Argus, mai 1938 (Anul 28, nr. 7514-7538)
1938-05-01 / nr. 7514
ANUL XXVIII No. 7514 In străinătate Un an 2200 • 6 luni 1300 m 3 luni 800 * S lef In ţară—6 lei In străinătate * ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER si H. F. VALENTIN BIROURILE: București, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI SI FINANTE! Director: GRIGORE GAFENCU Telefon 5.05.44 Duminică 1 Maru 1938 ănM8Q»M9CMH mm. NOUL MODEL 8 CILINDRI Ford RafS. A. R. bucurești, PALATUL CICLOP Telefon 209.64 2.17.45 ABONAMENTE li tară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ S luni 300 a. NOUL MODEL ■■ a 8 CILINDRI Ford-----Rai la București, PALATUL CICLOP Telefon 209.64 2.17.45 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului $1 la toate agenţiile de publicitate Echilibrul schimburilor Ceea ce numim azi viaţa economică normală dinainte de război, nu era altceva decât echilibrarea automată a schimbului internaţional de mărfuri şi servicii. Civilizaţia apuseană a pătruns în răsăritul Europei aducând cu ea transformarea mijloacelor de producţie prin intermediul creditului. Ţările apusene au devenit ţări creditoare* iar cele răsăritene, ţări debitoare. Echilibrul schimbului dintre apus şi răsărit se făcea prin import de mărfuri şi de capital din apus şi prin export de mărfuri în apus. Mărfurile răsăritene fiind*, în general,, materii prime, aveau un preţ relativ mic faţă de mărfurile industriale care veneau din apus. Fiindcă apusul trimetea* în acelaş timp, şi mărfurile lui industriale şi banii sub formă de credit* el se plătea singur pentru exportul făcut în răsărit şi deschidea posibilitatea de rambursare a acestor continue avansuri de fonduri în răsărit numai prin desvoltarea mijloacelor de producţie în această parte a Europei. Sistemul întreg ducea, evident, către un moment în care exportul ţărilor orientale în apus trebuia să fie mult mai mare decât importul, pentru ca să se poată plăti şi schimbul curent de mărfuri şi datoriile vechi. Ţara creditoare se obliga prin însăşi natura operaţiunei de credit extern ca la un moment dat să primească pe piaţa ei un excedent de mărfuri de la ţara debitoare pentru a satisface drepturile particularilor care au subscris la împrumutul extern. Aceste lucruri, care par de o evidenţă elementară la o cercetare cât de superficială, nu au fost ţinute în socoteală după război. Fiindcă nu era obişnuinţă ca raporturile economice dintre State să fie supuse unui examen raţional, ci totul se reducea numai la consideraţiuni politice, guvernele de după război au fost surprinse de probleme care, înainte de război, nu se puneau, fiindcă echilibrul schimbului de mărfuri se împlinea automat şi fără amestecul autorităţii. Ţările creditoare nu au rezervat după război ţărilor debitoare o margine de excedent de export cu care ele să poată plăti datoriile, ci, dimpotrivă, creditorii s'au luat la întrecere cu debitorii pentru a-şi echilibra schimburile externe, fără nici o consideraţiune faţă de obligaţiunile de plată rezultând din datorii vechi. . Dacă ţinem socoteală de faptul că obligaţiunile de plată între State au fost considerabil mărite în timpul războiului şi după război prin tratatele de pace, putem lesne măsura ce prăpastie se crea în domeniul schimbului internaţional prin goana tuturor Statelor de a-şi echilibra schimburile actuale şi chiar de a realiza un excedent de export, fără să se ţină socoteală de vechile obligaţiuni de plată. .Era, desigur, absurd să seceară Statelor debitoare ca, pe de o parte, să primească mărfuri din ţările creditoare pentru o valoare egală cu cea a exportului lor iar, pe de altă parte, să li se ceară exacta împlinire a obligaţiunilor de plată anterioare la termenele fixate. Plata între State nu se face decât prin mărfuri. Chiar împrumuturile externe se contractează în bani, dar, de fapt, se lichidează prin import de mărfuri şi servicii. Aur efectiv nu se trimite decât în cazuri extreme şi numai de ţările care au aur. Ţările, care nu au aur, nu-l pot fabrica, dar nici nu pot muri pentru că nu mai au aur. Absurditatea aceasta a pretenţîunei ţărilor creditoare