Argus, noiembrie 1938 (Anul 28, nr. 7669-7693)

1938-11-02 / nr. 7669

i ANUL XXVIII No. 7669 6 PAGINI : NOUL MODEL ITorc|LM2E Rafuji București, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 21T.45 ABONAMENTE In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 M 3 luni 800 M 3 lei In fără—6 lei In străinătate * ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondator: S. PAUKER și H. F. VALENTIN BIROURILE: București, Str. Constantin Mille No. 15 INDUSTRIEI Sl FINANTE! Director: GRIGORE GAFENCU Telefon 3.05.44 Miercuri 2 Noem. 19­38 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului si la toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS” S. A. Inseris sub No 203 Trib Ilfov In țară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ Relaţiile economice intre Germania şi România Sosirea la Bucureşti a unei dele­­gaţii economice germane, sub price­puta conducere a d-lui Clodius, şe­ful secţiei economice din ministerul de externe,­din Berlin, nu e un fapt neaşteptat. Tratatul de comerţ, ger­­mano-român, din 23 Martie 1935, prevede întruniri de „comisiuni gu­vernamentale“, numite de cele două ţâri, pentru a împrospăta condiţiile schimbului comercial şi pentru a „armoniza nevoile exportului ro­mânesc cu putinţa livrărilor indu­striale germane“. Dealtfel, orice încercare de a în­­lesni raporturile economice între România şi Germania, nu poate fi un fapt neaşteptat. E o tradiţie în­tre cele două tari, consfinţită prin timp şi rezultatele bune, de schimb de mărfuri, de muncă, de capital. Acest schimb a atins, şi după răz­boi, cifre însemnate. In 1930, „volumul comercial“ era de 377 milioane de „Reichsmark“. In urma crizei economice generale,­­ a­­ceastă cifră s’a coborât la 92 milioa­­ne R. M., in 1933. S’a ridicat din nou în 1937, la 308 milioane R. M. Și cercurile economice germane sunt convinse, că dată fiind „structura complementară“ a celor două ţări, se poate a­junge, prin noui stră­­duinţi, la rezulte şi mai însemna­­te. In nădejdea că aceste prevederi îmbucurătoare se vor putea împlini, potrivit intereselor celor două state, vom urmări cu toată simpatia ne­gocierile ce încep azi la Bucureşti. Cunoaştem stăruinţa, priceperea şi energia cu care germanii, în­deo­­sebi în împrejurările de azi, urmă­resc grabnica dezvoltare a comerţu­lui lor în „Sud-Estul“ european. Ştim din chiar declaraţiile d-lui Funk, ministrul gospodăriei Reichu­­lui, că Germania, mândră de „rezis­tenţa“ ei economică în vremi de cri­ză, socoteşte că ar putea întinde a­­ceastă putere de rezistenţă şi în ţă­rile de care se leagă pe tărâm co­­mercial. Şi fără să ne ascundem greutăţile ce se ridică in calea in­tenţiilor celor mai bune, în vremea când tot felul de restricţii stânje­nesc schimbul de bunuri şi mai ales libera circulaţie a capitalului, am fi cei dintâi fericiţi, dacă am putea mări volumul comerţului nostru cu toate statele străine, printr’o cât mai însemnată înviorare a schimbu­rilor noastre cu Germania. S’au întâmplat, în zilele din ur­­mă, unele fapte, care ne par deose­bit de prielnice pentru o sinceră străduinţă de normalizare a legătu­rilor economice. La Roma, miniştrii de externe ai Germaniei şi Italiei, după un schimb de vederi, urmărit cu interes de ţara noastră, fiindcă privea dez­legarea unor probleme din nemijlo­cita noastră vecinătate, au ajuns, pare-se, şi la încheierea că cele două puteri ale „axei“ doresc „o colabo­rare cu marile democraţii apusene“ şi că, „în chestiunea înarmărilor, Berlinul şi Roma, sunt favorabile unui acord cu Franţa şi Anglia, pentru lib­­rarea înarmărilor pe o bază acceptabilă pentru toate ţări­le răsăritene“. Rămâne să vedem dacă „o bază acceptabilă“ va fi şi primită. Voin­ţa ţărilor apusene de a se întări şi putinţa lor de înarmare, sunt azi a­­tât de mari, încât limitarea înarmă­rilor nu e lucru uşor. Totuşi, faptul că d. Chamberlain se gândeşte şi el la un proiect de „limitare“ şi faptul că d. Daladier a vorbit la Marsilia cum a vorbit, după ce a cunoscut părerile pe care d. Hitler le-a împărtăşit la plecare, d-lui Francois Poncet, fostul amba­­sador francez