Argus, august 1938 (Anul 28, nr. 7590-7615)

1938-08-01 / nr. 7590

ANUL XXVIII No. 7590 NOUL MODEL po|­£j » caiNou Raf București, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.« A­BONAMENTE In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 .. 3 lei in tară— 6 lei în străinătate In ţară Un an 1000 tei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondator: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI ŞI FINANŢE; Director: GRIGORE GAFENCU Telefon 3.05.44 Luni 1 August 1938 NOUL MODEL por­­­unte PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS” S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfov Raf Azbest Venezuela, pe pieţele străine La început, — în urma rapoarte­lor celor mai buni experţi —, pe o scară foarte întinsă, exploatarea vasteor zăcăminte de azbest din Tiianquillo, în Venezuela, care promit randamentul unor enorme cantităţi şi a unei excelente cali­tăţi din acest produs. In urma acestui fapt si datorită preţului său moderat, aspestul Ve­nezuelan va putea concura cu ace­la din alte ţări, astfel că în curând e de aşteptat să găsim acest nou articol pe toate pieţele importante. Pentru informaţiuni mai detailate a se adresa Agenţiei comerciale din Venezuela, la Praga, XVIII. la Drackach 6- Problema controlului international a 1 schimburilor O condamnare fără apel Comitetul Economic al­­Societăţii Naţiunilor a publicat, de curând, un raport, de o însemnătate deo­sebită, asupra controlului interna­ţional al schimburilor. Raportul, care analizează aspec­tele tehnice ale acestui control şi urmările pe care el le are asupra economiei naţionale, ajunge la con­cluzia, că sistemul controlului schimburilor „NU SUPRIMA NICI UNA DIN GREUTĂŢILE­ CARE TURBURĂ ECONOMIA , TARI­LOR, UNDE ACEST SISTEM E aplicat, CI, DIMPOTRIVĂ LE PRELUNGEŞTE ŞI, DE MULTE ORI LE MĂREŞTE CHIAR”. Fiindcă, „SUPRIMÂND LIBERTA­TEA DE MIŞCARE A CAPITALU­RILOR CONTROLUL SCHIMBU­RILOR TINDE SA CREEZE INTRE NIVELUL PRETURILOR DIN ŢĂ­RILE CARE SE SUPUN ACESTUI SISTEM ŞI ACELA AL ŢARILOR CU MONEDA LIBERĂ, NEPO­TRIVIRI CARE INFLUENŢEA­ZĂ ASUPRA SITUAŢIEI ECONO­MICE A TARILOR SUPUSE CONTROLULUI”. Controlul schimburilor restrânge comerţul inter­naţional Control schimburilor, spune ra­portul, duce la o micşorare a co­merţului internaţional,­­ a expor­tului cât şi a importului. In adevăr, capacitatea de export va fi redusă, fiindcă acest control îngăduie menţinerea parităţii unei monede la un nivel superior cursu­lui care s’ar stabili cu libertatea schimbului. „CONTROLUL, susţine raportul, EXERCIT­EAZA O ÎN­DOITA INFLUENTA IN SENSUL SCUMPIREI PRODUSELOR DE EXPORT. PE DE O PARTE, EL­ MENŢINE PRETURILE EXPRI­MATE IN MONEDA NATIONALA LA UN NIVEL RELATIV URCAT SI, PE DE ALTA PARTE, MEN­TINE ACEASTA MONEDA LA O PARITATE SUPRAEVALUATA. Atunci când preţul de cost, cal­culat în monedă naţională, se urcă iar exportatorul e silit să vândă la preţul mondial şi nu poate să con­vertească devizele străine, repre­zentând produsul vânzărilor sale,­­decât la paritate. „CONROLUL SCHIMBURILOR ECH­IVALEAZA CU O TAXA ASUPRA EXPORTU­LUI. Contrariul se petrece la im­port, dar „PERDERILE PE CARE LE SUFERĂ INDUSTRIILE EX­PORTATOARE NU SUNT COM­PENSATE PRIN BENEFICIILE REALIZATE DE CĂTRE INDUS­TRIILE DE IMPORT, DAT FIIND CA VOLUMUL IMPORTULUI SCADE“• Faptele întăresc