Argus, septembrie 1938 (Anul 28, nr. 7616-7641)
1938-09-01 / nr. 7616
ANUL XXVIII No. 7616 NOUL MODEL Ford 8 cilindri Raf București, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.4B ABONAMENTE In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ 3 lei in tară—6 lei in străinătate * 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondator: S. PAUKER si H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Milie No. 15 INDUSTRIEI ŞI FINANŢE! Director: GRIGORE GAFENCU Telefon 305.44 Joi 1 Septembrie 1938 In ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 ,, NOUL MODLL Ford 8 cilindri Ral — Bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.4B PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS’* S. A. , înscris sub No. 203 Trib. Ilfov . . CELE 40 ORE şi venitul naţional al Franţei In repetate rânduri, d. Daladier, preşedintele Consiliului francez, a arătat — cu pătrundere şi curaj — că restabilirea prosperităţii franceze atârnă, în primul rând, de o sporire a venitului naţional. Sporrea venitului naţional e, însă, în funcţie de o creştere a producţiei. De aci şi nevoia de „a trezi Franţa din vacanţă”, de „a o pune, din nou, pe muncă”, o muncă de peste 40 ore săptămânal. Fapt e, că venitul naţional al Franţei a suferit, în ultimii ani, scăderi caterofale, reducându-se de la 1913 la 1937, cu peste o treime. Cifrele de mai jos arată evoluţia venitului naţional francez (cifre nominale): 1913 360 miliarde 1929-30 , 245 miliarde 1935 172 miliarde 1936 189 miliarde In 1937, din cauza unei uşoare îmbunătăţiri a acuităţii economice şi a unei însemnate urcări la prer, s’a înregistrat o creştere a vânitului naţional nominal, evaluat la 210—220 miliarde franci. Pentru a putea compara cifrele de mai sus, e, desigur, nevoe de a se corecta aceste cifre nominale, ţinând seama de deprecierea francului. Dacă se foloseşte coeficientul de depreciere în raport cu aurul, care a fost de 5 în 1929—30 şi anii următori şi de 7 şi jumătate în 1937, se constată că scăderea venitului naţional, faţă de nivelul mărei perioade de prosperitate naţională şi mondială de după război, a fost de peste 30 la sută în 1935, de 25 la sută în 1936 şi de aproape 40 la sută în 1937. Cum veniturile sunt însă folosite, cu deosebire, în consumul intern, e de preferat să se considere deprecierea venitului în raport cu costul vieţii. In acest caz, scăderea venitului naţional, faţă de 1913, ar fi arătată prin indicii următori: 580 în 1930, 500 în 1936, 620 în 1937 şi 700 în 1938. Rezultă că venitul real al Franţei a reprezentat anul trecut 34—35 miliarde franci dinainte de război, faţă de 38 miliarde în 1936 şi 42 miliarde în 1929. Scăderea, foarte simţitoare, deoarece atinge 15—20 la sută, s’a agravat încă — după cum arată stAtsnicile volumului producţiei şi al transporturilor — în 1938, ludiile producţiei industriale, stabilit pe baza de 100 în 1913 de serviciul statisticei generale a Franţei, a evoluat astfel: 1913 100 Cifrele de mai sus arată pe luna Aprilie 1938 o activitate inferioară mediei celui mai slab an al crizei (1935), în ciuda comenzilor pentru Apărarea naţională. La aceiaş dată, cifrele arătau în Anglia, Italia şi Germania 40, 60 şi 100 la sută peste nivelurile minimale ale crizei şi 20, 10 şi 25 la sută peste nivelurile perioadei de prosperitate naţională. Pentru a înţelege mai bine ce înseamnă scăderea venitului naţional francez, mai trebue notat, că această scădere nu a fost uniformă la toate categoriile de venituri. Categoria veniturilor provenind din muncă — adică salariile — şi-a păstrat aproape valoarea-aur dinainte de război, totalul salariilor urcându-se de la 16.800 milioane franci aur în 1913 la 140.600 milioane franci de azi în 1937, ceea ce reprezintă o diferenţă de numai 10 la sută. Această menţinere a valorii aur s’a făcut, însă, în paguba celorlalte două categorii de venituri: veniturile provenind din capital și veniturile mice, provenind din asocierea capitalului cu munca. In adevăr, cager a veniturilor din capital s’a depreciat, în general, cu 45 la sută, venitul proprietăţii clădite cu 50 la sută (dela 2.600 milioane franci-aur în 1913 la 1.200 milioane franci-aur în 1937), iar venitul proprietăţii mobiliare