la Berlin, ne îngădue să nădăjduim că sunt putinţi de în­ţelegere pe „frontul de vest“. Şi înţe­legere acolo, am arătat-o nu odată, înseamnă înţelegere pretutindeni, înseamnă, mai ales, putinţa unei NORMALIZĂRI REALE a vieţii e­­con­om­ice internaţionale. Stările războinice cer „gospodării de război“. Statele să izolează in „spaţii economice închise“. Tot ce muncesc, tot ce produc, tot ce tri­met sau cer de peste graniţă, slu­jeşte scopului războinic. Şi astfel starea de nelinişte politică duce la nelinişte şi război economic. Sunt economişti germani, — îi cu­noaştem, avem dealtfel şi noi pe „economiştii“ noştri — cari s’au obişnuit cu răul şi ar vrea să-l aşe­­ze, drept o stare normală, la temelia prefacerilor viitoare. Noi însă ne amintim de legăturile pe care le-am avut odată, în vremi de pace, cu Germania, purtătoare de cuvânt a capitalului apusean şi a economiei mondiale. Şi ne dăm seama cât s’ar înlesni relaţiile viitoare, fiindcă s’ar po­trivi cu toate interesele noastre de viaţă, cuprinse în cadrul Intereselor generale — dacă am scăpa de grija „gospodăriilor de război“ şi a „spa­ţiilor închise“! Grigore Gafencu ECONOMIA Nici o pagină din calendar, in afară de cele cari consacră ma­rile evenimente naţionale, n’ar merita o pagină mai roşie de sărbătoare c.. ziua economiei. Nu numai pentru că, cum bine a spus De Levis, „economia este fiica ordinei şi a stăruinţei”, ci şi pentru că singură economia poate asigura continuitatea şi propăşirea economiei naţionale. Un om econom este, prin defi­niţie, un om muncitor. Numai cine ştie cât de greu se agoni­seşte banul, ştie să-l şi păstreze. Iar deţinătorul de economii prin muncă, este un om de ordine. Din rândul lor se compun echi­pele de constructori. Un om care are ce să piardă cu greu se lasă ademenit de şoapte amăgi­toare. Iată, de ce, îndemnul lu­i?E­conomie nu este numai un gir de prosperitate economică, ci şi o garanţie de ordine socială. Dar, economia nu este numai o virtute folositoare colectivităţii. Individul econom este primul său beneficiar. Banul adunat din greu face, până la urmă, viaţa mai uşoară. Pentru el, şi pentru cei din jurul său. Economia este o primă de viaţă bună. La Bruyère defineşte astfel e­­conomia: „Economia este mijlo­cia între sgârcenie şi risipă, o mijlocie care trebue bine ţinută, spre a nu se apropia de sgârce­nie, care îi este rudă apropiată”. „Urâcioasa sgârcenie şi nebu­neasca risipă, temperată una prin cealaltă, nasc înţeleaptă e­­conomie. E o virtute care îşi trage rădăcinele din două pă­cate”. O asemenea virtute merită, fi­reşte, cât mai stimulată. Să în­­locueşti două păcate, deopotrivă de grave, printr’un fapt bun, nu e puţin lucru. Mai ales, într’o ţară ca a noastră, unde produc­ţia in desvoltare cere consum şi unde lipsa de capitaluri cere prea multe concesiuni în afară. Iată dece preţuim atât de mult sărbătoarea economiei, dece u­­răm ca toate îndemnurile ofi­cialității şi ale Caselor de econo­mie să găsească ecou în toate straturile. Siria şi Libanul institue un regim special de import pentru cheresteaua românească Regimul compensaţiilor pentru cherestea GALAT* 31. — Exporta­torii de cherestea din lo­calitate sunt alarmaţi de hotărârea, pe care ar fi luat-o guvernul din state­le Levantului, de sub man­dat francez, de a introdu­ce sistemul compensaţii­lor în schimburile comer­ciale cu România. De altă parte petroli­ştii, şi-au exprimat şi ei mirarea faţă cu o aseme­nea deciziune care ar atin­ge interesele exportului nostru. Chestiunea prezintă destulă im­portanţă, întrucât după ultimele statistici asupra comerţului exte­rior, se constată că printre statele care prezintă importante exceden­te în balanţa comercială cu Româ­nia, tarile Levantului francez, res­pectiv Syria şi Libanul, ocupă un loc de frunte. Intr’adevăr, în opt luni de zile excedentul balanţei cu aceste ţări a atins 374 milioane lei, în devize libere şi forte. Dealtfel, aceste pieţe constitue debuşee noi, susceptibile de a fi încă dezvoltate şi care au mare interes pentru produsele noa­stre de export. Iată de ce a produs mirare şi ştirea că guvernul