aceste observa­­fiiInL De la 1929 la 7931, ţările eu­ropene şi-au mărit simţitor contri­buţia lor în exportul mondial. Dar această participare a scăzut, într-o largă măsură, după ce controlul a fost instituit în 1931. Dacă, ulte­rior, s’a manifestat o parcare în­viorare, cifra din 1937 a fost in­ferioară celeia din 1929 și mult mai mică decât cifra din 1931. Rezultă, deci, că, în adevăr, con­­trolul schimburilor, reducând ex­portul, tinde să rupă echilibrul balanței comerciale. Pe măsură însă ce exportul scade, intrările curente de devize slăbesc, punând ţara interesată în situaţii din ce în ce mai grele pen­tru a-şi reglementa importul. Ce înseamnă controlul pentru comercianţi Controlul schimburilor, pentru comercianţi, înseamnă perdere de timp şi de bani. Exportatorul nu e niciodată sigur că va fi plătit, importatorul nu e niciodată sigur că va obţine devize. „E FIRES­C CA OAMENII DE AFACERI SA RENUNŢE LA ORICE ACTIVI­TATE ATUNCI CÂND EI NU STIU DACA ISI VOR PUTEA PROCURA UNELE MATERII PRIME, DE CARE AU NEAPA­­RATA NEVOIE LA UN PREŢ DETERMINAT SAU CHIAR LA ORICE PREŢ“. In uttima analiză, controlul schimburilor duce la descurajarea iniţiativei private, prin introduce­rea în vieta economică, a unor e­lemente arbitrare şi de neprevă­zut,­­ ceea ce înseamnă ruina producţiei şi a comerţului. încasările din taxele vamale în Iugoslavia BELGRAD, 30. (Rador). — In- Ecasările din taxele vamale, pe timpul dela 1 Aprilie a. c. și până la 2 i­ulie a. c., se ridică la 312.400.000 dinari, deci cu 21 mi­lioane 900.000 dinari mai mult de­cât în aceiași perioadă a anului precedent. Situaţia sumară a Băncii Naţionale 9 IULIE 1938 Situaţia sumară a Băncii Na­ţionale la 9 Iulie 1938, faţă de a­­cea din 30 Iunie crt., este urmă­toarea: Stocul de aur: 16.878.958.037 lei, fată de 16.872.159.921 lei. Devize rezervate pentru plata importului şi alte plăti: 304.965.854 lei, fată de 526.397.415 lei. Devize in conturi de clearing de­contate: 601.156.932 lei, fată de 608.618.816 lei. Devize în conturi de clearing de decontat din depunerile im­portatorilor: 415.064.605 lei, fată de 463.618.384 lei. Bilete de bancă în circulaţie: 29.824.374.980 lei fată de 30.103.029.635 lei. Monedă divizionară: 554.315.184 lei, fată de 553.686.723 lei. Portofoliu comercial: 7.237.175.393 ei, faţă de 7.171.014.416 lei. Portofoliu şi datorii agricole şi urbane: 1.938.013.108 lei, faţă de 1.944.089.802 lei. Bonuri de Tezaur ale Statului Român pentru pierderi la dato­riile agricole şi organe: 4.802.152-927 lei, fată de 4.800.610.168 lei. Avansuri temporare acordate Tezaurului: 2 miliarde lei. Totalul angajamentelor la ve­dere: 42.472.402.538 lei, fată de 42.736.561.905 lei. Raportul între stocul de aur şi angajamente: 39,74 la sută, față de 39,48 la sută. Scontul 3 jum. la sută. Dobânda 4 jum. la sută. Germania ocupă locul al doilea printre furnizorii Franţei BERLIN, 30 (Rador). — „Ger­mania ocupă acum locul al doilea pe lista furnizorilor Franţei, i­me­diat după Statele Unite şi înainte de Marea Britanie şi Belgia, cari îi dispută şi acest loc „constată ,,Wirtschafts Politischer Dienst", organul economic al partidului na­ţional-socialist, cu ocazia comen­tariilor ce face asupra actualelor conversaţii comerciale dintre Fran­ţa şi Germania. Publicaţia economică de mai sus subliniază faptul că