Argus, septembrie 1938 (Anul 28, nr. 7616-7641)
1938-09-01 / nr. 7616
No. 7616 — I — IX — 19 38 (6 pagini). învăţământul de specializare înfiinţarea şcoalei de manufactură Tendinţa de a se da un colorit cât trai practic învăţământului nostru, a găsit răsunet în rândurile comerciale şi industriale. Mai ales Camera de comerţ şi industrie din Bucureşti, adaptându-se nouilor tendinţe, a hotărât să înfiinţeze unele cursuri practice de specializare. Primul curs care urmăreşte acest scop este şcoala de manufactură. O şcoală adânc folositoare vieţii comerciale deoarece experienţa trecutului a dovedit că, numai o parte din elementele care se îndreaptă spre acest fel de comerţ, posedă pregătirea necesară. Hotărârea d.lui N. Penescu, preşedintele Camerei, nu se mărgineşte la înfiinţarea unei singure şcoli. Cea de manufactură este un început, care va fi complectat, ulterior, cu o serie de cursuri de specializare în alte ramuri. Ca să vădim utilitatea unui asemenea învăţământ ajunge să amintim că spre aceste cursuri se vor îndrepta absolvenţii şcoalelor practice de comerţ cari, în loc să se răvăşească în domenii din cari unele nu au nici un fel de legătură cu viaţa comercială, vor putea să înveţe o profesiune negustorească rentabilă şi să se avânte pe căi utile economiei naţionale, cu sprijinul moral şi material al Camerei de comerţ şi al Băncii Naţionale şi cu posibilităţi de credit neobişnuite, până în momentul de faţă. Pentru noi care, am stăruit ca elementele merituoase ce absolvesc şcolile practice de comerţ, să se îndrepte spre negustoria adevărată, — nu spre diferite capitole bugetare ale administraţiei de Stat, — măsura Camerei de comerţ este bine venită. Şi avem credinţa că atât lumea comercială cât şi părinţii copiilor, vor înţelege întreg folosul ei. Fără să trecem cu vederea meritele hotărâte ale actualilor negustori, în organizarea pieţii manufacture din ţara noastră, nu se poate să nu subliniem că, înfiinţarea învăţământului de specializare poate constitui un factor de netăgăduit progres. Nouile cursuri de convertire a devizelor Fată de adresa cu No. 1645 din 25 August 1938, a Băncii Nationale a României şi ca urmare la ordinul său circular nr. 185-593 din 39 Iulie 1938, ministerul de finanţe a Cursul de convertire a devizelor rezultând din schimbul de mărfuri cu străinătatea Cursurile de mai sus vor fi valabile și obligatorii dela Sept. 1938, până când se vor trimite alte cursuri. 1) Curs fix conform acordului cu talia, comunicat băncilor cursurile noui de convertire a devizelor, rezultând din schimbul de mărfuri cu străinătatea. 2) Curs valabil numai pentru convertirea devizelor preluate direct de la Banca Naţională a României. 3) La aceste valute, Banca Naţională a României nu percepe şi nu plăteşte nici o primă. Cursul de convertire al devizelor aur în lei, inclusiv prima de 38 la sută. Cumpărare Conform acordului Zlotul 22,80 22,23 pt. import de tuburi de orice fel 22,42 pt. import de cocs şi huilă 13,75 pt. import de alte mărfuri. Coroana cehă 4,87 4,89 Cursul lirei sterline pentru export în compensaţie Acord Anglo-Român Colonii Lista A (dec. Min. 60955 din 1935) Compensaţii speciale 823,75 875,83 915,36 712,54 Problema combustibilului S’au rărit Declararile d-lui V. V, scumpirii ORADEA 30. — Eri a sosit în localitate pentru a participa la adunarea sindicatului exportatorilor de lemne pentru Ungaria, d. V- V. Tilea, fost subsecretar de Stat. După şedinţă l-am întrebat pe d. V. V- Tilea ce crede despre cauzele care a provocat urcarea exagerată a preţului lemnelor de foc, şi dacă exportul acestor lemne a contribuit în vreo măsură la această urcare- PĂDURILE SUNT IN SCĂDERE — Nu, — a spus d--sa — exportul nu joacă un rol prea important în urcarea preţului