de a-şi echilibra schimbul actual cu debitorii prin export de mărfuri de o valoare cel puţin egală şi în acelaş timp de a fi plătite în aur pentru datoriile vechi* durează încă dela încheerea păcii, când s’au creat formidabile obligaţiuni de plată internaţionale fără posibilităţi de export şi ea durează şi astăzi. Efectele acestei absurdităţi apasă asupra schimburilor internaţionale şi împiedecă regularea automată ai echilibrului schimburilor dintre State, adică ceea ce se chema, înainte de război, viaţa economică normală. Economia dirijată este o încercare de a face faţă prin mijloace improvizate absurdităţii care stă la baza schimbului internaţional, şi de aceea toate încercările ei şi toate sacrificiile pe care ea ie impune, sunt zadarnice. A. Corteanu Tratativele comerciale cu Germania Ungaria şi Italia Tratativele pe care delegaţiunea română aflată la Roma le duce cu reprezentanţii guvernului italian în vederea încheierei unor noui convenţii comerciale şi de plăţi între România şi Italia urmează un curs normal şi se speră că în curând vor putea fi încheiate. Zilele acestea s’a trimes delegaţiei noastre noui instrucţiuni cu privire la tratarea ultimelor chestiuni ce au mai rămas în discuţie La 15 Mai încep tratativele cu Germania Tratativele cu Italia vor trebui grăbite deoarece, în urma schimbului de rente dintre guvernul român şi german, s’a hotărît începerea tratativelor între România şi Germania pentru încheierea unor noui convenţii economice, iar tratativele urmează să fie duse de aceiaşi delegaţie care tratează actualmente la Roma. Tratativele economice cu Germania se vor ţine la Berlin şi vor începe pe ziua de 15 Mai. Delegaţia română va fi compusă din d-nii: I. Cristu, ministru plenipotenţiar şi şeful diviziei economice din ministerul fofurilor streine, I. Gr. Dumitrescu, directorul general al comerţului, Emanoil, delegatul Băncii Naţionale şi Geormăneanu, consilier economic al României la Berlin. Tratativele cu Ungaria d n curând urmează să fie reluate şi tratativele economice cu Ungaria pentru a se elucida şi acele puncte ce au mai rămas în discuţie dupe recentele tratative ce s’au dus la Bucureşti. In acest scop, peste câteva zile, d. Caranfil, director-adjunct al diviziei economice din ministerul afacerilor streine şi Dimitriu de la Banca Naţională vor pleca, la Budapesta. Una din chestiunile importante ce va forma obiectul discuţiilor va fi şi fixarea cursului pengoe-ului. BUDAPESTA, 29 (De la corespondentul nostru). — Tratativele financiare româno-maghiare, care au fost întrerupte cu prilejul Paştilor, vor fi continuate săptămâna viitoare la Budapesta. Delegaţia română şi-a anunţat sosirea la 2 Mai. Din partea Ungariei d. Alfred Nickel, ministru plenipotenţiar şi dr. Ferenczy vor fi delegaţi. Se crede că tratativele vor urma acum într’un tempo mai rapid decât până acum, fiind interesul amândoror ţări perfectarea acordului Bursa Bursa a rămas însufleţită. S’au încheiat tranzacţiuni numeroase în toate compartimentele. Valorile cu dobândă fixă au realizat noi plusuri. Renta stabilizării s’a urcat dela 49*A la 50Vs, renta dezvoltării dela 4Ti• la 49*/«, renta exproprierii dela 64 la 65, renta consolidării dela 41’/t la 42’/t. Hârtiile industriale neschimbate. Valorile petroliere susţinute. Acţiunile Astra Română s’au urcat dela 1075 Ia 1100, Concordia dela 610 la 630, Redeventa dela 230 Ia 245. Sistematizare întreaga noastră viaţă economică, industrială şi comercială priveşte cu mult interes reorganizarea serviciului de contingentare. E uşor de înţeles aceasta căci nu există aproape industrie sau comerţ care să nu aibă azi treburi la direcţiunea contingentării. Reorganizarea este încă în prima ei fază. S’au făcut deocamdată modernizări în administraţie şi birouri. S’au înfiinţat ghişeuri speciale pentru informarea publicului, s’a reorganizat modul de depuneri a cererilor şi documentelor şi s’a accelerat rezolvarea lor. Este evident că reorganizarea radicală urmărită cere timp. Trebue să sperăm însă că rezultatele nouilor metode vor fi bune. E foarte bine că vom avea birouri moderne, curate, higienice. Funcţionarii