Argus, iulie 1938 (Anul 28, nr. 7563-7589)
1938-07-01 / nr. 7563
hw* L anul xxvhi No. 756 S NOUL MODEL a CAJR • București, DALAIUL CICLOP ! [ Telefon 209.64. 217.45 0» Ha ClLif-URl ? Pora Rafort țară Un an 1000 Lei 6 luni 550 m 3 luni 500 „ In străinătate Un an 2200 m 6 luni 1300 m 3 luni 800 n 3 lei In țară—6 lei In străinătate PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori x S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI ŞI FINANŢE) Director: GRIGORE GAFENCU Telefon 3.05.44 Vineri 1 Iulie 193£ Ierii ABONAMENTE NOUL MODEL Ford 8 CILINDRI Rafu& Bucureştii PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar : »A R G U S* S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfov. Preţul grâului de pretutindeni din ţările exportatoare de cereale vin ştiri din cele mai favorabile privitor la viitoarele lor recolte de grâu. Statele Unite ale Americei se gândesc, de pe acum, la măsurile ce sunt de luat pentru a scoate din comerţ o cantitate de cel puţin 500.000 vagoane de grâu- Cantitatea de grâu disponibilă din această ţară fiind evaluată la circa 1.000 000 de vagoane. Canada, la rândul ei, anunţă o recoltă de grâu probabilă din cele mai bogate. Australia mai are şi astăzi disponibilităţi de export de circa 150 000 vagoane de grâu. Cu toată lipsa de ploaie resimţită câtăva vreme în ţările importatoare de grâu din Europa şi cu toate necesităţile create de starea de războiu, disponibilităţile de grâu ale ţărilor de peste Ocean, vor întrece îndată după secere cu mult nevoile de hrană ale ţărilor importatoare. Aceste nevoi sunt evaluate la circa un milion de vagoane anual în medie. Şi pentru a avea un termen de preţuire a disponibilităţilor de grâu mondiale, este bine să nu se uite, că punctul culminant al crizei mondiale a grâului a atins nivelul ei cel mai critic atunci când a existat, imediat după recolta la l August 1933, un stoc exportabil mondial de 1 700.000 vagoane si ca cursul grâului nu a revenit la un nivel mai ridicat, decât atunci când acest stoc a scăzut la 300.000 vagoane. Fără o acţiune serioasă, întreprinsă repede de către oficialîtatea unLidi a, pCuti u (jj L.'* tului grâului» este de prevăzut, că preţul acestei preţioase cereale va căpăta după secetă o marcată tendinţă de scădere. In momentul de faţă ne mai existând disponibilităţi pentru export, preţul grâului se menţine la noi în ţară, la un nivel inferior celui mondial, socotit la patrurea reală, dar la un nivel superior acestuia socotit îiv lei hârtie şi la cursul leului hotărât de Banca Naţională. De îndată ce exportul grâului va începe şi preţul grâului pe piaţa internă va trebui să se potrivească la cel extern, astăzi în scădere, dacă nu se va produce nici o intervenţie, fireşte că preţul grâului va suferi o mare depreciere.Dispoziţiunea luată, nu de mult, de către ministerul economiei naţionale de a înnsărcina câteva comisiuni cu studiul căilor de urmat pentru sprijinirea exportului de produse agricole, este desigur menită să aducă importante rezultate din acest punct de vedere. Cu măsurile ce au fost folosite, până astăzi, pentru aşa zisa valorificare a grâului, desigur că nu se va putea ajunge în anul acesta, date fiind mijloacele reduse de care dispune Statul, la menţinerea unui preţ la grâu superior celui mondial socotit la paritatea leului oficial. Actuala recoltă de grâu care valorează peste 20 miliarde lei, nu va putea fi valorificată în mod real, decât numai prin crearea unor conditiuni optime pentru export. Aceste conditiuni optime nu vor putea fi însă creiate în nici un caz cu ajutorul numai a primelor de export. Recolta de grâu este prea abundentă, pentru ca Statul să poată găsi mijloacele necesare, în scop de a oferi prime destul de mari la export și pentru a putea face în acelaș timp, de la început, cumpărări masive care să împiedice o supraabundenţă de grâu pe piaţa internă. Singura posibilitate de menţinere a preţului grâului în jurul actualei sale valori pe piaţa internă nu va putea fi, în anul acesta, alta decât schimbul liber. De îndată ce se va renunţa la regimul de monopol al devizelor, plătindu-se