Argus, iunie 1938 (Anul 28, nr. 7539-7561)
1938-06-01 / nr. 7539
ANUL XXVIII No. 753 8 CILINDRI NOUL MODUL Ford RafBJlSI București, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 ABONAMENTE Un an 1000 Lei 6 luni 550 M 3 luni 500 * S lei In țară—6 In străinătate Un an 2200 • 6 luni 1300 » 3 luni 600 «, lei In străinătate 6 PAGINI 3 li l ei ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatorii S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Mître No. 13 INDUSTRIEI ŞI FINANŢE! Director: GRIGORE GAFENCU Telefon 3.05.44 Miercuri 1 Iunie 1938 Mai mulită lamină! Mai puţină cheltuială! PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului Şi la toate agenţiile de publicităţi Proprietar: »ARGUS* S. & 1 înscris sub No. 203 Trib. Ilfov. In ţară Evaziunea capitalului Anumite împrejurări politice sau economice sperie capitalul şi îl fac să caute adăpost fie peste graniţă, fie într'o ascunzătoare sigură în ţară Evaziunea capitalului nu înseamnă deci neapărat fuga banului în străinătate, căci tot evaziune este şi punerea lui la adăpost într’un safe Efectul evaziunei este că piaţa se resimte de lipsă de bani şi anemia pe care o produce lipsa banului este întru totul asemănătoare cu anemia pe care o produce lipsa sângelui într'un organism. Trecerea capitalului peste graniţă şi tezaurizarea înăuntrul ţării, sunt totdeauna efecte ale unor împrejurări pe care deţinătorii de capitaluri nu le pot conduce şi stăpâni Considerând însă primejdia la care se expune o piaţă prin lipsa capitalurilor, evaziunea trebuie combătută prin mijloace potrivite pentru a nu lăsa ca efectele să fie prea adânc simţite în organizaţia economică a ţării. Care sunt mijloacele de combatere a evaziunii? Practica noastră şi a altor state ne arată, că evaziunea capitalurilor este tratată după două sisteme cu totul deosebite. Intr’unul din sisteme se întrebuinţează violenţa. Statul ordonă capitalurilor înstrăinate şi se întoarcă în ţară, sub anumite sancţiuni şi opreşte capitalurile existente de a mai pleca peste graniţă- Este ceea ce se cheamă controlul devizelor- într’un alt sistem statul caută să creeze o atmosferă de încredere pentru a îndepărta mobilul psihologic al evaziunii, teama de devalorizare monetară sau de confiscare prin taxare excesivă sau prin sarcini sociale care ridică orice posibilitate de beneficiu. Adoptarea unuia sau altuia din aceste două sisteme arată în linii mari și orientarea politică a statului, fiindcă numai un stat care nu se teme de consecinţele maltratării capitalului şi al capitaliştilor poate introduce cu inimă uşoară controlul devizelor şi al vieţii economice. In statele în care opinia capitalurilor are mare greutate, fiindcă sub categoria de capitalişti se înscrie cea mai mare parte din populaţia ţării, cum se întâmplă în Franţa, unde fiecare are o mică economie în bani, acolo sistemul al doilea, acel al mijloacelor blânde este recomandabil, chiar dacă atmosfera politică este revoluţionară. Se întâmplă astfel în practică să vedem ţări cu atmosferă politică ultra-conservatoare şi totuşi în domeniul economic şi financiar adoptând sistemul controlului devizelor, pe când ţări de îndrăsneţe mişcări politice spre stânga, adoptând sistemul libertăţii schimbului. Tarife mici şi fără capitaluri importante, cum este şi ţara noastră, au introdus regimul controlului devizelor pentru că ele nu au capitaluri importante evadate peste graniţă, şi deci nu au de ce se teme dacă înăspresc condiţia de viaţă a capitalului. Socoteala aceasta a ţărilor mici poate fi exactă până la un punct şi în anumite momente. Ea nu se poate însă eterniza, fiindcă