Argus, august 1938 (Anul 28, nr. 7590-7615)
1938-08-01 / nr. 7590
ANUL XXVIII No. 7590 NOUL MODEL po|£j » caiNou Raf București, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.« ABONAMENTE In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 .. 3 lei in tară— 6 lei în străinătate In ţară Un an 1000 tei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondator: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI ŞI FINANŢE; Director: GRIGORE GAFENCU Telefon 3.05.44 Luni 1 August 1938 NOUL MODEL porunte PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS” S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfov Raf Azbest Venezuela, pe pieţele străine La început, — în urma rapoartelor celor mai buni experţi —, pe o scară foarte întinsă, exploatarea vasteor zăcăminte de azbest din Tiianquillo, în Venezuela, care promit randamentul unor enorme cantităţi şi a unei excelente calităţi din acest produs. In urma acestui fapt si datorită preţului său moderat, aspestul Venezuelan va putea concura cu acela din alte ţări, astfel că în curând e de aşteptat să găsim acest nou articol pe toate pieţele importante. Pentru informaţiuni mai detailate a se adresa Agenţiei comerciale din Venezuela, la Praga, XVIII. la Drackach 6- Problema controlului international a 1 schimburilor O condamnare fără apel Comitetul Economic alSocietăţii Naţiunilor a publicat, de curând, un raport, de o însemnătate deosebită, asupra controlului internaţional al schimburilor. Raportul, care analizează aspectele tehnice ale acestui control şi urmările pe care el le are asupra economiei naţionale, ajunge la concluzia, că sistemul controlului schimburilor „NU SUPRIMA NICI UNA DIN GREUTĂŢILE CARE TURBURĂ ECONOMIA , TARILOR, UNDE ACEST SISTEM E aplicat, CI, DIMPOTRIVĂ LE PRELUNGEŞTE ŞI, DE MULTE ORI LE MĂREŞTE CHIAR”. Fiindcă, „SUPRIMÂND LIBERTATEA DE MIŞCARE A CAPITALURILOR CONTROLUL SCHIMBURILOR TINDE SA CREEZE INTRE NIVELUL PRETURILOR DIN ŢĂRILE CARE SE SUPUN ACESTUI SISTEM ŞI ACELA AL ŢARILOR CU MONEDA LIBERĂ, NEPOTRIVIRI CARE INFLUENŢEAZĂ ASUPRA SITUAŢIEI ECONOMICE A TARILOR SUPUSE CONTROLULUI”. Controlul schimburilor restrânge comerţul internaţional Control schimburilor, spune raportul, duce la o micşorare a comerţului internaţional, a exportului cât şi a importului. In adevăr, capacitatea de export va fi redusă, fiindcă acest control îngăduie menţinerea parităţii unei monede la un nivel superior cursului care s’ar stabili cu libertatea schimbului. „CONTROLUL, susţine raportul, EXERCITEAZA O ÎNDOITA INFLUENTA IN SENSUL SCUMPIREI PRODUSELOR DE EXPORT. PE DE O PARTE, EL MENŢINE PRETURILE EXPRIMATE IN MONEDA NATIONALA LA UN NIVEL RELATIV URCAT SI, PE DE ALTA PARTE, MENTINE ACEASTA MONEDA LA O PARITATE SUPRAEVALUATA. Atunci când preţul de cost, calculat în monedă naţională, se urcă iar exportatorul e silit să vândă la preţul mondial şi nu poate să convertească devizele străine, reprezentând produsul vânzărilor sale,decât la paritate. „CONROLUL SCHIMBURILOR ECHIVALEAZA CU O TAXA ASUPRA EXPORTULUI. Contrariul se petrece la import, dar „PERDERILE PE CARE LE SUFERĂ INDUSTRIILE EXPORTATOARE NU SUNT COMPENSATE PRIN BENEFICIILE REALIZATE DE CĂTRE INDUSTRIILE DE IMPORT, DAT FIIND CA VOLUMUL IMPORTULUI SCADE“• Faptele întăresc aceste observafiiInL De la 1929 la 7931, ţările europene şi-au mărit simţitor contribuţia lor în exportul mondial. Dar această participare a scăzut, într-o largă măsură, după ce controlul a fost instituit în 1931. Dacă, ulterior, s’a manifestat o parcare înviorare, cifra din 1937 a fost inferioară celeia din 1929 și mult mai mică decât cifra din 1931. Rezultă, deci, că, în adevăr, controlul schimburilor, reducând exportul, tinde să rupă echilibrul balanței comerciale. Pe măsură însă ce exportul scade, intrările curente de devize slăbesc, punând