de la Contingentare vor lucra în condiţii mai bune şi mai plăcute şi desigur aceasta va contribui la înlesnirea eliberării autorizaţiilor de import şi poate că vor urma şi uşurări la aducerea mărfurilor în ţară. Aceasta vor comercianţii şi industriaşii. Să aşteptăm rezultatele nouilor metode şi să sperăm că vor fi cele dorite de importatori. Devizele negociabi■ C Piaţa devizelor negociabile a fost ori fără însufleţire din cauza lipsei complecte de devize. Cursurile au fost numai nominative. Coroana cehă a fost căutată la 5.20—5.22, silingi austriace la 26.20 și pengoe la 25 lei. Timbrarea facturilor și plicurilor In practică s’a observat că timbrarea facturilor se face cu greutate din cauza mărimii formatului timbrelor. De acest lucru şi-a dat seama şi ministerul de finanţe care a micşorat formatul timbrelor de la 10 Iei în sus. In comerţ se folosesc însă în mod curent timbrele mai mici ca valoare dar mai mari ca format. Astfel, timbrarea unei facturi devine uneori un lucru destul de complicat, timbrele acoperind o mare parte din suprafaţa facturii. La fel se întâmplă şi cu timbrarea plicurilor comerciale. Pe aceste plicuri negustorii îşi imprimă numele şi obiectul firmei, ca reclamă şi mijloc de recunoaştere a scrisorii în acelaş timp. Timbrele de 6 Iei şi de 4 Iei cari se pun pe aceste plicuri acoperă cu mărimea lor o prea mare parte din plic lăsând un loc de multe ori insuficient pentru Atragem atenţia ministerului de finanţe asupra acestor juste observaţiuni făcute de cetitorii noştri. Chitanţele sau adeverinţele de descărcare Emiterea obligatorie a chitanţelor sau adeverinţelor descărcătoare de către societăţile comerciale, nu este încă lămurită pentru cazurile când sumele se primesc prin mandat sau cec poştal. Asemenea când chitanţele sunt făcute în cuprinsul unui contract (factură) supus timbrului proportional. Unele organe fiscale sunt de părere, că emiterea este obligatorie şi în aceste cazuri. S’a intervenit la Ministerul finanţelor pentru lămuririle necesare. Perceperea impozitului redus (Art. 75 din Legea conversiunei şi art. 5 din legea timbrului). In complectarea deciziunei sale din 2 Decembrie 1937 comisiunea centrală a timbrului a decis ca, impozitul redus, prevăzut de art. 75 din legea conversiunei și art. 5 paragraful 1 din legea timbrului, se va percepe la suma pretinsă prin acțiune, conform aliniatului 2 și 6 din citatul text al legei timbrului. Persoanele juridice Toate asociaţiile şi fundaţiile recunoscute persoane morale şi juridice de drept privat, cari prin obiectul şi scopul lor cad sub controlul ministerului lucrărilor publice şi al comunicaţiilor, sunt din nou înştiinţate că sunt datoare, conform legii pentru persoanele juridice, să comunice imediat acestui departament — direcţia technică de lucrări publice şi comunicaţii — denumirea şi sediul actual spre a li se comunica instrucţiuni. PIAŢA Citim pag. 3a Noui documente despre acțiunea Gărzii de Fier Budapesta pe axa Roma-Berlin BUDAPESTA, 29 (Rador). Fiece deputaţi aparţinând aripei drepte a partidului guvernamental au anunţat azi pe d. Daranyi, preşedintele consiliului de miniştri, că au menţiunea de a asista la solemnităţile care se vor desfăşura la Roma cu prilejul viziteilui Hitler. PREŢUL PRODUSELOR industriale şi agricole De îndată ce condiţiile excepţionale de azi, vor dispare, măsurile de degrevare a impozitelor se vor impune de la sine şi costul tarifului îşi va relua făgaşul său normal. Că acesta e adevărul şi că în viaţa economică istoria se repetă, ori de câte ori aceleaşi legi o guvernează, ne-o învederează stările economice înregistrate de ţara noastră, de la răsboi şi până acum. Sub regimul excepţional al inflaţiei monetare, toate produsele s-au scumpit cu un coeficient, reprezentând procentul de scădere al monedei naţionale, fără ca măsuri represive şi orice alte mijloace de terorizare a pieţii, să fi putut opri sau micşora viteza procesului de scumpire a traiului. A urmat apoi epoca de deflaţiune şi de stabilizare monetară. In acea epocă, din cauza unei politici economice nepotrivite, agravată de