cu 40 la sută (expresiunea randamentului actual al titlurilor, faţă de valoarea lor nominal). Cât priveşte categoria veniturilor mixte, scăderea ei a fost cu adevărat catastrofa®, venitul activităţii industriale scăzând cu 60 la sută, iar acela al exploatării agricole, cu 66 la sută. Aci e toată drama economiei franceze, fiindcă scăderea veniturilor mixte vădeşte falimentul la care a dus dezacordul dintre capital şi muncă, adică a celui mai hotărâtor factor de sporire a venitului naţional. Lupta care se dă acum în Franţa pentru desfiinţarea celor 40 ore — restabilind o noţiune care părea discreditată — munca — urmăreşte tocmai înlăturarea acestui faliment. 1929-30 140 1935 04 1936 98 1937 101 1938 Ianuarie 98 1938’ Aprilie 92 Citiți în pag. V-a: Cum se va face exportul de porumb Taxarea confecțiunilor de lână și blănurilor la cifra de afaceri Situația exportului și importului Negocierile comerciale anglo-americane Negocierile comerciale anglo- americane par a fi ajuns la un rezultat, care însă nu e cunoscut pentrucă tratativele au fost duse în secret. Motivele care au îndemnat Anglia şi Statele Unite să caute o înţelegere economică precum şi ţelurile urmărite de cele două state sunt însă bine cunoscute opiniei publice-Se știe că Anglia urmărește în princil rând scopuri de natură politică, în timp ce interesele Americă sunt mai mult de ordin economic-De aceea e de presupus că Anglia a făcut concesiuni mai largi în vederea acestui acord Desigur că Marea Britanie a întâmpinat greutăţi ca să poată impune Statelor Unite cari nu renunţă niciodată la clauza naţiunii celei mai favorizate, recunoaşterea tarifelor preferenţiale britanice create prin tratatul de la Ottawa. Nu se ştie dacă acordul comercial va aduce o rezolvare a tuturor chestiunilor pendinte, întrucât chestiunea Dominioanelor cere o înţelegere specială. Ceea ce se urmăreşte însă în primul rând e uşurarea importului de materii prime, fapt care interesează Anglia şiin realizarea programului de armament. O cercetare a importului britanic reală că in ultimii ani importul din Statele Unite s’a concentrat asupra categoriilor de produse în legătură cu înarmarea. Greutăţile economiei belgiene Economia belgiană trece actualmente prin unele greutăţi■ Ele sunt provocate pe de o parte de desechilibrul bugetar rezultat din aplicarea legilor cu caracter social aduse de guvernul Spaak, iar pe de altă parte de deficitul balanţei comerciale. Pentru remedierea situaţiei e vorba, după cum scriu ziarele belgiene, să se modifice tariful vamal, pentru a se acorda mai accentuată protecţie produselor indigene. Apoi, să se reglementeze importul, exportul şi tranzitul de mărfuri şi însfărşit să se aplice taxe de compensaţie asupra produselor la care se acordă prime de export in țările lor de origină. Aplicarea noului regim al devizelor de către bănci .............. Cum se vor face plăţile în străinătate fără autorizaţia Băncii Naţionale. Tehnica plăţilor Importanta conferinţă a băncilor autorizate Băncile fiind preocupate de punerea în aplicare a noului regim al devizelor căpătate din exportul de cereale, s’au întrunit ori într’o consfătuire la Banca Românească pentru a stabili uzanţele comune şi să procedeze uniform în toate chestiunile în ceeace priveşte noul regim. COMPENSAŢIILE In urma discuţiunilor s’a ajuns la constatarea că de fapt stăm In faţa unui sistem de compensaţii generalizate pe principii mai largi. Vor proceda deci în consecinţă şi vânzările se vor face în genul compensaţiilor. _ CONCURS CAT SE POATE DE LARG BĂNCII NATIONALE $1 MINISTERULUI ECONOMIEI NATIONALE Băncile au accentuat că vor da tot concursul lor atât Ministerului Economiei Naţionale cât şi Băncii Naţionale pentru deplina reuşită a regimului. S’a hotărât deci să se prezinte într'o delegaţie la forurile competente pentru lămurirea tuturor chestiunilor. PLĂŢILE FARA AUTORIZATIA BĂNCII NAŢIONALE Comunicatul dat de Banca Naţională, decretul şi Jurnalul Consiliului de miniştri prevăd dreptul băncilor autorizate de a face plăţi financiare fără autorizaţia prealabilă ai Institutului de Economie. Băncile fin însă să se definească in prealabil autoritatea şi dreptul lor de apreciere în ceea ce priveşte documentele care