producătorilor devizele izvorâte din export la cursul lor real, grâul se va valorifica de la sine, cu uşurinţă, la preţuri bune şi fără intervenţia nimănui altuia decât a negustorilor de specialitate. Orice altă încercare făcută în împrejurările de astăzi dat fiind abundenţa recoltei de grâu pentru a valorifica cele peste 400.000 vagoane pe care le vom recolta nu poate avea sorţi de izbândă- M. A. Bădărău Cetiţi în pag. Ill-a: Cronica asigurărilor Convansficarei şi impozitelor Cetiţi în pag. V-a Prelungirea acordului de plăţi cu Olanda Urcări la preţul materiilor prime Nouă numiri în comisia consultativă a direcţiei comerţului exterior întăririle franţei la frontiera de est BALE. 29 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Ştefani transmite: Autorităţile franceze construiesc actualmente un nou sector al liniei de apărare Magînot, în regiunea alsaciană din dreptul oraşului elveţian Bale, unde fortificaţiile fuseseră întrerupte până acum- Au şi fost ridicate fortificaţii puternice înzestrate cu tunuri grele. Focul acestor tunuri va trece pe deasupra oraşului Bale pentru a atinge trupe inamice concentrate eventual în lungul frontierei elveţiene, în cazul unui viitor război. CRIZA BUMBACULUI EGIPTEAN CAIRO. Cifrele comerţului exterior egiptean arată în primele luni ale acestui an o evoluţie cât se poate de critică. In timp ce anul trecut, în primul trimestru s-a înregistrat un sold activ de aproape 7 milioane liro, anul acesta deficitul depăşeşte suma de 800.000 lire. In primele patru luni ale anului în curs importul a sporit dela 11,1 la 12 milioane lire iar exportul a scăzut dela 18 la 11,1 milioane lire. Scăderea catastrofală a volumului exportului se datoreşte în primul rând prăbuşirii preţurilor la bumbac, cam în ce priveşte bumbacul egiptean s-au micşorat cu cca 40 la sută faţă de anul trecut. Deasemenea şi celelalte produse de export ale Egiptului ca orezul şi zahărul au scăzut, însă scăderea exportului de bumbac a însemnat pentru comerţul exterior al Egiptului o pierdere reală de peste un milion lire, care după aprecierile specialiştilor mai poate încă spori. Ultima recoltă de bumbac a Egiptului, la fel ca şi aceea americană a fost din punct de vedere cantitativ o recoltă-record. Dacă cu unele sacrificii în ce priveşte preţul s’ar fi putut găsi oarecum un debuşeu enormelor cantităţi produse, bunele intenţii ale producătorilor egipteni au fost însă definitiv compromise prin politica nefericită a guvernului egiptean, care prin taxele urcate aplicate importului de fabricare de bumbac a provocat o îndreptăţită reacţiune din partea fabricanţilor străini, exportatori de asemenea produse, îndeosebi în Anglia această politică a dat loc la o adevărată campanie împotriva prelucrării în fabrici a bumbacului egiptean. Tendinţa de restrângere a consumului acestui produs a devenit tot mai pronunţată şi până la o revizuire a politicii sale economice de către guvernul din Cairo, fabricanții englezi vor continua să boicoteze materia primă egipteană. In cotinuarea anchetei noastre asupra importantei reforme a cooperaţiei, dăm astăzi răspunsul d-lui inginer agronom Cristodor . Valoarea brută a recoltelor din anul 1937 obţinute în România pe 15.113-246 ha. este dată de ultima statistică a ministerului de agricultură şi reprezintă cca. 70 miliarde lei. Valorificarea culturilor pe categorii ca: cereale, plante alimentare, plante industriale, fâneţe cultivate şi naturale şi livezi de pruni şi vii cere un studiu deosebit, atât pentru chestiunile cari privesc producţia cât şi pentru operaţiunile cari privesc desfacerea. Pentru o bună orientare vom cita, ca exemplu, chestiunea valorificării cerealelor, a căror valoare brută pentru anul 1937 este indicată, prin suszisa statistică, la cifra de cca. 40 miliarde lei. u &. * »■ .i a A jJx U iLi) H'öÄ Gci'-T-1 să fi condus la o valorificare metodică a cerealelor, dinpunct de vedere practic și comercial, n’au existat până acum. Decretele legi de valorificare, care se refereau la grâu, adică pentru o recoltă, cu o valoare brută de cca 18 miliarde, cât reprezintă