o ţară lipsită de capitaluri trebuie să facă apel la capitalul din afară. Ceea ce pot face ţările mari, care au industrii puternice, mari isvoare de materii prime şi întinse legături comerciale, nu pot face tarife mici, al căror comerţ se reduce la câteva articole cum este şi cazul nostru. Noi trebuie neapărat să întrebuinţăm sistemul metodelor blânde, pentru a atrage capitalul străin şi pentru a opri tezaurizarea capitalului şi tendinţa de evaziune ce se observă mai ales în urma evenimentelor politice de la începutul acestui an Problema evaziunii are la noi o importanță deosebită. Numai o serie de măsuri înţelepte intrând în sistemul măsurilor blânde, le-ar putea combate. A. Corteanu Seceta şi urmările ei internaţionale PARIS 30 HRadorV'— D. Lloyd- Georges publică în „Paris Soir" un articol în care examinează urmările internaţionale ale secetei ce bântue aproape întreaga Europă, afirmând că din punct de vedere economic, seceta aceasta constitue una din cele mai penibile catastrofe cunoscute de agricultura europeană în cursul acestui veac. Fostul prim-ministru britanic examinează dificultăţile de aprovizionare derivând din secetă pentru toate ţările şi trage concluzii pozitive în favoarea păcii, subliniind că în actualele condiţii alimentarea diferitelor naţiuni în conflict ar prezenta greutăţi necunoscute şi că prin urmare nimeni nu va îndrăsni să deslănţuie războiul. Citiţi in pagina 5-a ÎNCEPE revizuirea COTELOR DE IMPORT REZERVELE DE AUR ALE ITALIEI După raportul d-lui Thaon Di Revell,ministrul italian de finanţe, incasso-aur al Băncii Italiei este actualmente de 4 miliarde 28.300.000 lire. Ultima cifră publicată in această privinţă de către Soțietatea Naţiunilor la sfârşitul anului 1036 era de 3.059 milioane de lire, necuprinzându-se şi rezervele-aur ale Italiei depozitate în străinătate, care se ridicau la sfârşitul anului 1936 la 1.773 milioane de lire. Recentul raport al ministerului de finanţe nu menţionează acest ultim post. Astfel se explică poate diferenţa între raportul oficial italian şi aprecierile statisticienilor englezi, care indică o scădere de cca. 16 la sută asupra rezervelor italiene de aur în anul 1937. Trebuie să subliniem faptul că după bilanţul Băncii Italiei, incasso-aur se cifrează la 31 Decembrie 1935 la 3.027 milioane de lire. Cel mai ridicat incasso-aur al Băncii Italiei a fost înregistrat pe la sfârșitul anului 1937 cu 7 miliarde lire nedevalorizate, adică 12 miliarde în moneta italiană actuală, deci un plus de peste 1,773 milioane de lire de azi. Totalul rezervelor-aur italiene a scăzut deci, în ultimii patru ani, cu aproape trei sferturi. Bursa PIAŢA Şedinţa de început de săptămână foarte vioaie. Numeroase cursuri înregistrează urcări. Volumul transacţiilor, apreciabil. Staţionar e însă compartimentul valorilor cu dobândă fixă. Uşoare urcări la expropiere şi urbane Bucureşti. Sectorul acţiunilor ferm. Astra 1405 fată de 1390. Redeventa 255 fată de 249. Steaua Română 415 de la 405. Iugoslavia importă grâu O telegramă sosită la sfârşitul săptămânei trecute din Belgrad a anunţat că guvernuliugoslav a admis un import de 1000 de vagoane de grâu cu scutire de orice taxe vamale. Cercurile economice au fost surprinse de această informaţie căzând chiar că Iugoslavia nu mai are grâu suficient nici pentru nevoile sale proprii de grâu. Cercurile exportatoare cerând lămuriri din Belgrad au fost informate că ese vorba numai de importul unei cantităţi de grâu de calitate excepţională care se aduce din diferite ţări pentru sămânţă şi pentru îmbunătăţirea calităţii grâului iugoslav. Ţara vecină are încă mari