Argus, septembrie 1938 (Anul 28, nr. 7616-7641)

1938-09-01 / nr. 7616

ANUL XXVIII No. 7616 NOUL MODEL Ford 8 cilindri Raf București, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.4B ABONAMENTE In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ 3 lei in tară—6 lei in străinătate * 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondator: S. PAUKER si H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Milie No. 15 INDUSTRIEI ŞI FINANŢE! Director: GRIG­ORE GAFENCU Telefon 3­05.44 Joi 1 Septembrie 1938 In ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 ,, NOUL MODLL Ford 8 cilindri Ral — Bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.4B PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS’* S. A. , înscris sub No. 203 Trib. Ilfov . . CELE 40 ORE şi venitul naţional al Franţei In repetate rânduri, d. Daladier, preşedintele Consiliului francez, a arătat — cu pătrundere şi curaj — că restabilirea prosperităţii fran­ceze atârnă, în primul rând, de o sporire a venitului naţional. Spor­rea venitului naţional e, însă, în funcţie de o creştere a producţiei. De aci şi nevoia de „a trezi Franţa din vacanţă”, de „a o pune, din nou, pe muncă”, o muncă de peste 40 ore săptă­mânal. Fapt e, că venitul naţional al Franţei a suferit, în ultimii ani, scăderi cat­e­rofale, reducându-se de la 1913 la 1937, cu peste o treime. Cifrele de mai jos arată evo­luţia venitului naţional francez (ci­fre nominale): 1913 360 miliarde 1929-30 , 245 miliarde 1935 172 miliarde 1936 189 miliarde In 1937, din cauza unei uşoare îmbunătăţiri a ac­uităţii economi­ce şi a unei însemnate urcări la pre­­r, s’a înregistrat o creştere a vânitului naţional nominal, eva­luat la 210—220 miliarde franci. Pentru a putea compara cifrele de mai sus, e, desigur, nevoe de a se corecta aceste cifre nomi­­nale, ţinând seama de deprecierea francului. Dacă se foloseşte coeficientul de depreciere în raport cu aurul, care a fost de 5 în 1929—30 şi anii următori şi de 7 şi jumă­tate în 1937, se constată că scă­derea venitului naţional, faţă de nivelul mărei perioade de pros­peritate naţională şi mondială de după război, a fost de peste 30 la sută în 1935, de 25 la sută în 1936 şi de aproape 40 la sută în 1937. Cum veniturile sunt însă folo­site, cu deosebire, în consumul intern, e de preferat să se con­sidere deprecierea venitului în ra­port cu costul vieţii. In acest caz, scăderea venitului naţional, faţă de 1913, ar fi arătată prin indicii următori: 580 în 1930, 500 în 1936, 620 în 1937 şi 700 în 1938. Rezultă că venitul real al Franţei a reprezentat anul trecut 34—35 miliarde franci dinainte de război, faţă de 38 miliarde în 1936 şi 42 miliarde în 1929. Scăderea, foarte simţitoare, de­oarece atinge 15—20 la sută, s’a agravat încă — după cum arată stAtsnicile volumului producţiei şi al transporturilor — în 1938, lud­iile producţiei industriale, stabilit pe baza de 100 în 1913 de serviciul statisticei generale a Franţei, a evoluat astfel: 1913 100 Cifrele de mai sus arată pe luna Aprilie 1938 o activitate in­ferioară mediei celui mai slab an al crizei (1935), în ciuda comen­zilor pentru Apărarea naţională. La aceiaş dată, cifrele arătau în Anglia, Italia şi Germania 40, 60 şi 100 la sută peste nivelurile mi­nimale ale crizei şi 20, 10 şi 25 la sută peste nivelurile perioadei de prosperitate naţională. Pentru a înţelege mai bine ce înseamnă scăderea venitului na­ţional francez, mai trebue notat, că această scădere nu a fost uni­formă la toate categoriile de ve­nituri. Categoria veniturilor provenind din muncă — adică salariile — şi-a păstrat aproape valoarea-aur dinainte de război, totalul salarii­lor urcându-se de la 16.800 mi­lioane franci aur în 1913 la 140.600 milioane franci de azi în 1937, ceea ce reprezintă o dife­renţă de numai­ 10 la sută. Această menţinere a valorii aur s’a făcut, însă, în paguba celor­lalte două categorii de venituri: veniturile provenind din capital și veniturile­ mi­ce, provenind din a­­­socierea capitalului cu munca. In adevăr, ca­ger a veniturilor din capital s’a depreciat, în ge­neral, cu 45 la sută, venitul pro­prietăţii clădite cu 50 la sută (dela 2.600 milioane franci-aur în 1913 la 1.200 milioane franci-aur în 1937), iar venitul proprietăţii mobiliare cu 40 la sută (expre­­siunea randamentului actual al tit­lurilor, faţă de valoarea lor nomi­nal). Cât priveşte categoria venituri­lor­ mixte, scăderea ei a fost cu adevărat catastrofa®, venitul ac­tivităţii industriale scăzând cu 60 la sută, iar acela al exploatării agricole, cu 66 la sută. Aci e toată drama economiei franceze, fiindcă scăderea venitu­rilor mixte vădeşte falimentul la care a dus dezacordul dintre ca­pital şi m­uncă, adică a celui mai hotărâtor factor de sporire a ve­nitului naţional. Lupta care se dă acum în Franţa pentru desfiinţarea celor 40 ore — restabilind o noţiune care părea discreditată — munca — urmăreşte tocmai înlăturarea a­­cestui faliment. 1929-30 140 1935 04 1936 98 1937 101 1938 Ianuarie 98 1938’ Aprilie 92 Citiți în pag. V-a: Cum se va face exportul de porumb Taxarea confecțiunilor de lână și blănurilor la cifra de afaceri Situația exportu­lui și importului Negocierile comerciale anglo-americane Negocierile comerciale anglo- a­­meri­cane par a fi ajuns la un rezul­tat, care însă nu e cunoscut pentru­­că tratativele au fost duse în se­cret. Motivele care au îndemnat Anglia şi Statele Unite să caute o înţelege­re economică precum şi ţelurile ur­mărite de cele do­uă state sunt însă bine cunoscute opiniei publice-Se știe că Anglia urmărește în princ­il rând scopuri de natură poli­tică, în timp ce interesele Americă sunt mai mult de ordin economic-De aceea e de presupus că Anglia a făcut concesiuni mai largi în ve­derea acestui acord­ Desigur că Marea Britanie a în­tâmpinat greutăţi ca să poată im­pune Statelor Unite cari nu renunţă niciodată la clauza naţiunii celei mai favorizate, recunoaşterea tarifelor preferenţiale britanice create prin tratatul de la Ottawa. Nu se ştie dacă acordul comer­cial va aduce o rezolvare a tuturor chestiunilor pendinte, întrucât ches­tiunea Dominioanelor cere o înţele­gere specială. Ceea ce se urmăreşte însă în pri­mul rând e uşurarea importului de materii prime, fapt care interesează Anglia şi­in realizarea programului de armament. O cercetare a importului britanic reală că in ultimii ani importul din Statele­ Unite s’a concentrat asupra categoriilor de produse în legătură cu înarmarea. Greutăţile economiei belgiene Economia belgiană trece actual­mente prin unele greutăţi■ Ele sunt provocate pe de o parte de dese­­chilibrul bugetar rezultat din apli­carea legilor cu caracter social aduse de guvernul Spaak, iar pe de altă parte de deficitul balanţei comerciale. Pentru remedierea situaţiei e vorba, după cum scriu ziarele bel­giene, să se modifice tariful va­mal, pentru a se acorda mai ac­centuată protecţie produselor indi­gene. Apoi, să se reglementeze importul, exportul şi tranzitul de mărfuri şi însfărşit să se aplice taxe de compensaţie asupra pro­duselor la care se acordă prime de export in țările lor de origină. Aplicarea noului regim al