Argus, octombrie 1938 (Anul 28, nr. 7642-7668)

1938-10-01 / nr. 7642

ANUL XXVIII No. 7642 PAGIN NOUL MODEL Ford 8 CILINDRI* Raf București, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 ABONAMENTE In ţară In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ 3 lei in ţară—6 lei in străinătate Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondator: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI ŞI FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU Telefon 3.05.44 Sâmbătă 1 Oct. 1938­­; NOUL MODEL ii Ford 8­aaa Raf **** Bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64, 217.45 ml PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS- S. A. înscris sub No. 203 Trib Ilfov ” FLOAREA DE MĂRICINIŞ Sarcina negociatorilor de­­ la Muenchen e grea, dar nu de neîn­vins. Ei trebue să deslege cât mai grav,­nie ceea ce se numeşte azi proble­ma cehoslovacă. Adică, între inter­­pretarea dată de d. Hitler înţelege­­rea din Berchtesgaden şi interpreta­­rea d.lui Beneş, ei trebue să găsea­­scă putinţa de a împlini, în felul cel mai drept, proiectul de despărţire a ţinuturilor sudete de teritoriul sta­­tului cehoslovac,­­ proiect propus de d. Hitler, sprijinit de Franţa şi de Anglia, şi primit de guvernul d-lui Beneş. Suntem în măsură, după date ofi­­cioase, să cunoaştem deosebirea din­tre planul primit de guvernul ceh şi cel din urmă memoriu-ultimatum al d-lui Hitler. Iată cele mai însemnate puncte în discuţie: 1. PLANUL FRANCO - ENGLEZ PREVEDE: Alipirea de Reich a ţi­nuturilor cu mai mult de 50 la sută sudeţi, după ce o comisie internaţio­nală, cuprinzând şi un cehoslovac, va delimita aceste ţinuturi. MEMORIUL GERMAN CERE: Ali­pirea provizorie, la 1 Octombrie a u­­nui teritoriu hotărât în mod unila­­teral de Germania. Ocuparea, nu­­maidecât a acestui teritoriu de către trupele germane. 2. PLANUL franco-englez nu pre­­vede nici un plebiscit. MEMORIU cere un plebiscit du­pă ocupaţie. Acest plebiscit va ho­tărî în mod definitiv noile graniţe. Armatele germane se vor retrage în timpul plebiscitului, poliţia însă va trebui să rămâie, deoarece nu sunt prevăzute alte măsuri de pază. In a­­semenea împrejurări cehii se tem de obişnuitele metode ale „Gestapo“­­ului. 3. PLANUL franco-englez prevede o garanţie internaţională pentru noile hotare ale teritoriului cehoslovac. MEMORIUL nu pomeneşte de nici o garanţie internaţională, şi lasă Germania liberă să-şi hotărască ati­tudinea faţă de pretenţiile altor State vecine. 4. PLANUL franco-englez prevede că înainte de orice despărţire şi ali­pire, părţile în cauză vor avea tim­­pul să negocieze între ele aranja­­mentele necesare. MEMORIUL cere, ca în urma unui război victorios, să fie evacuate şi predate fără negocieri, fortificaţiile, industriile, armele, materialul de cale ferată şi tot ce se află în ţi­nuturile sudete. Aceste condiţii, care îndreptăţesc: rezistenţa cehoslovacă, sprijinită de astă dată de Anglia şi de Franţa sunt ce e drept, modificate în parte, de lămuririle pe care d. Hitler le-a dat în scris d.lui Chamberlain, şi pe care le publicăm în corpul ziarului. D. Hitler arată că plebiscitul care trebue să hotărască şi­aniţele defi­nitive ale Cehoslovaciei se va face în condiţiile juridice „care şi-au făcut dovada în basinul Saar“. (In discur­­sul său la Radio, Führer-ul a propus