lemnelor, pentru că nu se poate spune că trimiterea peste graniţă a unui număr de circa 15 000 vagoane, ar putea influenţa într o măsură apreciabilă costul în interior, când ştiut este că numai în Capitală se face un consum de 100—120.000 vagoane. Adevărata şi singura cauză trebie căutată în faptul că pădurile sunt în scădere şi că exploatarea pădurile . Tilea despre cauzele lemnelor lor se face într'o scară foarte reunsă. FOLOSIŢI CĂRBUNI ! Deşi „lemnar” — spuse surâzând d. Tilea — sfătuesc pe cetăţeni să se folosească de sobe cu cărbuni pentru ca la anul va fi şi mai rău, — adică vom avea mai puţine lemne pe piaţă. In ce priveşte cele discutate în adunarea generală a sindicatului, desa ne-a spus: SINDICATUL EXPORTATORILOR ADUCE MARI CANTITATI DE LEMNE IN BUCUREŞTI „Sindicatul exportatorilor de lemne a hotărât în principiu menţinerea exportului pentru Ungaria. In acelaşi timp a hotărât să dea curs sugestiei primite de la guvern ca să vândă o cantitate considerabilă de lemne la Bucureşti pentru a uşura aprovizionarea cu lemne de foc a Capitalei. Ambele chestiuni sunt în studiu şi soluţionarea lor depinde de rezultatul unor anumite calculațiuni — şi-a încheiat declaraţiunile sale d. V. V. Tilea. ARGUS Situația exportului de cereale şi alte produse agricole Scăderea exportului în Iulie. Perspectivele: Seceta După datele statistice ale Institutului Naţional de Export se înregistrează pentru luna Iulie a.c. exporturi de cereale, oleaginoase, seminţe şi derivate (în mii de seminţe şi derivate (în tone): Grâu 33-045 în 1938, fată de 35.255 în 1937. Porumb 9-071 în 1938, faţă de 35.504 în 1937. Orz 6-399 în 1938 fată de 11.861 în 1937. Ovăz 212 tone în 1937. Secară 815 în 1938 fată de 5.751 în 1937. Fasole 1.774 în 1938, faţă de 350 în 1937. Mazăre 449 în 1938, fată de 3.001 în 1937. Tărăte 765 în 1937 faţă de 740 în 1937. Linte 27 în 1938, faţă de 60 în 1937. Rapiţă 6.933 în 1938, faţă de 7794 în 1937. Floarea Soarelui 1096 in 1938, faţă de 1.495 în 1937. Seminţe de dovleac 472 în 1938, faţă de 447 în 1937. Cânepă 85 în 1938, faţă de 115 în 1937. Muştar 71 în 1938, faţă de 311 în 1937. Măzăriche 468 în 1938, faţă de 1. 142 în 1937. Turte oleaginoase 7792 în 1938, fată de 7.875 în 1937. In total s’au exportat 69.262 tone în 1938, fată de 111.973 tone în 1937 In decursul Ianuarie—Iulie adică în şapte luni, s’au scurs prin export: Grâu 302.267 tone în 1938, faţă de 522.671 tone în 1937. Porumb 96084 tone în 1938, fată de 516.577 tone în 1937. Orz 58-851 tone în 1938, fată de 148 514 tone în 1937. Ovăz 15-120 tone în 1937. Secară 18.579 tone în 1938, fată de 94.330 tone în 1937. Fasole 9.522 tone în 1938, faţă de 18.753 tone în 1937. Mazăre 4.877 tone în 1938, faţă de 18-424 tone în 1937. Tărăte 5.056 tone în 1938, faţă de 16-601 tone în 1937. Rapiţă 7.685 tone în 1938, fată de 11. 474 tone în 1937. Floarea soarelui 20.356 tone în 1938, fată de 13-184 tone în 1937. Seminţe de dovleac 6 084 tone în 1938, fată de 3-751 tone în 1937. Cânepă 1.059 tone în 1938, fată de 2.813 tone în 1937. Muştar 786 tone în 1938, fată de 3.765 tone în 1937. Măzăriche 5 319 tone în 1938, fată de 5.326 tone în 1937-Turte oleaginoase 14.561 tone în 1938, fată de 16.855 tone în 1937. In total în primele şapte luni s'au exportat 551.686 tone în 1938, faţă de 1.408.158 tone în 1937. Aceste mărfuri au găsit plasament în țările următoare. Germania 182.154 Cehoslovacia 118.099 Grecia 84.964 Total 551.086 Constatăm din aceste cifre un export diminuat cu 42.711 tone pentru luna Iulie a. c. și cu 857.082 tone pentru Ianuarie—iulie faţă de aceeaşi epocă a anului trecut. Acest export slăbit este consecinţa producţiei deficitare de pe nimb, orz, leguminoase, oleaginoase şi derivate a recoltelor în 1937. Mişcarea activă