local ar fi luat o hotărâre în sensul in­stituirii unui soi de clearing cu Ro­mânia. In realitate cele două ţări au ele interesul în primul rând de a cum­păra de la noi, unde găsesc conve­nienţă mare de preţuri, ţinând sea­ma că alte ţări producătoare de petrol şi lemn nu există în apro­piere. Iracul n’a ajuns încă să apro­vizioneze Orientul apropiat cu pe­trolul din zăcămintele sale. Fără îndoială, că de îndată ce se vor resimţi primele urmări ale unei asemenea hotărâri, guvernul local va trebui să revină, întrucât cea mai mare parte din aprovizionări se făcea din România în cele mai bune condiţiuni. Exportatorii noştri îşi exprimă însă nemulţumirea în primul rând asupra faptului că nu li s’a dat vre-o înştiinţare prealabilă şi deci hotărârea de a institui un clearing echivalează cu o blocare de sume. O asemenea blocare nu are nici un temeiu legal, întrucât după afirma­ţiile exportatorilor cunoscători ai situaţiei de pe aceste pieţe orien­tale, Syria şi Libanul sunt state sub mandat, ori art. 11 al manda­tului încredinţat de Soc. Naţiunilor spune limpede: „Nu va fi impus în Syria şi Liban nici un tratament prefe­renţial între mărfurile origina­re sau cu destinaţia către unul din statele amintite (membri ai Soc. Naţiunilor). Va fi în condiţii echitabile, libertate de tranzit prin aceste teritorii”. Cum până acum n’a intervenit nici un fel de schimbare juridică în guvernarea celor două state, insti­tuirea unui regim special pentru o anume categorie de mărfuri nu are nici un înţeles. De altfel importatorii, au sezizat autorităţile noastre de importanţa chestiunii cerând să se facă inter­venţiile necesare pentru a se re­stabili situaţia de până acum. Din partea ţării noastre, nu este nici un fel de rea voinţă. România ar cumpăra din cele două state mai mult pentru ca balanţa comer­cială să se apropie de echilibru. A­­devărul e însă că cele două ţărişoare sunt mai mult cumpărătoare decât vânzătoare şi balanţa lor com­er­cială prezintă un export de 820 milioane franci francezi şi un im­port de aproape 1 miliard 400 mi­lioane franci francezi. Aceasta în­semnează că ele cumpără­ din străi­nătate maii mult decât vând şi du­pă datele ce ne-au fost furnizate de exportatorii interesaţi se con­stată de pildă că Franţa vinde de două ori mai mult decât cumpără, Germania de cinci ori, Belgia de patru zeci de ori, Anglia de patru ori, Indiile de şapte sute de ori, Japonia de două zeci de ori, Elve­ţia de o sută două zeci de ori şi aşa mai departe. Cu toate acestea cu nici una din (Continuare în pag. 3-a) Miitorul regim al firmelor Grave sancţiuni pentru negustorii clandestini, înainte de autorizare se va judeca folosul şi rostul nouilor întreprinderi CUM SE VOR DA AUTORIZAŢIILE Noua lege a firmelor are de scop, după cum am arătat, îm­bunătăţirea moravurilor în lu­mea comercială. Dorinţa d-lui Mitiţă Constantinescu, ministrul economiei naţionale, e să înles­nească accesul în negustorie a elementelor româneşti, iar, pe de altă parte, să se oprească intra­rea elementelor care nu prezintă destule garanţi de seriozitate. Am arătat, în numărul trecut, ce condiţii trebue să îndepli­nească cineva pentru a-şi putea înscrie o firmă. Suntem în mă­sură să dăm, în cele ce urmează, o nouă serie de informaţii. Actele cerute Pentru a putea face comerţ, întreprinzătorul va trebui să ob­­ţie o autorizaţie. Cererea de au­torizare va fi adresată Camerii de comerţ şi industrie respective, împreună cu actele cerute de le­ge şi anume: un certificat eliberat de cazie­rul judiciar din care să reiasă că solicitantul nu a avut nici un fel de condamnare infamantă; un certificat eliberat de Ca­mera de comerţ din care să re­iasă că solicitantul a făcut de­stulă practică în domeniul în ca­re vrea să activeze, un certificat din care să reiasă care a fost moralitatea solicitan­tului și activitatea lui, atunci când a mai făcut comerț cu fir­mă înscrisă. Deosebit de aceste acte soli­citantul va trebui să dovedească îndeplinirea tuturor condiţiilor cerute de lege şi cam­ într-o oare­care măsură, se cer şi astăzi de unele camere de comerţ, ia lucrare ministerului