Argus, septembrie 1938 (Anul 28, nr. 7616-7641)

1938-09-01 / nr. 7616

No. 7616 — I — IX — 19 38 (6 pagini). învăţământul de specializare înfiinţarea şcoalei de manufactură Tendinţa de a se da un colo­rit cât tr­ai practic învăţământu­lui nostru, a găsit răsunet în rân­durile comerciale şi industriale. Mai ales Camera de comerţ şi industrie din Bucureşti, adaptân­­du-se nouilor tendinţe, a hotărât să înfiinţeze unele cursuri practice de specializare. Primul curs care urmăreşte a­­cest scop este şcoala de manufac­tură. O şcoală adânc folositoare vieţii comerciale deoarece expe­rienţa trecutului a dovedit că, nu­mai o parte din elementele care se îndreaptă spre acest fel de co­merţ, posedă pregătirea necesară. Hotărârea d.lui N. Penescu, pre­şedintele Camerei, nu se mărgi­neşte la înfiinţarea unei singure şcoli. Cea de manufactură este un început, care va fi complectat, ul­terior, cu o serie de cursuri de specializare în alte ramuri. Ca să vădim utilitatea unui ase­menea învăţământ ajunge să a­­mintim că spre aceste cursuri se vor îndrepta absolvenţii şcoalelor practice de comerţ cari, în loc să se răvăşească în domenii din cari unele nu­ au nici un fel de legătură cu viaţa comercială, vor putea să înveţe o profesiune negustorească rentabilă şi să se avânte pe căi utile economiei naţionale, cu spri­jinul moral şi material al Came­rei de comerţ şi al Băncii Na­ţionale şi cu posibilităţi de credit neobişnuite, până în momentul de faţă. Pentru noi care, am stăruit ca elementele merituoase ce absolvesc şcolile practice de comerţ, să se îndrepte spre negustoria adevăra­tă, — nu spre diferite capitole bugetare ale administraţiei de Stat, — măsura Camerei de comerţ este bine venită. Şi avem credinţa că atât lumea comercială cât şi pă­rinţii copiilor, vor înţelege întreg folosul ei. Fără să trecem­ cu vederea me­ritele hotărâte ale actualilor ne­gustori, în organizarea pieţii ma­nufacture­ din ţara noastră, nu se poate să nu subliniem că, înfiin­ţarea învăţământului de speciali­zare poate constitui un factor de netăgăduit progres. Nouile cursuri de convertire a devizelor Fată de adresa cu No. 1645 din 25 August 1938, a Băncii Nationale a României şi ca urmare la ordi­nul său circular nr. 185-593 din 39 Iulie 1938, ministerul de finanţe a Cursul de convertire a devizelor rezultând din schimbul de mărfuri cu străinătatea Cursurile de mai sus vor fi va­labile și obligatorii dela Sept. 1938, până când se vor trimite alte cursuri. 1) Curs fix conform acordului cu talia, comunicat băncilor cursurile noui de convertire a devizelor, rezul­tând din schimbul de mărfuri cu străinătatea. 2) Curs valabil numai pentru con­vertirea devizelor preluate direct de la Banca Naţională a României. 3) La aceste valute, Banca Na­ţională a României nu percepe şi nu plăteşte nici o primă. Cursul de con­vertire al devi­zelor aur în lei, inclusiv prima de 38 la sută. Cumpărare Conform acordului Zlotul 22,80 22,23 pt. import de tu­buri de orice fel 22,42 pt. import de cocs şi huilă 13,75 pt. import de alte mărfuri. Coroana cehă 4,87 4,89 Cursul lirei sterline pentru export în compensaţie Acord Anglo-Român Colonii Lista A (dec. Min. 60955 din­­ 1935) Compensaţii speciale 823,75 875,83 915,36 712,54 Problema combustibilului