Argus, mai 1938 (Anul 28, nr. 7514-7538)

1938-05-01 / nr. 7514

ANUL XXVIII No. 7514 In străinătate Un an 2200 • 6 luni 1300 m 3 luni 800 * S lef In ţară—6 lei In străinătate * ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER si H. F. VALENTIN BIROURILE: București, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI SI FINANTE! Director: GRIGORE GAFENCU Telefon 5.05.44 Duminică 1 Maru 1938 ănM8Q»M9CMH­ mm. NOUL MODEL 8 CILINDRI Ford RafS. A. R. bucurești, PALATUL CICLOP Telefon 209.64 2.17.45 ABONAMENTE li tară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ S luni 300 a. NOUL MODEL ■■ a 8 CILINDRI Ford-----­Rai la B­ucurești, PALATUL CICLOP Telefon 209.64 2.17.45 PUBLICITATEA­­ se primeşte la administraţia ziarului $1 la toate agenţiile de publicitate Echilibrul schimburilor Ceea ce numim azi viaţa eco­nomică normală dinainte de răz­boi, nu era altceva decât echili­brarea automată a schimbului in­ternaţional de mărfuri şi servicii. Civilizaţia apuseană a pătruns în răsăritul Europei aducând cu ea transformarea mijloacelor de producţie prin intermediul credi­tului. Ţările apusene au devenit ţări creditoare* iar cele răsăritene, ţări debitoare. Echilibrul schimbu­lui dintre apus şi răsărit se fă­cea prin import de mărfuri şi de capital din apus şi prin export de mărfuri în apus. Mărfurile răsări­tene fiind*, în general,, materii pri­me, aveau un preţ relativ mic faţă de mărfurile industriale care ve­neau din apus. Fiindcă apusul tri­metea* în acelaş timp, şi mărfurile lui industriale şi banii sub formă de credit* el se plătea singur pen­tru exportul făcut în răsărit şi deschidea posibilitatea de rambur­sare a acestor continue avansuri de fonduri în răsărit numai prin desvoltarea mijloacelor de pro­ducţie în această parte a Eu­ropei. Sistemul întreg ducea, evident, către un moment în care exportul ţărilor orientale în apus trebuia să fie mult mai mare decât im­portul, pentru ca să se poată plăti şi schimbul curent de mărfuri şi datoriile vechi. Ţara creditoare se obliga prin însăşi natura opera­­ţiunei de credit extern ca la un moment dat să primească pe piaţa ei un excedent de mărfuri de la ţara debitoare pentru a satisface drep­turile particularilor care au sub­scris la împrumutul extern. Aceste lucruri­, care par de o evidenţă elementară la o cerce­tare cât de superficială, nu au fost ţinute în socoteală după război. Fiindcă nu era obişnuinţă ca ra­porturile economice dintre State să fie supuse unui examen raţio­nal, ci totul se reducea numai la consideraţiuni politice, guver­nele de după război au fost sur­prinse de probleme care, înainte de război, nu se puneau, fiindcă echilibrul schimbului de mărfuri se împlinea automat şi fără ames­tecul autorităţii. Ţările creditoare nu au rezervat după război ţărilor debitoare o margine de excedent de export cu care ele să poată plăti dato­riile, ci, dimpotrivă, creditorii s'au luat la întrecere cu debitorii pen­tru a-şi echilibra schimburile ex­terne, fără nici o consideraţiune faţă­ de obligaţiunile de plată re­­zultând din datorii vechi. . Dacă ţinem socoteală de faptul că obligaţiunile de plată între State au fost considerabil mărite în tim­­pul războiului şi după război prin tratatele de pace, putem lesne măsura ce prăpastie se crea în domeniul schimbului internaţional prin goana tuturor Statelor de a-şi echilibra schimburile actuale şi chiar de a realiza un excedent de export, fără să se ţină socoteală de vechile obligaţiuni de