ţara interesată în situaţii din ce în ce mai grele pentru a-şi reglementa importul. Ce înseamnă controlul pentru comercianţi Controlul schimburilor, pentru comercianţi, înseamnă perdere de timp şi de bani. Exportatorul nu e niciodată sigur că va fi plătit, importatorul nu e niciodată sigur că va obţine devize. „E FIRESC CA OAMENII DE AFACERI SA RENUNŢE LA ORICE ACTIVITATE ATUNCI CÂND EI NU STIU DACA ISI VOR PUTEA PROCURA UNELE MATERII PRIME, DE CARE AU NEAPARATA NEVOIE LA UN PREŢ DETERMINAT SAU CHIAR LA ORICE PREŢ“. In uttima analiză, controlul schimburilor duce la descurajarea iniţiativei private, prin introducerea în vieta economică, a unor elemente arbitrare şi de neprevăzut, ceea ce înseamnă ruina producţiei şi a comerţului. încasările din taxele vamale în Iugoslavia BELGRAD, 30. (Rador). — In- Ecasările din taxele vamale, pe timpul dela 1 Aprilie a. c. și până la 2 iulie a. c., se ridică la 312.400.000 dinari, deci cu 21 milioane 900.000 dinari mai mult decât în aceiași perioadă a anului precedent. Situaţia sumară a Băncii Naţionale 9 IULIE 1938 Situaţia sumară a Băncii Naţionale la 9 Iulie 1938, faţă de acea din 30 Iunie crt., este următoarea: Stocul de aur: 16.878.958.037 lei, fată de 16.872.159.921 lei. Devize rezervate pentru plata importului şi alte plăti: 304.965.854 lei, fată de 526.397.415 lei. Devize in conturi de clearing decontate: 601.156.932 lei, fată de 608.618.816 lei. Devize în conturi de clearing de decontat din depunerile importatorilor: 415.064.605 lei, fată de 463.618.384 lei. Bilete de bancă în circulaţie: 29.824.374.980 lei fată de 30.103.029.635 lei. Monedă divizionară: 554.315.184 lei, fată de 553.686.723 lei. Portofoliu comercial: 7.237.175.393 ei, faţă de 7.171.014.416 lei. Portofoliu şi datorii agricole şi urbane: 1.938.013.108 lei, faţă de 1.944.089.802 lei. Bonuri de Tezaur ale Statului Român pentru pierderi la datoriile agricole şi organe: 4.802.152-927 lei, fată de 4.800.610.168 lei. Avansuri temporare acordate Tezaurului: 2 miliarde lei. Totalul angajamentelor la vedere: 42.472.402.538 lei, fată de 42.736.561.905 lei. Raportul între stocul de aur şi angajamente: 39,74 la sută, față de 39,48 la sută. Scontul 3 jum. la sută. Dobânda 4 jum. la sută. Germania ocupă locul al doilea printre furnizorii Franţei BERLIN, 30 (Rador). — „Germania ocupă acum locul al doilea pe lista furnizorilor Franţei, imediat după Statele Unite şi înainte de Marea Britanie şi Belgia, cari îi dispută şi acest loc „constată ,,Wirtschafts Politischer Dienst", organul economic al partidului naţional-socialist, cu ocazia comentariilor ce face asupra actualelor conversaţii comerciale dintre Franţa şi Germania. Publicaţia economică de mai sus subliniază faptul că între Franţa şi Germania există un echilibru al schimburilor comerciale. „După încheierea negocierilor actuale se vor putea studia mai aprofundat problemele privitoare la relaţiunile economice dintre cele două ţări’’, precizează publicaţia citată. „Deutsches Volkswirt" scrie, în aceiaşi chestiune, că ar fi regretabil ca să fie reduse cotele acordate de Franţa pentru importul mărfurilor germane, pentru cel de al patrulea trimestru, dacă până atunci nu se va ajunge la un acord* VARŞOVIA 30 (Rador). — D. Beck, ministrul afacerilor străine, s’a îmbarcat aseară la ora 21, la Gdynia, plecând la Copenhaga şi de aci la Oslo, unde va ajunge la 1 August. D-sa înapoiază vizita oficială pe care a făcut-o la Varșovia d. Kohl, ministerul de externe al Norvegiei, in Noembrie 1936. Cum se va face calificarea profesională a comercianţilor şi industriaşilor Modificările ce se vor introduce în legea firmelor Am fost primul ziar care am anunţat încă de acum o lună, că, la ministerul economiei naţionale, se pregăteşte un proect de lege pentru calificarea profesională a comercianţilor şi pentru