S’au rărit Declararile d-lui V. V, scumpirii ORADEA 30. — Eri a sosit în lo­calitate pentru a participa la adu­narea sindicatului exportatorilor de lemne pentru Ungaria, d. V- V. Ti­­lea, fost subsecretar de Stat. După şedinţă l-am întrebat pe d. V. V- Tilea ce crede despre cauzele care a provocat urcarea exagerată a preţului lemnelor de foc, şi dacă exportul acestor lemne a contri­buit în vreo măsură la această ur­care- PĂDURILE SUNT IN SCĂDERE — Nu, — a spus d--sa — exportul nu joacă un rol prea important în urcarea preţului lemnelor, pentru că nu se poate spune că trimiterea peste graniţă a unui număr de cir­ca 15­ 000 vagoane, ar putea influen­ţa într o măsură apreciabilă costul în interior, când ştiut este că numai în Capitală se face un consum de 100—120.000 vagoane. Adevărata şi singura cauză tre­bie căutată în faptul că pădurile sunt în scădere şi că exploatarea pădurile . Tilea despre cauzele lemnelor lor se face într'o scară foarte re­­unsă. FOLOSIŢI CĂRBUNI ! Deşi „lemnar” — spuse surâ­zând d. Tilea — sfătuesc pe ce­tăţeni să se folosească de sobe cu cărbuni pentru ca la anul va fi şi mai rău, — adică vom avea mai puţi­ne lemne pe piaţă. In ce priveşte cele discutate în a­­dunarea generală a sindicatului, desa ne-a spus: SINDICATUL EXPORTA­TORILOR ADUCE MARI CANTITATI DE LEMNE IN BUCUREŞTI „Sindicatul exportatorilor de lem­ne a hotărât în principiu menţi­nerea exportului pentru Ungaria. In acelaşi timp a hotărât să dea curs sugestiei primite de la gu­vern ca să vândă o cantitate con­siderabilă de lemne la Bucureşti pentru a uşura aprovizionarea cu lemne de foc a Capitalei. Ambele chestiuni sunt în studiu şi solu­ţionarea lor depinde de rezultatul unor anumite calculațiuni — şi-a încheiat declaraţiunile sale d. V. V. Tilea. ARGUS Situația exportului de cereale şi alte produse agricole Scăderea exportului în Iulie. Perspectivele: Seceta După datele statistice ale Insti­­tutului Naţional de Export se în­registrează pentru luna Iulie a.c. exporturi de cereale, oleaginoase, seminţe şi derivate (în mii de seminţe şi derivate (în tone): Grâu 33-045 în 1938, fată de 35.255 în 1937. Porumb 9-071 în 1938, faţă de 35.504 în 1937. Orz 6-399 în 1938 fată de 11.861 în 1937. Ovăz 212 tone în 1937. Secară 815 în 1938 fată de 5.751 în 1937. Fasole 1.774 în 1938, faţă de 350 în 1937. Mazăre 449 în 1938, fată de 3.001 în 1937. Tărăte 765 în 1937 faţă de 740 în 1937. Linte 27 în 1938, faţă de 60 în 1937. Rapiţă 6.933 în 1938, faţă de 7­794­ în 1937. Floarea Soarelui 1­096 in 1938, faţă de 1.495 în 1937. Seminţe de dovleac 472 în 1938, faţă de 447 în 1937. Cânepă 85 în 1938, faţă de 115 în 1937. Muştar 71 în 1938, faţă de 311 în 1937. Măzăriche 468 în 1938, faţă de 1. 142 în 1937. Turte oleaginoase 7­792 în 1938, fată de 7.875 în 1937. In total s’au exportat 69.262 tone în 1938, fată de 111.973 tone în 1937 In decursul Ianuarie—Iulie adică în şapte luni, s’au scurs prin ex­port: Grâu 302.267 tone în 1938, faţă de 522.671 tone în 1937. Porumb 96084 tone în 1938, fată de 516.577 tone în 1937. Orz 58-851 tone în 1938, fată de 148­ 514 tone în 1937. Ovăz 15-120 tone în 1937. Secară 18.579 tone în 1938, fată de 94.330 tone în 1937. Fasole 9.522 tone în 1938, faţă de 18.753 tone în 1937. Mazăre 4.877 tone în 1938, faţă de 18-424 tone în 1937. Tărăte 5.056 tone în 1938, faţă de 16-601 tone în 1937. Rapiţă 7.685 tone în 1938, fată de 11. 