a exportului nostru, în ciuda recoltei satisfăcătoare de grâu din anul curent, lasă încă de dorit din cauza marii disparităţi între preţurile pieţelor noastre şi acele din străinătate, care par a putea să se aprovizioneze mai convenabil cu alte provenienţe oferite pressant mai ales din Rusia, Statele Unite, a Canadei favorizate de recolte destul de bogate. Seceta persistentă care a dăinuit în ţara noastră pare a fi dăunat serios recoltei de porumb, fasole şi alte culturi de primăvară, cu perspective mai puţin optimiste pentru viitoarea campanie a exportului nostru. Belgia 40-982 Franţa 21-280 Italia 16.745 Danemarca 15.901 Polonia 11.774 • Oz vbetvet Diversa alte țări 59.187 Producţia de grâu a judeţului Brăila Producţiunea şi calitatea grâului din judeţul Brăila a fost excepţional de bună. Producţiunea de grâu a judeţului Brăila a fost anul acesta de 44.212 chintale cu o producţie mijlocie de 1.600 kg. la ha şi de o calitate excepţional de bună. Astfel a fost de o calitate excepţională, adică grâu de la 81 kg. greutate hectolitrică în sus şi aproape fără corpuri streine; 42,3 la sută din cantitatea totală; grâne de calitatea I-a adică cu 78—81 kg. greutate hectolitrică şi cu foarte puţine corpuri streine; 46,8 la sută din cantitatea totală; grâne de calitatea II-a adică 76—78 greutate hectolitrică și maximum 1 la sută corpuri streine 9,98 la sută din cantitatea totală. Grânele mai slabe ca acestea sunt foarte rari și nu reprezintă decât 0,91 la sută din total, adică nici 1 la sută din producpe. FIECARE DOREŞTE A FACE ECONOMII Reduceţi deci costul de întreţinere al transmisiunilor Dvs., prevăzându-le cu curele CLARK Curele de piele Curele de balata Curele de păr de cămilă In mai multe calitari, ceia ce permite furnizarea curelelor corespunzatoare fiecărui scop Nu întârziaţi deci şi adaptaţi curele CLARK la transmisiunile Dvs. CLARK, S. A. R. Piteşti CLARK S. A. R, furnizează: ALTI COMERCIANTI TRIMIŞI IN JUDECATA Comisiunea pentru înfrânarea speculei din Primăria Municipiului Bucureşti, a dat în judecată următorii contravenienţi la ordonanţele comunale în vigoare : BRUTARI , C. Fapahagi, str. Prelungirea Ferentari Nr. 22; Costică Păsărilă Piaţa Amzei, comp. 28—29; M. Cristescu, Calea Văcăreşti 74; loan Beicu, Calea Griviţei 278- Gh. Stoicescu, Calea Rahovei 373; C. Sinoş, str. Sebastian .7 12; Stavri Pascalopol, Şos. Cotroceni 15; Gusgunis, Şos. Crângaşi 15; D. Cristescu, Şos. Giurgiului 45. MĂCELĂRI : Gh. Rădulescu Str. Maria Rosetti 28; Ioan Poleanu, B-dul Carol 61; Ştefan Poleanu,, B-dul Carol 63; C. Tuţescu şi Bela Pack, Calea Moşilor Nr. 166. ZARZAVAGII : Florică Georgescu, str. Apele Minerale 130; Ionică Oboreanu, str. Foişo Nr. 96; Cristea Nedef, str. Lânăriei 39; Voicescu Z Flarin, str Sub. Tei 16; Const. Cojocaru, str. G-ral Angelesci.34 Matei Iuiana, str. Atelierului 7; Flora Gh. Rotaru, str. Bălu Manta 7.4; Nicolae Croitorul str. Atelierului Matei Stănilă, str. Bihorului 21; Georgescu Alexandru, Piaţa Amzei comp. 27; Dumitru Bojincă, Piaţa Amzei comp. 24; C Manolescu, str. Ştirbey Vodă 88; Ilie Constantin, Hala Ghica, Anghel Radu, B-dul Domniţei 14; Ioan Floricel str. G-ral Berthelot 9; A. Vânătoru, str. Luterană 21; Ion Munteanu, B-dul Domniţei 11; I. Ivănuş, str. Ştirbey Vodă 17; Popa Dimitriu Rafita, str. Câmpineanu 15; Gh. Glonţ, str. Brezoianu 24; Dima Petroff, Piața Obor comp. 71—72. Asigurarea depunerilor bancare în Statele Unite . ................................................o Interesantele prevederi ale lui „The Federal Rezerve Act“ , credem, interesant azi când proectul pentru asigurarea depunerilor in bănci este în discuţiunea publică, să arătăm ce sa realizat in această materie, in Statele Unite . Prin „The Federal Rezerve Act” din 23 Dec. 