servesc ca bază la aceste plăţi. Băncile vor prin acest lucru să extindă orice posibilitate de neînţelegere dintre bănci şi Banca Naţională. Se va cere prin urmare, ca Banca Naţională să ia drept bune aprecierile lor şi să accepte plăţile fără nici o rezervă. Dacă aceasta nu ar fi posibil, băncile preferă ca Baca Naţională să verifice ca adele şi numai după ce se va face verificarea şi aprobarea lor de serviciile Băncii Naţionale să se facă plăţile. Comunicatul prevede apoi că băncile din provincie vor face plăţile financiare prin băncile din Capitală. Această dispoziţie nu face însă precizarea dacă această hotărâre se referă şi la sucursalele din provincie ale băncilor autorizate. Aprobările Băncii Naţionale şi cotele din convenţii Articolul şapte din jurnalul Consiliului de miniştri spune: începând cu data prezentului jurnal, Banca Naţională a României nu va mai acorda devize pentru satisfacerea plăţilor mai sus arătate decât în măsura în care asemenea plăţi sunt stipulate de acordurile de plăţi în ţările respective, aceste transferuri urmând a fi efectuate din cota de 30 la sută lăsată la dispoziţia exportatorilor”. UZANŢELE Această dispoziţie are şi ea nevoie de o clarificare, care se va cere Băncii Naţionale. S-a hotărât că în tabloul ce vor înainta băncile autorizate serviciului extern al Băncii Naţionale să se cuprindă vânzările şi cumpărările dintre băncile autorizate, cumpărările dela exportatori şi vânzările către importatori sau firmele pentru cari s’au făcut plăţile financiare. Dacă cumpărarea se va face de către o bancă neautorizată pe tablou va figura numele importatorului iar în caz de vânzare de devize numele exportatorului pentru care s’a făcut vânzarea şi nu numele băncii. S’au mai discutat şi alte chestiuni de ordin technic cari vorfi definitiv precizate după audienţa delegaţiei băncilor la Banca Naţională, B, Bd. Convocarea experţilor economici ai Micei înţelegeri ............... Ei se vor întruni la Belgrad la sfârşitul lunii Septembrie Săptămâna trecută s-a întrunit, la ministerul afacerilor străine, secţia naţională română a Consiliului economic consultativ al Micei înţelegeri. Această reuniune s-a ţinut în scopul de a se constitui delegaţia română, care va pleca la sesiunea de la Split şi pentru a se pregăti materialul necesar apărării punctului nostru de vedere. Dat fiind că sesiunea consiliului economic al Micei înţelegeri se întruneşte, la Split, în ziua de 3 octombrie, s‘a hotărât grăbirea lucrărilor. Deasemeni, s'a hotărât invitarea diferitelor administraţii publice interesate la opera de colaborare a consiliului economic al Micei înţelegeri la munca de pregătire a materialului documentar necesar. In acelaş timp, s’a hotărît cum va fi reprezentată delegaţia română la reuniunile de experţi. Potrivit tradiţiei, pentru a se înlesni lucrările consiliului consultativ, înainte de fiecare sesiune, se întrunesc comisiile de experţi, cari examinează situaţia în ramura specialităţii lor şi prezintă consiliului propuneri concrete de colaborare, reprezentând o armonizare a diferitelor puncte de vedere exprimate. Din această cauză, lucrările experţilor sunt urmărite de obicei, cu acelaş interes ca şi lucrările consiliului. De data aceasta, experţii vor lucra la BelgradIn acest an, reuniunile experţilor au un deosebit interes. Experţii în materie de navigaţia fluvială vor discuta, desigur, noua situaţie creată prin schimbarea regimului la gurile Dunării. Conferinţa de la Bled, cu importantele ei rezoluţii a arătat cât de aproape este această chestie, a navigaţiei danubiene, ţărilor componente ale Micei înţelegeri. LUCRĂRILE comisiei COMERCIALE Dar problema cea mai de seamă o discuta comica compriinul. Se va examina felul cum s’a executat planul economic al schimbului de mărfuri stabilit cu prilejul primei sesiuni din acest an şi se vor face propuneri pentru amenajarea lui la nevoile actuale. Căci, primele şapte luni de aplicare a planului au dovedit că la unele articole din plan cifrele stabilite au fost depăşite, iar la altele cantităţile prevăzute sunt prea mari Reuniunea experţilor comerciali va constata, desigur, că şi în acest an străduinţa părţilor a fost să se desvolte, în cât mai bune condiţiuni, legăturile