între Franţa şi Germania există un echilibru al schimburilor comerciale. „După în­cheierea negocierilor actuale se vor putea studia mai aprofundat pro­blemele privitoare la relaţiunile e­­conomice dintre cele două ţări’’, precizează publicaţia citată. „Deutsches Volkswirt" scrie, în aceiaşi chestiune, că ar fi regreta­bil ca să fie reduse cotele acordate de Franţa pentru importul mărfu­rilor germane, pentru cel de al patrulea trimestru, dacă până a­­tunci nu se va ajunge la un acord­­* VARŞOVIA 30 (Rador). — D. Beck, ministrul afacerilor străine, s’a îmbarcat aseară la ora 21, la Gdynia, plecând la Copenhaga şi de aci la Oslo, unde va ajunge la 1 August. D-sa înapoiază vizita oficială pe care a făcut-o la Varșovia d. Kohl, ministerul de externe al Norvegiei, in Noembrie 1936. Cum se va face calificarea profesională a comercianţilor şi industriaşilor Modificările ce se vor introduce în legea firmelor Am fost primul ziar care am a­­nunţat încă de acum o lună, că, la ministerul economiei naţionale, se pregăteşte un proect de lege pentru calificarea profesională a comer­cianţilor şi pentru modificarea legii pentru înfiinţarea unui registru al comerţului. Comisia însărcinată cu redactare­a textelor a şi ţinut o serie de discuţii în care s’au examinat principiile ce trebuesc să stea la baza unei asemenea legiuiri. Concluz­ie la care s’a ajuns sunt din cele mai interesante. Astfel, sa făcut constatarea că legislaţia ctuală are unele lipsuri cari trebue­se imediat înlăturate. O parte din membrii comisiei au ţinut să sublinieze că sistemul declarativ la întocmir­ea firmelor s’a dovedit nepractic s au cerut măsuri mai serioase pe­ntru stabilirea identităţii întreprinzătorului şi pentru consta­tarea capa­ităţii profesionale. Acest pun­ct de vedere a fost luat în consideraţie. Sub rezerva discuţiilor ulterioare, s-a stabilit că treiele: 1. Renunţat la sistemul declarativ la înscrierea firmelor; 2.Stabilit cu multă aten­ţie identitatea întreprin­zătorului; 3. Cercetat activitatea trecută a solicitatorului de firmă; 4. Ingrădit câmpul de activitate comercială la cei care îndeplinesc con­diţiile legale de califica­re; 5. Oprit accesul străini­lor în comerţul şi în indu­stria ţării. Deoarece s-a făcut constatarea că mulţi întreprinzători au găsit mijlocul de a se ascunde, în mod nejustificat, sub o emblemă pom­poasă şi, mai ales, pentru a se da comerţului cinstit putinţa de a se manifesta, comisia a admis princi­piul, unui decret lege apărut de cu­rând, că numele întreprinzătorului trebue să însoţească, întotdeauna, emblema. S-au stabilit o serie de norme cari vor fi înscrise în proect. Deasemeni, din discuţiile urmate, a reeşit că întreaga lege a firme­lor trebue revizuită, pentru a se da putinţa unor îmbunătăţiri a organi­zaţiei noastre de comerţ. Proble­ma nu ne priveşte numai pe noi. Ea se pune actualmente şi în Fran­ţa, unde Camerele de comerţ duc o stăruitoare acţiune pentru adop­tarea punctului lor de vedere. O legislaţie pare şi acolo, iminentă. Deocamdată, lucrările comisiei sunt în faza preliminară a discuţii­lor nr.1. m­agistraţii şi specialiştii examinează doară textele pentru a vedea cum pot fi ele încadrate în directivele date de d. ministru Mitită Constantinescu. Numai după aceia vor începe re­dactarea noului proect. Faţă de dorinţa exprimată