cantităţi de grâu şi face în mod normal export. Dealtfel, astfel de importuri de grâu pentru îmbunătăţirea calităţii se face de Iugoslavia în mod obișnuit în fiecare an. -- ■ ~ ------------——— Politica economică a Statelor Unite nemulţumeşte Parisul şi Londra Politica economică a Statelor Unite pare să nemulţumească cercurile din Londra şi Paris care observă că toată propaganda şi iniţiativa americană în scopul refacerii schimburilor internaţionale pe baze libere rămân pur platonice şi că America a pierdut de fiecare dată prilejul afirmării unei politici mai reale. Guvernul american, preocupat de problema celor 12 milioane de şomeri şi de grija refacerii sale economică, continuă să stăruie într'o politică ce nu face decât să contribuie la reducerea puterii internaţionale de consumaţie, la scăderea preţul materiilor prime şi la desorganizarea raporturilor comerciale cu străinătate, slăbind astfel şi tăria monedelor europene inclusiv era sterlină. Importul sfoarei de Manilla Am publicat într’un număr precedent un articol despre sfoara de Manila şi despre autorizarea importului unei cantităţi de 50 de vagoane de sfoară dată Sindicatelor agricole. Răspunzând la afirmaţiile cuprinse în acest articol cercurile interene atrag atenţiunea ca este greşit a se vorbi de un monopol al desfacerii sfoarei de Manilla, când aproape jumătate din cantitatea de sfoară necesară, în ţară este importată şi desfăcută de Sindicatele agricole. Merită, însă, de subliniat faptul că deşi sindicatele agricole aduc din străinătate sfoară de Manilla fără nici o taxă, ele nu plătesc la vânzarea ei nici cifra de afaceri, nici diferitele impozite, preturile de vânzare fixate de sindicatele agricole sunt egale cu cele la cari se vând produsele fabricelor din țară. Rezolvarea acestei probleme se impune și hotărârea ce se va lua, va trebui să fie mulţumitoare pentru toţi cei interesaţi. Agricultorii trebue să aibă sfoară eftină, Banca Naţională să nu fie silită să dea devize libere pentru articole care pot fi fabricate în ţară (căci importul maniliei se plăteşte cu lire sterline libere), iar Sindicatele agricole să nu piardă nici ele din câştigul lor. Devizele negociabile Şilingul austriac a cotat ori 26,70 — 26,80, iar coroanele cehe 5,43 — 5,45. Tratativele cu Germania şi Franţa Mâine încep, la Berlin, negocieri pentru încheerea unui nou acord de plăţi între Germania şi România. * Delegaţia română însărcinată să negociere modificarea acordului comercial cu Franţa, a plecat aseară, în Paris. Delegaţia e condusă de d. Georges Caranfil. Delegaţie D. D. G. Buzdugan, consilier delegaţie, a fost delegat să conducă direcţia economică din ministerul afacerilor străine, în tot timpul lipsei d-lui I. Christu ministru plenipotenţiar, plecat în misiune. Reglementarea căminelor de ucenici Ministerul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale, a trimis o adresă tuturor inspectoratelor de muncă prin care se cere să-i comunice cât mai curând, câte cămine de ucenici, publice şi particulare, au în circumscripţia lor, precum şi condiţiile lor de funcţionare. Aceasta în vederea unei nouă reglementări a funcţionării căminelor. ★ D. ing. Chr. Pennescu-Kertsch, plecând în străinătate, preşedinţia interimară a Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti, o va avea de prof. Em. Brancovici, vicepreşedintele Camerei. Textul acordului de plăţi între România și Ungaria Iată textul întreg al acordului de plăţi dintre România şi Ungaria de curând încheiat. ART. 1. — Contravaloarea Fob sau franco frontieră a tuturor mărfurilor exportate din România în Ungaria, afară de cota-parte