474 tone în 1937. Floarea soarelui 20.356 tone în 1938, fată de 13-184 tone în 1937. Seminţe de dovleac 6 084 tone în 1938, fată de 3-751 tone în 1937. Cânepă 1.059 tone în 1938, fată de 2.813 tone în 1937. Muştar 786 tone în 1938, fată de 3.765 tone în 1937. Măzăriche 5­ 319 tone în 1938, fată de 5.326 tone în 1937-Turte oleaginoase 14.561 tone în 1938, fată de 16.855 tone în 1937. In total în primele şapte luni s'au exportat 551.686 tone în 1938, faţă de 1.408.158 tone în 1937. Aceste mărfuri au găsit plasa­ment în țările următoare. Germania 182.154 Cehoslovacia 118.099 Grecia 84.964 Total 551.086 Constatăm din aceste cifre un export diminuat cu 42.711 tone pen­tru luna Iulie a. c. și cu 857.082 tone pentru Ianuarie—iulie faţă de aceeaşi epocă a anului trecut. Acest export slăbit este conse­cinţa producţiei deficitare de pe nimb, orz, leguminoase, oleagi­noase şi derivate a recoltelor în 1937. Mişcarea activă a exportului nostru, în ciuda recoltei satisfă­cătoare de grâu din anul curent, lasă încă de dorit din cauza marii disparităţi între preţurile pieţe­lor noastre şi acele din străină­tate, care par a putea să se apro­vizioneze mai convenabil cu alte provenienţe oferite pressant mai ales din Rusia, Statele Unite, a Canadei favorizate de recolte des­tul de bogate. Seceta persistentă care a dăinuit în ţara noastră pare a fi dăunat serios recoltei de porumb, fasole şi alte culturi de primăvară, cu pers­pective mai puţin optimiste pentru viitoarea campanie a exportului nostru. Belgia 40-982 Franţa 21-280 Italia 16.745 Danemarca 15.901 Polonia 11.774 • Oz vbetvet Diversa alte țări 59.187 Producţia de grâu a judeţului Brăila Producţiunea şi calitatea grâului din judeţul Brăila a fost excepţio­nal de bună. Producţiunea de grâu a judeţului Brăila a fost anul acesta de 44.212 chintale cu o producţie mijlocie de 1.600 kg. la ha şi de o calitate excep­ţional de bună. Astfel a fost de o calitate excep­ţională, adică grâu de la 81 kg. greu­tate hectolitrică în sus şi aproape fără corpuri streine; 42,3 la sută din cantitatea totală; grâne de calitatea I-a adică cu 78—81 kg. greutate hec­tolitrică şi cu foarte puţine corpuri streine; 46,8 la sută din cantitatea totală; grâne de calitatea II-a adică 76—78 greutate hectolitrică și maxi­mum 1 la sută corpuri streine 9,98 la sută din cantitatea totală. Grânele mai slabe ca acestea sunt foarte rari și nu reprezintă decât 0,91 la sută din total, adică nici 1 la sută din producpe. FIECARE DOREŞTE A FACE ECONOMII Reduceţi deci costul de întreţi­nere al transmisiunilor Dvs., prevăzându-le cu curele CLARK Curele de piele Curele de balata Curele de păr de cămilă In mai multe calitari, ceia ce per­mite furnizarea curelelor corespun­­zatoare fiecărui scop Nu întârziaţi deci şi adaptaţi curele CLARK la transmisiunile Dvs. CLARK, S. A. R. Piteşti CLARK S. A. R­, furnizează: ALTI COMERCIANTI TRIMIŞI IN JUDECATA Comisiunea pentru înfrânarea spe­culei din Primăria Municipiului Bu­cureşti, a dat în judecată următorii contravenienţi la ordonanţele comu­nale în vigoare : BRUTARI , C. Fapahagi, str. Pre­lungirea Ferentari Nr. 