Argus, februarie 1938 (Anul 28, nr. 7441-7464)

1938-02-02 / nr. 7040 (nr. 7441)

Miercuri , f­ebruarie 19ä8 GRAUL ROMANESC de dr.­­* Andronescu Cari sunt regiunile cele mai bune pentru grâu. Prea multe corpuri streine.­Greutatea hectolitrică nu e un indiciu de calitate Rezultatul analizelor a 1810 probe de grâu din ulti­mele opt recolte La Secţia de Morărit şi Pa­nificaţie ce conduc, în Institutul de Cercetări Agronomice, încă din anul 1930, se studiază anual, ca­litatea recoltelor noastre de grâu de pe un plan bine determinat, probele de analiză luându-se, în fiecare an, din aceleaşi comune. Aşezând cifrele acestor analize anuale pe harta ţarei, am cons­tatat că ele se grupează astfel încât determină anumite regiuni. GREUTATEA HECTOLITRICĂ Grânele din Oltenia sunt cele mai ușoare, fiind sub 75 kgr. Din regiunea a doua, până în regiunea cincea, grânele au sub 76 kgr., iar din regiunea a șasea până în regiunea a noua, grânele au în medie ceva mai mult ca 77 kgr. Greutatea hectolitrică cea mai mare o dă grânele din regiunea noua, denumită de noi Banat- Bihor. Pe întreaga țară, în medie, grânele noastre au o greutate hectolitrică de 76.27 kgr. CORPURI STREINE Cele mai multe corpuri streine, peste 10 la sută, le dă grânele din regiunea treia, denumită Mostişte- Cadrilater, adică regiunea din ju­rul Capitalei. Grânele cele mai cu­rate, cu sub trei la sută corpuri strein se găsesc in Câmpia Tran­silvaniei şi in Banat-Bihor Aceasta seoate în evidenţă agricultura în­grijită care se face in Transilvania şi agricultura de mântuială care se face in sesul Dunărei. Pe întreaga tară avem 5.27 la sută corpuri streine şi aceasta în­sem­nează că la 20 vagoane de grâu „ ■ ” un vagon corpuri streine. ip-i grânele cele mai bune. Se mai constata apoi că grânele din Banat-Bihor, (regiunea noua) de­şi au cea mai mare greutate hecto- Trică, totuşi au procente de subs­­ta­­ţe azotoase mult mai mici ca grâue de M-1'o Basarabene. Aceste regiuni ar fi acelea, în­scrise pe harta alăturată. Fiecare din aceste regiuni co­respunde unui anumit climat şi formaţiune de sol, aşa că, nu sunt de loc arbitrare. Raportate la aceste regiuni, me­diile analizelor a 1810 probe de grâu, din ultimele opt recolte.. 1930-1937, se văd în tabela care urmează şi din care extragem o serie de observaţiuni, plătit cu pre­ de grâu şi care voia­jează pe apă şi pe uscat, tot ca grâu, până la moara de destinaţie, unde, îndată ce au ajuns sunt lepă­date la gunoi. Preţul grâului nostru revine deci mor­cirului cu cel puţin cinci la sută mai scump. SUBSTANŢELE AZOTOASE Acestea sunt cele mai impor­tante elemente, ale grâului. Din analizele noastre reese că substan­ţele azotoase merg crescând pro­gresiv până în regiunile din nor­dul Moldo-Basarabiei. Şi apoi des­cresc iarăşi în regiunile din Tran­silvania. Grânele Moldo-Basarabene sunt de gluten cresc apoi progresiv pâ­nă în regiunile Moldo-Basarabene şi apoi iarăşi descresc. Pe întreaga ţară avem un pro­cent numai de 9,52. SUBSTANŢELE AZOTOASE DIN FAUNA Făina în general, conţine mai puţine substanţe azotoase de­cât grâul din care au provenit, pentru că prin măcinare şi tărâţe se în­depărtează o parte din ele. Din analizele noastre, reese o creş­tere progresivă a substanţelor a­­zotoase din regiunea întâia până în regiunea şaptea, unde atinge maxima cu 10,69 la sută şi­­apoi descresc în restul regiunilor. Sub­stanţele