Argus, aprilie 1938 (Anul 28, nr. 7491-7513)
1938-04-01 / nr. 7491
ANUL XXVIII No. 7491 Raf S. A. Rosmat București. PALATUL CICLOP Telefon 209.64 2.17.45 ABONAMENTE In străinătate Un an 2200 • 6 luni 1300 m 5 luni 800 ti 3 lei In țară—6 lei In străinătate ORGAN ZILNIC 6 PAGINI Fondatorii S. PAUKER si H. F. VALENTIN BIROURILE: București, Str. Constantin Miile No. 15 3 Lei INDUSTRIEI $ FINANŢE! Directors GRIGORE GAFENCU Telefon 5.05.44 Vineri 1 Aprilie 1938 Mai multă lumină! NOUL MODEL 8 CILINDRI Ford In ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 Mai puţină cheltuială! PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului $î la toate agenţiile de publicitate NOUL BUGETUn comandament unic economic Coordonarea lucrărilor! State de diferitele ministere Măsuri unitare în politica noastră comercială Una din principalele preocupări ale guvernului este coordonarea diferitelor lucrări economice, făcute de ministere şi administraţii publice. Experienţa trecutului a arătat că, prea adesea, o măsură luată de un departament este în contradicţie cu măsura altuia,, că ceia ce hotăreşte o administraţie publică, nu găseşte aprobarea celeilalte. Din cauza asta, sumedenie de nepotriviri şi încurcături Când, nu se întâmplă chiar mai mult,adică să isbucnească conflicte de interese sau de atribuţii.Pentru a se înlătura această situaţie, suntem informaţi că se urmăreşte crearea unui comandament unic în materie economică. Acest comandament va fi exercitat de ministrul industriei şi comerţului, care va prezida, pe viitor şi Delegaţia Economică a guvernului. Fireşte, acest comandament nupriveşte toate ramurile vieţii noastre economice. Finanţele publice vor continua să cadă în sarcina exclusivă a ministrului de finanţe, care va căpăta şi alte atribuţii, întocmai cum agricultura şi munca, vor cădea în sarcina departamentelor respective. Comandamentul unic se va exercita numai în domeniul comerţului şi al industriei. Va îmbrăţişa însă toate ramurile acestor două activităţi, începând cu producţia şi terminând cu valorificarea in afară. Astfel, după câte suntem informaţi] se va întocmi un plan general de activitate, repartizânduse fiecărei administraţii rolul ei rămânând, însă ca direcţia generală să fie dată de o singură persoană. Ce se urmăreşte prin această inovaţie? In primul rând, înlăturarea măsurilor contradictorii din legislaţia noastră economică. Apoi, un regim nou şi trainic al comerţului exterior , astfel încât să nu mai existe întârzieri, nepotriviri sau conflicte de interese. Finanţarea exportului constitue deasemeni o preocupare a cercurilor oficiale, căci s‘a făcut dovada că, până acum s‘a făcut mult prea puţin în această direcţie. In sfârşit, se va urmări, cu toată stăruinţă, naţionalizarea diferitelor ramuri de producţie şi desfacere. Proiectele întocmite de d. Argetoianu vor fi reexaminate şi vor fi puse în concordanţă cu nouile principii. Fireşte, nu se va renunţa la proectul reorganizării profesiunilor, care e mai mult decât un proect personal, d e o obligaţie impusă de noua Constituţie. Toate arătările noastre de ••■îai sus formează obiectul unor preocupări mai vechi. Chiar dacă nu s‘ar fi produs schimbarea de guvern, încă s‘ar fi ajuns la comandamentul unic. Numai că înainte era vorba de un soiu de directorat, format din mai multe persoane, directorat ce urma să lucreze în afară de departajante, în timp ce acum e vorba de o conducere mult mai restrânsă, conducere ce va fi exercitată, de d. Mitită Constantinescu, în