devizelor de către bănci .............. Cum se vor face plăţile în străinătate fără autorizaţia Băncii Naţionale. Tehnica plăţilor Importanta conferinţă a băncilor autorizate Băncile fiind preocupate de pu­nerea în aplicare a noului regim al devizelor căpătate din exportul de cereale, s’au întrunit ori într’o consfătuire la Banca Românească pentru a stabili uzanţele comu­ne şi să procedeze uniform­ în toa­te chestiunile în ceeace priveşte noul regim. COMPENSAŢIILE In urma discuţiunilor s’a ajuns la constatarea că de fapt stăm In faţa unui sistem de compensaţii generalizate pe principii mai largi. Vor proceda deci în consecinţă şi vânzările se vor face în genul com­pensaţiilor. _ CONCURS CAT SE POA­­TE DE LARG BĂNCII NA­TIONALE $1 MINISTE­­RULUI ECONOMIEI NA­TIONALE Băncile au accentuat că vor da tot concursul lor atât Ministeru­lui Economiei Naţionale cât şi Băn­cii Naţionale pentru deplina reu­şită a regimului. S’a hotărât deci să se prezinte într'o delegaţie la forurile compe­tente pentru lămurirea tuturor che­stiunilor. PLĂŢILE FARA AUTO­RIZATIA BĂNCII NAŢIO­­NALE Comunicatul dat de Banca Na­ţională, decretul şi Jurnalul Con­siliului de miniştri prevăd dreptul băncilor autorizate de a face plăţi financiare fără autorizaţia preala­bilă ai Institutului de Economie. Băncile fin însă să se de­finească in prealabil au­toritatea şi dreptul lor de apreciere în ceea ce pri­veşte documentele care servesc ca bază la aceste plăţi. Băncile vor prin acest lucru să extindă orice posibilitate de neîn­ţelegere dintre bănci şi Banca Na­ţională. Se va cere prin urmare, ca Banca Naţională să ia drept bune aprecierile lor şi să accepte plăţile fără nici o rezervă. Dacă aceasta nu ar fi posibil, băncile preferă ca Baca Naţională să verifice ca adele şi numai după ce se va face verificarea şi a­­probarea lor de serviciile Băncii Naţionale să se fa­că plăţile. Comunicatul prevede apoi că băncile din provincie vor face plă­ţile financiare prin băncile din Ca­pitală. Această dispoziţie nu face însă precizarea dacă această hotă­râre se referă şi la sucursalele din provincie ale băncilor autorizate. Aprobările Băncii Naţionale şi cotele din convenţii Articolul şapte din jurnalul Con­siliului de miniştri spune: începând cu data prezentului jurnal, Banca Naţională a Ro­mâniei nu va mai acorda de­vize pentru satisfacerea plăţi­lor mai sus arătate decât în măsura în care asemenea plăţi sunt stipulate de acordurile de plăţi în ţările respective, ace­ste transferuri urmând a fi e­­fectuate din cota de 30 la sută lăsată la dispoziţia exportato­rilor”. UZANŢELE Această dispoziţie are şi ea nevoie de o clarificare, care se va cere Băncii Naţionale. S-a hotărât că în tabloul ce vor înainta băncile autorizate serviciu­lui extern al Băncii Naţionale să se cuprindă vânzările şi cumpără­rile dintre băncile autorizate, cum­părările dela exportatori şi vânză­rile către importatori sau firmele pentru cari s’au făcut plăţile finan­ciare. Dacă cumpărarea se va face de către o bancă neautorizată pe ta­blou va figura numele importato­rului iar în caz de vânzare de de­vize numele exportatorului pentru care s’a făcut vânzarea şi nu nu­mele băncii. S’au mai discutat şi alte che­stiuni de ordin technic cari vor­­fi definitiv precizate după audien­ţa delegaţiei băncilor la Banca Na­ţională, B, Bd. Convocarea experţilor economici ai Micei înţelegeri ............... Ei se vor întruni la Belgrad la sfârşitul lunii Septembrie Săptămâna trecută s-a întru­nit, la ministerul afacerilor stră­ine, secţia naţională română a Consiliului economic