1913, modificat la 1 Octombrie 1935 se crează „Federal Depozit Insurance Corporation’’ (Corporaţia Federală pentru Asigurarea Depunerilor), numită de aici încolo „Corporaţia”, care va asigura, aşa cum vom arăta, depunerile tuturor băncilor care sunt îndreptăţite la beneficiile asigurării. Băncile membre După data intrării în vigoare a legii, fiecare bancă naţională membră, care este autorizată să înceapă ori să-şi reia activitatea bancară şi fiecare bancă de stat care este transformată într-o bancă naţională membră ori care devine membră a sistemului federal de rezervă, va fi o bancă asigurată. Asigurarea începe de la data când banca este autorizată să înceapă ori să-şi reia activitatea, sau când devine membră a sistemului federal de rezervă. Certificatul prescris aci va fi emis Corporaţiei de către controlorul circulaţiei în cazul unei bănci naţionale membre, ori de către consiliul de guvernatori ai sistemului federal de rezervă, în cazul unei bănci de stat membră; totuşi în cazul unei bănci asigurate, care este admisă să fie membră a Sistemului Federal de Rezervă, ori în cazul unei bănci de stat asigurate care este transformată într’o bancă naţională membră, nu i se cere astfel de certificat, banca continuând a fi considerată ca o bancă asigurată. Intr’un asemenea certificat se va menţiona că banca ese autorizată să facă operaţiuni de bancă, dacă este o bancă naţională membră, sau că este o membră a Sistemului Federal de Rezervă, în cazul unei bănci de stat membre; certificatul va indica mai departe că s’au avut în vedere afetorii enumeraţi. Ce factori trebuiesc avuţi în vedere la asigurarea băncilor Factorii ce trebuiesc enumeraţi în certificatul cerut şi care trebuesc avuţi în vedere de consiliul directorilor vor fi următorii: activitatea financiară din trecut şi situaţia actuală a băncii; structura capitalului; perspectivele viitoare de câştig; caracterul general al conducerii bâncii; convenienţa şi nevoile centrului care va fi deservit de bancă, precum dacă puterile ori drepturile ei „corporative“ sunt în concordanţă cu scopul acestei secţiuni. o alta bancă 1. •— Prima de asigurare anuală va fi a douăsprezecea parte din procentul de 1 la sută. Prima semestrială pentru fiecare bancă asigurată va fi egală cu produsul a jumătate din prima anuală înmulţită cu o bază de primă care va fi reprezentată prin media pe şase luni a diferenţelor constatate la sfârşitul fiecărei zile din calendar, între suma totală a angajamentelor de depuneri ale băncii — conform definiţiei termenului „depunere“ potrivit paragrafului 12 al subdiviziunei acestei secţiuni, fără a scădea datoriile deponenţilor — şi totalul posturilor neîncasate ce sunt cuprinse în asemenea depuneri și cari sunt creditate sub rezerva plății definitive. Totalul zilnic al posturilor neîncasate, va fi determinat conform regulamentelor fixate de consiliul directorilor, avându-se în vedere uzanţele generale şi termenul obişnuit de validitate; în vederea acestor scăderi, nici un post nu va fi considerat ca neîncasat în decursul unei perioade mai lungi decât aceea fixată de regulamente. Pentru ca o bancă asigurată să aibă dreptul de a scădea un post special neîncasat, atunci când i se determină baza de cotizare, trebue să păstreze actele justificate ca să se poată verifica corectitudinea scăderii ce se reclamă. Declaraţiile certificate ce trebuesc remise Corporaţiei în virtutea paragrafelor 2, 3 și 4 ale acestei subdiviziuni, vor fi făcute în forma şi vor conţine informaţiunile ce vor fi fixate de către consiliul de directori. Vărsămintele primelor cerute de la băncile asigurate conform paragrafelor 2, 3 și 4 ale acestei subdiviziuni vor fi efectuate în forma și la termenul sau termenele pe care le va fixa consiliul de