ca in timpul alegerilor, poliţia bri­tanică să asigure ordinea în ţinutu­rile sudete). D. Hitler mai declară că „respinge categoric orice atingere a regiunei cehoslovace şi că e dispus să-şi asu­me o garanţie formală pentru noua Cehoslovacie“ E drept că această garanţie, potrivit prevederilor din memoriu, atârna în parte de satis­­facerea celorlalţi vecini. Fireşte, cu toate aceste lămuriri, teza germană e încă departe de li­­nia pe care rezistă poporul cehoslo­vac, iar sarcina negociatorilor e şi rămâne anevoioasă. Totuşi ţinem să constatăm că asu­­pra celor două principii de căpete­­nie, care hotărăsc întreaga proble­mă, înţelegerea pare deplină: 1. Amândouă părţile au admis că ţinuturile din Cehoslovacia care cu­prind mai mult de 50 la sută sudeţi se vor alipi de Germania. 2. S’a admis, deasemeni, la Praga ca şi la Berlin, că stabilirea acestui procent, hotărâtor pentru tragerea noului hotar, se va face sub control internaţional, — fie printr’o comisie, cum vreau unii, fie printr'un plebis­cit, sub supravegherea poliţiei brita­nice, cum vor alţii. Deosebirile, care rămân, sunt da­torite mai ales grabei germane „de a pune în siguranţă populaţia su­­deta“. E uşor de a arăta, că datorit disciplinei şi a sângelui rece al câr­­muitorilor de la Praga, sudeţii nu au fost molestaţi decât atunci când s’au răsculat. Mai politic e însă de a ţine seama de încrederea d-lui Hitler în „măsurile de la Saar“ şi în poliţia britanică, şi de a grăbi ope­­raţiile de transfer aşezându-le sub oblăduirea unor miliţii internaţio­nale, care pot fi de folos nu numai în ziua când se trage noul hotar, dar mai ales atunci când o stăpâ­nire înlocueşte pe cealaltă, întemeiat pe aceste date şi fapte am crezut şi cred că de astă dată negocierile vor duce la bun sfârşit şi vor îngădui d-lui Chamberlain să culeagă din mărăciniş floarea pe care ne-a făgăduit-o. In ce priveşte garanţia interna­ţională, d. Chamberlain a declarat că nu a cerut Germaniei să ia parte la ea. Fireşte, o garanţie germană, ar desăvârşi opera. Garanţia excep­ţională a statelor apusene e însă în­destulătoare pentru a întări putinţa de viaţă de sine stătătoare a Ceho­slovaciei, şi pentru a întări împreu­nă cu siguranţa ei, siguranţa veci­­nilor,­­ a tuturor vecinilor ei, prieteni de azi sau de mâine. Şi astfel, având trebuincioasa gri­­jă pentru un stat vrednic şi folosi­­tor, negociatorii din München, cari râvnesc să ne îndrumeze spre stări mai bune, ar începe colaborarea lor printr'o faptă bună. Grigore Gafencu , N. R. —­­Articolul acesta scris înainte de publicarea comunica­tului de la Muenchen este con­firmat în totul de rezultatele BURSA FOARTE FERMA In şedinţa de ori joi di­mineaţă a Bursei Bucu­reşti ştirile liniştitoare cu privire la situaţia ex­ternă au avut ca urmare o înviorare a târgului de efecte şi acţiuni. Urcări mari s-au înre­gistrat la acţiuni. Astfel: Mica trece dela 1240 la 1360, Astra dela 220 la 920, Letea dela 850 la R­u steaua Română de­ la 315 la 350, Reşiţa dela 430 la 480, Banca Romă­nească dela 520 la 545, Creditul Minier dela 240 la 260, S. T. B. dela 1080 la 1120. In ce priveşte valorile cu dobândă fixă au inre- 9/strat şi ele urcări va­riind între o pătrime şi un punct. După închiderea bursei târgul a fost puţin mai calm în aşteptarea unor ştiri mai precise din strai­nătate. In