plată. .Era, de­sigur, absurd să se­­ceară Statelor debitoare ca, pe de o parte, să primească mărfuri din ţările creditoare pentru o valoare egală cu cea a exportului lor iar, pe de altă parte, să li se ceară exacta împlinire a obligaţiunilor de plată anterioare la termenele fixate. Plata între State nu se face decât prin mărfuri. Chiar împru­muturile externe se contractează în bani, dar, de fapt, se lichidează prin import de mărfuri şi servicii. Aur efectiv nu se trimite decât în ca­zuri extreme şi numai de ţările care au aur. Ţările, care nu au aur, nu-l pot fabrica, dar nici nu pot muri pentru că nu mai au aur. Absurditatea aceasta a preten­­ţîunei ţărilor creditoare de a-şi e­chilibra schimbul actual cu debi­torii prin export de mărfuri de o valoare cel puţin egală şi în a­­celaş timp de a fi plătite în aur pentru datoriile vechi* durează încă dela încheerea păcii, când s’au creat formidabile obligaţiuni de plată internaţionale fără posibili­tăţi de export şi ea durează şi astăzi. Efectele acestei absurdităţi apa­să asupra schimburilor internaţio­­­nale şi împiedecă regularea auto­mată ai echilibrului schimburilor dintre State, adică ceea ce se chema, înainte de război, viaţa e­­conomică normală. Economia dirijată este o încer­care de a face faţă prin mijloace improvizate absurdităţii care stă la baza schimbului internaţional, şi de aceea toate încercările ei şi toate sacrificiile pe care ea ie impune, sunt zadarnice. A. Corteanu Tratativele comerciale cu Germania Ungaria şi Italia Tratativele pe care delegaţiunea română aflată la Roma le duce cu reprezentanţii guvernului ita­lian în vederea încheierei unor noui convenţii comerciale şi de plăţi între România şi Italia ur­mează un curs normal şi se speră că în curând vor putea fi înche­iate. Zilele acestea s’a trimes delega­ţiei noastre noui instrucţiuni cu privire la tratarea ultimelor ches­tiuni ce au mai rămas în discu­ţie La 15 Mai încep tratati­vele cu Germania Tratativele cu Italia vor trebui grăbite deoarece, în urma schim­bului de rente dintre guvernul ro­­mân şi german, s’a hotărît începe­rea tratativelor între România şi Germania pentru încheierea unor noui convenţii economice, iar tra­tativele urmează să fie duse de a­­ceiaşi delegaţie care tratează ac­tualmente la Roma. Tratativele economice cu Germania se vor ţine la Berlin şi vor începe pe ziua de 15 Mai. Delegaţia română va fi compusă din d-nii: I. Cristu, ministru ple­nipotenţiar şi şeful diviziei econo­mice din ministerul fof­urilor streine, I. Gr. Dumitrescu, direc­torul general al comerţului, Ema­noil, delegatul Băncii Naţionale şi Geormăneanu, consilier economic al României la Berlin. Tratativele cu Ungaria d­ ­n curând urmează să fie reluate şi tratativele economice cu Unga­ria pentru a se elucida şi acele puncte ce au mai rămas în discu­ţie dupe recentele tratative ce s’au dus la Bucureşti. In acest scop, peste câteva zile, d. Caranfil, director-adjunct al di­viziei economice din ministerul a­­facerilor streine şi Dimitriu de la Banca Naţională vor pleca, la Bu­dapesta. Una din chestiunile im­portante ce va forma obiectul dis­cuţiilor va fi şi fixarea cursului pengoe-ului. BUDAPESTA, 29 (De la cores­pondentul nostru). — Tratativele financiare româno-maghiare, care au fost întrerupte cu prilejul Paş­tilor, vor fi continuate săptă­mâna viitoare la Budapesta. Dele­gaţia română şi-a anunţat sosirea la 2 Mai. Din partea Ungariei d. Alfred Nickel, ministru plenipotenţiar