directori. Aceste termene astfel fixate nu trebue să depăşească 60 zile de la complertarea declaraţiei certificate care indică suma primei. In cazul înfiinţării unui fond de ajutor reciproc separat, conform subdiviziunei 1, consiliul directorilor poate fixa din timp în timp o primă mai mică pentru perioadele ce vor fi stabilite de consiliul de directori și cari vor fi aplicabile numai băncilor mutuale de economie asigurate; celelalte dispoziţiuni ale acestui paragraf nu vor fi aplicabile băncilor din această categorie. Asigurarea fondurilor încredinţate (trust funds) Fondurile deţinute cu un scop determinat (pentru garantarea unui contract, etc) de o bancă asigurată in calitate de mandatară, fie că fondurile sunt deţinute în depozitele ei, ori depuse în orice alt departament ori în altă bancă, vor fi asigurate până la o sumă ce nu va întrece suma de 5000 dolari pentru fiecare patrimoniu în depozit (trust estate). Atunci când fondurile sunt depuse de banca fiduciară (fiduciary bank) la o altă bancă asigurată, acele fonduri vor fi asigurate în acelaș mod ca la banca fiduciară după felul patrimoniilor reprezentate în depozit. Cu toate dispoziţiunile acestei secţiuni, această asigurare va fi separată de asigurările care acoperă alte depuneri ale proprietarilor unor asemenea fonduri, ori acele ale beneficiarilor unor asemenea fonduri, ori acele ale beneficiarilor unor patrimonii în depozit. Totuşi, dacă banca fiduciară depune oricare din acele fonduri pe care le deţine la alte bănci asigurate, suma astfel deţinută în depozit de către alte bănci asigurate, nu va fi considerată,în vederea declaraţiei certificate cerută conform paragrafelor 2, 3 sau 4 ale acestei subsecţiuni, ca angajamente de depozit ale băncii fiduciare, ci vor fi considerate ca fiind angajamente de depozit ale băncii căreia îi sunt încredinţate aceste fonduri de către o bancă fiduciară. Consiliul de directori va putea fixa pe cale de regulament modul în care numitele fonduri depuse vor trebui să fie indicate în declaraţii şi depozitate. Preluarea angajamentelor de depuneri de către altă bancă Ori de câte ori angajamentele de depuneri ale unei bănci asigurate vor fi fost preluate de către o altă bancă sau bănci asigurate situaţia de asigurată a băncii ale cărei angajamente sunt astfel preluate, va încetă la data primirii de către Corporaţie a probei pe care ea o va crede suficientă în legătură cu o asemenea preluare; această încetare va avea aceeaşi urmare ca şi când situaţia ei de bancă asigurată ar fi încetat la data fixată prin decizia consiliului de directori, conform procedurii de la paragraful (1) al acestei subsecțiuni.___________________ (Continuare în pag. 4-a) 1 Anul acesta seriţi cu tocul cel mai perfecţionat din lume Formă distinsă—culmea perfecţiunii, către care tind toate tocurile, a atins’o Parker Vacumatic—ultimul şi cel mai distins stylon pe care Parker l-a creat vreodată. Peniţa lui ca o bijuterie, mare, cu scrisul lin, are vârful din iridium pur. Fiecare mărime de toc se găseşte cu şapte feluri de peniţe de diferite grosimi, cu vârful reversibil, toate garantate pentru 35 ani. Nici un fel de scris nu poate deteriora aceste peniţe, potrivite oricărui scris. Cu totul diferit de celelalte tocuri prin încărcătorul lui patentat “Diaphragm” (încarcă în 8-10 secunde). Aparte prin materialul lui laminat cu sidef. Priviţi şi încercaţi acest joc modern la orice librărie de prim rang. irvifânCă-ytecc afong&ted naMtzc... c&zt cel mai fen (UiA -ftc/UeCiuMt...