de d. ministru Mitită Constantinescu, de a se grăbi lucrările, comisia spe­cială va lucra în tot cursul vacan­ţei. Se va ţine, în fiecare săptă­mână câte o şedinţă. Astfel, încât, până la începutul toamnei, proec­­tul va fi terminat. Paralel cu lucrările pentru cali­ficarea profesională a comercianţi­lor şi industriaşilor, se examinează şi chestia creării de case de ajutor pentru negustorii ajunşi în nevoi. D. ministru M. Constantinescu a declarat categoric că îşi face o da­torie, venind în ajutor acelora cari, după o viaţă activă şi rodnică, sunt siliţi să apeleze la mila publi­că. De aceia, e de prevăzut că, o­­dată cu legea firmelor se va veni şi cu legea de asigurare a negu­storilor şi industriaşilor. ★ Lucrările comisiei vor continua Vinerea viitoare. Reforma agrară în Iugoslavia După cum comunică ministerul agriculturii, au încetat, la ţară, toate stările de feudalitate şi şerbie de altădată iar o proprietate ma­re aproape că nici nu mai există în Iugoslavia. Latifundiile de la Nor­dul Savei, spre Dunăre, în întinde­re de 380­ 000 ha, au fost împărţite la 220­ 000 ţărani şi colonişti, iar în Serbia de Sud au trecut în mâinile ţăranilor (48.000 familii) 350.000 hectare. Deosebirea între loturi pro­vine de la felul terenului ca şi de la întrebuinţarea de dat proprietăţii în Serbia de Sud pen­tru a înfiinţa gospodării cu totul noui. Au fost colonizaţi până a­­cum 20.000 voluntari din războiul cel mare, cărora li s’a dat, după lege, câte 5 hectare de pământ- Afară de aceste colonizări ţără­neşti, s'au mai îmbunătăţit mari întinderi de teren, făcându-se apte pentru cultură şi pentru o produc­ţie mai mare­ S'au construit la ţa­ră 217.000 case de locuit şi 160.000 alte acareturi. Un interes deosebit a arătat guvernul iugoslav ches­tiunii irigaţiilor şi drenajelor. S'au săpat numeroase fântâni în ţinutu­rile lipsite de apă, cu cheltuiala statului şi s’au făcut canale şî di­guri. Proprietatea mare, care a mai rămas în Iugoslavia, constă din suprafeţe cultivabile până la limita de 300 hectare, aşa că aproape că nici nu se poate vorbi de o pro­prietate mare. Proprietari care-şi asumă îndatoriri agricole de în­semnătate generală, ca ţinerea de tamblâcuri, cultivarea de cereale de sămânţă, etc­, pot munci până la 2000 hectare. E drept că refor­ma agrară iugoslavă încă nu s’a terminat, dar structura agricolă viitoare a Iugoslaviei se arată lim­pede încă de pe acum. O deosebită luare aminte dă gu­vernul pomicultură. Cu autorizaţia lui, societatea exportului monopo­lizat Prizad plăteşte acum prime de export, 25 dinari de gintalul de mere şi struguri şi 10 dinari pen­tru cel de prune. Polonia are intenţia să recunoască statul Manciuko TOKIO, 30 (Rador). — Tadeus ae Römer, ambasadorul Poloniei a făcut o vizită ministrului de externe al statului Manciukuo, care se află la Tokio, exprimăn­­du-i intenţia Poloniei de a recur­noaşte statul Manciukuo. In cursul întrevederii ambasa­dorul Poloniei a mai comunicat ministrului de externe al statu­lui Manciukuo dorinţa Poloniei de a încheia un tratat de amici­ţie, comerţ şi navigaţie cu Man­ciukuo. Săptămâna financiară de SCOTUS Tot compensaţiile.—Vasul „Transilvania" neîntrebuințat.— D. Mor­­genthau la Paris.—Gratuităţile Contele de Paris despre etatizări. lertenirea indirectă.—Bursa de mărfuri.