Argus, iunie 1938 (Anul 28, nr. 7539-7561)

1938-06-01 / nr. 7539

ANUL XXVIII No. 753 8 CILINDRI NOUL MODUL Ford RafBJlSI București, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 ABONAMENTE Un an 1000 Lei 6 luni 550 M 3 luni 500 * S lei In țară—6 In străinătate Un an 2200 • 6 luni 1300 » 3 luni 600 «, lei In străinătate 6 PAGINI 3 li l ei ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori­i S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Mître No. 13 INDUSTRIEI ŞI FINANŢE! Director: GRIGORE GAFENCU Telefon 3.05.44 Miercuri 1 Iunie 1938 Mai mulită lamină! Mai puţină cheltuială! PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului Şi la toate agenţiile de publicităţi Proprietar: »ARGUS* S. & 1 înscris sub No. 203 Trib. Ilfov.­­ In ţară Evaziunea capitalului Anumite împrejurări politice sau economice sperie capitalul şi îl fac să caute adăpost fie peste graniţă, fie într'o ascunzătoare sigură în ţară­ Evaziunea capitalului nu în­seamnă deci neapărat fuga banului în străinătate, căci tot evaziune este şi punerea lui la adăpost în­­tr’un safe­ Efectul evaziunei este că piaţa se resimte de lipsă de bani şi anemia pe care o produce lipsa banului este întru totul asemănă­toare cu anemia pe care o produce lipsa sângelui într'un organism. Trecerea capitalului peste gra­niţă şi tezaurizarea înăuntrul ţării, sunt totdeauna efecte ale unor îm­prejurări pe care deţinătorii de ca­pitaluri nu le pot conduce şi stă­pâni­ Considerând însă primejdia la care se expune o piaţă prin lipsa capitalurilor, evaziunea trebuie combătută prin mijloace potrivite pentru a nu lăsa ca efectele să fie prea adânc simţite în organizaţia economică a ţării. Care sunt mijloacele de comba­tere a evaziunii? Practica noastră şi a altor state ne arată, că evaziunea capitalurilor este tratată după două sisteme cu totul deosebite. Intr’unul din sis­teme se întrebuinţează violenţa. Sta­tul ordonă capitalurilor înstrăinate ş­i se întoarcă în ţară, sub anumite sancţiuni şi opreşte capitalurile e­­xistente de a mai pleca peste gra­niţă- Este ceea ce se cheamă con­trolul devizelor- într’un alt sistem statul caută să creeze o atmosferă de încredere pentru a îndepărta mobilul psihologic al evaziunii, tea­ma de devalorizare monetară sau de confiscare prin taxare excesivă sau­ prin sarcini sociale care ridică orice posibilitate de beneficiu. Adoptarea unuia sau altuia din aceste două sisteme arată în linii mari și orientarea politică a statu­lui, fiindcă numai un stat care nu se teme de consecinţele maltratării capitalului şi al capitaliştilor poate introduce cu inimă uşoară controlul devizelor şi al vieţii economice. In statele în care opinia capitalurilor are mare greutate, fiindcă sub ca­tegoria de capitalişti se înscrie cea mai mare parte din populaţia ţării, cum se întâmplă în Franţa, unde fiecare are o mică economie în bani, acolo sistemul al doilea, acel al mij­loacelor blânde este recomandabil, chiar dacă atmosfera politică este revoluţionară. Se întâmplă astfel în practică să vedem ţări cu atmo­sferă politică ultra-conservatoare şi totuşi în domeniul economic şi fi­nanciar adoptând sistemul controlu­lui devizelor, pe când ţări de în­­drăsneţe mişcări politice spre stân­­ga, adoptând sistemul libertăţii schimbului. Tarife mici şi fără capitaluri im­portante, cum este şi ţara noastră, au introdus regimul controlului de­vizelor pentru că ele nu au capita­luri importante evadate peste gra­niţă, şi deci nu au de ce se teme dacă înăspresc condiţia de viaţă a capitalului. Socoteala aceasta a ţărilor mici poate fi exactă până la un punct şi în anumite momente. Ea nu se poate însă eterniza, fiindcă o ţară