cultura grâului în 1937, nu au fost făcute decât cu caracter temporar, de scurtă durată, adică an la an. Dispoziţiunile luate prin decretele de valorificare, în ceea ce priveşte ridicarea producţiei, prin in. Ghetu, consilier, fost director general la C. E. C. O. P. A. V. A. Iată-le: troducerea seminţelor de calitate superioară şi prin stabilirea măsurilor la export pentru ieşirea din ţară a grâului de calitate de 77 kgr hectolitrică cu 3 la sută corpuri străine sunt dispoziţiuni care fie că nu s’au aplicat deloc, fie că s’au aplicat fără un sistem bine precizat. Valorificarea grâului cere însă să fie susţinută printr’o lege de durată. * Pentru celelalte cereale, ca şi pentru celelalte plante în cultura agricolă, nu au existat nici măcar preocupările pentru cultura şi valorificarea grâului; de aci o dezorientare pentru agricoli în ceea ce priveşte rotaţia şi deci în ceea ce privești litater- lorriturilor rentabi-£ * , •Hm^inloa-,, reă turtă ,»p W ehr ^PpTmtare a fost in 19',7, — an re te mediocre. — de cc ..A-miliar:’ lei, pentru ca sa midiem .. u deosebit comporta măsurile privind leguminoasele, cartofii si celelalte legume. Valoarea brută a plantelor industriale de peste 3 miliarde lei, valoarea brută a fâneţelor cultivate şi naturale de aproape 16 miliarde lei, reprezintă rezultatele obţinute, în culturile respective pentru care, cu toate sforţările depuse de ministerul de agricultură, de Uniunea camerelor de agricultură, de Uniunea sindicatelor agricole şi de Centralele coperative, nu au putut duce la un rezultat mulţumitor, întrucât nu a existat o unitate de comandament economic, iar măsurile şi sforţările luate urmăreau promovarea agriculturii, dar erau lipsite de posibilităţile de finanţare corespunzătoare acordate pe baza unui program de lungă durată, care să se aplice pe dispoziţiunile unui plat anual. Ca un exemplu tipic, care poate să arate dezorientarea complectă a cultivatorilor, desnădejdea lor fără speranţe şi minarea unei avuţii de o deosebită valoare îl constituie cultura prunilor și a viilor, cu o valoare brută a recoltelor, pe anul 1937, de cca 2-300.000 lei, astfel cum indică statistica ministerului. Măsurile luate prin legea pentru apărarea viticulturii în anul 1935 au rămas fără rezultat practic îmbucurător din cauza aceleii economic care să prezideze nu orientarea producţiei, ci în sprijinireadesfacerii pentru asigurarea acestei producţii. Legea pentru încurajarea şi organizarea agriculturii din 1937 împlineşte lipsa arătată mai sus în ceea ce priveşte comandamentul unic în orientarea producţiei agricole, precum şi a desfacerii, clasificând produsele în categoria consumului intern şi în aceia a produsei pentru export. Dispoziţiunile (Continuare în pagina 2) ANCHETELE NOASTRE Reforma Cooperaţiei Prin noua reformă sa creat un comandament unic în cooperaţie şi sa reorganizat întreaga ei structură declară d. ing. Crist Ghetu fost director general la C. E. C. O. P. A. V. A. Declaraţiile d-lui Ing. Cr. Ghetu Săptămâna Industrială Neajunsurile economiei dirijate. Estenirea Vieţii. Târgul petrolului Neajunsurile economiei dirijate Ziarul „Le Tremps” din 22 iunie a. c. publica un extras de un mare interes întru cercurile economice şi filadiciare de pretutindeni, din senzaţionala lucrare a d-lui Louis Marlio, membru al academiei de ştiinţe morale şi politice din Paris. Cartea d-lui Louis Marlio este întitulată „SOARTA CAPITALISMULUI”. Capitolul 3 al acestui studiu, care a produs la Paris o mare vâlvă, se ocupă despre „Neajunsurile economiei dirijate" Cum această problemă, este de cea mai mare actualitate şi la noi, reproducem după „Le Temps” câteva din părerile şi ideile exprimate de marele savant francez, păreri şi idei, cam fără îndoială, vor revoluţiona politica economică de până acum a multor ţări din Occident. Iată ce spune economistul francez : „Economia dirijată sau intervenţionismul de stat în regimul democratic se iubeşte de numeroase neajunsuri dintre cari unele sunt comune sistemelor intervenţiei dictatoriale, iar altele îi aparţin direct. a) Este uşor de cerut economie dirijată; e mai greu să găseşti oameni capabili de a o conduce. Că acei conducători trebuie să fie muncitori şi inteligenţi nu în scape îndoia®. 