azotoase sunt singurele substanţe din grâu, care imprimă păunei volumul, gustul şi calitatea. Aşa se explică succesul cozonaci­lor moldoveneşti şi de ce multe mori din Vestul ţârii amestecă în grânele lor slabe, grâne tari, a­­duse din Moldova şi Basarabia. Tăria unei faini o formează nu­mai substanţele azotoase. Pe în­treaga ţară, fainele noastre au o medie de 9,88 la sută substanţe azotoase care ne asigură, în gene­ral, o pâine de calitate mijlocie. CALITATEA PAINEI Aceasta e exprimată prin puncte determinate de volumul şi greuta­tea păinei, textură, gust şi miros Pâinea ideală are 100 de puncte.­­ Din analizele noastre reese clar că, pâinile cele mai bune sunt produse tot de regiunile care dau grânele cele mai bogate în substanţe azo­toase şi in gluten, adică tot regiu­nile din Bărăgan din Moldo-Basa­­rabia. Din punct de vedere calitativ, grânele din Banat-Bihor (regiunea nouă) deşi au greutatea hectolitrică cea mai mare de 77.74 kgr., totuşi pâinea lor e egală cu a grânelor din Mostişte-Cadrilater, grâne care au o greutate hectolitrică numai de 75.22 kgr. Explicația ne-o dă procentele de gluten care sunt aproape egale în ambele regiuni. Glutenul la rândul său conţine majoritatea substanţe­lor azotoase din făină. CONCLUZIUNI : Din anali­zele acestor opt recolte de grâu putem trage următoarele conclu­­ziuni: 1. Avem regiuni specifice de grâu, determinate de climă şi sol. 2. Regiunile cele mai bune de grâu sunt acelea care se întind din Bărăgan şi până în Nordul Moldo­vei şi Basarabiei. 3. Grânele noastre au mult prea multe corpuri străine. 4. Greutatea hectolitrică nu e un indiciu de calitate al grâului. 5. Solul și clima noastră poate produce grâne de calitate dacă lu­crările agricole s’ar face la timp­­cu pricepere și din belșug. Verificarea operațiilor de valorificare a grâului Printr'o decizie a ministerului cooperaţiei s’a instituit comisia de verificare a operaţiilor de valori­ficare de grâu şi a aprovizionări­lor către armată efectuate de „Ce­­copava“ de­ la înfiinţarea ei şi până azi. Decizia s’a dat pe baza unui jurnal al consiliului de miniştri. Comisia se compune dintrun de­legat al preşedinției Consiliului de miniştri, un delegat al ministeru­lui agriculturii, un delegat al mi­nisterului de finanțe, un delegat al ministerului cooperației, un de­legat al ,,Băncii Naționale" și un delegat al ministerului apărării naționale. Comisia va începe să lucre­ la 2 Februarie la sediul Cecopa­ve­l. Media analizelor a opt recolte, 1930-1937 diciu sigur de calitate. Din a­ceste motive ţările transoceanice clasează grânele lor după conţi­nutul de substanţe azotoase şi nu dupe greutate hectolitrică. Mai trebue să reţinem faptul că grânele bogate în azot, cresc în regiuni secetoase de stepă cum sunt "regiunile din Bărăgan şi din Moldo-Basarabia, iar nu în regiuni relativ umede, cum sunt regiu­nie din Banat şi Transilvania. Pe întreaga ţară, avem la grâu, un procent de 10,67 care e mic faţă de puterea şi posibilităţile climei şi solului nostru. GLUTENUL USCAT Cu regret constatăm că făina­­ grânelor din primele două regiuni I are sub opt la sută gluten uscat, A î N on!