dubla sa calitate de ministru al Industriei și de guvernator al Băncii Nationale. Proiectul de buget pentru exerciţiul 1938—39 a fost întocmit şi va fi pus în aplicare pe ziua de 1 Aprilie. Acest proiect reflectează întru totul persoana autorului lui, a d-lui ministru Cancicov. Este clar, sincer şi sever. Din punct de vedere technic, nu se poate aduce nici o critică viitorului buget. El nu are pretenţiunea de a fi o operă desăvârşită fiindcă însuşi ministrul de finanţe nu îi atribuie alt rol, decât acela al unui plan de lucru, rămânând ca în cursul anului să se facă modificările, pe care le-ar impune experienţa şi împrejurările. Dat fiind spiritul de economie şi echilibru în parc d. Cancicov conduce finanţele statului, putem primi de pe acum ca asigurat principiul că modificările pe care ministrul îşi rezervă dreptul să le aducă bugetului în cursul anului, nu vor fi în sensul sporului de cheltueli, ci în sensul economiilor posibile, şi necesare. Problema bugetară la noi este în suspensie şi nerezolvată ca principii generale încă din timpul răsboiului. Echilibrul pe care îl caută anual miniştrii de finanţe între venituri şi cheltueli, nu rezolvă problema aşezării bugetare a statului, chiar atunci când echilibrul a fost realizat de fapt între venituri şi cheltueli. Repartiţia cheltuelilor, ca şi repartiţia sarcinilor fiscale, nu este normală, şi de aceea echilibrul accidental dintr'un an sau chiar dintr'un şir de ani nu înseamnă încă deslegarea problemei bugetare. Dela 1922—23 când răposatul Vintilă Brătianu a făcut bugetul de zece miliarde lei, şi până la 1929, când s'a făcut stabilizarea monetară, miniştrii noştri de finanţe au făcut necontenit sforţări, de a echiliba bugetele anuale, fără să-şi dea seama că fiind într'o epocă de inflaţie monetară, veniturile creşteau artificial şi împingeau şi la creşterea cheltuelilor, dând chiar uneori impresia unei înfloriri economice şi financiare, prin realizarea unor excedente bugetare importante. Când la 1928 ideea stabilizării monetare s’a impus ca bază a vieţii economice şi a finanţelor publice şi private, atunci a început o nouă epocă în istoria finanţelor statului nostru şi o nouă serie de bugete desechilibrate de astă dată însă în sens invers cu importante deficite anuale. Moneda stabilă a coincidat la noi cu marea criză economică provocată de căderea preţurilor la cereale şi la materii prime. Până când guvernele noastre să observe efectele financiare ale crizei economice, ele au continuat a face bugetul cu sporuri importante de cheltueli urmând seria începută la 1923. Deficitele erau însă aşa de mari, încât în 1931 a fost nevoie de o rectificare a bugetului în cursul anului. De la 1932 am intrat iar în seria ascendentă, şi acum continuăm scara în sus către nivelul atins în 1929—30. Avem noi oare elemente în viaţa economică a ţării, care să justifice această nouă urcare a bugetului? Dacă ne-am mărgini strict la cantitatea şi valoarea producţiei noastre, ar trebui să mărturisim că perspectivele economice ale anului în curs nu îngăduiesc optimismu necesar la sporirea sarcinilor statului şi ale particularilor. Recolta slabă de porumb din anul trecut se resimte în primăvara acestui an prin lipsa banilor străini, care intrau în ţară pentru cumpărare de porumb. Producţia de petrol este în mare descreştere, iar conjunctura pentru lemn este foarte slabă anul acesta. Aşa fiind, creşterea cifrei bugetare se sprijină mai mult pe deprecierea monedei şi pe scumperea generală care face