şi d­r. Ferenczy vor fi delegaţi. Se crede că tratativele vor urma a­­cum într’un tempo mai rapid de­­cât până acum, fiind interesul a­­mândoror ţări perfectarea acordu­lui Bursa Bursa a rămas însufleţită. S’au încheiat tranzacţiuni nume­roase în toate compartimentele. Valorile cu dobândă fixă au rea­lizat noi plusuri. Renta stabilizării s’a urcat dela 49*A la 50Vs, renta dezvoltării dela 4Ti• la 49*/«, renta exproprierii dela 64 la 65, renta consolidării dela 41’/t la 42’/t. Hârtiile industriale neschimbate. Valorile petroliere susţinute. Acţiunile Astra Română s’au ur­cat dela 1075 Ia 1100, Concordia dela 610 la 630, Redeventa dela 230 Ia 245. Sistematizare întreaga noastră viaţă economi­că, industrială şi comercială prive­şte cu mult interes reorganizarea serviciului de contingentare. E uşor de înţeles aceasta căci nu există aproape industrie sau co­merţ care să nu aibă azi treburi la direcţiunea contingentării. Reorganizarea este încă în pri­ma ei fază. S’au făcut deocamdată modernizări în administraţie şi bi­rouri. S’au înfiinţat ghişeuri speciale pentru informarea publicului, s’a reorganizat modul de depuneri a cererilor şi documentelor şi s’a ac­celerat rezolvarea lor. Este evident că reorganizarea radicală urmărită cere timp. Tre­­bue să sperăm însă că rezultatele nouilor metode vor fi bune. E foar­te bine că vom avea birouri mo­derne, curate, higienice. Funcţionarii de la Contingentare vor lucra în condiţii mai bune şi mai plăcute şi desigur aceasta va contribui la înlesnirea eliberării au­torizaţiilor de import şi poate că­ vor urma şi uşurări la aducerea mărfurilor în ţară. Aceasta vor co­­mercianţii şi industriaşii. Să aştep­tăm rezultatele nouilor metode şi să sperăm că vor fi cele dorite de importatori. Devizele negociabi­■ C Piaţa devizelor negociabile a fost ori fără însufleţire din cauza lipsei complecte de devize. Cursurile au fost numai nominative. Coroana cehă a fost căutată la 5.20—5.22, silingi austriace la 26.20 și pengoe la 25 lei. Timbrarea facturi­lor și plicurilor In practică s’a observat că tim­brarea facturilor se face cu greu­tate din cauza mărimii formatului timbrelor. De acest lucru şi-a dat seama şi ministerul de finanţe care a micşorat formatul timbrelor de la 10 Iei în sus. In comerţ se folosesc însă în mod curent timbrele mai mici ca valoare dar mai mari ca format. Astfel, timbrarea unei fac­turi devine uneori un lucru destul de complicat, timbrele acoperind o mare parte din suprafaţa facturii. La fel se întâmplă şi cu timbra­rea plicurilor comerciale. Pe aceste plicuri negustorii îşi imprimă nu­mele şi obiectul firmei, ca reclamă şi mijloc de recunoaştere a scriso­rii în acelaş timp. Timbrele de 6 Iei şi de 4 Iei cari se pun pe aceste plicuri acoperă cu mărimea lor o prea mare parte din plic lăsând un loc de multe ori insuficient pentru Atragem atenţia ministerului de finanţe asupra acestor juste obser­­vaţiuni făcute de cetitorii noştri. Chitanţele sau ade­verinţele de descăr­care Emiterea obligatorie a chitanţelor sau adeverinţelor descărcătoare de către societăţile comerciale, nu este încă lămurită pentru cazurile când sumele se primesc prin man­dat sau cec poştal. Asemenea când chitanţele sunt făcute în cuprinsul unui contract (factură) supus tim­brului proportional. Unele organe fiscale sunt de părere, că emiterea este obligatorie şi în aceste cazuri. S’a intervenit la Ministerul finan­ţelor pentru lămuririle necesare. Perceperea impozi­tului