lipsită de capitaluri trebuie să facă apel la capitalul din afară. Ceea ce pot face ţările mari, care au indu­strii puternice, mari isvoare de ma­terii prime şi întinse legături co­­merciale, nu pot face tarife mici, al căror comerţ se reduce la câteva articole cum este şi cazul nostru. Noi trebuie neapărat să întrebuin­ţăm sistemul metodelor blânde, pentru a atrage capitalul străin şi pentru a opri tezaurizarea capitalu­lui şi tendinţa de evaziune ce se ob­servă mai ales în urma evenimen­telor politice de la începutul acestui an­ Problema evaziunii are la noi o importanță deosebită. Numai o se­rie de măsuri înţelepte intrând în sistemul măsurilor blânde, le-ar pu­tea combate. A. Corteanu Seceta şi urmările ei internaţionale PARIS 30 HRadorV'— D. Lloyd- Georges publică în „Paris Soir" un articol în care examinează ur­mările internaţionale ale secetei ce bântue aproape întreaga Europă, a­­firmând că din punct de vedere e­­conomic, seceta aceasta constitue una din cele mai penibile catastrofe cunoscute de agricultura europeană în cursul acestui veac. Fostul prim-ministru britanic e­­xaminează dificultăţile de aprovi­zionare derivând din secetă pentru toate ţările şi trage concluzii po­zitive în favoarea păcii, subliniind că în actualele condiţii alimentarea diferitelor naţiuni în conflict ar pre­zenta greutăţi necunoscute şi că prin urmare nimeni nu va îndrăsni să deslănţuie războiul. Citiţi in pagina 5-a ÎNCEPE revi­zuirea COTE­LOR DE IMPORT REZERVELE DE AUR ALE ITALIEI După raportul d-lui Thaon Di Revell,­­ministrul italian de fi­nanţe, incasso-aur al Băncii Ita­liei este actualmente de 4 miliarde 28.300.000 lire. Ultima cifră publicată in aceas­tă privinţă de către Soțietatea Na­ţiunilor la sfârşitul anului 1036 era de 3.059 milioane de lire, necuprinzându-se şi rezervele-aur ale Italiei depozitate în străinătate, care se ridicau la sfârşitul anului 1936 la 1.773 milioane de lire. Recentul raport al ministerului de­ finanţe nu menţionează acest ultim post. Astfel se explică poate diferenţa între raportul oficial ita­lian şi aprecierile statisticienilor englezi, care indică o scădere de cca. 16 la sută asupra rezervelor italiene de aur în anul 1937. Trebuie să subliniem faptul că după bilanţul Băncii Italiei, incas­so-aur se cifrează la 31 Decem­brie 1935 la 3.027 milioane de lire. Cel mai ridicat incasso-aur al Băncii Italiei a fost înregistrat pe la sfârșitul anului 1937 cu 7 miliarde lire nedevalorizate, a­­dică 12 miliarde în moneta ita­liană actuală, deci un plus de peste 1,773 milioane de lire de azi. Totalul rezervelor-aur italiene a scăzut deci, în ultimii patru ani, cu aproape trei sferturi. Bursa P­IAŢA Şedinţa de început de săptămâ­nă foarte vioaie. Numeroase cursuri înregistrează urcări. Volumul transacţiilor, apreciabil. Staţionar e însă compartimentul valorilor cu dobândă fixă. Uşoare urcări la expropiere şi urbane Bu­cureşti. Sectorul acţiunilor ferm. Astra 1405 fată de 1390. Redeventa 255 fată de 249. Steaua Română 415 de la 405. Iugoslavia importă grâu O telegramă sosită la sfârşitul săptămânei trecute din Belgrad a anunţat că guvernul­­iugoslav a admis un import de 1000 de va­goane de grâu cu scutire de orice taxe vamale. Cercurile economice au fost sur­prinse de această informaţie că­zând chiar că Iugoslavia nu mai are grâu suficient nici pentru ne­voile sale proprii de grâu. Cercurile exportatoare cerând lă­muriri din Belgrad au fost infor­mate că e­se vorba numai de im­portul unei cantităţi de grâu de ca­litate excepţională care se aduce din diferite ţări pentru sămânţă şi pentru îmbunătăţirea calităţii grâu­lui iugoslav. Ţara vecină are încă mari canti­tăţi