ca şi statul să încaseze sume mai importante numericeşte, şi să aibă iluzia prosperităţii .Ingreuiareaimpozitelor era desigur necesară pentru a putea face faţă sporului de cheltueli, impus mai ales de nevoile înarmării ţării. Dar ceea ce nu s'a făcut până acum dela răsboiu încoace şi ceea ce trebuie neapărat făcut, este o avizuire a cheltuelilor statului pentru personal. Ministerul educaţiei naţionale, ministerul apărării naţionale şi ministerul justiţiei, ar putea da, numai ele trei, prin economii la personal suma de care a fost nevoie pentru sporirea fondurilor armamentului. Trebuie să ne deprindem cu ideea, că ţara noastră este o ţară săracă şi că ea nu poate întreţine instituţiuni luxoase, ci este fortată să îşi reducă aparatul funcţionăresc la strictul necesar. Până când nu se va face această reformă a personalului, mai ales la aceste trei ministere, sus indicate, nu se va putea şti care sunt adevăratele disponibilităţi ale bugetului nostru şi în ce măsură este nevoie de a recurge la mijloacele excepţionale cum au fost cele întrebuinţate în ultimii ani: sporul taxelor şi impozitelor pe de o parte, deprecierea monedei prin reevaluarea stocului metalic al Băncii Naţionale, pe de altă parte. A. Corteanu PIAŢA Bursa Bursa a rămas ceva mai bine dispusă. S’au încheiat operaţiuni numeroase. Valorile cu dobândă fixă au câştigat uşoare plusuri. Renta stabilizării s’a Încheiat la 447/s, renta desvoltării 46*/«, renta 1933 60, renta înzestrării 76’/«, renta consolidării 39*/«. Valorile industriale neschimbate. Hârtiile petroliere ceva mai susţinute, au oscilat în jurul cursurilor din ajun. Directorii sucursalelor Băncii Naţionale din regiunea Olteniei şi Munteniei au fost ori convocati la Bucureşti pentru a discuta situaţia băncilor şi reesconturilor din aceste regiuni. Devizele negociabile Silingul austriac a dispărut proape complect de pe piață, dar nu s’au găsit vânzători. Coroana cehă a cotat 4.75. Modificarea tarifului vamali mexican MEXICO, 30 (Rador). — Preşedintele Republică, d. Cardenas a cerut să se convoace Congresul Federal într'o şedinţă extraordinară spre a examina în special proectul de lege prin care guvernul mexican este autorizat să contracteze un împrumut intern menit să acopere sumele ce urmează să fie plătite societăţilor petrolifere expropriate Congresul va avea deasemeni să examineze un proect de lege cu privire la modificarea tarifului vamal pentru import şi export. Lucrările Consiliului economic al înţelegerii balcanice ISTANBUL, 30 (audor). — Consiliul economic al înţelegerii Balcanice îşi va începe lucrările în ziua de 6 Aprilie, în palatul Zyldia. Delegaţia României, Iugoslaviei şi Greciei vor sosi la Istanbul în zilele de 4 şi 5 Aprilie. Importanţa portului Hamburg pentru economia germană! HAMBURG, 30 (audor). — Fuehrerul Cancelar a pronunţat aseară la Hanseatenhalle, în faţa unui foarte numeros public, un discurs în cursul căruia a expus principiile politicei economice a regimului şi a subliniat importanţa oraşului Hamburg fiind o importantă poartă de comunicaţie cu restul lumii. Atât asistenţa, cât şi populaţia oraşului, au făcut cancelarului Hitler mari manifestaţii de simpatie. Aplicarea nouilor legi financiare Impozitul pe salarii şi pe venitul mobiliar Sporul la directe du atinge adflfionalei© Instrucţiunile ministerului de finanţe începând de mâine intră în vigoare toate dispoziţiunile nouilor legi financiare în legătură cu bugetul general al statului pe exerciţiul 1938—1939. In consecinţă