22; Costică Păsărilă Piaţa Amzei, comp. 28—29; M. Cristescu, Calea Văcăreşti 74; loan Beicu, Calea Griviţei 278- Gh. Stoicescu, Calea Rahovei 373; C. Si­­noş, str. Sebastian .7 12; Stavri Pasca­­lopol, Şos. Cotroceni 15; Gusgunis, Şos. Crângaşi 15; D. Cristescu, Şos. Giurgiului 45. MĂCELĂRI : Gh. Rădulescu Str. Maria Rosetti 28; Ioan Po­leanu, B-dul Carol 61; Ştefan Poleanu,, B-dul Carol 63; C. Tuţescu şi Bela Pack, Calea Moşilor Nr. 166. ZARZAVAGII : Florică Georges­­cu, str. Apele Minerale 130; Ionică Oboreanu, str. Foişo Nr. 96; Cristea Nedef, str. Lânăriei 39; Voicescu Z Flarin, str Sub. Tei 16; Const. Cojo­­caru, str. G-ral Angelesci­­.34 Ma­tei Iui­ana, str. Atelierului 7; Flor­a Gh. Rotaru, str. Bălu Manta 7.4; Nicolae Croitorul str. Atelierului Matei Stănilă, str. Bihorului 21; Georgescu Alexandru, Piaţa Amzei comp. 27; Dumitru Bojincă, Piaţa Amzei comp. 24; C Manolescu, str. Ştirbey Vodă 88; I­lie Constantin, Hala Ghica, Anghel Radu, B-dul Domniţei 14; Ioan Floricel str. G-ral Berthelot 9; A. Vânătoru, str. Luterană 21; Ion Munteanu, B-dul Domniţei 11; I. Ivănuş, str. Ştirbey Vodă 17; Popa Dimitriu Rafita, str. Câmpineanu 15; Gh. Glonţ, str. Brezoianu 24; Dima Petroff, Piața Obor comp. 71—72. Asigurarea depunerilor bancare în Statele Unite . ................................................o Interesantele prevederi ale lui „The Federal Rezerve Act“­ ­, credem, interesant azi când proectul pentru asigurarea depuneri­lor in bănci este în discuţiunea public­­ă, să arătăm ce sa realizat in a­­ceastă materie, in Statele Unite . Prin „The Federal Rezerve Act” din 23 Dec. 1913, modificat la 1 Oc­tombrie 1935 se crează „Federal De­pozit Insurance Corporation’’ (Cor­poraţia Federală pentru Asigu­rarea Depunerilor), numită de aici încolo „Corporaţia”, care va asigura, aşa cum vom arăta, de­punerile tuturor băncilor care sunt îndreptăţite la beneficiile asigurării. Băncile membre După data intrării în vigoare a legii, fiecare bancă naţională mem­bră, care este autorizată să înceapă ori să-şi reia activitatea bancară şi fiecare bancă de stat care este trans­formată într-o bancă naţională mem­bră ori care devine membră a siste­mului federal de rezervă, va fi o ban­că asigurată. Asigurarea începe de la data când banca este autorizată să înceapă ori să-şi reia activitatea, sau când devine membră a sistemului fe­deral de rezervă. Certificatul prescris aci va fi emis Corporaţiei de către controlorul cir­culaţiei în cazul unei bănci naţionale membre, ori de către consiliul de gu­vernatori ai sistemului federal de re­zervă, în cazul unei bănci de stat membră; totuşi în cazul unei bănci asigurate, care este admisă să fie membră a Sistemului Federal de Re­zervă, ori în cazul unei bănci de stat asigurate care este transformată în­­tr’o bancă naţională membră, nu i se cere astfel de certificat, banca conti­nuând a fi considerată ca o bancă asigurată. Intr’un asemenea certificat se va menţiona că banca ese autori­zată să facă operaţiuni de bancă, dacă este o bancă naţională membră, sau că este o membră a Sistemului Federal de Rezervă, în cazul unei bănci de stat membre; certificatul va indica mai departe că s’au avut în vedere afetorii enumeraţi. Ce factori trebuiesc avuţi în vedere la asigurarea