modificarea legii pentru înfiinţarea unui registru al comerţului. Comisia însărcinată cu redactarea textelor a şi ţinut o serie de discuţii în care s’au examinat principiile ce trebuesc să stea la baza unei asemenea legiuiri. Concluzie la care s’a ajuns sunt din cele mai interesante. Astfel, sa făcut constatarea că legislaţia ctuală are unele lipsuri cari trebuese imediat înlăturate. O parte din membrii comisiei au ţinut să sublinieze că sistemul declarativ la întocmirea firmelor s’a dovedit nepractic s au cerut măsuri mai serioase pentru stabilirea identităţii întreprinzătorului şi pentru constatarea capaităţii profesionale. Acest punct de vedere a fost luat în consideraţie. Sub rezerva discuţiilor ulterioare, s-a stabilit că treiele: 1. Renunţat la sistemul declarativ la înscrierea firmelor; 2.Stabilit cu multă atenţie identitatea întreprinzătorului; 3. Cercetat activitatea trecută a solicitatorului de firmă; 4. Ingrădit câmpul de activitate comercială la cei care îndeplinesc condiţiile legale de calificare; 5. Oprit accesul străinilor în comerţul şi în industria ţării. Deoarece s-a făcut constatarea că mulţi întreprinzători au găsit mijlocul de a se ascunde, în mod nejustificat, sub o emblemă pompoasă şi, mai ales, pentru a se da comerţului cinstit putinţa de a se manifesta, comisia a admis principiul, unui decret lege apărut de curând, că numele întreprinzătorului trebue să însoţească, întotdeauna, emblema. S-au stabilit o serie de norme cari vor fi înscrise în proect. Deasemeni, din discuţiile urmate, a reeşit că întreaga lege a firmelor trebue revizuită, pentru a se da putinţa unor îmbunătăţiri a organizaţiei noastre de comerţ. Problema nu ne priveşte numai pe noi. Ea se pune actualmente şi în Franţa, unde Camerele de comerţ duc o stăruitoare acţiune pentru adoptarea punctului lor de vedere. O legislaţie pare şi acolo, iminentă. Deocamdată, lucrările comisiei sunt în faza preliminară a discuţiilor nr.1. magistraţii şi specialiştii examinează doară textele pentru a vedea cum pot fi ele încadrate în directivele date de d. ministru Mitită Constantinescu. Numai după aceia vor începe redactarea noului proect. Faţă de dorinţa exprimată de d. ministru Mitită Constantinescu, de a se grăbi lucrările, comisia specială va lucra în tot cursul vacanţei. Se va ţine, în fiecare săptămână câte o şedinţă. Astfel, încât, până la începutul toamnei, proectul va fi terminat. Paralel cu lucrările pentru calificarea profesională a comercianţilor şi industriaşilor, se examinează şi chestia creării de case de ajutor pentru negustorii ajunşi în nevoi. D. ministru M. Constantinescu a declarat categoric că îşi face o datorie, venind în ajutor acelora cari, după o viaţă activă şi rodnică, sunt siliţi să apeleze la mila publică. De aceia, e de prevăzut că, odată cu legea firmelor se va veni şi cu legea de asigurare a negustorilor şi industriaşilor. ★ Lucrările comisiei vor continua Vinerea viitoare. Reforma agrară în Iugoslavia După cum comunică ministerul agriculturii, au încetat, la ţară, toate stările de feudalitate şi şerbie de altădată iar o proprietate mare aproape că nici nu mai există în Iugoslavia. Latifundiile de la Nordul Savei, spre Dunăre, în întindere de 380 000 ha, au fost împărţite la 220 000 ţărani şi colonişti, iar în Serbia de Sud au trecut în mâinile ţăranilor (48.000 familii) 350.000 hectare. Deosebirea între loturi provine de la felul terenului ca şi de la întrebuinţarea de dat proprietăţii în Serbia de Sud pentru a înfiinţa gospodării cu totul noui. Au fost colonizaţi până acum 20.000 voluntari din războiul cel mare, cărora li s’a dat, după lege, câte 5 hectare de pământ- Afară de aceste colonizări ţărăneşti, s'au mai îmbunătăţit mari întinderi de teren, făcându-se apte pentru cultură şi pentru o producţie mai mare S'au construit