economice dintre România, Iugoslavia şi Cehoslovacia şi că rezultatele obţinute sunt remarcabile. Deasemeni, ea va putea constata că drumurile de apropiere aşa cum au fost stabilite prin protocoalele trecutelor sesiuni, au fost urmate de cele trei state. Numai astfel se lămureşte de ce legăturile sunt tot mai strânse, roadele obţinute cât mai mulţumitoare. Fireşte, schimbul de mărfuri nu a ajuns încă la nivelul pe care îl îngădue potenţialul economic al celor trei ţări, dar nu e mai puţin adevărat că s’a obţinut maximul ce a putut fi realizat într'o existenţă de numai patru ani, a consiliului. Rămâne ca viitorul consiliu al experţilor economici ai Micei înţelegeri să arate căile cele mai potrivite pentru desăvârşirea operei. CÂND SE STRUNESC EXPERŢII Comisia experţilor comerciali Se pare, că în anul acesta şedinţele Consiliului vor căpăta o importanţă deosebită. Până acum ele se limitau la încheieri mai mult teoretice şi la examinări de ordin general a raporturilor comerciale între cele trei state. Evenimentele din vremea din urmă, de natură politică şi economică, fac ca viitoarea conferinţă să treacă la înfăptuiri practice şi la întocmirea unu se întruneşte în ziua de 26 Septembrie şi îşi va continua lucrările în tot cursul săptămânii respective. DELEGAŢIILE Cele trei ţări sunt reprezentate în acest comitet în felul următor: Din partea Cehoslovaciei: dr. Jan Deyl, director de secţie în ministerul comerţului, dr. Miroslav Niederle, consilier de legaţie, secretarul secţiei cehoslovace. Din partea Iugoslaviei: Dr. Svetislav Predici, directorul afacerilor economice din ministerul de externe iugoslav, Jovan Radulovici, directorul vămilor din ministerul de finanţe, precum şi dintr’un delegat al Institutului de export. Din partea României: d. Ioan Christu, ministru plenipotenţiar, directorul afacerilor economice din ministerul afacerilor străine, V. Stoicovici, profesor la Academia de înalte studii comerciale şi industriale, precum şi dintr-un delegat al ministerului Economiei Naţionale. Pe lângă delegaţi vor lucra cu titlu de consilieri şi ataşaţii comerciali ai celor trei ţări. COLABORAREA INSTITUŢIILOR COMERCIALE Comisia experţilor comerciali vor avea să examineze, între altele, progresele făcute în calea colaborării Institutelor de Export şi a Camerilor de comerţ din România, Iugoslavia şi Cehoslovacia-program de colaborare imediată şi pe termen mai lung. Conferinţa se va găsi in faţa unor fapte noui. Iniţiativa britanică de ajutorare a statelor din Europa Centrală şi Balcani s’a tradus în ultimul timp nu numai prin promisiuni vagi, ci prin precizări de amănunt. Ajutorul cel mai principal îl va primi. (Continuare în pagina 3-a) Problema economiei cehoslovace Lira sterlină a scăzut la New York sub vechea paritate NEW YORK 30 (Radop). — Pentru prima dată din 1935, lira sterlină a căzut la New York azi subt vechea paritate de 4,86 si 23 dolari, ajungând la 4,85 si 78 dolari, ceia ce indică nervozitatea bursei din New York. In legătură cu această scădere, informaţii din Washington arată că nu este probabil ca fondul de egalizare al schimburilor să fie folosit pentru a readuce lira sterlină la vechea paritate. Aurul căutat la Londra LONDRA, 30. (Dela corespondentul nostru). — La Bursa din Londra s’a înregistrat azi o nouă febră de aur. Au fost vânduți 320 drugi de aur In valoare de 935.000 lire sterline. Cursul aurului a fost cotat cu 147 sh II pence ornce. PIAŢA Bursa Atât efectele cât şi acţiunile au înregistrat scăderi în şedinţa de ori a bursei. Tendinţa slabă se observă de la deschidere menţinânduse la rentele interne şi la acţiuni. Rentele externe îşi revin puţin la închidere terminând totuşi la cursuri, mai mici decât cele precedente. In sectorul rentelor externe scad cu câte */« Stabilizarea la 617» si Desvoita era la 649». Consolidarea în scădere cu 9* încheie la 449». Dintre rentele interne Exproprierea pierderi fiind cerută la 64 iar înzestrarea mici jum. la 83, înzestrarea mari şi Urbanele București au rămas neschimbate. Majoritatea petroliferelor pierd din curs. Astra Română cotează 940 faţă de 955 cursul precedent. Redevenţa care n’a mai fost cotată de patru săptămâni apare la cursul de 210 fiind în