-» 1 i m î f n m î tT i m G Q 11 îl P! Conchizia firească este că • grey- adică sub limita minimă a un . t .tea hrcto­­­rină nu este un in­­fam­i bune de pâine. Procentele Grâu Corpuri Substan! Gluten Făină Substan. Calitatea grâu ctolitru streine azotoase uscat azotoase pâinei % % % % % Puncte I 74.71 7.14 9.94 7.63 9.26 85.04 II 75.41 6.14 9.64 7.92 9.35 81.12 III 75.22 10.29 9.96 8.50 9.49 86.50 IV 75.74 7.83 10.76 9.97 10.08 89.20 V 75.17 6.83 11.44 11.06 10.49 90.87 VI 77.09 5.74 11.70 10.66 10.50 88.38 VII 77.20 3.60 11.18 10.73 10.69 88.13 VIII 77.32 2.21 10.87 9.82 10.01 87.72 IX 77.74 2.21 10.66 9.57 9.61 86.56 X 76.41 2.85 10.46 9.20 9.61 85.68 XI 76.97 3.17 10.80 9.65 9.63 85.88 Media pe întreaga țară 76.27 5.27 10.67 9.52 9.88 87.05 Regiunile de grâu 1. Oltenia; 2. Burnas; 3. Mostiște-Cadrilater; 4. Bărăgan-Dobro­­gea; 5. Sudul Moldo-Basarabiei; 6. Centrul Basarabiei; 7. Nordul Moldo-Basarabiei; 8. Câmpia Transilvaniei; 9. Banat-Bihor; 10. Podzol Vest; 11. Podzol Est NFORMATIUNI Alegerile pentru Camarile da agri­­cultură ss vor faca în’rs 14—70 de­,,Monitorul Oficial" din 31 Ia­nuarie crt., publica jurnalul con­ciliului de ministri prin care sa­rea a fost c­alificata ca articol de primă, imediată și generală nece­sitate. D-nii Achil Paicu, Spiridon Vâr­­nav şi Mircea Bâdescu ,avocaţi şi Aurel Ştefănescu, expert con­tabil, au fost numiţi membri în consiliul de administraţie al Cas­­sei de Depuneri şi Consemnaţiuni, ca delegaţi ai ministerului de fi­nanţe. D. Ion Mureşan, consilier la Curtea de Apel din Cluj, a fost delegat să îndeplinească funcţiu­­ni de ele inspector judectoresc pen­tru tribunalele: Cluj, Nâsăud şi Someş, şi judecătoriile şi servi­ciile auxiliare din circ. acestora, în locul d-lui Constantin Filipes­­cu, căruia i se retrage, după ce­rere, această delegaţiune, urmând a-şi relua locul de consilier în Curte. O delegaţie de ingineri agronomi reuşiţi la gradul de inspectori s-au prezentat ori d-lui D. R. Ioani­ţescu, ministrul agriculturei, ce­rând să fie avansaţi la gradul pen­tru care au depus examen. Dr. ARMAND COTTER Medic de spital Consilier medical al băilor Pistyan Reumatism, Sciatică Bolile tubului digestiv Consult 4­6 Str. Buzești 15.­­ Telefon 4.1504 D. ing. C. Ianculescu a fost numit în locul vacant de membru în Consiliul superior al carteluri­lor, ca specialist în chestiunile in­dustriale. !*f • a laeopdreaia economia a­bso­r­ută Pe baza ultimului acord între Ita­lia şi Albania, guvernul albanez a întocmit o listă de 59 de articole, cari nu pot fi importate decât a­­proape numai din Italia. Pentru mărfurile din alte ţări e nevoie de permise speciale şi ele sunt supuse unor taxe mult mai ur­cata. ARGUS Transitul şi exportul animalelor D. dr. Iuliu Radulovici, directorul serviciului zootehnic din ministerul agriculturei a plecat la Budapesta în vederea încheerei unei convenţii economice referitoare la transitul se­­rior a al au­tivarelor Preţurile pentru Grecia CHERESTEA DE RASÎNOASE Marfa lată de 17/19 cm. cel mult 15% 12 mm. de 4 m. Preţul în sh. engl.: Tombant 65, cl. IV 54, cl- V 48. Marfă îngustă de 8—15/17 cm. de 4. m.: 54 sh-Coffrage (cl. IV Şi V) înguste de 4 m. 12—24 m.: 43 sh- Morali semimorali de 4—6 m. cl. I—IV: 48 sh-Madries pentru Patras și Vo­­stiza 23/29 cm., 51—80 mm. 3—6 m.