4 Dar trebuie, pe deasupra, să aibă anumite însuşiri ce nu sunt comune tuturor. Ei trebuie să fie cinstiţi, ceia ce e firesc şi să impună cinstea în jurul lor, ceia ce e mai greu. E o necesitate acest lucru, pentru că guvernul se încredinţează grija de a decide în mod suveran, în materie de interese particulare şi pentru că ei sunt expuşi , prin exerciţiul fracţiunilor lor, la mari isro Ei trebuie să fie competenţi, ceia ce e normal, dar competenţa lor nu se poate mărgini numai la un cadru restrâns de activitate economică sau financiară; competinţa lor trebuie să fie universală — şi să se întindă la problemele cele mai variate, cari zilnic pot fi încredinţate examenului lor. Ei trebue să fie independenţi şi nepărtinitori, căci dacă treaba lor zilnică îi cheamă câteodată pentru a înfăptui, adevărata lor sarcină este de a alege între soluţii diferite şi a arbitra între interese divergente. Independent de însuşirile lor personale ei trebuie să se folosească în atribuţia lor, de o stabilitate îndestulătoare pentru a putea aplica o reformă sau un plan. Iată aşadar ce trebuie să fie conducătorul economiei dirijate şi colaboratorii săi. II putem clăsi? E întrebarea ce-şi pune savantul francez, după care răspunde ,,Dacă e foarte greu de găsit pentru marile afaceri particulare, un mic număr de oameni, cari îndeplinesc aceste condiţii, cu toată selecţia aspră, ce intervine pentru alegerea lor şi beneficiul substanţial ce li se oferă, îşi poate cineva închipuică ar fi uşor de găsit un număr îndestulător de asemenea oameni în administraţiile publice, dacă atribuţiile acestora din urmă ar fi înmulţite şi lărgite la infinit? Nu critic pe funcţionarii publici. Am cunoscut şi cunosc printre ei foarte buni — cari corespund însuşirilor de mai s Sus. Trebuie însă din partea înalţilor funcţionari un curaj civic destul de rar pentru a refuza cererea nedreaptă a unui mare elector sau a unei colectivităţi puternice din regimul democratic. Cât despre stabilitate, ea nu există. Să ne amintim că dela 1871 Franţa a cunoscut 105 ministere, într’o ţară de 41 milioane locuitori, e deajuns o deplasare de 500000 voturi la alegeri pentru ca un guvern nou să se simtă autorizat să practice o politică contradictorie şi al cărei ideal e de a distruge ceea ce predecesorii au clădit. Se poate un exemplu mai isbitor despre această discontinuitate, decât declaraţia d-lui Moutet, ministrul coloniilor, din 1937, care se lăuda că a schimbat într’un singur an, două treimi din guvernatorii coloniilor? Acesta este dealtfel cel mai mare neajuns al economiei dirijate imposibilitatea de a găsi oameni capabili de a dirija de a alege pe cei mai buni făcând abstracţie de orice consideraţiuni politice şi de a-i păstra. Ce îndrumare poate primi economia naţională din partea unui guvern trecător şi a unor funcţionari mereu reînoiţi?. Al doilea neajuns Să presupunem insă că avem oamenii cu însuşirile remarcabile de mai sus. Ei trebuie să cunoască de îndată toate nevoile de satisfăcut şi toate posibilităţile de producţie. Această sarcină nu ar fi numai strivitoare, dar ar fi teoreticeşte irealizabilă. Nevoile oamenilor sunt nemărginite. Ele răspund tuturor aspiraţiunilor individului, care în acelaş timp şi adesea inconştient, clasează obiectele ce ar cumpăra, după preţul lor nrrferinţă ce acordă uucU -le în raport cu altele. Este elect in preţuirea fl”' meneşti, o insinuate de Să recunoaştem deci 'ute greu de a cuivasst^^SS'SSrdcSi cosibilităţile e cu nepuitUeM^jgt, n tocmi o statistica, deele consumatorilor. «în (Continuare in pagina: Fondul de egalizare a schimburilor LONDRA, 29. (Rador). ■ Valoarea aurului deținut la 31 Martie de fondul de egalizare al schimburilor se ridica la 297 milioane 822.000 lire sterline iar a celui deținut de Banca de emisiune la 537.901.000 lire sterline, adică un total de peste 835.000.000 lire sterline, după datele Trezoreriei, faţă de 817.000.000 lire sterline, latembrie 1937. 