de grâu şi face în mod nor­mal export. Dealtfel, astfel de importuri de grâu pentru îmbunătăţirea calităţii se face de Iugoslavia în mod obiș­nuit în fiecare an. -- ■ ~ ------------——— Politica economică a Statelor Unite nemulţumeşte Parisul şi Londra Politica economică a Statelor­ U­­nite pare să nemulţumească cer­curile din Londra şi Paris care ob­servă că toată propaganda şi ini­ţiativa americană în scopul reface­rii schimburilor internaţionale pe baze libere rămân pur platonice şi că America a pierdut de fiecare dată prilejul afirmării unei politici mai reale. Guvernul american, preocupat de problema celor 12 milioane de şo­meri şi de grija refacerii sale eco­nomică, continuă să stăruie într'o politică ce nu face decât să contri­buie la reducerea puterii internaţio­­nale de consumaţie, la scăderea preţul materiilor prime şi la des­­organizarea raporturilor comer­ciale cu străinătate, slăbind astfel şi tăria monedelor europene inclu­siv era sterlină. Importul sfoarei de Manilla Am publicat într’un număr pre­cedent un articol despre sfoara de Manila şi despre autorizarea im­portului unei cantităţi de 50 de va­goane de sfoară dată Sindicatelor agricole. Răspunzând la afirmaţiile cuprin­se în acest articol cercurile intere­­ne at­rag atenţiunea ca este greşit a se vorbi de un monopol al desfacerii sfoarei de Manilla, când aproape jumătate din cantitatea de sfoară necesară, în ţară este im­portată şi desfăcută de Sindicatele agricole. Merită, însă, de subliniat faptul că deşi sindicatele agricole aduc din străinătate sfoară de Manilla fără nici o taxă, ele nu plătesc la vânzarea ei nici cifra de afaceri, nici diferitele impozite, preturile de vânzare fixate de sindica­tele agricole sunt egale cu cele la cari se vând produsele fabricelor din țară. Rezolvarea acestei probleme se impune și hotărârea ce se va lua, va trebui să fie mulţumitoare pen­tru toţi cei interesaţi. Agricultorii trebue să aibă sfoa­ră eftină, Banca Naţională să nu fie silită să dea devize libere pentru articole care pot fi fabricate în ţa­ră (căci importul maniliei se plă­teşte cu lire sterline libere), iar Sindicatele agricole să nu piardă nici ele din câştigul lor. Devizele negociabile Şilingul austriac a cotat ori 26,70 — 26,80, iar coroanele cehe 5,43 — 5,45. Tratativele cu Ger­mania şi Franţa Mâine încep, la Berlin, negocieri pentru încheerea unui nou acord de plăţi între Germania şi Româ­nia. * Delegaţia română însărcinată să negociere modificarea acordului co­mercial cu Franţa, a plecat aseară, în Paris. Delegaţia e condusă de d. Geor­ges Caranfil. Delegaţie D. D. G. Buzdugan, consilier de­legaţie, a fost delegat să conducă direcţia economică din ministerul afacerilor străine, în tot timpul lip­sei d-lui I. Christu ministru pleni­potenţiar, plecat în misiune. Reglementarea cămi­nelor de ucenici Ministerul muncii, sănătăţii şi o­­crotirilor sociale, a trimis o adresă tuturor inspectoratelor de muncă prin care se cere să-i comunice cât mai curând, câte cămine de ucenici, publice şi particulare, au în cir­cumscripţia lor, precum şi condi­ţiile lor de funcţionare. Aceasta în vederea unei nouă re­glementări a funcţionării căminelor. ★ D. ing. Chr. Pennescu-Kertsch, plecând în străinătate, preşedinţia interimară a Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti, o va avea de prof. Em. Brancovici, vice­pre­şedintele Camerei. Textul acordului de plăţi între România și­­ Ungaria Iată textul întreg al acordului de plăţi dintre România şi Unga­ria de curând încheiat. ART. 1. — Contravaloarea Fob sau franco frontieră a tuturor măr­furilor exportate din România în Un­garia, afară de cota-parte prevăzută la