­ 53 sh. „WOODSTOCK" cea mai moderna maşină de scris americană ccf. Al I calea victoriei no. 44 '­iPasaju Comedia) Tel. 3.85.85 MAŞINI de SCRIS şi de CALCULAT noul şi uzate ATELIER MECANIC pentru reparaţia şi renovarea tuturor sistemelor de maşini de scris şi de calculat BIROU DE COPIAT ŞI DE TRADUS ( ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ 1M«) LICHIDAREA ŞILINGILOR AUSTRIACI S a mai acordat o prelungire Comunicatul Băncii Naționale Se aduce la cunoştinţă exportatorilor, cărora li s'au avizat prin B. N R. şilingi la negociere pro­venind din exportul în Austria, că sa mai acor­­dat o prelungire de o lu­nă — până la 28 Februa­rie 1938 inclusiv — ter­men înlăuntrul căruia sunt ţinuţi — sub luare de sancţiuni, — a lichida su­mele avizate. Deasemenea se pune în vedere importatorilor de mărfuri din Austria, care au obţinut aprobări pen­tru lichidarea importu­rilor din această ţară, că sunt ţinuţi să-şi procure fără întârziere, sumele necesare acoperirii dato­riilor lor, cunoscând că cei ce moşi vor Ichida a­­probările de schilingi au­striaci negociabili înăun­trul termenului de 15 zile de la data luării la cunoş­tinţă a aprobării, vor su­feri următoarele sanc­ţiuni :­­ 1. Li se va aplica dobân­da de Întârziere, potrivit normelor în vigoare. 2. Semnătura lor nu va mai fi admisă la serv. scontului 5. Ni B. 3. Se va interveni pe lângă autoritățile respec­tive, spre a nu li se mai a­­corda în viitor autoriza­ții de import­ EXPORTUL DE ANIMALE După datele Oficiului de valorifi­­care a grâului situația exportului la 28 Ianuarie era următoarei Vânzări efectuate 604.678 tone. Vânzări efectuate în Germania 45.748 tone. Activitatea oficiu­­lui naţional al textilelor D. Cicero Gordiu, preşedintele Oficiului Naţional al,textilelor a lucrat ori cu U. D­ R. loaniţescu, ministrul agriculturei. Programul de lucru întocmit de această instituţie a fost aprobat. S-au importat din Letonia 10 vagoane , în care au şi fost astfel repartizate: 5 vag. la dispoziţia Federalei Textilelor, 3 vag. la fer­mele statului pentru cultură şi 5 vag. la dispoziţia agriculturei. Cronica lemnului Grecia a fost întotdeauna unul dintre cele m­ai prinDIIAc­.c­­ei dintre cele mai principale debu­­şee pentru materialul nostru lem­nos. Favorizaţi de împrejurarea că dimensiunile uzitate in Grecia sunt aceleaşi ca şi în România şi de po­ziţia noastră geografică favorabi­lă, materialul nostru de cherestea şi-a găsit plasament curent în Grecia, aşa că, până acum câţi­va ani, noi am fost cei mai principali furnizori, deţinând aproape mono­polul pentru furnitura acestei mărfii în Grecia. In vedere că pe piaţa grecească se cere un material mai bine se­lecţionat decât pe celelalte pieţe ale Orientului, preţurile obţinute în Grecia erau întotdeauna cu 8-W­sh. mai superioare acelora din E­­gipt şi Siria. Cum în toate aceste regiuni se întrebuinţează dimensiuni unifor­me bazate pe sistemul metric, pro­­ducţiunea noastră, standardizată pe baza sistemului metric şi-a ra­ţionalizat exportul în sensul, că materialul de calitate inferioară s’a îndreptat spre Egipt, Siria etc., iar acela de calitate mai siperi­­oară’ spre Grecia. EXPORTUL DE LEMNE IN GRECIA Cum pe deoparte, productiunea unei fabrici conţine mărfuri, atât de calitate inferioară, cât şi de ca­litate superioară şi pe de altă par­­te exportul în Grecia se făcea in mod curent, producătorii noştri găseau convenienţă bună la fabri­carea mărfurilor destinate acestor regiuni şi cu atât mai mult acea­sta, cu cât mărfurile de calitate absolut inferioară, cari nu merg în export îşi găseau plasament în interiorul ţării noastre, dimensiu­nile fiind aceleaşi. E neîndoios că din cele expuse mai sus rezultă