târgul liber de după amiază, buna dispozitiune s-a menţinut înregistrând urcări de circa 10—20 de puncte. Astra Română a cotat 920, S. T. B. 1140 şi Ban­ca Românească 555. PIAŢA Scrisorile de garan­ţie ale furnizorilor statului Pentru a uşura îndeplinirea for­melor cerute de lege şi a înlătura în acelaşi timp eventuale pagube pe care le-ar putea suferi statul când primeşte din partea furnizo­rilor săi scrisori de garanţie acor­date lor de bănci, ministerul de fi­nanţe studiază stabilirea unor noui condiţii de eliberare a scrisorilor de garanţie. După toate probabilită­ţile, se va fixa un plafon după capacitatea aprecia­tă de minister a fiecărei bănci autorizată să elibe­reze asemenea scrisori. Deci, potrivit acestei măsuri, pe viitor băncile nu vor putea da scrisori de garanţie decât până la maximum valoarea pla­fonului ce i s-a fixat. Lichidarea arierate­lor din contravenţii vamale şi la legea alcoolului După cum se ştie la 1 Octombrie a. crt. expiră termenul până când con­tribuabilii care au de plată statului sume rezul­tate din contravenţii la legea vămilor sau la le­gea monopolului alcoolu­lui, pot beneficia de a­­vanta­jele acordate de le­gea lichidării arieratelor statului, întrucât pentru celelalte creanţe ale statului termenul de lichidare este până la 1 Aprilie a. crt. mi­nisterul de finanţe urmează să de­cidă astăzi dacă şi termenul pen­tru lichidarea creanţelor din con­travenţii vamale şi la legea alcoo­lului se prelungeşte sau nu şi el până la 1 Aprilie. Arbitrajul comer­cial In continuarea lucrărilor sate ori dupe amiază, s’a întrunit la minis­terul economiei naţionale, comi­­siunea pentru organizarea arbitra­jului comercial. Obligaţiile chiriaşi­­lor înainte de a plă­ti chiria Inspectoratul general financiar al Capitalei a­­trage din nou atenţia chi­riaşilor că sunt obligaţi conform legii, ca înainte de a plăti chiria cuveni­tă proprietarilor să se in­tereseze la percepţia res­pectivă dacă proprieta­­ra este în regulă cu pla­ta dărilor şi în caz con­trariu să depună la per­cepţie, în contul proprie­tarului, sumele ce-i dato­rează. Chiriaşii care nu se vor conforma acestei dispoziţiuni vor fi urmă­riți în averea lor perso­nală. Problema cehoslovacă Acordul de la Muenchen între Angin, Germania, Franţă şi Italia Teritoriul sudet cu toate lucrările de pe el în bună stare va fi ocupat de trupele germa­ne dela 1 la 10 Octombrie Eliberarea ger­manilor sudeţi închişi pentru delicte politice MUENCHEN, 29 (Baior). — La sfârşitul conversaţiilor celor patru puteri s’a dat publicităţii următorul comunicat: „Negocierile începute joi la amiază de şefii guvernelor german, ita­lan, francez şi britanic s’au terminat astăseară. Decizunile au fost comunicate imediat guvernului ceh. Acordul contractat la 29 Septembrie 1938 la Muenchen între Germa­nia, Marea Britanie, Franţa şi Italia prevede: Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia, considerând cordul con­tractat în principiu cu privire la cesiunea teritoriului sudeto-german, au căzut de acord asupra condiţiilor şi modalităţilor următoare ale acestei cesiuni şi se declară individual responsabile pentru garantarea execu­tării acestui acord. Italia şi Germania vor garanta şi ele noule frontiere numai după ce se vor rezolva ce­­rerile Poloniei şi Ungariei Până la 1 Decembrie va trebui să se