art. 6, vă fi vărsată la scadenţă de către debitorii unguri în pengoe în creditul unui „cont global“ deschis pe numele Băncii Naţionale a Româ­niei pe lângă băncile ungare autoriza­te, indicate de ea. Se înţelege că vărsămintele pot fi acceptate în ,,contul global“ doar pe baza a unei autorizaţiuni prealabile a Băncii Naţionale a Ungariei, iar cererile respective vor trebui să fie însoţite de documentele dovedind că sumele vărsate contituiesc contrava­loarea mărfurilor importate din Ro­mânia. Băncile ungureşti autorizate vor ac­cepta vărsămintele debitorilor unguri şi vor aviza în mod regulat Banca Naţională a României, indicând în a­­celaş timp şi datele necesare pentru a permite Băncii Naţionale a Româ­niei reglementarea în lei în favoarea exportatorilor români. Banca Naţională a României va satisface creanţele româneşti în lei, în ordinea cronologică a vărsăminte­­lor şi în limita sumelor în lei vărsate ei, conform art. 2, de debitorii ro­mâni, 30 la sută din sumele vărsate în „contul global“ vor fi transferate din oficiu, în „contul special" al Băncii Naţionale a României, de asemenea deschie la băncile ungureşti autoriza­te. Băncile ungureşti autorizate vor vira în mod automat în fiecare zi la „contul giro" al Băncii Naţionale a României, deschis la Banca Naţiona­­lă a Ungariei,­ toate sumele încasate la numitul „cont special". Banca Na­ţională a Ungariei va aviza zilnic Banca Naţională a României de su­mele încasate la „contul giro". Spre a se asigura o funcţionare re­gulată a plaţilor, Banca Naţională a României îşi rezervă dreptul să facă viramente de la un cont la altul, în condiţiile cuprinse ad, privind cota de 1Q la sută trecută la „contul spe­cial“. Banca Naţională a României va vărsa creditorilor români contrava­loarea în lei de 30 la sută trecute la „contul special" imediat după primi­rea avizelor respective de credit. Vi­ramentele menţionate la alineatul precedent nu pot afecta sub nici o­ formă plata, la scadenţă, a exporta­torilor ungare efectuate în România în cadrul disponibilităţilor stabilite de importul ungar în România. Urmează de aci ca în cazul când plăţile ne­comerciale efectuate în Ungaria de Banca Naţională a României vor de­art. 7. — Debitorii români având de efectuat plăţi în Ungaria, se vor adresa, în conformitate cu dispo­­ziţiunile din prezentul acord, Băn­cii Naţionale a României pentru a obţine sumele în pengoe, pentru a­­chitarea datoriei lor. Banca Naţio­ală a României, după ce va fi ve­rificat documentele justificative prescrise de regulamentele în vi­goare în România și după vărsă­­mântul debitorului a contra­valorii în lei a creanțelor ungare respecti­ve, va pune fără întârziere la dispo­ziția creditorilor ungari, la scaden­ART. 4.­­ Conversiunea sumelor figurând în facturile liberate într'o altă monetă decât pengoe sau leu, va fi făcută în lei sau în pengoe la cursul oficial adăugat cu prima o­­ficială respectivă în vigoare în fie­care țară. Vărsămintele în pengoe sau în lei efectuate de către debitori în con­formitate cu dispozițiunile prezen­tului acord, n’au un caracter libera­toriu, atâta timp cât creditorul res­pectiv nu va fi primit valoarea in­tegrală a creanţei sale în moneta propriei sale tari. In consecinţă, toate riscurile, chiar si acelea cari ar putea surveni între vărsământul păşi, indiferent în ce moment, cota­­parte de 30 la sută, Banca Naţională a României se angajează să asigura în întregime şi fără întârziere plata la scadenţă, a mărfurilor ungureşti importate în mod regulat în Româ­nia. Că, sumele în pengoe ce li sunt flira­torate. Aceste plăţi se vor face, după ca­racterul vărsămăntului, prin debi­tul ,,contului