cât de mult sun­tem ameninţaţi de a pierde unul din cele mai principale debuşee pentru materialul nostru lemnos- Grecia. Pierderea pieţii greceşti nu e periculoasă pentru noi numai pen­­tru că este ameninţată vânzarea mărfurilor noastre de lemnărie in teritoriul grecesc. Acest pericol poate avea conse­cinţe mult mai grave, dacă ne dăm seamă de împrejurarea că Grecia consumând mărfurile de calitate superioară în aceleaşi di­mensiuni care merg în alte regiuni apropiate, însă de calitate inferi­­oară, prin pierderea debuşeului grecesc pierdem în mod indirect şi alte pieţe importante. De aceea, problema descreşterii exportului materialului nostru lem­nos în Grecia, poate deveni foarte gravă pentru economia noastră naţională. EXPORTUL DIN ROMANIA SPRE GRECIA A SCĂZUT In primele 7 luni 1937 s-a ex­portat spre Grecia 8900 stas (42­ 000 m. c.) faţă de 14.700 stds. (69.000 m. c.) din anul precedent. In schimb exportul din Austria spre Grecia s’a urcat mult anul acesta în comparaţie cu anul tre­cut, astfel că în primele 7 luni 1936 s’au exportat 2200 stds. (10.000 m. c.) iar în acest an s’a expor­tat 13­ 000 stds. (60.000 m. c.) Astfel că Austria a exportat spre Grecia o cantitate mult mai mare de lemnărie decât România. Madries de Pireu 19—30 cm. 65 mm. 3—6 m. (Faul und Bruch­frei) : 48 sh. Scânduri de lăzi (caissages) 3-6 m. fără 4 m­, 8—15/17 : 40 sh. Cantineli de 4 m­: 48 sh. Cantineli de 3~3'A m.: 38 sh. Cantineli de l—2ll* m.­­ 28 sh. Preţurile se înţeleg fob, porturi Dunărene. sh. CHERESTEA DE FAG ABU­RIT Calitatea sortiment grecesc de la 2 m. în sus : 86 sh. Calitatea sortiment grecesc de la 1—1­ 90 m.­ 66 sh. Ingustătură de 7—13 cm. lat vândută separat dela 2 m. în sus:­ 50 sh. Ingustătură de 7—13 cm. vân­dută separat dela 1—1,90 m.‘- 45 sh-Subit de 7—13 cm. lat vândută separat: 86 sh. Rigle 18/18 până la 100/100 de la 40 la 80 sh. Preturile se înțeleg fob. ;HERESTEA DE STEJAR jur-Dosse cal. I-a, dela 2 m­­in sus : 200 sh. Idem, dela 1—1,90 m.­­■ 160 sh. Cal. II-a dela 2 m­ în sus : 160 sh. Idem, dela 1—1,90 m.: 130 sh. Stejar fasonat cal. tombantă sau mercantilă dela 1—1,90 m • 150 sh­ Stejar fasonat cal. tombandă sau mercantilă dela 2 m. în sus • 10 sh. Cherestea de teiu netivită. 85 Cherestea de frasin netivită. 100 sh. Cherestea de ulm netivită­. 65 sh. 84 CITITI „ARCUS“ Pag. 3-a Tariful vamal de import 1937 Tipărit in limba: ROMANA, GERMANA și FRANîtvza pe hârtie velină Cuprinde: Toate taxele în vigoare ce urmează a fi plătite pentru o marfă importată. — Legi. — Decrete. Decizii pentru aplicarea taxelor respective. — Legea taxelor. — Taxele de contingentare. — Va­lorile medii — Cifra de afaceri. — Taxe de consumaţie, aviaţie, etc. — Precum şi tiu indicator alfabetic cu peste 6000 denumiri ale mărfurilor Chiar dacă importaţi un singur articol, tariful vă este o preţi­oasă călăuză. — Vi se livrează la cerere de către Administraţie ziarului nostru, sau prin telefon: 305.A4. Intelectualii cari vor să se documenteze după ultimele cerinţe ale ştiinţei, tre­bue să citească „Documentarea”,— privire fugară asupra evoluţiei ei — a d-lui Th. Iorga, directorul agenţiei „Serviciul Gazetelor”. .. ^e.c.e ^e exemplare din această lucrare sunt puse gratuit la dispoziţia intelectualilor­­ liber-p­rofesionişti sau conducători de in­stituţii publice sau particulare. Exemplarul se trimite franco de orice speze, la