facă plebiscit comisiunea prevăzută prin acord se va compune din secretarul de stat la ministerul afacerilor străine al Reichului şi din ambasadorii englez, francez şi italian acreditaţi la Berlin. MUENCHEN 29 Septembrie 1938. Declaraţie adiţională Toate chestiunile rezultând din transferarea teritoriului ţin de com­petenţa comisiei internaţionale. MUENCHEN, 29 Septembrie 1938 O nouă conferinţă în patru se va întruni peste trei luni, dacă cererile Poloniei şi Ungariei nu au fost rezolvate Eliberarea imediată a materiilor prime din vămi Plata anticipată pentru mărfurile necesare apărării naţionale In urma unei conferin­ţe ţinută la ministerul a­­părării naţionale sub pre­şedinţia d-lui subsecretar de stat general Glatz la care a luat parte şi d. Gh. Leonte, secretar general al ministerului economiei naţionale s-a hotărât ca, avându-se în vedere ne­cesitatea satisfacerii ne­voilor de aprovizionare ale industriilor care lu­crează pentru armată să­ se dispună de către Direc­ţia Reglementării comer­ţului exterior eliberarea imediată a tuturor mate­riilor prime aflătoare în vămi. Pentru îndeplinirea for­melor Direcţia Reglemen­tării Comerţului Exterior va începe, pe baza cereri­lor industriilor interesa­te însoţite de certificatul vamal respectiv, elibera­rea neîntârziată a autori­zaţiilor de import. In ce priveşte condiţii­­i­le de import al materiilor­ prime trebuincioase îm­plinirii noului program de înzestrare a armatei s-a hotărât ca, Banca Na­­ţionlă să dispună plata anticipată a cantităţilor angajate de către indu­striile care au contracte cu ministerul apărării ira­ţionale pentru ca livră­­rile de materii prime să se poată, face de îndată şi executarea programului fie înzestrare să nu sufe­re nici o întârziere. Importantele hotărâri de mai sus vor fi date pu­blicităţii sub forma unei decizii ministeriale a mi­nisterului economiei na­ţionale care va apărea azi în „Monitorul Oficial“ Plata anticipată pentru mărfurile necesare apărării naționale EVACUAREA ÎNCEPE LA 1 OCTOMBRIE 1) Evacuarea începe la 1 Octombrie. 2) Marea Britanie, Franţa şi Italia se pun de acord aspra faptului că evacuarea va fi efectuată până la 10 Octombrie şi în special fără distrugerea niciunui uvragiu. Guvernul cehoslovac asumă răs­punderea că evacuarea este efectuată fără distru­gerea avragiilor citate. 3) Modalităţile evacuării vor fi fixate în deta­liu de o comisiune internaţională compusă din re­prezentanţii Germaniei, Marei Britanii, Franţei, Italiei şi Cehoslovaciei. 4) Ocuparea pe etape a regiunii germane de către trupele germane va începe la 1 Octombrie. Cele patru sectoare indicate pe harta anexată vor fi ocupate de trupele germane în ordinea ur­mătoare: — sectorul No. 1 va fi ocupat la 1 şi 2 Octombrie; — sectorul No. 2 la 2 şi la 3 Octombrie; — sectorul No. 3 la 3, 4 şi 5 Octombrie; — sectorul No. 4 la 6 şi 7 Oct­ombrie. Celelalte regiuni germane vor fi fixate imediat de comisiunea inte­rnațională amintită și ocupate până la 10 Octombrie. UNDE SE VA FACE PLEBISCIT 5. Comisiunea internaţională menţionată în paragraful 3 va fixa regiunile în cari se va proceda la plebiscit. Aceste regiuni vor fi ocu­pate de formaţiuni internaţionale până după plebiscit. Această comi­siune va fixa deasemeni şi modalităţile plebiscitului, care vor fi bazate pe modalităţile plebiscitului din Saar. Comisiunea va fixa deasemeni data plebiscitului, această dată nu va putea totuşi fi fixată ulterior sfârşitului lunei Noembrie. 