consultativ al Micei înţelegeri. Această re­uniune s-a ţinut în scopul de­ a se constitui delegaţia română, care va pleca la sesiunea de la Split şi pentru a se pregăti ma­terialul necesar apărării punc­tului nostru de vedere. Dat fiind că sesiunea consiliului economic al Micei înţelegeri se întruneşte, la Split, în ziua de 3 octombrie, s‘a hotărât grăbirea lucrărilor. Deasemeni, s'a hotă­rât invitarea diferitelor admi­nistraţii publice interesate la opera de colaborare a consiliu­lui economic al Micei înţelegeri la munca de pregătire a mate­rialului documentar necesar. In acelaş timp, s’a hotărît cum va fi reprezentată delegaţia română la reuniunile de experţi. Potrivit tra­diţiei, pentru a se înlesni lucrările consiliului consultativ, înainte de fiecare sesiune, se întrunesc comi­siile de experţi, cari examinează si­tuaţia în ramura specialităţii lor şi prezintă consiliului propuneri con­crete de colaborare, reprezentând o armonizare a diferitelor puncte de vedere exprimate. Din această cauză, lucrările ex­perţilor sunt urmărite de obicei, cu acelaş interes ca şi lucrările con­siliului. De data aceasta, experţii vor lucra la Belgrad­In acest an, reuniunile exper­ţilor au un deosebit interes. Ex­perţii în materie de navigaţia fluvială vor discuta, desigur, noua situaţie creată prin schim­barea regimului la gurile Du­nării. Conferinţa de la Bled, cu importantele ei rezoluţii a ară­tat cât de aproape este această chestie, a navigaţiei danubiene, ţărilor componente ale Micei în­ţelegeri. LUCRĂRILE comisiei COMERCIALE Dar problema cea mai de seamă o discu­ta comica compriinul. Se va examina felul cum s’a executat planul eco­nomic al schimbului de mărfuri stabilit cu prile­jul primei sesiuni din a­­cest an şi se vor face pro­puneri pentru amenaja­rea lui la nevoile actua­le. Căci, primele şapte lu­ni de aplicare a planului au dovedit că la unele ar­ticole din plan cifrele sta­bilite au fost depăşite, iar la altele cantităţile prevăzute sunt prea mari Reuniunea experţilor comer­ciali va constata, desigur, că şi în acest an străduinţa părţi­lor a fost să se desvolte, în cât mai bune condiţiuni, legăturile economice dintre România, Iu­goslavia şi Cehoslovacia şi că rezultatele obţinute sunt re­marcabile. Deasemeni, ea va pu­tea constata că drumurile de apropiere aşa cum au fost sta­bilite prin protocoalele trecute­lor sesiuni, au fost urmate de cele trei state. Numai astfel se lămureşte de ce legăturile sunt tot mai strânse, roadele obţinute cât mai mulţumitoare. Fireşte, schimbul de mărfuri nu a a­­juns încă la nivelul pe care îl îngădue potenţialul economic al celor trei ţări, dar nu e mai pu­ţin adevărat că s’a obţinut ma­ximul ce a putut fi realizat în­tr'o existenţă de numai patru ani, a consiliului. Rămâne ca viitorul consiliu al experţilor e­­conomici ai Micei înţelegeri să arate căile cele mai potrivite pentru desăvârşirea operei. CÂND SE STRUNESC EXPERŢII Comisia experţilor comerciali Se pare, că în anul acesta şedinţele Consiliului vor căpăta o importanţă deosebită. Până a­­cum ele se limitau la încheieri mai mult teoretice şi la exami­nări de ordin general a raportu­rilor comerciale între cele trei state. Evenimentele din vremea din urmă, de natură politică şi economică, fac ca viitoarea con­ferinţă să treacă la înfăptuiri practice şi la întocmirea unu se întruneşte în ziua de 26 Sep­tembrie şi îşi va continua lucră­rile în tot cursul săptămânii res­pective. DELEGAŢIILE Cele trei ţări sunt reprezen­tate în acest comitet în felul următor: Din partea Cehoslovaciei: dr. Jan