prima cerere tele­fonică sau scrisă, adresată agenţiei Constantin 24, Bucureşti I, telefon „Serviciul 3.16.15. Gazetelor”, strada Sf. Aplicarea noului cod penal Eri a lucrat la ministerul jus­tiţiei comisiunea pentru punerea în aplicare a noului cod penal, sub preşedinţia d-lui V. Rădulescu Mehedinţi ,ministrul justiţiei. Au luat parte d-nii: consilier Cernescu de la Curtea de Apel, Co­­din Ştefănescu, proc. general la Curtea de Apel, Procop Dumi­­trescu, prim proc. trib. Ilfov, Gh. Vrăbiescu, referent titular la Con­siliul legislativ, consilier apel, N. Pavelescu şi Al. Iliescu, directo­rul afacerilor judiciare din ministe­rul justiţiei . Comisiunea a luat în deliberare diversele cazuri penale ivite pen­tru întâia oară în fața instanțelor judecătorești. Reumatismul ts ţintueste !n fotoliu — Mă doare vie. v, ut a« nu­mai pot! — Lasă! Iţi fac imediat o fricţiune cu Garmol*) te linişteşti îndată. •) Carmol este cea mai bună fricţiune contra răcelei, gripei, durerilor reumatice şi febrei. Cheltuelile statului în luna Februarie Textul decretului regal Pentru angajări, lichidări, ordo­­nanţări şi plăţi de cheltueli pe luna Februarie 1938, din Bugetul ge­neral al statului pe exerciţiul 1937- 1938, la capitolele „Cheltueli de materiale”, „Cheltueli diverse“ şi „Diverse de personal”, se reparti­zează pe departamente, următoa­rele sume maxime: DE LA TITLUL I „CHELTUELI ORDINARE“ Ministerului apărării naţionale, lei 153.300.000. Ministerul aerului şi marinei, lei 50.000. 000. Ministerului finanţelor, lei 125 milioane. Ministerului educaţiei naţionale, lei 30.000.000. Ministerului cultelor şi artelor, lei 7.000.000. Ministerului internelor, lei 24 milioane. Ministerului lucrărilor publice şi comunicaţiilor, lei 7.000.000. Ministerului justiţiei, 6.500.000 lei. Ministerului agriculturii şi do­meniilor, Iei 13.000.000. Ministerului industriei şi comer­ţului ,lei 2.000.000. Ministerului afacerilor străine lei 10.000. 000. Ministerului muncii şi sănătăţii, lei 41.000.000. Preşidenţiei Consiliului de mi­niştri ,lei 900.000. Total Iei 469.700.000. DE LA TITLUL II ..CHELTUELI EXTRAORDINARE Ministerului apărării naționale, lei 1.300.000. Ministerului aerului şi marinei, Ministerului finanţelor, lei 2 mi­lei 1.000.000. Icoane 900.000. Ministerului educaţiei naţionale, lei 1.100.000. Ministerului internelor, 500.000. Ministerului lucrărilor publice şi comunicaţiilor, lei 31.510. Ministerului justiţiei, 1.500.000 Iei . Ministerului agriculturii şi do­meniilor ,lei 1.900.000. Ministerului industriei şi comer­ţului ,lei 100.000. Ministerului muncii şi sănătăţii, lei 705. Preşidenţiei Consiliului de mi­niştri, lei 50.000. Total lei 10.382.215. Total general lei 480.082.215. Ministerele sunt obligate ca, din sumele alocate mai sus la cheltueli ordinare ,să angajeze, lichideze şi ordonanţeze cu precădere, cheltueli de hrană, furaje, combustibil, obli­gaţiuni contractuale de orice na­tură, chirii, lumină, apă partea a­­nuală de echipament şi cheltuelile de instrucţie ale armatei pe luna Februarie 1938. După ce se vor fi ordonanţat cheltuelile de mai sus, se vor pu­tea face şi alte cheltueli de mate­riale strict necesare şi indispensa­bile bunului mers al serviciului pe luna Februarie 1938, iar chel­tuelile prevăzute la capitolele „Di­verse” și „Diverse de personal’’, vor putea fi făcute numai după Continuare în pag. l­a

Next