organelor de constatare şi percepere ale ministerului de finanţe le revine datoria sa intre în acţiune, cele dintâi procedând la stabilirea debitelor contribuabililor, aşa cum trebue să rezulte din nouile impuneri iar cele de al doilea să înceapă încasările pe nouile baze de impunere, acolo unde încasările se pot face chiar de la 1 Aprilie. . Dacă sunt unele din nouite impozite care nu se vor putea incasa decât mai târziu, dupe ce se vor stabili debitele, cum sunt impozitul pe salarii și pe venitul mobiliar urmează să fie percepute chiar din primele zile ale lunei Aprilie. IMPUNEREA SALARIILOR ŞI MOBILIARULUI In vederea perceperei acestor două impozite ministerul de finanţe a întocmit aseară instrucţiunile ce se vor expedia astăzi tuturor administraţiilor financiare. Potrivit noului decret-lege, toate salariile atât ale funcţionarilor publici cât şi particulari vor fi grevate cu aceleaşi cote de impunere pe care le-am arătat în numărul nostru de ieri. Salariile până la 750 Iei lunar, singurele rămân neimpuse. CE SE ÎNŢELEGE PRIN SALARII După cum s-a văzut din expunerea la buget a d-lui ministru de finanţe Mircea Cancicov, noul impozit pe salarii, nu vizează atât salariile funcţionarilor publici din care, cele până la 25 de mii de lei rămân impuse cu cotele din trecut, cât salariile care trec de această sumă şi care se găsesc mai mult la întreprinderile particulare decât la stat. Cum însă prin salarii, legea înţelege orice venit mobiliar pentru servicii prestate, urmează că vor fi impuse toate felurile de venituri conexe salariului fix: jetoane, tantieme, gratificaţii, indemnizaţii, etc., etc. recte priveşte numai impozitul statului NU şi cotele adiţionale cuvenite comunelor, judeţelor şi diferitelor instituţii sau administraţii publice, care rămân să se perceapă în aceleaşi cuantum ca şi în trecut. Th. V. Măsuri pentru preîntâmpinarea evaziunilor Astfel fiind, rezultă că în adevăr noul impozit progresiv pe salarii va atinge o vastă materie de impunere, pentru care se va căuta, cum se întâmplă în asemenea împrejurări, să fie sustrasă de la rigorile fiscului. Se va încerca desigur camuflarea acestor venituri schimbăndu-i-se caracterul şi trecăndu-le sub altă formă de venitur care sufăr impuneri mult mai mici. Fiscul însă avizat, cunoaşte mai toate aceste subterfugii şi de aceia ministerul de finanţe prin instrucţiile ce le va da organelor sale le va pune în vedere măsurile ce vor trebui să ia pentru împiedecarea acestor evaziuni și modul cum vor trebui să procedeze în cazurile când le vor constata. Reportarea din oficiu a impunerilor Totdeodată, ministerul de finanţe va trimite astăzi administraţiilor financiare toate instrucţiunile necesare de modul cum trebueşte făcută reportarea impunerilor. Reportarea se va face din oficiu. Cu alte cuvinte, organele fiscale vor proceda la trecerea în registre a debitelor contribuabililor, aşa cum s’au prezentat în exerciţiul 1937—1938, majorându-le cu cota de 20 la sută. Aceasta atât pentru firmele individuale cât şi pentru societăţile anonime. Debitele odată stabilite, ele rămân definitive neputând fi atacate pe cale de apel şi pe nici-o altfel de cale, chiar când s’ar putea dovedi că în adevăr, veniturile contribuabilului au fost în scădere sau întreprinderea a mers în pagubă în cursul exerciţiului 1937-1938- SPORUL LA DIRECTE NU ATINGE ADIŢIONALELE In instrucţiunile ce se vor da se va preciza că aplicarea sporului de 2 la sută la impozitele di Flota comercială britanică a scăzut LONDRA, 30 (Rador) — Camera armatorilor britanici a publicat un raport anual din care rezultă că procentul britanic la flota cmercială mondială a scăzut de la 44 la sută în 1900 la 28 la sută în 1938. In 1914 flota britanică de 2000 unități mai mult ca azi. Etatizarea industriei de război in Ungaria Cererile unui deputat BUDAPESTA. 