30 Sepiet „ARGUS Abonamente de BAIKOO lei lunar Scăderea exportului de animale Situaţia în primele 4 luni ale anului Exportul de animale al României scade în mod îngrojorător. Dela o lună la alta, debuşeele noastre se îngustează, mai cu seamă pe pieţele din Occident. In aprilie a. c. nu s’au mai exportat decât 2.995 vite cornute faţă de 4640 vite în luna Mar-Vite Porci (capete) De repetate ori am arătat cauzele scăderii exportului şi am încheiat că, pentru a nu descuraja cu totul pe exportatori, se impune neapărat înlăturarea dificultăţilor interne. Comisiunea pentru îndrumarea şi Încurajarea exportului de animale a luat în cercetare chestiunie 1938, 111.000 kgr. grăsime fată de 128.824 kgr. carne fată de 182.921 kgr. In primele 4 luni, scăderea a fost simţitoare atât la exportul de animale cât și la cel de produse animale, după cum urmează: Oi Grăsime Bacon Carne (în Kilograme) nea exportului de animale vii, tăiate şi conserve de carne, şi a ajuns la unele constatări interesante. Ea nu şi-a terminat încă lucrările, dar foarte curând va face propuneri concrete pentru stimularea exportului. 19.x. 1937 1936 16.150 16.249 17.489 38.971 44 395 55.495 Cai Cai 407 831 1.002 M 3.053 5.331 1.002 434.065 1.395.268 154.575 PE GRUPURI DE DEBUŞEURI Iată si repartiţia exportului pe grupuri de debuşeuri în patru iuîii ftiii ailUiUi iWo» Luiiipiua VU ivai 199.068 214.487 481.414 1.002.666 177.326 68.808 primele Banca Naţională Ungară şi ocrotirea intereselor agriculturii BUDAPESTA. — In cursul săptămânii vioare va veni în faţa paramentului ungar pentru a fidesbătut proectul de lege asupra modificări statutelor Bănci Naţionale. Procetul acesta de legi ţine seamă în mod deosebit de preşedinte de consiliu Imédy, care e un specialist în finanţe şi un foarte bun cunoscător al domeniului acestuia în Ungaria, urmăreşte din ce în ce mai clar o politică, care tinde să dea un conţinu real şi pozitiv acelei mari mulţim de ideii lozinci ţintind sre o orientare de dreaptă naţională şi regrupare a fondurilor şi elementelor pe bază economică pe care să se sprijine viitoarea construcţie puternică şi capabilă de viaţă a nouei societăţi creştine. De aceia noul premier se sforţează să modernizeze technica financiară în Ungaria, operând în acelaş timp o limitare a industrializării peste măsură şi o sprijinire mai activă a agriculturii, însăşi premierul ungar a dat explicaţie nevesme în ce priveşte directivele nidului proect de lege in legătură cu banca de emisiune. Noua lege foloseşte toată experienţa câştigată de băncile de emisiune moderne. Banca Naţională va fi îndrituită să facă şi ode credit pe piaţa liberă . Reconteze poliţe agricole peste nouă luni. Nu va putea a -Rata credite pe termene ■i mi creeze o inflaţie credit. Până acum nu s’a exercitat în Banca naţională ungară, nici influenţă din afara ţării, dar pentru a se preveni această eventualitate, şi de acum înainte la adunarea generală a acestei bănci, nu va fi admisă decât participarea acţionarilor de supuşenie maghiară. Noul proect de lege va aduce modificări şi în ce priveşte divizarea beneficiilor realizate. In legătură cu această largă sprijinire a agriculturii de către însăşi Banca naţională a Ungariei preşedintele consiliului a promis într’unul din expozeurile sale recente din camera ungară şi accelerarea lucrărilor în ce priveşte reforma agrară. Un plan de mobilizare economică în Japonia La Tokio s-a ţinut un consiliu de miniştri extraordinar, hotărându-se aplicarea unui plan de mobilizare economică a ţării. Guvernul va lua toate măsurile necesare pentru a opri orice nouă urcare a preţurilor şi pentru a păstra cursul Yenului. Deasemenea se va restrânge pe cât posibil consumul de alimente de prima necesitate, mai ales în ce privește alimentele provenite din străină***'' -^stea din urmă înlocuindu-se prin produse japoneze. Guvernul va lua în afară du aceasta o serie de măsuri de coordonare t n-â?-' •' turilor și la importul de materii plînje necesare fabricării de articole finite destinate exportului Materiile prime aliate în tară vor consumate cu deosebită econo- Be. . . . . K * ' ite Au