băncilor Factorii ce trebuiesc enumeraţi în certificatul cerut şi care trebuesc a­­vuţi în vedere de consiliul directori­lor vor fi următorii: activitatea financiară din trecut şi situaţia actuală a băncii; structura capitalului; perspectivele viitoare de câştig; caracterul general al conducerii bâncii; convenienţa şi nevoile centrului care va fi deservit de bancă, precum dacă puterile ori drepturile ei „cor­porative“ sunt în concordanţă cu scopul acestei secţiuni. o alta bancă 1. •— Prima de asigurare anuală va fi a douăsprezecea parte din pro­centul de 1 la sută. Prima semestrială pentru fiecare bancă asigurată va fi egală cu produsul a jumătate din prima anuală înmulţită cu o bază de primă care va fi reprezentată prin media pe şase luni a diferenţelor constatate la sfârşitul fiecărei zile din calendar, între suma totală a angajamentelor de depuneri ale băncii — conform de­finiţiei termenului „depunere“ po­trivit paragrafului 12 al subdiviziu­­nei acestei secţiuni, fără a scădea datoriile deponenţilor — şi totalul posturilor neîncasate ce sunt cuprinse în asemenea depuneri și cari sunt cre­ditate sub rezerva plății definitive. Totalul zilnic al posturilor neîn­casate, va fi determinat conform re­gulamentelor fixate de consiliul direc­torilor, avâ­ndu-se în vedere uzanţele generale şi termenul obişnuit de vali­ditate; în vederea acestor scăderi, nici un post­ nu va fi considerat ca ne­încasat în decursul unei perioade mai lungi decât aceea fixată de regula­mente. Pentru ca o bancă asigurată să aibă dreptul de a scădea un post special neîncasat, atunci când i se determină baza de cotizare, trebue să păstreze actele justificate ca să se poată verifica corectitudinea scă­derii ce se reclamă. Declaraţiile certificate ce trebuesc remise Corporaţiei în virtutea para­grafelor 2, 3 și 4 ale acestei subdi­viziuni, vor fi făcute în forma şi vor conţine informaţiunile ce vor fi fixate de către consiliul de directori. Vărsămintele primelor cerute de la băncile asigurate conform paragrafe­lor 2, 3 și 4 ale acestei subdiviziuni vor fi efectuate în forma și la terme­nul sau termenele pe care le va fixa consiliul de directori. Aceste termene astfel fixate nu tre­bue să depăşească 60 zile de la com­­plertarea declaraţiei certificate care indică suma primei. In cazul înfiinţării unui fond de a­­jutor reciproc separat, conform sub­­diviziunei 1, consiliul directorilor poate fixa din timp în timp o prim­ă mai mică pentru perioadele ce vor fi stabilite de consiliul de directori și cari vor fi aplicabile numai băncilor mutuale de economie asigurate; cele­lalte dispoziţiuni ale acestui paragraf nu vor fi aplicabile băncilor din a­­ceast­ă categorie. Asigurarea fondurilor în­credinţate (trust funds) Fondurile deţinute cu un scop de­terminat (pentru garantarea unui contract, etc) de o bancă asigurată in calitate de mandatară, fie că fondu­rile sunt deţinute în depozitele ei, ori depuse în orice alt departament ori în altă bancă, vor fi asigurate până la o sumă ce nu va întrece suma de 5000 dolari pentru fiecare patrimoniu în depozit (trust estate). Atunci când fondurile sunt depuse de banca fi­duciară (fiduciary bank) la o altă bancă asigurată, acele fonduri vor fi asigurate în acelaș mod ca la banca fiduciară