conjuncturi economice externe, cu totul neprielnice, oftinirea traiului a început prin scăderea catastrofală a preţurilor produselor agricole, în vădită disproporţie cu preţurile urcate ale produselor industriale. De la 1931 la 1938, situaţia s-a inversat, producându-se firesc o îmbunătăţire a preţurilor, în sensul adevăratelor interese ale economiei româneşti. Preţul produselor agricole s-a urcat iar preţul produselor industriale a scăzut treptat, lăând să dispară în mare parte disproporţia din trecut. Această situaţie a corespuns între anii 1931 —1938, unui început de degrevare a sarcinilor fiscale, precum şi unei politici hotărăşte de încurajare a producţiei industriale indigene, prin reglementarea comerţului exterior şi alte măsuri bune, ajutate însă şi de împrejurarea că în ultimii ani preţul cerealelor şi al materiilor prime s’a urcat in străinătate, din cauza cererei mari. Iată câteva cifre semnificative învederând acest proces de oftinire a produselor industriale, în opoziţie cu procesul de scumpire al produselor agricole între anii 1931—1938. Preţul principalelor produse agricole a fost în 1931, în medie: PORUMB lei 19.900 vagonul. GRAU lei 25.000 vagonul. In 1938, iată în medie prețurile cerealelor: PORUMB lei 37.500 vag. GRAU lei 45.000 vag. Din cifrele de mai sus se constată că preţul produselor agricole, arată de la 1931—1938, o urcare în medie de circa 90 la sută. Iată în aceiaş perioadă, procesul de transformare al preţurilor, la uneltele agricole fabricate în ţară. PLUG E. S. B. 5 a 70 kgr. costă bucata în 1931, lei 1650. Acelaş plug, în 1938 costă lei 1335. SAPE, costa în 1931, pe kgr. lei 32. Aceleaşi sape se vând în 1938 pe kgr, numai cu lei 20.13. Aşa dar preţul uneltelor agricole nu numai că nu s’a urcat de la 1931 la 1938, ci a scăzut în medie cu un procent de aproape 30 la sută. Numai preţul fierului în bare, al tablei galvanizate, al tablei negre, Rer cerc, etc, a suferit în utimii doi ani o uşoară urcare, din cauza scumpirii materiilor prime în străinătate şi a nouei ofensive fiscale din partea statului, forţat să-şi procure noui venituri bugetare, pentru acoperirea nevoilor urgente de înzestrare a armatei. . Procentul de urcare al acestor produsse este însă departe de a atinge pe cel de scumpire al produselor agricole între anii 1931—1938. Astfel fierul în baie, vândut în 1931 cu lei 6.83 kgr, a ajuns la lei 8.20 kgr. TABLA GALVANIZATA s’a vândut cu lei 680 legătura de 22 foi, în 1931, se vinde în 1938 cu lei 790 legătura. TABLA NEAGRA lei 12.55 kgr. în 1931, se vinde în 1938 cu lei 14.80 kgr. FIER CERC, cu lei 8.35 kgr. în 1931, se vinde în 1938, cu lei 8.80 kgr. Preţurile acestor produse industriale, s’a urcat cu un procent de circa 15 la sută în intervalul de la 1931 — 1938, pe când în aceiaşi perioadă, urcarea preţurilor produselor agricole, s’au urcat cu un procent de circa 90 la sută. Şi nu numai la produsele de fier. (Continuare în pag. II-a) Asigurarea mărfurilor din vămi Cum merg încasările în contul F. A. V -ului Dupe cum se știe, prin decretul din 8 Martie 1938 s’a hotărât asigurarea mărfurilor streine intrate în țară și aflate în vămi, prin fixarea unei prime de asigurare de 2 lei pe lună la valoarea de o mie de lei, constatată prin factură, încasările provenite din primele de asigurare înregistrate și consemnate la Casa de depuneri în contul F. A. V.-ului (fondul de asigurări vamale) au atins până acum cifra de peste 3 milioane. Se prevede că în primele șase luni, începând de la 10 Martie a. c. data punerii în aplicare a taxei de asigurare a mărfurilor, contul F. A. V.