redus (Art. 75 din Legea conversiu­­nei şi art. 5 din legea timbru­lui). In complectarea deciziunei sale din 2 Decembrie 1937 comisiunea centrală a timbrului a decis ca, im­pozitul redus, prevăzut de art. 75 din legea conversiunei și art. 5 pa­ragraful 1 din legea timbrului, se va percepe la suma pretinsă prin acțiune, conform aliniatului 2 și 6 din citatul text al legei timbrului. Persoanele juridice Toate asociaţiile şi fundaţiile re­cunoscute persoane morale şi juri­dice de drept privat, cari prin o­­biectul şi scopul lor cad sub con­trolul ministerului lucrărilor publi­ce şi al comunicaţiilor, sunt din nou înştiinţate că sunt datoare, con­form legii pentru persoanele ju­ridice, să comunice imediat aces­tui departament — direcţia tech­­nică de lucrări publice şi comuni­caţii — denumirea şi sediul actual spre a li se comunica instrucţiuni. P­IAŢA Cit­­im­ pag. 3­a Noui documente despre acțiunea Gărzii de Fier Budapesta pe axa Roma-Berlin BUDAPESTA, 29 (Rador). F­iece deputaţi aparţinând aripei drepte a partidului guvernamental au anunţat azi pe d. Daranyi, pre­şedintele consiliului de miniştri, că au menţiunea de a asista la solemnităţile care se vor desfăşu­ra la Roma cu prilejul vizitei­­­lui Hitler. PREŢUL PRODUSELOR industriale şi agricole De îndată ce condiţiile excepţio­nale de azi, vor dispare, măsurile de degrevare a impozitelor se vor im­­pune de la sine şi costul tarifului îşi va relua făgaşul său normal. Că acesta e adevărul şi că în viaţa economică istoria se repetă, ori de câte ori aceleaşi legi o guvernează, ne-o învederează stările economice înregistrate de ţara noastră, de la răsboi şi până acum. Sub regimul excepţional al inflaţiei monetare, toate produsele s-au scum­pit cu un coeficient, reprezentând procentul de scădere al monedei na­ţionale, fără ca măsuri represive şi ori­ce alte mijloace de terorizare a pieţii, să fi putut opri sau micşora viteza procesului de scumpire a tra­­iului. A urmat apoi epoca de deflaţiune şi de stabilizare monetară. In acea epocă, din cauza unei politici econo­mice nepotrivite, agravată de conjunc­turi economice externe, cu totul ne­prielnice, oftinirea traiului a început prin scăderea catastrofală a preţuri­­lor produselor agricole, în vădită dis­proporţie cu preţurile urcate ale produselor industriale. De la 1931 la 1938, situaţia s-a in­versat, producându-­se firesc o îmbu­nătăţire a preţurilor, în sensul ade­văratelor interese ale economiei ro­mâneşti. Preţul produselor agricole s-a urcat iar preţul produselor indus­triale a scăzut treptat, lă­ând să dis­pară în mare parte disproporţia din trecut. Această situaţie a corespuns între anii 1931 —1938, unui început de de­grevare a sarcinilor fiscale, precum şi unei politici hotărăşte de încura­jare a producţiei industriale indigene, prin reglementarea comerţului exte­rior şi alte măsuri bune, ajutate însă şi de împrejurarea că în ultimii ani preţul cerealelor şi al materiilor pri­me s’a urcat in străinătate, din cauza cererei mari. Iată câteva cifre semnificative în­vederând acest proces de oftinire a produselor industriale, în opoziţie cu procesul de scumpire al produselor agricole între anii 1931—1938. Preţul principalelor produse agri­cole a fost în 1931, în medie: PORUMB lei 19.900 vagonul. GRAU lei 25.000 vagonul. In 1938, iată în medie prețurile ce­realelor: PORUMB lei 37.500 vag. GRAU lei 45.000 vag. Din cifrele de mai sus se constată că preţul produselor agricole, arată de la 1931—1938, o