—Bursa Tot compensaţiile In ultima şedinţă a Delegaţiei economice a guvernului s’au adus modificări noui listelor de com­pensaţii A şi B. Nu-i locul de-a intra în amănun­te în cronica de faţă. Ne vom o­­pri doar la o observaţie, de care credem că ar fi fost bine să se ţină seama. Se cunoaşte rostul a-­­cestor operaţiuni de compensaţii mereu criticate şi totuşi menţi­nute sub pretextul unui „rău nece­sar”. Adevărul e că operaţiunea de compensaţie nu este un rău ne­cesar. Ea este un bun stimulent de export şi dacă s’au comis abu­zuri în trecut, ele nu demonstrea­ză lipsa de efect a operaţiei în sine. La cursul oficial al monetelor străine exportul nostru nu-i ren­tabil pentru foarte multe mărfuri, care sunt cerute în străinătate, cari plac din punctul de vedere al calităţii, dar sunt refuzate din pri­cina preţului lor urcat. Pentru a înlesni exportul şi a micşora indi­rect preţul unora din produsele noastre de export s’a făcut apel la compensaţie. Listele A şi B n’au avut alt rost decât de a îngrădi în limitele admisibile, schimburile sub această formă şi a pune ca­păt unor abuzuri, care riscau să compromită întregul sistem. Dar dacă compensaţiile menţi­nute sub această formă au de o­­biect stimularea exportului, tre­buia ca diferenţa de preţ să fie îndestulătoare pentru a concura pe pieţele străine. Prin nouile mo­dificări nu credem să se fi ajuns la un asemenea efect. S’au introdus în lista mărfurilor de export pro­duse de import, cari nu toate pot suporta diferenţe de preţuri prea mari. Sunt într’adevăr, mărfuri cari suportă scumpiri și altele cari nu suportă scumpiri. Și s’au ales mai mult acestea din urmă. Prin urmare, dacă era vorba de o modificare, trebuiau trecute a­­cefe articole pentru cari importa­torii ar fi primit să plătească mai mult pentru valuta ce li se pune la dispoziţie, sau al căror import era până acum foarte greu. Prin urmare, iată după noi o primă greşală. In al doilea rând, cantităţile de devize cedate Băncei Naţionale a României trebuiau să varieze in proporţii mai mari decât până a­­cum. Sunt articole la export pen­tru cari cota de 10-15 sau 20 la sută e destul de uşor suportabilă. Dar, sunt alte articole noui cari n’au mers la export până acum, cari sunt cerute pe pieţele streine şi cari totuşi nu pot răzbi în lup­ta cu concurenţa streină deoarece cota cedată Institutului de emisiu­ne e prea mare. Atenţiunea tre­buia, credem noi, concentrată mai inuit asupra acestui fel de artico­le pentru a le vinde în străinătate rămânând ca mai târziu, când vor fi introduse să se schimbe con­diţiile lor de export. La baza modificărilor s’ar fi cu­venit să stea şi datele statistice. Mărfurile trecute în lista A mai de mult, nu toate au reuşit să treacă graniţele. Să se îi examinat de ce şî să se introducă noui condiţiuni. In tot cazul modificările de-a­­cum constitue un progres şi o do­vadă lăudabilă a străduinţelor de­puse pentru sporirea exportului. Vasul 5)Transilvania“ stă neîntrebu­inţat In portul Constanţa, tras la chei, se găseşte de câtva timp noul va­por „Transilvania“, sosit proaspăt din şantiere. In fiecare zi doritorii pot vizita, contra unei taxe de 20 de lei de persoană, întregul vas, care-i într’adevăr o podoabă a ma­rinei noastre comerciale- Un lux neobişnuit- De la clasa de lux la clasa a treia toată lumea va călă­tori în condiţiuni