- (jpA ... d£5a*U.. t&frla mediutairker *Vacumatic MECANISMUL GARANTAT PERFECT De vânzare la toate Librăriile ti Papetăriile bine asortate ti magazine de specialitate TOCURI REZERVOARE! Lei MM — MM CREIOANE 1 Lei MM « MM întrebuințat) .egmill. tAKKK QUINR, vermnaln ul trafluMâ Reprezentant ti depozitat general pentru Româniai MAX GRUNDHAND, BUCURESTI I, CALEA VICTORIEI NR. 411 PASAJUL ROMAN Toata cantitatea CERNEALĂ vizibilă Conţine zol% mai multa cerneala ietac FAIMOASELE DUOFOLD Titularul Brevetului Regal Român No. 18924 având titlul: „Procedeu şi dispozitiv pentru fabricaţiunea mecanică de sticlă în mai multe straturi, mai ales sticlă dublată”, în dorinţa de a asigura exploatarea acestui brevet în ţară, îl oferă d-lor industriaşi, financiari, etc. fiind dispusă să-l cesioneze să vândă sau să acorde licenţe de fabricaţiune în scopul de mai sus. Pentru orice informaţiuni de ordin tehnic a se adresa dlul Dipl. Ing. T Akerman, Consultant în Proprietate Industrială (Brevete de invenţiune) Bucureşti I, str Progresului 17 telefon 3.30.91. Convocarea experţilor economici ai Micei înţelegeri (Continuare din pagina I-a) după unele informaţiuni, Cehoslovacia. Acestei ţări i se va înlesni eliberarea exportului de sub restricţiunile greoaie ale clearingului cu Statele cumpărătoare şi i se va uşura de asemenea recâştigarea poziţiilor pe care exportul cehoslovac le deţine în Balcani şi le pierduse în ultimul timp. După aceleaşi informaţiuni, rezultă că s-ar fi găsit şi formula technică financiară pentru eliberarea exportului cehoslovac de obiecţiunile clearing-ului. Acest fapt nou e menit să constituie o încurajare importantă pentru economia cehoslovacă şi să întărească poziţia de rezistenţă politică a guvernului din Praga. Pentru buna reuşită a acestui plan, Cehoslovacia are nevoie însă şi de sprijinul efectiv al celorlalte două ţări din Mica înţelegere. lată de ce se crede că în Consilis de la Split se va aduce în discuţie întreaga problemă a exportului cehoslovac. Desigur, va fi greu să se facă concesiuni directe mărfurilor industriale cehoslovace în statele care au industrii proprii. Sprijinul acesta se va referi mai mult la Statele obişnuite cumpărătoare, în sensul de a se asigura o colaborare pe aceste pieţe. Mărfurile în transit, transporturile pe Dunăre, în sfârşit toate mijloacele de înlesnire ale exportului cehoslovac vor fi cercetate cu atenţiune pentru buna reuşită a planului. Desigur, că în schimbul acestor avantajii vor trebui oferite Iugoslaviei şi României compensaţii importante. Punctul acesta de vedere va fi susţinut de reprezentanţii celor două state în Consiliul de la Split. Cehoslovacia e organizată încă de mai mult timp pentru export. In aproape toate pieţele lumei există reprezentanţe comerciale foarte active şi agenţi de propagandă oficiali şi particulari. In măsura în care interesele cehe nu vor fi atinse, toţi aceşti reprezentanţi vor fi puşi la dispoziţia celorlalte două ţări din Mica înţelegere pentru a le înlesni expansiunea comercială. In afară de aceasta va fi examinată o întreagă serie de formule noui de colaborare a oficiilor de export din cele trei state pentru a se evita o concurenţă şi a se ajunge la o raţională distribuire a mărfurilor de export pe diversele pieţe străine, bineînţeles pentru acele mărfuri care sunt produse în statele respective. După cum se vede, Consiliul economic al Micei înţelegeri va avea să studieze probleme din cele mai importante, toate de un mare interes practic. « Şcoala practică de manufactură Absolvenţii şi absolventele Şcoalelor practice de comerţ care doresc să urmeze cursurile superioare şi în special şcoala de manufactură, pentru a deveni negustori, cu ajutorul material şi moral al Camerii de industrie şi comerţ, al Băncii Naţionale şi al Comitetului de fruntaşi negustori, sunt invitaţi să se prezinte de urgenţă la Camerele de comerţ din Bucureşti, în orice zi de lucru, pentru a primi lămuriri şi a se înscrie la cursurile care vor începe toamna aceasta.