urcare în medie de circa 90 la sută. Iată în aceiaş perioadă, procesul de transformare al preţurilor, la unel­tele agricole fabricate în ţară. PLUG E. S. B. 5 a 70 kgr. costă bucata în 1931, lei 1650. Acelaş plug, în 1938 costă lei 1335. SAPE, costa în 1931, pe kgr. lei 32. Aceleaşi sape se vând în 1938 pe kgr, numai cu lei 20.13. Aşa dar preţul uneltelor agricole nu numai că nu s’a urcat de la 1931 la 1938, ci a scăzut în medie cu un procent de aproape 30 la sută. Numai preţul fierului în bare, al tablei galvanizate, al tablei negre, Rer cerc, etc, a suferit în utimii doi ani o uşoară urcare, din cauza scum­pirii materiilor prime în străinătate şi a nouei ofensive fiscale din partea statului, forţat să-şi procure noui venituri bugetare, pentru acoperirea nevoilor urgente de înzestrare a ar­­matei. . Procentul de urcare al acestor pro­­dusse este însă departe de a atinge pe cel de scumpire al produselor agrico­le între anii 1931—1938. Astfel fierul în baie, vândut în 1931 cu lei 6.83 kgr, a ajuns la lei 8.20 kgr. TABLA GALVANIZATA s’a vân­dut cu lei 680 legătura de 22 foi, în 1931, se vinde în 1938 cu lei 790 le­gătura. TABLA NEAGRA lei 12.55 kgr. în 1931, se vinde în 1938 cu lei 14.80 kgr. FIER CERC, cu lei 8.35 kgr. în 1931, se vinde în 1938, cu lei 8.80 kgr. Preţurile acestor produse industria­le, s’a urcat cu un procent de circa 15 la sută în intervalul de la 1931 — 1938, pe când în aceiaşi perioadă, urcarea preţurilor produselor agrico­le, s’au urcat cu un procent de circa 90 la sută. Şi nu numai la produsele de fier. (Continuare în pag. II-a) Asigurarea mărfurilor din vămi Cum merg încasările în contul F. A. V -ului Dupe cum se știe, prin decretul din 8 Martie 1938 s’a hotărât asi­gurarea mărfurilor streine intrate în țară și aflate în vămi, prin fixa­rea unei prime de asigurare de 2 lei pe lună la valoarea de o mie de lei, constatată prin factură, încasările provenite din primele de asigurare înregistrate și consem­nate la Casa de depuneri în con­tul F. A. V.-ului (fondul de asigu­rări vamale) au atins până acum cifra de peste 3 milioane. Se prevede că în primele șase luni, începând de la 10 Martie a. c. data pun­erii în aplicare a taxei de asigurare a mărfurilor, contul F. A. V.-ului va întrece cifra de 15 milioane, necesară constituirea pri­mului fond pentru plata mărfurilor distruse în caz de incendiu. Din încasările ulterioare ce vor depăși 15 miioane, o cotă de 50 la sută va fi întrebuinţată la construc­ţii de magazii noui, la canalizări şi pompe de incendiu. Ajungându-se la un fond de 30 de milioane, sumele ce vor trece de această cifră vor fi folosite la construcţii de localuri de vămi, ac­tualele localuri, mai ales cele de la frontieră, lăsând foarte mult de do­rit. Fixarea cotelor la importul articolelor recontin­­ gentate COMUNICAT Ministerul Economiei Naţionale — Direcţia Reg­lementării Comerţului Exterior — aduce la cu­noştinţa împportatorilor că pentru fixarea cotelor la articolele vamale re­con­tinge­ntate la data de 12 Martie 1938, este ne­cesar să se prezinte cât mai neîntârziat acestei direcţiuni borderouri in trei exemplare de impor­turile efectuate în anii 1936 şi 1937 la aceste ar­ticole. Borderourile, întocmite pe articol vamal vor tre­bui să cuprindă cantităţi­le vămuite conform legii tarelor, numărul declara­ţiei vamale şi data lichi­dării operaţiei de vămui­re, precum şi totalurile pe trimestru şi an. Certi­ficarea exactităţii celor cuprinse în borderouri