.000. Ministerului justiţiei, 6.500.000 lei. Ministerului agriculturii şi domeniilor, Iei 13.000.000. Ministerului industriei şi comerţului ,lei 2.000.000. Ministerului afacerilor străine lei 10.000. 000. Ministerului muncii şi sănătăţii, lei 41.000.000. Preşidenţiei Consiliului de miniştri ,lei 900.000. Total Iei 469.700.000. DE LA TITLUL II ..CHELTUELI EXTRAORDINARE Ministerului apărării naționale, lei 1.300.000. Ministerului aerului şi marinei, Ministerului finanţelor, lei 2 milei 1.000.000. Icoane 900.000. Ministerului educaţiei naţionale, lei 1.100.000. Ministerului internelor, 500.000. Ministerului lucrărilor publice şi comunicaţiilor, lei 31.510. Ministerului justiţiei, 1.500.000 Iei . Ministerului agriculturii şi domeniilor ,lei 1.900.000. Ministerului industriei şi comerţului ,lei 100.000. Ministerului muncii şi sănătăţii, lei 705. Preşidenţiei Consiliului de miniştri, lei 50.000. Total lei 10.382.215. Total general lei 480.082.215. Ministerele sunt obligate ca, din sumele alocate mai sus la cheltueli ordinare ,să angajeze, lichideze şi ordonanţeze cu precădere, cheltueli de hrană, furaje, combustibil, obligaţiuni contractuale de orice natură, chirii, lumină, apă partea anuală de echipament şi cheltuelile de instrucţie ale armatei pe luna Februarie 1938. După ce se vor fi ordonanţat cheltuelile de mai sus, se vor putea face şi alte cheltueli de materiale strict necesare şi indispensabile bunului mers al serviciului pe luna Februarie 1938, iar cheltuelile prevăzute la capitolele „Diverse” și „Diverse de personal’’, vor putea fi făcute numai după Continuare în pag. la