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei D. N. R transmite: Deputatul Csillery, din partidul creştin economic, a depus pe biroul Camerei un amendament la legea electorală, cerând guvernului să numească un comisar special cu împuterniciri depline pentru soluţionarea problemei evreeşti-Deputatul Csobera a mai cerut ca industria de răsboi şi minele de cărbuni, ca şi alte ramuri importante ale industriei, să fie etatizate■ iar proprietăţile de pământ aflate în mâinile evreilor să fie afectate pentru împroprietărirea ţăranilor unguri. Când deputatul Csillery şi-a susţinut şi motivat amendamentul, s-a produs tumult. Partidele opoziţiei liberali au încercat să-l împiedice de a vorbi, pe când pe băncile majorităţii guvernamentale răsunau vii aplauze. 128.000 la licitaţie 30.000 prin bună învoială De ce trebue scoase la licitaţie toate lucrările şi furniturile comunei Noile licitaţii temute la primăriile de sectoare ale Capitalei pentru închirierea bunurilor comunale au determinat interesante constatări. Sorocul închirierii compartimentelor halei Obor a desvăluit acte grave de favoritism şi neglijenţă în sarcina celor ce au administrat în trecut Capitala. Licitaţiile ţinute în ziua de 23 Martie a. c. la primăria sect. II Negru sunt concludente. In ziua de 23 Martie s’a scos la licitaţie publică închirierea compartimentelor din curtea halei Obor. La această licitaţie s’a obţinut O CHIRIE ANUALA DE LEI 128.000 pentru compartimentul No. 23 pentru care s’a plătit până în prezent NUMAI 30.000 lei anual. Pentru compartimentul 51-52 cu destinaţie comerţ de seminterie s’a obtinut o chirie anuală de 125.000 lei, până In prezent fiind închiriat numai cu 50.000 lei. Compartimentul 54 închiriat în trecut cu 60.000 Iei anual, a fost închiriat astăzi cu 151.000 lei anual. De remarcat că aceste diferente se obţin la toate licitaţiile publice cari se tin la primării. D. Al. Pretorian primaru delegat al sect. II Negru sezizat de aceste diferenţe, a înaintat un memoriu cu date şi cifre comparative ale chiriilor din trecut şi cele de astăzi, atât ministerului de interne, cât şi primăriei municipiului. Domnul inspector general administrativ Al. Pretorian, primar delegat al sectorului, a hotărât ca absolut, TOATE LUCRĂRILE ŞI FURNITURILE SA FIE SCOASE LA LICITAŢIE PUBLICA, determinând astfel o concurenţă reală între furnizori şi antreprenori primăria reuşind să efectueze lucrările sale în condiţiuni mai bune şi mai avantajoase. Un aspect economic- al Anschlussului Un deputat din Camera Comunelor a pus d-lui Neville Chamberlain următoarea chestiune: „Prin recunoaşterea anexării Austriei, de către Germania, care e soarta aurului aparţinând statului austriac, dar deţinut, azi, de băncile engleze?”