scădere cu 37 de puncte. Creditul Minier staţionar. Industrialele, minierele şi bancarele puţin căutate. Au pierdut Reşiţa 20 puncte fiind oferite la 220, Letea 35 de puncte la 900 şi Mica 15 puncte la 1470. B. N. R. cedează 25 de puncte revenind la cursul de 5400 iar Banca Românească numai 7 puncte fiind încheiată la 590. Volumul tranzacţiilor a fost scă zut. . . Calitatea grâului Astăzi va apare decretul prin care se precizează că preţul minimal de 40.000 lei vagonul se referă la calitatea de grâu de 80 kg. cu 2 la sută corpuri străine. Prin această precizare se pune capăt nedumeririlor în această privinţă. Decizia se dă cu putere retroactivă dela data de 27 August. In acelaş timp se mai precizează că prima de 12000 lei la vagonul de grâu se plătește pentru orice cantitate exportată până la calitatea de 77 kgr. şi 3 la sută corpuri străine. Grânele inferioare vor avea o primă ce se va fixa dela caz la caz de către Comisiunea de valorificare şi îndrumare a exportului de cereale. Piaţa cerealelor Piaţa cerealelor a fost cri mai calmă. Preţurile au rămas neschimbate. Compensaţiile Compensaţiile din listele A—B continuă să fie ferme. Anglia a fost In jurul cursului de 880—900, iar la importuri din America şi orice altă ţară 960. Compensaţii de cereale, conform noului regim, nu s’au făcut însă, deoarece regimul nu este încă pus la punct şi exportatorii n’au putut face încă vânzări. Lipsesc deci disponibilităţi. Piaţa liberă In târgul liber devizele au scăzut. Francul francez a fost eri la 6.20. Coroana cehă Coroana cehă a cotat eri 4.85— 4.86. Valorificarea bumbacului Ieri Marti a avut loc la Oficiul National al Textilelor convocarea filaturilor de bumbac din tară. Au luat parte reprezentanţi ai tuturor fabricilor sub presidentia d-lui Cicero C. Gorciu, preşedintele Oficiului. S’a discutat modalitatea valorificărei culturei de bumbac, care anul acesta a cuprins o suprafaţă de 6—7000 ha. S’a stabilit că Oficiul Naţional al Textilelor să conducă operaţiunea de valorificare, aşa fel încât cultivatorii să primească preţul ce se va fixa prin Jurnalul Consiliului de Miniştri. După ce bumbacul va fi egrenat, se va repartiza filaturilor, proporţional cu mărimea fiecăreia. AURUL ŞI ARGINTUL Un interesant aspect al problemei monetare în Statele Unite La 31 Decembrie 1934 s-a încheiat la Londra o convenţie internaţională pentru raţionalizarea exportului de argint de către cele opt ţări producătoare. Iniţiativa venea din partea Statelor Unite care sperau ca în modul acesta să se sporească puterea de cumpărare a ţărilor din Asia, deţinătoare de imense stocuri de argint. Pentru ca să câştige încrederea clienţilor lor asiatici, Statele Unite s-au obligat ca cel puţin un sfert şi cel mult o treime din acoperirea dolarului să fie bazată pe argint, iar guvernul din Washington a fost autorizat să cumpere argint la un preţ care să nu depăşească 1,29 dolari uncia. In modul acesta, stocul de argint al vistieriei americane a sporit de la 693 milioane uncii în 1934 la 2375 milioane în 1938. Totuşi, Statele Unite ar mai trebui să cumpere încă 970 milioane uncii argint. De ce ? Fiindcă între timp stocurile de acoperire în aur au sporit de la 7856 milioane la 12.962 milioane dolari, în aceiaşi perioadă. Raportul dintre aur şi argint, pe care s-a obligat să-l păstreze guvernul american, duce astfel la o situaţie la care nimeni nu se gândea. Afluxul de aur a schimbat cu totul sensul pe care autorităţile americane îl atriubiau la început politicei argintului.Dar mai e încă ceva. Aplicarea convenţiei din 1934 a determinat o considerabilă sporire a producţiei mondiale de argint. Urcarea artificială a preţurilor a constrâns guvernul chinez să adopte o politică de dirijare a monedele şi să-şi lichideze stocurile. Statele Unite sunt obligate însă să continue cumpărările de argint, pentru a nu se expune la reacţiuni care i-ar provoca pagube imense. Vizita ministrului de finanțe german la Danzig VARŞOVIA 30 (Rador). Corespondentul Agenţiei Havas transmite: D. Schwerin von Krosigk, ministrul de finante al Reichului, a părăsit Danzigul, plecând la Berlin Ministrul german a fost timp de două zile oaspetele d-lui Greiser, preşedintele Senatului din orașul n- Jbar.