la ţară 217.000 case de locuit şi 160.000 alte acareturi. Un interes deosebit a arătat guvernul iugoslav chestiunii irigaţiilor şi drenajelor. S'au săpat numeroase fântâni în ţinuturile lipsite de apă, cu cheltuiala statului şi s’au făcut canale şî diguri. Proprietatea mare, care a mai rămas în Iugoslavia, constă din suprafeţe cultivabile până la limita de 300 hectare, aşa că aproape că nici nu se poate vorbi de o proprietate mare. Proprietari care-şi asumă îndatoriri agricole de însemnătate generală, ca ţinerea de tamblâcuri, cultivarea de cereale de sămânţă, etc, pot munci până la 2000 hectare. E drept că reforma agrară iugoslavă încă nu s’a terminat, dar structura agricolă viitoare a Iugoslaviei se arată limpede încă de pe acum. O deosebită luare aminte dă guvernul pomicultură. Cu autorizaţia lui, societatea exportului monopolizat Prizad plăteşte acum prime de export, 25 dinari de gintalul de mere şi struguri şi 10 dinari pentru cel de prune. Polonia are intenţia să recunoască statul Manciuko TOKIO, 30 (Rador). — Tadeus ae Römer, ambasadorul Poloniei a făcut o vizită ministrului de externe al statului Manciukuo, care se află la Tokio, exprimăndu-i intenţia Poloniei de a recurnoaşte statul Manciukuo. In cursul întrevederii ambasadorul Poloniei a mai comunicat ministrului de externe al statului Manciukuo dorinţa Poloniei de a încheia un tratat de amiciţie, comerţ şi navigaţie cu Manciukuo. Săptămâna financiară de SCOTUS Tot compensaţiile.—Vasul „Transilvania" neîntrebuințat.— D. Morgenthau la Paris.—Gratuităţile Contele de Paris despre etatizări. lertenirea indirectă.—Bursa de mărfuri.—Bursa Tot compensaţiile In ultima şedinţă a Delegaţiei economice a guvernului s’au adus modificări noui listelor de compensaţii A şi B. Nu-i locul de-a intra în amănunte în cronica de faţă. Ne vom opri doar la o observaţie, de care credem că ar fi fost bine să se ţină seama. Se cunoaşte rostul a-cestor operaţiuni de compensaţii mereu criticate şi totuşi menţinute sub pretextul unui „rău necesar”. Adevărul e că operaţiunea de compensaţie nu este un rău necesar. Ea este un bun stimulent de export şi dacă s’au comis abuzuri în trecut, ele nu demonstrează lipsa de efect a operaţiei în sine. La cursul oficial al monetelor străine exportul nostru nu-i rentabil pentru foarte multe mărfuri, care sunt cerute în străinătate, cari plac din punctul de vedere al calităţii, dar sunt refuzate din pricina preţului lor urcat. Pentru a înlesni exportul şi a micşora indirect preţul unora din produsele noastre de export s’a făcut apel la compensaţie. Listele A şi B n’au avut alt rost decât de a îngrădi în limitele admisibile, schimburile sub această formă şi a pune capăt unor abuzuri, care riscau să compromită întregul sistem. Dar dacă compensaţiile menţinute sub această formă au de obiect stimularea exportului, trebuia ca diferenţa de preţ să fie îndestulătoare pentru a concura pe pieţele străine. Prin nouile modificări nu credem să se fi ajuns la un asemenea efect. S’au introdus în lista mărfurilor de export produse de import, cari nu toate pot suporta diferenţe de preţuri prea mari. Sunt într’adevăr, mărfuri cari suportă scumpiri și altele cari nu suportă scumpiri. Și s’au ales mai mult acestea din urmă. Prin urmare, dacă era vorba de o modificare, trebuiau trecute acefe articole pentru cari importatorii ar fi primit să plătească mai mult pentru valuta ce li se pune la dispoziţie, sau al căror import era până acum foarte greu. Prin urmare, iată după noi o primă greşală. In al doilea rând, cantităţile de devize cedate Băncei Naţionale a României trebuiau să varieze in proporţii mai mari decât până acum. Sunt articole la export pentru cari cota de 10-15 sau 20 la sută e destul de uşor suportabilă. Dar, sunt alte articole noui cari n’au mers la export până acum, cari