după felul patrimoniilor re­prezentate în depozit. Cu toate dis­­poziţiunile acestei secţiuni, această asigurare va fi separată de asigură­rile care acoperă alte depuneri ale proprietarilor unor asemenea fon­duri, ori acele ale beneficiarilor unor asemenea fonduri, ori acele ale bene­ficiarilor unor patrimonii în depozit. Totuşi, dacă banca fiduciară depu­ne oricare din acele fonduri pe care le deţine la alte bănci asigurate, su­ma astfel deţinută în depozit de că­tre alte bănci asigurate, nu va fi con­siderată,în vederea declaraţiei certi­ficate cerută conform paragrafelor 2, 3 sau 4 ale acestei subsecţiuni, ca angajamente de depozit ale băncii fi­duciare, ci vor fi considerate ca fiind angajamente de depozit ale băncii că­reia îi sunt încredinţate aceste fon­duri de către o bancă fiduciară. Con­siliul de directori va putea fixa pe cale de regulament modul în care numitele fonduri depuse vor trebui să fie indicate în declaraţii şi de­pozitate. Preluarea angajamente­lor de depuneri de către altă bancă Ori de câte ori angajamentele de depuneri ale unei bănci asigurate vor fi fost preluate de către o altă bancă sau bănci asigurate situaţia de asigurată a băncii ale cărei an­gajamente sunt astfel preluate, va încetă la data primirii de către Cor­poraţie a probei pe care ea o va crede suficientă în legătură cu o a­­semenea preluare; această încetare va avea aceeaşi urmare ca şi când situaţia ei de bancă asigurată ar fi încetat la data fixată prin decizia consiliului de directori, conform pro­cedurii de la paragraful (1) al acestei subsecțiuni.___________________ (Continuare în pag. 4-a) 1 Anul acesta ser­iţi cu tocul cel mai perfecţionat din lume Formă distinsă—culmea perfecţiunii, către care tind toate tocurile, a atins’o Parker Vacumatic—­ultimu­l şi cel mai distins stylon pe care Parker l-a creat vreodată. Peniţa lui ca o bijuterie, mare, cu scrisul lin, are vârful din iridium pur. Fiecare mărime de toc se găseşte cu şapte feluri de peniţe de diferite grosimi, cu vârful reversibil, toate garantate pentru 35 ani. Nici un fel de scris nu poate deteriora aceste peniţe, potrivite oricărui scris. Cu totul diferit de celelalte tocuri prin încărcătorul lui patentat “Diaphragm” (încarcă în 8-10 secunde). Aparte prin materialul lui laminat cu sidef. Priviţi şi încercaţi acest joc modern la orice librărie de prim rang. irvifânCă-ytecc afong&ted­ naMtzc... c&zt cel mai fen (UiA -ft­c/UeCiuMt...- (jpA­ ... d£5a*U.. t&frla m­ediut­airker *Vacumatic MECANISMUL GARANTAT PERFECT De vânzare la toate Librăriile ti Papetăriile bine asortate ti magazine de specialitate TOCURI REZERVOARE! Lei MM — MM CREIOANE 1 Lei MM « MM întrebuințat) .egm­ill. tAKKK­ QUI­NR, vermnaln ul tra­fluMâ Reprezentant ti depozitat general pentru Româniai MAX GRUNDHAND, BUCURESTI I, CALEA VICTORIEI NR. 411 PASAJUL ROMAN Toata cantitatea CERNEALĂ vizibilă Conţine zol% mai multa cerneala ietac FAIMOASELE DUOFOLD Titularul Brevetului Regal Român No. 18924 având titlul: „Pro­cedeu şi dispozitiv pentru fabricaţiunea mecanică de sticlă în mai multe straturi, mai ales sticlă dublată”, în dorinţa de a asigura exploatarea acestui brevet în ţară, îl o­­feră d-lor industriaşi, financiari, etc. fiind dispusă să-l cesioneze să­ vândă sau