excelente. Maga­zii de mărfuri, frigorifere, săli de spectacol, baruri, birou de informa­ţiuni, toate acestea vor sta la dis­poziţia viitorilor călători. In timp ce la cheiul Constanţa se găseşte o asemenea podoabă, care face faţă pavilionului româ­nesc, în acelaş timp vechile va­poare sunt supraîncărcate, au pa­sageri cari dorm în sălile de masă alţi călători sunt refuzaţi pe moti­vul că vapoarele sunt neîncăpătoa­re. In porturile Orientului apro­piat, care se găsesc pe liniile re­gulate ale Serviciului Maritim Ro­mân rămân mereu cantităţi impor­tante de mărfuri neincărcate, din acelaş motiv... nu există loc! Am fost şi noi curioşi să ştim care poate fi motivul că vaporul „Transilvania“ nu a intrat imediat in cursă regulată, pentru a satis­face cerinţele traficului de persoa­ne şi mărfuri­întrebând ici şi colo am aflat cauza. Se spune, că pentru a asi­gura o exploatare raţională S­ . R.-ul aşteaptă şi sosirea celui de al doilea vapor „Basarabia'', care din pricina unui incendiu izbucnit la bord a rămas încă în reparaţie pe şantier. Fără îndoială, că Serviciul Ma­ritim are nu numai dreptul, dar şi obligaţiunea de a organiza exploa­tarea parcului de vase în condiţii rentabile. Dar nu vedem de ce ar fi mai rentabil să fie lăsate măr­furi neîncărcate şi pasageri refu­zaţi, iar vaporul transilvanian', vapor mare, cu magazii încăpă­toare, să stea neîntrebuinţat la Constanţa- De ce nu s'ar înlocui u­­nul din vapoarele mai mici sau să intre în cursă suplimentară vasul nou? Sunt întrebări care aşteaptă un răspuns, pentru a lămuri un întreg grup de călători şi comercianţi in­teresaţi. D. M Morgenthau la Paris Zilele trecute a fost la Paris d. Morgenthau, secretarul de stat al Tezaurului american. întrebat asu­pra rostului vizitei sale în capitala Franţei, ministrul Statelor Unite a rspuns că este într’o vizită de informaţie şi că a venit „fără ex­perţi şi fără dosare”. Puţini sunt cei care pot crede în sinceritatea declaraţiei, deoarece nefiind în concediu, ministrul de finanţe al Statlor Unite n’avea nici un rost să treacă Oceanul pentru a se in­forma. Curiozitatea publică a căutat să descopere adevăratul scop al vizitei d-lui Morgenthau. Intre Franţa, Anglia şi Statele Unite exi­stă strânse legături de afaceri şi importante relaţiuni financiare şi monetare. Numai o schimbare mai de seamă a raporturilor exis­tente poate explica vizita secreta­rului american al Tezaurului. Desmintirile n’au folosit la nimic Svonurile au început să circule şi Pieţele New York, Londra şi Paris s’au arătat imediat influenţate. Din gama întreagă de svonuri se pare totuşi, că se desemnează o concluzie. Vizita d-lui Morgen- Frau ar fi în legătură tot cu re­glementarea vechilor datorii de războiu ale statelor europene în America. Problema depăşeşte cadrul unui acord technic. Nerezolvarea ei în condiţiunile dorite de Americani a contribuit la micşorarea posi­bilităţilor de emisiuni europene pe pieţele americane şi la restrânge­rea legăturilor financiare şi comer­ciale între cele două continente. Şi în Europa şi în America lu­mea doreşte din nou o colaborare. Continuare în part. 3-a Starea recoltelor mondiale Recolta de grâu de iarnă din Sta­­tele Unite a făcut excelente pro­grese, calitatea ei ameliorându-se după ce timpul a devenit mai us­cat.