sunt cerute pe pieţele streine şi cari totuşi nu pot răzbi în lupta cu concurenţa streină deoarece cota cedată Institutului de emisiune e prea mare. Atenţiunea trebuia, credem noi, concentrată mai inuit asupra acestui fel de articole pentru a le vinde în străinătate rămânând ca mai târziu, când vor fi introduse să se schimbe condiţiile lor de export. La baza modificărilor s’ar fi cuvenit să stea şi datele statistice. Mărfurile trecute în lista A mai de mult, nu toate au reuşit să treacă graniţele. Să se îi examinat de ce şî să se introducă noui condiţiuni. In tot cazul modificările de-acum constitue un progres şi o dovadă lăudabilă a străduinţelor depuse pentru sporirea exportului. Vasul 5)Transilvania“ stă neîntrebuinţat In portul Constanţa, tras la chei, se găseşte de câtva timp noul vapor „Transilvania“, sosit proaspăt din şantiere. In fiecare zi doritorii pot vizita, contra unei taxe de 20 de lei de persoană, întregul vas, care-i într’adevăr o podoabă a marinei noastre comerciale- Un lux neobişnuit- De la clasa de lux la clasa a treia toată lumea va călători în condiţiuni excelente. Magazii de mărfuri, frigorifere, săli de spectacol, baruri, birou de informaţiuni, toate acestea vor sta la dispoziţia viitorilor călători. In timp ce la cheiul Constanţa se găseşte o asemenea podoabă, care face faţă pavilionului românesc, în acelaş timp vechile vapoare sunt supraîncărcate, au pasageri cari dorm în sălile de masă alţi călători sunt refuzaţi pe motivul că vapoarele sunt neîncăpătoare. In porturile Orientului apropiat, care se găsesc pe liniile regulate ale Serviciului Maritim Român rămân mereu cantităţi importante de mărfuri neincărcate, din acelaş motiv... nu există loc! Am fost şi noi curioşi să ştim care poate fi motivul că vaporul „Transilvania“ nu a intrat imediat in cursă regulată, pentru a satisface cerinţele traficului de persoane şi mărfuriîntrebând ici şi colo am aflat cauza. Se spune, că pentru a asigura o exploatare raţională S . R.-ul aşteaptă şi sosirea celui de al doilea vapor „Basarabia'', care din pricina unui incendiu izbucnit la bord a rămas încă în reparaţie pe şantier. Fără îndoială, că Serviciul Maritim are nu numai dreptul, dar şi obligaţiunea de a organiza exploatarea parcului de vase în condiţii rentabile. Dar nu vedem de ce ar fi mai rentabil să fie lăsate mărfuri neîncărcate şi pasageri refuzaţi, iar vaporul transilvanian', vapor mare, cu magazii încăpătoare, să stea neîntrebuinţat la Constanţa- De ce nu s'ar înlocui unul din vapoarele mai mici sau să intre în cursă suplimentară vasul nou? Sunt întrebări care aşteaptă un răspuns, pentru a lămuri un întreg grup de călători şi comercianţi interesaţi. D. M Morgenthau la Paris Zilele trecute a fost la Paris d. Morgenthau, secretarul de stat al Tezaurului american. întrebat asupra rostului vizitei sale în capitala Franţei, ministrul Statelor Unite a rspuns că este într’o vizită de informaţie şi că a venit „fără experţi şi fără dosare”. Puţini sunt cei care pot crede în sinceritatea declaraţiei, deoarece nefiind în concediu, ministrul de finanţe al Statlor Unite n’avea nici un rost să treacă Oceanul pentru a se informa. Curiozitatea publică a căutat să descopere adevăratul scop al vizitei d-lui Morgenthau. Intre Franţa, Anglia şi Statele Unite există strânse legături de afaceri şi importante relaţiuni financiare şi monetare. Numai o schimbare mai de seamă a raporturilor existente poate explica vizita secretarului american al Tezaurului. Desmintirile n’au folosit la nimic Svonurile au început să circule şi Pieţele New York, Londra şi Paris s’au arătat imediat influenţate. Din gama întreagă de svonuri se pare totuşi, că se desemnează o concluzie. Vizita d-lui Morgen- Frau ar fi în legătură tot cu reglementarea vechilor datorii de războiu ale statelor europene în