prevăzută la art. 6, vă fi vărsată la scadenţă de către debitorii unguri în pengoe în creditul unui „cont global“ deschis pe numele Băncii Naţionale a României pe lângă băncile ungare autorizate, indicate de ea. Se înţelege că vărsămintele pot fi acceptate în ,,contul global“ doar pe baza a unei autorizaţiuni prealabile a Băncii Naţionale a Ungariei, iar cererile respective vor trebui să fie însoţite de documentele dovedind că sumele vărsate contituiesc contravaloarea mărfurilor importate din România. Băncile ungureşti autorizate vor accepta vărsămintele debitorilor unguri şi vor aviza în mod regulat Banca Naţională a României, indicând în acelaş timp şi datele necesare pentru a permite Băncii Naţionale a României reglementarea în lei în favoarea exportatorilor români. Banca Naţională a României va satisface creanţele româneşti în lei, în ordinea cronologică a vărsămintelor şi în limita sumelor în lei vărsate ei, conform art. 2, de debitorii români, 30 la sută din sumele vărsate în „contul global“ vor fi transferate din oficiu, în „contul special" al Băncii Naţionale a României, de asemenea deschie la băncile ungureşti autorizate. Băncile ungureşti autorizate vor vira în mod automat în fiecare zi la „contul giro" al Băncii Naţionale a României, deschis la Banca Naţională a Ungariei, toate sumele încasate la numitul „cont special". Banca Naţională a Ungariei va aviza zilnic Banca Naţională a României de sumele încasate la „contul giro". Spre a se asigura o funcţionare regulată a plaţilor, Banca Naţională a României îşi rezervă dreptul să facă viramente de la un cont la altul, în condiţiile cuprinse ad, privind cota de 1Q la sută trecută la „contul special“. Banca Naţională a României va vărsa creditorilor români contravaloarea în lei de 30 la sută trecute la „contul special" imediat după primirea avizelor respective de credit. Viramentele menţionate la alineatul precedent nu pot afecta sub nici o formă plata, la scadenţă, a exportatorilor ungare efectuate în România în cadrul disponibilităţilor stabilite de importul ungar în România. Urmează de aci ca în cazul când plăţile necomerciale efectuate în Ungaria de Banca Naţională a României vor deart. 7. — Debitorii români având de efectuat plăţi în Ungaria, se vor adresa, în conformitate cu dispoziţiunile din prezentul acord, Băncii Naţionale a României pentru a obţine sumele în pengoe, pentru achitarea datoriei lor. Banca Naţioală a României, după ce va fi verificat documentele justificative prescrise de regulamentele în vigoare în România și după vărsământul debitorului a contravalorii în lei a creanțelor ungare respective, va pune fără întârziere la dispoziția creditorilor ungari, la scadenART. 4. Conversiunea sumelor figurând în facturile liberate într'o altă monetă decât pengoe sau leu, va fi făcută în lei sau în pengoe la cursul oficial adăugat cu prima oficială respectivă în vigoare în fiecare țară. Vărsămintele în pengoe sau în lei efectuate de către debitori în conformitate cu dispozițiunile prezentului acord, n’au un caracter liberatoriu, atâta timp cât creditorul respectiv nu va fi primit valoarea integrală a creanţei sale în moneta propriei sale tari. In consecinţă, toate riscurile, chiar si acelea cari ar putea surveni între vărsământul păşi, indiferent în ce moment, cotaparte de 30 la sută, Banca Naţională a României se angajează să asigura în întregime şi fără întârziere plata la scadenţă, a mărfurilor ungureşti importate în mod regulat în România. Că, sumele în pengoe ce li sunt fliratorate. Aceste plăţi se vor face, după caracterul vărsămăntului, prin debitul ,,contului