­­ Ultimul raport oficial sosit din Canada arată că timpul cald a sti­mulat mult vegetaţia în trei pro­­vincii din vest, iar în regiunile de sud de Manitoba şi la nord de Saskatchewan ploile locale au a­­tenuat seceta. Unele grâne slabe din Manitoba au fost atinse de ru­gină şi în general recoltele sunt mai întârziate ca în anul trecut. Timpul e favorabil pentru nouile recolte din Argentina. Târgul a slăbit puţin în săptămâna trecută, sosirile în porturi au fost reduse, iar îmbarcările arată o puternică diminuare Insămânţările cu grâu au fost terminate în toate districtele Aus­traliei, aparenţele fiind în general favorabile. In câteva regiuni din sud suprafeţele însămânţate cu grâu au fost majorate. După o telegramă oficială pri­mită de Institutul internaţional de agricultură din Roma starea recol­tei în Australia Occidentală este mediocră, iar în cea meridională şi în Noua Galie de sud destul de bună. După un raport oficial se confir­­mă că în prima jumătate a lunei alie temperatura în Rusia a fost excepţional de caldă. Ploi abunden­te nu au căzut decât în nord si nord-vestul ţării şi în părţile cen­trale ale Ukrainei. Căldura inten­să a redus rezervele de umiditate ale subsolului, mai cu seamă în sud est. In Siberia temperatura este fa­vorabilă vegetaţiei. Perspectivele îrecolteior simt sru­­moase în Ukraina, iar în Rusia albă recoltele s’au maturizat şi a început secerişul. In Polonia, Ungaria şi Cehoslo­vacia şi Jugoslavia recoltele s’au dovedit mai bune decât se spera, iar secerişul s’a terminat. Germania, inclusiv Austria, con­tează pe o recoltă mulţumitoare, totuş­i în săptămâna din urmă ea a fost o mare cumpărătoare de grâne tari canadiene, îmbarcate pe vase germane. Ziarele italiene continuă a publica rapoarte foarte favorabile asupra recoltelor din diferite provincii şi se insistă în special asupra greu­tăţii specifice a grâului nou. Totuşi comercianţii italieni sunt mai pu­ţin optimişt în ceea ce priveşte re­zultatele recoltei de grâu. Recolta din Franţa a fost în ge­neral bună şi secerişul s-a termi­nat. Tranzacţiile sunt însă reduse la cea mai strictă expresie. Morari nu se aprovizionează decât dela o zi la alta, iar industriile anexe stau într’o îndreptățită rezervă. „TERITORII ÎNCHISE” BERLIN, 30 tul nostru). — Autorităţile ger­mane au emis azi un decret prin care mai multe regiuni au fost declarate „teritoriu închis“ (Snerrgebiet). Şederea în aceste teritorii este strict interzisă tuturor persoane­lor care fac parte din serviciul activ al unei armate streine, şi care vor trebui, sub severe sanc­­ţiuni să se părăsească imediat. Măsura a fost luată pentru a se evita indiscreţiile asupra form­i­­dabilelor lucrări de fortificaţie întreprinse în regiunile de fron­tieră, şi pe care militarii, oameni de specialitate, le vor putea ușor observa și divulga. Aplicarea unui sistem de contingente în Venezuela S’a promulgat în Venezuela un nou decret-lege referitor la legea 11 Aprilie, prin care au fost stipu­late condițiunile pentru aplicarea contingentelor prevăzute în legea de mai sus. Din acest decret rezultă că, con­tingentele n’au de scop să restrân­gă importul unei mărfi oarecare, dar că ele trebuie doar să contri­buie la stabilirea unui oarecare e­­chilibru al comerțului cu acele târî, cu cari, până azi, schimburile co­merciale ridică un pasiv prea mare.

Next