global” sau contului special’’, în limita soldurilor figu­rând la aceste conturi, afară de ca­zul prevăzut la ultimul alineat al articolului I de mai sus. „ Scadenţele facturilor ART. 3. — Cele două Bănci Na­ţionale vor supraveghea ca scaden­ţele facturilor să nu depăşească ter­menele uzitate în comerțul mărfii respective, datoriei şi încasarea sa de către creditor, sunt în întregime în sar­cina debitorului. Urmează de aci că debitorul ungur va vărsa tota­lul în pengoe și debitorul român va vărsa totalul în lei suficient, inde­pendent de vărsămintele deja făcu­te în contul aceleași datorii, astfel ca creditorul să primească în orice caz contravaloarea integrală a creanței sale. ART. 5. — Cheltuelile accesorii al traficului de mărfuri ca si comisioa­nele, asigurări, etc., vor fi supuse aceluiaș regim ca si acela stabilit prin articolele precedente prin schimbul de mărfuri. Efectuarea plăţilor în pengoe Facturile în altă monedă Exportul produselor petrolifere ART. 6.­­ O cotă-parte de 40 la sută a contravaloarei produse­lor petrolifere, calculate la parita­tea sob Giurgiu sau franco frontie­ră, va fi vărsată de importatorii unguri ai acestor produse, în con­tul de devize libere, la libera dis­poziţie a Băncii Naţionale a Romă­niei, care va fi deschis la Banca Naţională a Ungariei. Banca Naţională a Ungariei va asigura, în orice caz, transferul a­­cestor devize In conformitate cu instrucţiunile Băncii Naţionale a României Banca Naţională a Un­gariei va aviza zilnic. Banca Na­ţională a României dând toate in­dicaţii de vărsămintele săvârşite în creditul acestui cont. După ce va primi aceste avize, Banca Naţională a României va plăti exportatorilor români de pro­duse petrolifere respective, contra­valoarea în Lei a acestor devize vărsate în favoarea sa, adăugând prima oficială în România în ziua plăţii. Intrebuințarea disponibilităţilor „Contului special"* Disponibilităţile Contului special vor putea fi întrebuinţate de Ban­ca Naţională a României pentru plăţile următoare, cari trebuie să fie făcute în Ungaria ca: a) Plata dobânzilor datoriei pu­blice a Statului român şi orice al­tă datorie publică, cu condiţia ca purtătorii acestor valori să fie ce­tăţeni unguri, domiciliaţi în Unga­ria.___________________________ (Continuare în pag. 3-a) S-a prelungit acordul de plăţi romăno-italian Negocierile vor fi reluate în cursul săptămânii viitoare Guvernul Italian a co­municat ministerului de externe că este de acord cu propunerea noastră de a se prelungi acordul de plăţi, pe timp limitat, pâ­nă la încheierea unui nou acord de plăţi. In felul acesta terme­nul de denunţare a fost prelungit cu o lună, — pâ­nă la 24 iunie, — urmând ca, într’un caz sau altul, acordul să iasă din uz, la 1 Iulie 1938. Cum dorinţa celor două guverne este să se ajungă cât de curând la o înţele­gere, se pare că acest ter­men va fi îndestulător pentru terminarea nego­cierilor.­­ Amintim că, o bună par­te din problemele litigioa­se au fost deslegate, cu prilejul negocierilor de la Roma şi că au rămas în discuţie probleme privind mai mult trecutul decât viitorul. O importantă operaţie de finanţare industrială 9 Convenţia dintre ministerul de finanţe şi 5 mari bănci Chestiunea mărirei potenţialului in­­dustriei noastre în legătură cu apăra­rea naţională cât şi nevoia aprovizio­nării intense a armatei cu tot mate­rialul ce îl necesită, în timpul cel mai ■scurt, face în momentul de faţă obiec­tul discuţiei cercurilor conducătoare­­*1­* guvernului. După calculele şi studiile făcute ar fi necesare circa 7,8 miliarde lei pen­tru ca în câţiva ani toate nevoile le­gate de apărarea naţională şi care n’au fost satisfăcute încă prin aranja­­mentele anterioare, să poată fi îm­plinite. Modalitatea finanţării unor comen­zi atât de însemnate a fost examinată cu toată seriozitatea pentru ca reu­şita operaţiunii să nu întâlnească nici un obstacol. Pentru ca efortul material să nu fie lăsat pe seama mijloacelor bugetarei ale Statului s’au dus negocieri cu o serie de instituţiuni de credit din Ca­pitală care au consimţit, în principiu, să acorde creditele necesare. In momentul de faţă negocierile sunt aproape terminate.