6. Demarcarea definitivă a frontierelor va fi efectuată de comisiunea internaţională. Această comisiune are dreptul de a recomanda în ca­zuri excepţionale determinate, celor patru puteri, modificări de mică importanţă la prescripţiile etnografice referitoare la zonele transferate fără plebiscit. 7. Se prevede un drept de opţiune pentru intrarea şi ieşirea lo­cuitorilor din regiunile cedate. Această opţiune trebue să fie efec­tuată în termen de şase luni, începând de la încheierea acestui a­­cord. O comisiune germano-cehoslovacă va reglementa detaliile op­­ţiunei, va examina procedura pentru schimbul populaţiei şi va regle­menta chestiunile decurgând din acest schimb. 8. Guvernul cehoslovac va licenţia în termen de patru săptămâni pe toţi germanii sudeţi care o doresc, din unităţile sale militare şi poliţieneşti. Guvernul cehoslovac va pune în libertate în termen de patru săptămâni pe toţi sudeţii germani care ispăşesc pedepse pen­tru delicte politice. MUENCHEN, 29 Septembrie 1935 Declaraţie adiţională Şefii guvernelor celor patru puteri declară că problema minorită­ţilor poloneză şi ungară din Cehoslovacia va constitui obiectul unei noui conferinţe a şefilor de guverne ale celor patru puteri, în cazul când guvernele interesate nu vor fi căzut de acord până în termen de trei luni. MUENCHEN, 29 Septembrie 1938 Declaraţie adiţională Guvernele britanic şi francez au semnat acor­dul citat mai sus pe baza că ele îşi menţin oferta conţinută în paragraful 6 al propunerilor anglo­­franceze din 19 Septembrie, cu privire la o garan­ţie internaţională a frontierelor statului cehoslo­vac contra unui atac neprovocat. INDATA CE CHESTIUNEA MINORITĂŢILOR POLONEZA SI UNGARA VA FI SOLUŢIONATĂ, GERMANIA SI ITALIA VOR DA SI ELE GARAN­TIE CEHOSLOVACIEI. MUENCHEN, 29 Septembrie 1938 Declaraţie adiţională Cei patru şefi de guverne au căzut de acord asupra faptului că Prin Cehoslovacia mobilizată Impresiile unui corespondent ocazional Am părăsit aeroportul din Cluj. Pasageri puţini. Câţiva tineri se duc în Cehoslovacia să se prezinte la unităţile unde sunt mobilizaţi. Sburăm la 500 de metri şi câmpia paşnică se întinde sub noi. După o jumătate de oră de sbor vedem râul Tissa. Căutam cu ochii tunuri, armată, şanţuri, mitraliere. Nu se vede nimic. Tisa îşi scurge majestos apele în albia-i plină şi râul nu ţine seamă de gâlcevele omenirii. Sub noi se vede podul care uneşte între Hal­­m­ei şi Kralovo nad Tisson cele două ţări aliate. Avionul sboară cu o viteză de peste 350 km. pe oră spre Uzhorod, primul po­pas în Cehoslovacia, sub arme. Dup­ă 30 minute de sbor sosim acolo. Căpitanul aeroportului, mo­bilizat pe loc, ne primeşte cu prie­­tenia-i obişnuită; formalităţile de poliţie şi cele vamale se îndepli­nesc mai rapid ca în timpuri nor­male. Funcţionarii sunt grăbiţi să-şi împlinească îndatoririle, ca să ne ceară apoi veşti dela noi. Sunt de-abia 8 ore de când s’a decretat mobilizarea. La Uz­horod ea a fost dată publicului spre cunoştinţă pe la ora 1 de noapte. In satele de prin prejur vestea a mai zăbovit. La 2 de noapte au început să sosească mo­bilizaţii la cazărmi. Grupuri de cetăţeni străbăteau întunericul nop­ţii, îndreptându-se