Deyl, director de secţie în ministerul comerţului, dr. Miro­slav Niederle, consilier de lega­ţie, secretarul secţiei cehoslo­vace. Din partea Iugoslaviei: Dr. Svetislav Predici, directorul a­­facerilor economice din minis­terul de externe iugoslav, Jovan Radulovici, directorul vămilor din ministerul de finanţe, pre­cum şi dintr’un delegat al Ins­titutului de export. Din partea României: d. Ioan Christu, ministru plenipotenţiar, directorul afacerilor economice din ministerul afacerilor străi­ne, V. Stoicovici, profesor la Academia de înalte studii co­merciale şi industriale, precum şi dintr-un delegat al ministeru­lui Economiei Naţionale. Pe lângă delegaţi vor lucra cu titlu de consilieri şi ataşaţii comerciali ai celor trei ţări. COL­ABORAREA INSTI­TUŢIILOR COMER­CIALE Comisia experţilor comerciali vor avea să examineze, între altele, pro­gresele făcute în calea colaborării Institutelor de Export şi a Cameri­­lor de comerţ din România, Iugo­slavia şi Cehoslovacia-program de colaborare imediată şi pe termen mai lung. Conferinţa se va găsi in faţa unor fapte noui. Iniţiativa bri­tanică de ajutorare a statelor din Europa Centrală şi Balcani s’a tradus în ultimul timp nu nu­mai prin promisiuni vagi, ci prin precizări de amănunt. Ajutorul cel mai principal îl va primi. (Continuare în pagina 3-a) Problema economiei cehoslovace Lira sterlină a scăzut la New­ York sub vechea paritate NEW YORK 30 (Radop). — Pentru prima dată din 1935, lira sterlină a căzut la New York azi subt vechea paritate de 4,86 si 2­3 dolari, ajungând la 4,85 si 7­8 dolari, ceia ce indică nervozitatea bursei din New York. In legătură cu această scădere, informaţii din Washington arată că nu este probabil ca fondul de egalizare al schimburilor să fie folosit pentru a re­aduce lira sterlină la vechea paritate. Aurul căutat la Londra LONDRA, 30. (Dela co­respondentul nostru). — La Bursa din Londra s’a înregistrat azi o nouă fe­bră de aur. Au fost vân­duți 320 drugi de aur In valoare de 935.000 lire sterline. Cursul aurului a fost co­tat cu 147 sh II pence o­rnce. PIAŢA Bursa Atât efectele cât şi acţiunile au înregistrat scăderi în şedinţa de ori a bursei. Tendinţa slabă se ob­servă de la deschidere menţinându­­se la rentele interne şi la acţiuni. Rentele externe îşi revin puţin la închidere terminând totuşi la cursuri, mai mici decât cele prece­dente. In sectorul rentelor externe scad cu câte */« Stabilizarea la 617­» si Desvoita era la 649». Con­solidarea în scădere cu 9* în­cheie la 449». Dintre rentele inter­ne Exproprierea pierde­ri fiind ce­rută la 64 iar înzestrarea mici jum. la 83, înzestrarea mari şi Urbanele București au rămas neschimbate. Majoritatea petroliferelor pierd din curs. Astra Română cotează 940 faţă de 955 cursul precedent. Redevenţa care n’a mai fost cotată de patru săptămâni apare la cursul de 210 fiind în scădere cu 37 de puncte. Creditul Minier staţionar. Indus­trialele, minierele şi bancarele pu­ţin căutate. Au pierdut Reşiţa 20 puncte fiind oferite la 220, Letea 35 de puncte la 900 şi Mica 15 puncte la 1470. B. N. R. cedează 25 de puncte revenind la cursul de 5400 iar Banca Românească numai 7 puncte fiind încheiată la 590. Volumul tranzacţiilor a fost scă­­ zut. . . Calitatea grâului Astăzi va apare decretul prin care se precizează că preţul mi­nimal de 40.000 lei vagonul se re­feră la calitatea de grâu de 80 kg. cu 2 la sută corpuri străine. Prin această precizare se pune capăt nedumeririlor în această pri­vinţă. Decizia se dă cu putere retroactivă dela data de 27 August. In acelaş timp se mai