global” sau contului special’’, în limita soldurilor figurând la aceste conturi, afară de cazul prevăzut la ultimul alineat al articolului I de mai sus. „ Scadenţele facturilor ART. 3. — Cele două Bănci Naţionale vor supraveghea ca scadenţele facturilor să nu depăşească termenele uzitate în comerțul mărfii respective, datoriei şi încasarea sa de către creditor, sunt în întregime în sarcina debitorului. Urmează de aci că debitorul ungur va vărsa totalul în pengoe și debitorul român va vărsa totalul în lei suficient, independent de vărsămintele deja făcute în contul aceleași datorii, astfel ca creditorul să primească în orice caz contravaloarea integrală a creanței sale. ART. 5. — Cheltuelile accesorii al traficului de mărfuri ca si comisioanele, asigurări, etc., vor fi supuse aceluiaș regim ca si acela stabilit prin articolele precedente prin schimbul de mărfuri. Efectuarea plăţilor în pengoe Facturile în altă monedă Exportul produselor petrolifere ART. 6. O cotă-parte de 40 la sută a contravaloarei produselor petrolifere, calculate la paritatea sob Giurgiu sau franco frontieră, va fi vărsată de importatorii unguri ai acestor produse, în contul de devize libere, la libera dispoziţie a Băncii Naţionale a Romăniei, care va fi deschis la Banca Naţională a Ungariei. Banca Naţională a Ungariei va asigura, în orice caz, transferul acestor devize In conformitate cu instrucţiunile Băncii Naţionale a României Banca Naţională a Ungariei va aviza zilnic. Banca Naţională a României dând toate indicaţii de vărsămintele săvârşite în creditul acestui cont. După ce va primi aceste avize, Banca Naţională a României va plăti exportatorilor români de produse petrolifere respective, contravaloarea în Lei a acestor devize vărsate în favoarea sa, adăugând prima oficială în România în ziua plăţii. Intrebuințarea disponibilităţilor „Contului special"* Disponibilităţile Contului special vor putea fi întrebuinţate de Banca Naţională a României pentru plăţile următoare, cari trebuie să fie făcute în Ungaria ca: a) Plata dobânzilor datoriei publice a Statului român şi orice altă datorie publică, cu condiţia ca purtătorii acestor valori să fie cetăţeni unguri, domiciliaţi în Ungaria.___________________________ (Continuare în pag. 3-a) S-a prelungit acordul de plăţi romăno-italian Negocierile vor fi reluate în cursul săptămânii viitoare Guvernul Italian a comunicat ministerului de externe că este de acord cu propunerea noastră de a se prelungi acordul de plăţi, pe timp limitat, până la încheierea unui nou acord de plăţi. In felul acesta termenul de denunţare a fost prelungit cu o lună, — până la 24 iunie, — urmând ca, într’un caz sau altul, acordul să iasă din uz, la 1 Iulie 1938. Cum dorinţa celor două guverne este să se ajungă cât de curând la o înţelegere, se pare că acest termen va fi îndestulător pentru terminarea negocierilor. Amintim că, o bună parte din problemele litigioase au fost deslegate, cu prilejul negocierilor de la Roma şi că au rămas în discuţie probleme privind mai mult trecutul decât viitorul. O importantă operaţie de finanţare industrială 9 Convenţia dintre ministerul de finanţe şi 5 mari bănci Chestiunea mărirei potenţialului industriei noastre în legătură cu apărarea naţională cât şi nevoia aprovizionării intense a armatei cu tot materialul ce îl necesită, în timpul cel mai ■scurt, face în momentul de faţă obiectul discuţiei cercurilor conducătoare*1* guvernului. După calculele şi studiile făcute ar fi necesare circa 7,8 miliarde lei pentru ca în câţiva ani toate nevoile legate de apărarea naţională şi care n’au fost satisfăcute încă