va fi făcută numai de per­soanele care angajează valabil firma. Se atrage atenţiunea importatorilor că nesin­­ceritatea în declaraţii sau nedepunerea borde­rourilor, aduce după sine pierderea dreptului de import în trimestrul res­pectiv. Exportul în com­pensaţie în Egipt Devize ce vor trebui cedate Băncii Naţionale Ministerul Economiei Naţionale aduce la cunoş­tinţa celor interesaţi că devizele rezultate din ex­porturile de cherestea e­­fectuate în Egipt înainte de 18 Aprilie a. c. şi care nu vor fi fost compensa­te până la 1 Mai 1938 cu bumbac și orez importat din Egipt vor trebui ce­date B. N. R. până la a­­ceiași dată. * Urcări de preţuri la materiile prime O urmare mulţumitoare a acordului anglo-italia Piaţa internaţională a materiilor prime arată, în ultima vreme, o mai bună dispoziţie. Mai ales de la în­­cheerea acordului anglo-italian, perspectivele politice ceva mai mulţumitoare au înseminat frunţile multor întreprinzători şi, la unele articole au venit tendinţe specula­tive mult mai accentuate. Era timpul. Nu trebue uitat­ că preţurile materiilor prime pe piaţa internaţională, sunt departe de a da satisfacţie. La sfârşitul anului 1937, media indicelui internaţional arată 45,9 față de 7 media din anul 1929. Târgul de mostre de la Budapesta BUDAPESTA, 29 (Rador). — Al 34-lea Târg internaţional de mostre s’a deschis azi la Buda­pesta, în prezenţa Regentului Hor­thy. Opt state străine sunt reprezen­tate la acest târg, şi anume: Ger­mania, Italia, Franţa, Iugoslavia- Brazilia, Egiptul, Indiile britanice și Olanda. Indicile international al preturilor la principalele materii prime 1929—1937 Baza: Decembrie 1928 · 100 cele pe perioada Octombrie 1937— Februarie 1938, vom constata că preţurile la materiile prime au scă­zut simţitor. Aproape tot ce s’a câştigat în aproape doi ani, s’a dat mai concludent decât toate cele­­lalte cifre , însă, să comparăm in­dicele pe luna Februarie 1937 şi 1938. Se va vedea, imediat, pro­porţiile scăderii. INDfri­l INTERNAŢIONAL AL PREŢURILOR LA PRINCIPALELE MATERII PRIME la sfârştul lunii Februarie 1937 Baza: Decembrie 1928 =" 100 Singura mulţumire a întreprinză­torilor era că, în ultimii doi ani, piaţa arăta o tendinţă de normali­zare. Astfel, în 1937, media indicelui la preţurile materiilor prime era de 48,4 faţă de numai 42,1 în anul 1934. O urcare de peste 20 la sută. Din nefericire, tendinţa de nor­malizare n’a ţinut prea mult. In­­tr’adevăr, dacă examinăm tabloul de mai jos, care înfăţişează indi­cat, cum am spus, preţurile au început iar să se urce. Nu la toate categoriile de materii prime. Nici în aceiaşi proporţie. Dar, nu e mai puţin adevărat că ultimele cifre a cursurilor, ca o urmare a înse­m­nării atmosferii internaţionale. Tabloul de mai jos, înfăţişând cursurile la distanţă de numai o săptămână, îngăduie să se obser­ve fenomenul:­ ­ 1929 1932 1933 1934 1935 1936 1937 Materii alimentare 94,3 46,1 38,8 40,6 43,6 42,1 44,9 Materii prime ne­alimentare de ori­gină animală și vegetală 92,8 33,9 33,3 30­ 0 33,9 38,9 40­ 1 Materii prime de origină minerală 99,9 64,9 59,2 56,2 51,3 52,5 57,4 Indicele mediu 96,2 56,1 45,3 42,1 43,9 45,3 48,4 Oct. Nov. Dec. Ian. Febr. Febr. 1937 1937 1937 1938 1938 1937 Materii alimentare 42,3 41,2 41,7 38,5 40,7 44,8 Materii prime nealimen­tare de origină ani­mală și vegetală 37.2 34.7 34.0 32.6 32.0 43.5 Materii prime de origină minerală 55.2 53.9 53.3 53.2 53.3 58.1 Indicele mediu 45.9 44.3 44.1 43.3 43.2 49.6

Next