să acorde licenţe de fabricaţiune în scopul de mai sus. Pentru orice informaţiuni de ordin tehnic a se adresa d­lul Dipl. Ing. T Akerman, Consultant în Proprietate Industrială (Brevete de invenţiune) Bu­cureşti I, str Progresului 17 telefon 3.30.91. Convocarea experţilor economici ai Micei înţelegeri (Continuare din pagina I-a) după unele informaţiuni, Cehos­lovacia. Acestei ţări i se va în­lesni eliberarea exportului de sub restricţiunile greoaie ale clearingului cu Statele cumpă­rătoare şi i se va uşura de a­­semenea recâştigarea poziţiilor pe care exportul cehoslovac le deţine în Balcani şi le pierduse în ultimul timp. După aceleaşi informaţiuni, rezultă că s-ar fi găsit şi formu­la technică financiară pentru e­­liberarea exportului cehoslovac de obiecţiunile clearing-ului. A­­cest fapt nou e menit să consti­tuie o încurajare importantă pen­tru economia cehoslovacă şi să întărească poziţia de rezistenţă politică a guvernului din Praga. Pentru buna reuşită a aces­tui plan, Cehoslovacia are ne­voie însă şi de sprijinul efec­tiv al celorlalte două ţări din Mica înţelegere. lată de ce se crede că în Consilis­­ de la Split se va aduce în discuţie întreaga problemă a exportului cehoslo­vac. Desigur, va fi greu să se facă concesiuni directe mărfuri­lor industriale cehoslovace în statele care au industrii proprii. Sprijinul acesta se va referi mai mult la Statele obişnuite cum­părătoare, în sensul de a se asigura o colaborare pe aceste pieţe. Mărfurile în transit, trans­porturile pe Dunăre, în sfârşit toate mijloacele de înlesnire ale exportului cehoslovac vor fi cercetate cu atenţiune pentru buna reuşită a planului. De­sigur, că în schimbul a­­cestor avantaj­ii vor trebui ofe­rite Iugoslaviei şi României compensaţii importante. Punc­­tul acesta de vedere va fi sus­ţinut de reprezentanţii celor două state în Consiliul de la Split. Cehoslovacia e organiza­tă încă de mai mult timp pentru export. In aproape toate pie­ţele lumei există reprezentan­ţe comerciale foarte active şi a­­genţi de propagandă oficiali şi particulari. In măsura în care interesele cehe nu vor fi atinse, toţi a­­ceşti reprezentanţi vor fi puşi la dispoziţia celorlalte două ţări din Mica înţelegere pentru a le înlesni expansiunea comercială. In afară de aceasta va fi e­­xaminată o întreagă serie de for­mule noui de colaborare a ofi­ciilor de export din cele trei state pentru a se evita o concu­renţă şi a se ajunge la o raţio­nală distribuire a mărfurilor de export pe diversele pieţe stră­ine, bine­înţeles pentru acele mărfuri care sunt produse în statele respective. După cum se vede, Consiliul economic al Micei înţelegeri va avea să studieze probleme din cele mai importante, toate de un mare interes practic. « Şcoala practică de manufactură Absolvenţii şi absolventele Şcoa­­lelor practice de comerţ care do­resc să urmeze cursurile superioa­re şi în special şcoala de manu­factură, pentru a deveni negu­stori, cu ajutorul material şi mo­ral al Camerii de industrie şi co­merţ, al Băncii Naţionale şi al Comitetului de fruntaşi negustori, sunt invitaţi să se prezinte de ur­genţă la Camerele de comerţ din Bucureşti, în orice zi de lucru, pentru a primi lămuriri şi a se înscrie la cursurile care vor începe toamna aceasta.

Next