prin aranjamentele anterioare, să poată fi împlinite. Modalitatea finanţării unor comenzi atât de însemnate a fost examinată cu toată seriozitatea pentru ca reuşita operaţiunii să nu întâlnească nici un obstacol. Pentru ca efortul material să nu fie lăsat pe seama mijloacelor bugetarei ale Statului s’au dus negocieri cu o serie de instituţiuni de credit din Capitală care au consimţit, în principiu, să acorde creditele necesare. In momentul de faţă negocierile sunt aproape terminate. Contractul cu marile bănci Intre ministerul de finanţe şi mari bănci din Capitală se va încheia un contract în baza căruia aceste bănci vor acorda creditele solicitate pentru plata comenzilor socotite de primă, utilitate. Drept garantare a operaţiunilor ministerul de finanţe va emite bonuri de tezaur, pe termen de 4 ani şi lombardabile la Banca Naţională. Bonurile de tezaur emisie în aceste condiţiuni vor putea fi utilizate de către industriile respective la plata datoriilor lor către Stat. Lichidarea lor se va face prin credite bugetare începând cu exerciţiul 1942—43. Importanţa operaţiunii de finanţare a comenzilor necesare Statului cât şi necesitatea accelerării ei, a făcut ca negocierile să fie duse cu mare grabă. E probabil ca peste câteva zile contractul să fie supus aprobării delegaţiei economice a guvernului pentru ca programul de comenzi întocmit să nu sufere nici o întârziere. Situaţia agricolă e în general bună Publicăm mai jos o situaţie agricolă din ţară, după datele culese de inginerii agronomi ai ministerului agriculturii. In câmpia Dunării şi în partea de răsărit a tărei grânele au fecundat. Vegetaţia grâului şi a secarei e în general bine desvoltată. Atacuri de rugină periculoase nu se semnalează, până acum. Toate culturile de păioase se prezintă foarte bine, afară de cele de ovăz, cari sunt întârziate. Răpită a ajuns la maturitate. Seceratul va începe peste câteva zile. Porumbul se prăşeşte şi vegetează cu putere. Fâneţele naturale şi artificiale în partea sudică şi estică a ţărei au început să fie cosite şi dau o recoltă abundentă. Islazurile se prezintă bine. Dintre pomii fructiferi prunii au suferit din cauza înţepăturilor muştei cu ferăstrău. Foarte multe fructe au căzut. Se mai semnalează atacuri puternice de escuascus diformans (hurlupi) la pruni. Recolta de prune va fi mult redusă. Merii şi perii promit o recoltă bună. Viile se prezintă bine. S’a făcut prima stropire. In unele regiuni a început, a doua stropire cu piatră vânătă. Situaţia generală e bună. Italia nu face inflaţie ROMA, 30 (Rador). — Pentru a împrăştia eventuale svonuri despre inflaţie, d. Thacu di Revel, ministrul finanţelor, a declarat în Senat că totalul efectiv al monedelor divizionare care se aflau în circulaţie la 30 Aprilie 1938, se ridică la 2.959.000.000 lire, la care trebuie să se adauge 236 milioane lire constituind totalul monedelor divizionare circulând în Africa Orientală italiană. Ministrul de Finanţe a anunţat că nickelul necesar monedelor mici va fi în curând înlocuit prin „aemonital’ un aliaj produs integral în Italia. Calităţile pentru baterea monedei ale acestui metal depăşesc pe cele ale nickelului a z z D. Thaon di Revel a respins sugestia privitoare la consolidarea datoriei flotante ca inoportună şi adăugând că în scopul de a mări încasările urmăreşte în special să favorizeze sporirea venitului naţional. | --------------- txt Lucrările comisiei industriale Comisunea industrială de pe lângă ministerul economiei naţionale a ţinut lrii după amiază şedinţa sa obişnuită de Lunea S'a dat noui avize de încurajeri Industria« la diferite întreprinderi»