­­ Contractul cu marile bănci Intre ministerul de fi­nanţe şi­­ mari bănci din Capitală se va încheia un contract în baza căruia a­­ceste bănci vor acorda cre­ditele solicitate pentru plata comenzilor socotite de primă, utilitate. Drept garantare a ope­raţiunilor ministerul de finanţe va emite bonuri de tezaur, pe termen de 4 ani şi lombardabile la Banca Naţională. Bonurile de tezaur emisie în aceste condiţiuni vor putea fi utilizate de către industriile respective la plata da­toriilor lor către Stat.­­­­ Lichidarea lor se va face prin cre­dite bugetare începând cu exerciţiul 1942—43. Importanţa operaţiunii de finanţa­re a comenzilor necesare Statului cât şi necesitatea accelerării ei, a făcut ca negocierile să fie duse cu mare grabă. E probabil ca peste câteva zile con­tractul să fie supus aprobării delega­ţiei economice a guvernului pentru ca programul de comenzi întocmit să nu sufere nici o întârziere. Situaţia agricolă e în general bună Publicăm mai jos o situaţie agri­colă din ţară, după datele culese de inginerii agronomi ai ministeru­lui agriculturii. In câmpia Dunării şi în partea de răsărit a tărei grânele au fecundat. Vegetaţia grâului şi a secarei e în general bine desvoltată. Atacuri de rugină periculoase nu se semnalează, până acum. Toate culturile de păioase se pre­zintă foarte bine, afară de cele de ovăz, cari sunt întârziate. Răpită a ajuns la maturitate. Se­ceratul va începe peste câteva zile. Porumbul se prăşeşte şi vegetea­ză cu putere. Fâneţele naturale şi artificiale în partea sudică şi estică a ţărei au început să fie cosite şi dau o re­coltă abundentă. Islazurile se prezintă bine. Dintre pomii fructiferi prunii au suferit din cauza înţepăturilor muştei cu fe­răstrău. Foarte multe fructe au căzut. Se mai semnalează atacuri puternice de escuascus diformans (hurlupi) la pruni. Recolta de prune va fi mult re­dusă. Merii şi perii promit o re­coltă bună. Viile se prezintă bine. S’a făcut prima stropire. In unele regiuni a început, a doua stro­pire cu piatră vânătă. Situaţia generală e bună. Italia nu face inflaţie ROMA, 30 (Rador). — Pentru a împrăştia eventuale svonuri despre inflaţie, d. Thacu di Revel, ministrul finanţelor, a declarat în Senat că to­talul efectiv al monedelor divizionare care se aflau în­ circulaţie la 30 Apri­lie 1938, se ridică la 2.959.000.000 li­re, la care trebuie să se adauge 236 milioane lire constituind totalul mo­nedelor divizionare circulând în Afri­ca Orientală italiană. Ministrul de Finanţe a anunţat că nickelul necesar monedelor mici va fi în curând înlocuit prin „ae­­monital­’ un aliaj produs integral în Italia. Calităţile pentru baterea monedei ale acestui metal depăşesc pe cele ale nickelului a z z D. Thaon di Revel a respins su­gestia privitoare la consolidarea datoriei flotante ca inoportună şi adăugând că în scopul de a mări încasările urmăreşte în special să favorizeze sporirea venitului na­ţional. | --------------- txt Lucrările comisiei industriale Comisunea industrială de pe lân­gă ministerul economiei naţionale a ţinut lrii după amiază şedinţa sa obişnuită de Lunea­ S'a dat noui avize de încurajeri Industria« la diferite întreprinderi»

Next