precizează că prima de 12000 lei la vagonul de grâu se plătește pentru orice cantitate exportată până la calitatea de 77 kgr. şi 3 la sută corpuri străine. Grânele inferioare vor avea o primă ce se va fixa dela caz la caz de către Comisiunea de valo­rificare şi îndrumare a exportului de cereale. Piaţa cerealelor Piaţa cerealelor a fost cri mai calmă. Preţurile au rămas neschim­bate. Compensaţiile Compensaţiile din listele A—B continuă să fie ferme. Anglia a fost In jurul cursului de 880—900, iar la importuri din America şi orice altă ţară 960. Compensaţii de cereale, conform noului regim, nu s’au făcut însă, deoarece regimul nu este încă pus la punct şi exportatorii n’au putut face încă vânzări. Lipsesc deci dis­ponibilităţi. Piaţa liberă In târgul liber devizele au scă­zut. Francul francez a fost eri la 6.20. Coroana cehă Coroana cehă a cotat eri 4.85— 4.86. Valorificarea bumba­cului Ieri Marti a avut loc la Oficiul National al Textilelor convocarea filaturilor de bumbac din tară. Au luat parte reprezentanţi ai tuturor fabricilor sub presidentia d-lui Cicero C. Gorciu, preşedin­tele Oficiului. S’a discutat modalitatea valori­­ficărei culturei de bumbac, care a­­nul acesta a cuprins o suprafaţă de 6—7000 ha. S’a stabilit că Oficiul Naţional al Textilelor să conducă operaţiunea de valorificare, aşa fel încât culti­vatorii să primească preţul ce se va fixa prin Jurnalul Consiliului de Miniştri. După ce bumbacul va fi egrenat, se va repartiza filaturilor, propor­ţional cu mărimea fiecăreia. AURUL ŞI ARGINTUL Un interesant aspect al problemei mo­netare în Statele Unite La 31 Decembrie 1934 s-a încheiat la Londra o convenţie internaţională pentru raţionali­zarea exportului de argint de către cele opt ţări producătoare. Iniţiativa venea din partea Sta­­telor­ Unite care sperau ca în modul acesta să se sporească puterea de cumpărare a ţărilor din Asia, deţinătoare de imense stocuri de argint. Pentru ca să câştige încrederea clienţilor lor asiatici, Statele Unite s-au obli­gat ca cel puţin un sfert şi cel mult o treime din acoperirea do­larului să fie bazată pe argint, iar guvernul din Washington a fost autorizat să cumpere ar­gint la un preţ care să nu de­păşească 1,29 dolari uncia. In modul acesta, stocul de argint al vistieriei americane a sporit de la 693 milioane uncii în 1934 la 2375 milioane în 1938. Totuşi, Statele Unite ar mai trebui să cumpere încă 970 mi­lioane uncii argint. De ce ? Fiindcă între timp stocurile de acoperire în aur au sporit de la 7856 milioane la 12.962 milioa­ne dolari, în aceiaşi perioadă. Raportul dintre aur şi argint, pe care s-a obligat să-l păstre­ze guvernul american, duce ast­fel la o situaţie la care nimeni nu se gândea. Afluxul de aur a schimbat cu totul sensul pe ca­re autorităţile americane îl a­­triubiau la început politicei ar­gintului.­­Dar mai e încă ceva. Aplica­rea convenţiei din 1934 a deter­minat o considerabilă sporire a producţiei mondiale de argint. Urcarea artificială a preţurilor a constrâns guvernul chinez să adopte o politică de dirijare a monedele şi să-şi lichideze sto­curile. Statele Unite sunt obli­gate însă să continue cumpără­rile de argint, pentru a nu se expune la reacţiuni care i-ar provoca pagube imense. Vizita ministrului de fi­­nanțe german la Danzig VARŞOVIA 30 (Rador).­­ Co­respondentul Agenţiei Havas trans­mite: D. Schwerin von Krosigk, minis­trul de fin­ante al Reichului, a pă­răsit Danzigul, plecând la Berlin­ Ministrul german a fost timp de două zile oaspetele d-lui Greiser, preşedintele Senatului din orașul n­- Jbar.

Next