. Se ştie că aurul Băncii Naţionale a Austriei a luat drumul Berlinului. Nu, însă tot aurul, deoarece o sumă, de aproape 5,6 milioane lire sterline aur, se găseşte „din întâmplare” la Banca Angliei. Ce va face Banca Angliei cu acest aur? Iată o întrebare, care pune o problemă foarte gingaşă: cui îi aparţine acest aur? Acţionarilor Băncii Naţionale a Austriei sau guvernului austriac? E vorba să se ştie precis, dacă Banca Reichului şi-a însuşit toate, drepturile Băncii Austriei şi, de asemenea, dacă absorbţiunea uneia de către cealaltă e rezultatul unui simplu decret al Cancelarului sau hotărârea, liber voită, a acţionarilor organismului absorbit. Din punct de vedere practic şi cât priveşte stocul de aur deţinut mai înainte la Viena, e de la sine înţeles că nu prea îi pasă Berlinului de astfel de subtilităţi şi nici prin gând nu-i trece să intre în detalii fără nici o însemnătate. De aci urmează, că, succesorul guvernului austriac se va crede desigur îndreptăţit să se socotească şi proprietar al aurului depus în străinătate. Aceasta nu desleagă, însă, chestiunea care, în adevăr, deschide o altă chestiune: de unde vine aurul austriac, depozitat în Marea Britanie? Se poate spune că acest aur provine, mai mult sau mai puţin direct, din împrumutul internaţional 5 şi jumătate la sută 1933- 1953, subscris de Franţa, Anglia şi Olanda. Ce devine acest împrumut? tocmai întrebarea pusă, în Camera Comunelor, premierului englez. Dar chestiunea se pune deopotrivă în toate cele trei ţări subscriitoare. In Franţa, ea a fost ridicată de un deputat, care a întrebat pe Ministrul Bugetului „ce anume măsuri a luat sau crede că trebue să ia pentru a asigura serviciul împrumuturilor acordate Austriei, cu garanţia guvernului francez, şi dacă nu socoteşte că, înlocuirea unui debitor printr’un alt debitor, dă creditorilor dreptul să ceară plata imediată a capitalului împrumutat”. In ceea ce priveşte cazul particular al împrumutului 5 şi jumătate la sută 1933-1953, gravitatea se măreşte prin aceea că nu numai deţinătorii francezi dar şi Statul francez sunt în cauză căci Statului francez în baza legii din 30 Decembrie 1932, a garantat serviciul dobânzilor şi rambursarea capitalului tranşei franceze, — aproape 410 milioane franci. , UN RĂSPUNS AŞTEPTAT Dacă d. Neville Chamberlain hotărăşte, ca aurul Băncii Naţionale a Austriei — stocat la Londra — trebue să servească, la asigurarea garanţiei Statului englez, atunci se poate pretinde, pe bună dreptate, că el trebue, de asemenea, să garanteze întregul împrumut internaţional. Creditorii a trei ţări aşteaptă 1 Situaţia culturilor în Statele Unite Institutul internaţional de agricultură a primit următoarele evaluări transmise de ministerul agriculturei din Statele Unite. Cifrele reprezintă suprafeţele ce vor fi însămânţate în 1938 şi sunt bazate pe rapoartele trimise de cultivatori la data de 1 Martie. Se prevede pentru porumb o suprafaţă de 38.282.000 ha, faţă de 39.046.000 efectiv însămânţate în 1937 şi o medie de 42 milioane 036.000, însămânţată în perioada cincinală de la 1932— 1936 cu o reducere de respectiv 2,0 la sută şi 8,9 la sută. Suprafaţa ce se va însămânţa cu grâu de primăvară e evaluată la 9.017.000 ha., cu o reducere de 6,2 la sută faţă de cea din anul trecut (9.611.000), dar fără schimbări în raport cu media de la 1932—19366 (9.038.000 ha.). Pentru ovăz suprafaţa e de 14.704.000 ha. adică cu 2,1 la sută în minus faţă de suprafaţa însămânţată în 1937 (15.014.000 za.) şi 9,4 la sută în minus faţă de media 1932—1936 (16.236.000 za.). Pentru orz se prevede o suprafaţă însămânţată de 4.430.000 ha. faţă de 4.682.000 ha. însămânţate anul trecut. Şi o medie de 5 milioane 159.000 deci cu o reducere de respectiv 5,4 şi 14,1 la sută. Suprafaţa ce se va însămânţa cu in pentru fuiere de 450.000 ha. Cifra e inferioară cu 14,6 la sută evaluărei de anul trecut (527.000 ha.) şi inferioară cu 490 la sută mediei 1893.000 baJL. **