-ului va întrece cifra de 15 milioane, necesară constituirea primului fond pentru plata mărfurilor distruse în caz de incendiu. Din încasările ulterioare ce vor depăși 15 miioane, o cotă de 50 la sută va fi întrebuinţată la construcţii de magazii noui, la canalizări şi pompe de incendiu. Ajungându-se la un fond de 30 de milioane, sumele ce vor trece de această cifră vor fi folosite la construcţii de localuri de vămi, actualele localuri, mai ales cele de la frontieră, lăsând foarte mult de dorit. Fixarea cotelor la importul articolelor recontin gentate COMUNICAT Ministerul Economiei Naţionale — Direcţia Reglementării Comerţului Exterior — aduce la cunoştinţa împportatorilor că pentru fixarea cotelor la articolele vamale recontingentate la data de 12 Martie 1938, este necesar să se prezinte cât mai neîntârziat acestei direcţiuni borderouri in trei exemplare de importurile efectuate în anii 1936 şi 1937 la aceste articole. Borderourile, întocmite pe articol vamal vor trebui să cuprindă cantităţile vămuite conform legii tarelor, numărul declaraţiei vamale şi data lichidării operaţiei de vămuire, precum şi totalurile pe trimestru şi an. Certificarea exactităţii celor cuprinse în borderouri va fi făcută numai de persoanele care angajează valabil firma. Se atrage atenţiunea importatorilor că nesinceritatea în declaraţii sau nedepunerea borderourilor, aduce după sine pierderea dreptului de import în trimestrul respectiv. Exportul în compensaţie în Egipt Devize ce vor trebui cedate Băncii Naţionale Ministerul Economiei Naţionale aduce la cunoştinţa celor interesaţi că devizele rezultate din exporturile de cherestea efectuate în Egipt înainte de 18 Aprilie a. c. şi care nu vor fi fost compensate până la 1 Mai 1938 cu bumbac și orez importat din Egipt vor trebui cedate B. N. R. până la aceiași dată. * Urcări de preţuri la materiile prime O urmare mulţumitoare a acordului anglo-italia Piaţa internaţională a materiilor prime arată, în ultima vreme, o mai bună dispoziţie. Mai ales de la încheerea acordului anglo-italian, perspectivele politice ceva mai mulţumitoare au înseminat frunţile multor întreprinzători şi, la unele articole au venit tendinţe speculative mult mai accentuate. Era timpul. Nu trebue uitat că preţurile materiilor prime pe piaţa internaţională, sunt departe de a da satisfacţie. La sfârşitul anului 1937, media indicelui internaţional arată 45,9 față de 7 media din anul 1929. Târgul de mostre de la Budapesta BUDAPESTA, 29 (Rador). — Al 34-lea Târg internaţional de mostre s’a deschis azi la Budapesta, în prezenţa Regentului Horthy. Opt state străine sunt reprezentate la acest târg, şi anume: Germania, Italia, Franţa, Iugoslavia- Brazilia, Egiptul, Indiile britanice și Olanda. Indicile international al preturilor la principalele materii prime 1929—1937 Baza: Decembrie 1928 · 100 cele pe perioada Octombrie 1937— Februarie 1938, vom constata că preţurile la materiile prime au scăzut simţitor. Aproape tot ce s’a câştigat în aproape doi ani, s’a dat mai concludent decât toate celelalte cifre , însă, să comparăm indicele pe luna Februarie 1937 şi 1938. Se va vedea, imediat, proporţiile scăderii. INDfril INTERNAŢIONAL AL PREŢURILOR LA PRINCIPALELE MATERII PRIME la sfârştul lunii Februarie 1937 Baza: Decembrie 1928 =" 100 Singura mulţumire a întreprinzătorilor era că, în ultimii doi ani, piaţa arăta o tendinţă de normalizare. Astfel, în 1937, media indicelui la preţurile materiilor prime era de 48,4 faţă de numai 42,1 în anul 1934. O urcare de peste 20 la sută. Din nefericire, tendinţa de normalizare n’a ţinut prea mult. Intr’adevăr, dacă examinăm tabloul de mai jos, care înfăţişează indicat, cum am spus, preţurile au început iar să se urce. Nu la toate categoriile de materii prime. Nici în aceiaşi proporţie. Dar, nu e mai puţin adevărat că ultimele cifre a cursurilor, ca o urmare a însemnării atmosferii internaţionale. Tabloul de mai jos, înfăţişând cursurile la distanţă de numai o săptămână, îngăduie să se observe fenomenul: 1929 1932 1933 1934 1935 1936 1937 Materii alimentare 94,3 46,1 38,8 40,6 43,6 42,1 44,9 Materii prime nealimentare de origină animală și vegetală 92,8 33,9 33,3 30 0 33,9 38,9 40 1 Materii prime de origină minerală 99,9 64,9 59,2 56,2 51,3 52,5 57,4 Indicele mediu 96,2 56,1 45,3 42,1 43,9 45,3 48,4 Oct. Nov. Dec. Ian. Febr. Febr. 1937 1937 1937 1938 1938 1937 Materii alimentare 42,3 41,2 41,7 38,5 40,7 44,8 Materii prime nealimentare de origină animală și vegetală 37.2 34.7 34.0 32.6 32.0 43.5 Materii prime de origină minerală 55.2 53.9 53.3 53.2 53.3 58.1 Indicele mediu 45.9 44.3 44.1 43.3 43.2 49.6