America. Problema depăşeşte cadrul unui acord technic. Nerezolvarea ei în condiţiunile dorite de Americani a contribuit la micşorarea posibilităţilor de emisiuni europene pe pieţele americane şi la restrângerea legăturilor financiare şi comerciale între cele două continente. Şi în Europa şi în America lumea doreşte din nou o colaborare. Continuare în part. 3-a Starea recoltelor mondiale Recolta de grâu de iarnă din Statele Unite a făcut excelente progrese, calitatea ei ameliorându-se după ce timpul a devenit mai uscat. Ultimul raport oficial sosit din Canada arată că timpul cald a stimulat mult vegetaţia în trei provincii din vest, iar în regiunile de sud de Manitoba şi la nord de Saskatchewan ploile locale au atenuat seceta. Unele grâne slabe din Manitoba au fost atinse de rugină şi în general recoltele sunt mai întârziate ca în anul trecut. Timpul e favorabil pentru nouile recolte din Argentina. Târgul a slăbit puţin în săptămâna trecută, sosirile în porturi au fost reduse, iar îmbarcările arată o puternică diminuare Insămânţările cu grâu au fost terminate în toate districtele Australiei, aparenţele fiind în general favorabile. In câteva regiuni din sud suprafeţele însămânţate cu grâu au fost majorate. După o telegramă oficială primită de Institutul internaţional de agricultură din Roma starea recoltei în Australia Occidentală este mediocră, iar în cea meridională şi în Noua Galie de sud destul de bună. După un raport oficial se confirmă că în prima jumătate a lunei alie temperatura în Rusia a fost excepţional de caldă. Ploi abundente nu au căzut decât în nord si nord-vestul ţării şi în părţile centrale ale Ukrainei. Căldura intensă a redus rezervele de umiditate ale subsolului, mai cu seamă în sud est. In Siberia temperatura este favorabilă vegetaţiei. Perspectivele îrecolteior simt srumoase în Ukraina, iar în Rusia albă recoltele s’au maturizat şi a început secerişul. In Polonia, Ungaria şi Cehoslovacia şi Jugoslavia recoltele s’au dovedit mai bune decât se spera, iar secerişul s’a terminat. Germania, inclusiv Austria, contează pe o recoltă mulţumitoare, totuşi în săptămâna din urmă ea a fost o mare cumpărătoare de grâne tari canadiene, îmbarcate pe vase germane. Ziarele italiene continuă a publica rapoarte foarte favorabile asupra recoltelor din diferite provincii şi se insistă în special asupra greutăţii specifice a grâului nou. Totuşi comercianţii italieni sunt mai puţin optimişt în ceea ce priveşte rezultatele recoltei de grâu. Recolta din Franţa a fost în general bună şi secerişul s-a terminat. Tranzacţiile sunt însă reduse la cea mai strictă expresie. Morari nu se aprovizionează decât dela o zi la alta, iar industriile anexe stau într’o îndreptățită rezervă. „TERITORII ÎNCHISE” BERLIN, 30 tul nostru). — Autorităţile germane au emis azi un decret prin care mai multe regiuni au fost declarate „teritoriu închis“ (Snerrgebiet). Şederea în aceste teritorii este strict interzisă tuturor persoanelor care fac parte din serviciul activ al unei armate streine, şi care vor trebui, sub severe sancţiuni să se părăsească imediat. Măsura a fost luată pentru a se evita indiscreţiile asupra formidabilelor lucrări de fortificaţie întreprinse în regiunile de frontieră, şi pe care militarii, oameni de specialitate, le vor putea ușor observa și divulga. Aplicarea unui sistem de contingente în Venezuela S’a promulgat în Venezuela un nou decret-lege referitor la legea 11 Aprilie, prin care au fost stipulate condițiunile pentru aplicarea contingentelor prevăzute în legea de mai sus. Din acest decret rezultă că, contingentele n’au de scop să restrângă importul unei mărfi oarecare, dar că ele trebuie doar să contribuie la stabilirea unui oarecare echilibru al comerțului cu acele târî, cu cari, până azi, schimburile comerciale ridică un pasiv prea mare.