spre centrele de mobilizare. In curând au în­ceput să vie şi oameni din îm­prejurimi. Muncitorii din fabrici, săteni, muncitori agricoli au ple­cat cum se găseau spre oraş. La ora 6 de dimineaţă Uzhorodul a fost plin de bărbaţi veniţi să lupte pentru patrie. Rutenii din partea locului, toţi fără deosebire, n’au aşteptat ordine de chemare. A fost destul ca vestea mobilizării să se răspândească şi ei au fost gata la datorie. La ora 7 de dimineaţă au început să plece trenurile tixite de soldaţi gata echipaţi, îndreptân­du-se spre hotare. Mobilizarea s-a făcut în con­diţii excepţionale. Disciplina şi spiritul de organizare au fost la înălţime, încă în cursul nopţii ca­zărmile au fost golite de trupă ca să facă loc rezerviştilor. Dimi­neaţa şcolile erau gata pregătite ca să primească mobilizaţii. Comandantul mitor al aeropor­tului ne-a întrebat, — întrebare care e pe buzele tuturor cehoslo­vacilor: Entuziasmul aşezat şi demn al tuturor din jurul nostru e înălţă­tor. La Uzhorod vin pasageri noui, voluntari cari se duc la Praha. Intre ei, doi proprietari din re­giune, trecuţi de 50 de ani, vor să se prezinte neîntârziat la mi­nisterul apărării naţionale, ca să poată lupta şi ei pentru Cehoslo­vacia. Popasul la Uzhorod a fost prea scurt ca să culegem amănunte. A fost însă destul de lung ca să ne convingem de starea de spirit excelentă ce domnește în această parte a republicii vecine. De la aeroportul Uzhorod ne-am­ îndreptat spre Pustiani, a doua escală de pe teritoriul cehoslovac,­­ a liniei aer­ene București — Praga. Din văzduh am putut vedea miş­cările de trupe. Şoselele pline de convoaie de­­ tren militar. Cai duşi la rechiziţie sau respinşi, se încrucişeau. Au­tomobile destul de numeroase mai circulă pe şosele. Trenurile militare­­ se disting perfect de cele ce duc pe mobilizaţi la centrele de recru­tare.­­ ■ Cele din urmă sunt tixite şi se , văd bine din avion. Oamenii stau pe scări, platforme şi oriunde au găsit loc. Mişcarea pe liniile de cale ferată e deosebită, trenurile se gonesc unul pe celalt. In avion călătorii discută cu a­­prindere veştile prinse din văzduh­ de radio-telegrafistul avionului. Fie­care dintre cei opt bărbaţi, tresare în dorinţa de a se pune în ser­viciul patriei.­­ ’­­ 1 Stewerdess a avionului, d-ra Hel­­lrowa, îmi traduce ştirile. Şi dânsa va merge, când va fi nevoie, s­ă-şi­­ slujească ţara. In penumbra carlin­­gei avionului, se cristalizează voinţa de eroism şi sacrificiu a femeii şi a bărbaţilor care aşteaptă cu nerăbdare s­ă-şi dovedească patrio­tismul. In amurg de soare sosim la Pustiani. Aeroportul e gol. Nu putem sbura înainte. Deocamdată ne oprim aci. _ ■ Mobilizarea a adus în sfârşit descătuşarea spiritelor. Cehoslova­cia întreagă răsuflă liberată. A­ ’ păsarea grea, ce împiedica po- •. porul cehoslovac să se apere, a ■ fost dată la o parte. Mobilizarea a îngăduit verifica­rea unităţii naţionale a tuturor po-­­ poarelor ce locuiesc această re­publică. La apelul preşedintelui, toată lumea: slovaci, nemţi, un­guri, ruteni, din Rusia subcarpa­tică, toată omenirea aceasta, care de 20 de ani beneficiază de bine­facerile unui regim de libertate, drept şi nepărtinitor faţă de toţi cetăţenii săi, a răspuns cu acea minunată şi conştientă demnitate, pe care n’au contenit s’o laude toţi cei ce cunosc poporul vecin.

Next