economiei naţionale, spre a decide dacă e locul să fie trimisă comisiei spe­ciale. Comisia specială Dacă, însă, comisarul guvernu­lui îşi însuşeşte avizul Camerei de comerţ, atunci cererea se va trimite spre deslegare unei co­misii speciale, compusă dintr'un preşedinte, care va trebui, obli­gatoriu, să fie consilier la Curtea de apel sau preşedinte al tribu­nalului din localitate, un repre­zentant al Camerelor de comerţ din ţinut, un reprezentant al a­­sociaţiilor profesionale, şi un re­prezentant al ministerului eco­nomiei naţionale. Hotărârea acestei comisii spe­ciale va putea fi atacată numai cu recurs. Plasarea personalului în întreprinderi Eri, la ora 11 a­­m., s’a întrunit la ministerul muncii comisiunea in­stituită pentru studiul anteproectu­­lui de lege pentru organizarea pla­sării în întreprinderi. Comisiunea a fost prezidată de d. Penescu Kertsch delegatul Trm­unei generale a industriaşilor din Româ­nia (Ugir) şi s’a luat In discuţie pro­punerile făcute de către această a­­sociaţie. După aceia s’a hotărât să se in­­stitue încă două comisiuni* a) una compusă din delegaţii mi­nisterului muncii, ministerului inter­nelor şi prefecturei poliţiei Capita­lei, care să fixeze normele pentru plasarea personalului casnic. Aceas­tă comisie se va întruni la ministe­rul muncii. Miercuri 2 Noembrie a c., orele 4 juni. p. m. b) a doua comisiune va fi formată din delegaţii ministerului muncii şi ministerului agriculturii precum şi ai Uniunei camerelor de agricultură, pentru a stabili dispoziţiunile legate privind plasarea muncitorilor agri­­coli­ . Această comisiune va ţine şedinţa joi 3 Noembrie a. c., ora 5 p­­m. în localul ministerului muncii. Utilitatea întreprinderii După examinarea acte­lor depuse, Camerele de comerţ îşi vor da avizul asupra OPORTUNITĂŢII şi UTILITĂŢII întreprin­derii. Aceasta constitue marea inovaţie a legii. Până acum, dacă petiţio­narul îndeplinea condiţii­le cerute de lege, putea să-şi înscrie firma, ur­mând ca reuşita între­prinderii să dovedească dacă ea era viabilă şi da­că era oportună. Acum, insă se dă Camerelor de comerţ dreptul de a ju­deca această utilitate. Avizul Camerii de co­merţ va fi comunicat apoi comisarului guvernului care pe baza elementelor informative pe care le va Comisia care lucrează la întocmirea proectului a fixat sancţiuni foarte aspre pentru toţi acei ca­ri vor contraveni nouei legi pentru modificarea legii registrului comerţu­lui. Astfel, exercitarea co­merţului fără autorizaţie atrage după ea pedeapsă în amendă, şi închisoare. Clandestinismul va fi re­primat cu toată energia. Noul text al decretului dă această posibilitate. Precum am mai spus, toate dispoziţiile de mai sus se găsesc înscrise in proectul întocmit de comisia care lucrează la minis­terul economiei naţionale. Lucră­rile comisiei au fost înaintate spre studiere atât Uniunii Came­relor de comerţ cât şi unora din organizaţiile profesionale. După ce se va avea avizul lor, proectul împreună cu observa­ţiile făcute, vor fi înaintate d-lui ministru Mitiţă Constantinescu, căruia îi revine în întregime me­ritul de a fi hotărît modificarea legii pentru organizarea unui o­­ficiu al registrului comerţului, în scopul de a contribui la morali­zarea vieţii comerciale şi de a inlesni accesul elementului ro­mânesc, B. avea Işi va însuşi sau nu avizul. In acest din urmă caz, el va trimite întrea- Sancțiuni pentru contravenient* Citiţi în pagina 5­ ai înfiinţarea fişelor fiscale ale industri­ilor înfiinţate în ultimii 5 ani Inspectorii financiari speciali nu vor mai în­cheia proces© verbale de contravenţie Declaraţiile viti° cultorilor Viticultorii sunt obligaţi con­­form legii să facă declaraţii a­­supra recoltei (cantitativ) îna­inte de 31 Decembrie. America cumpără pe­trol mexican D. Fisher, preşedintele lui Argo­ril Company a anunţat că a încheiat un acord cu guvernul mexican pen- tru achiziţionarea întregului exce­dent al producţiei de petrol mexi­can, echivalând cu 200 milioane galloni pe an PIAŢA BURSA Şedinţa de început de săptămână a continuat să păstreze tendinţa de fermi­tate înregistrată în cursul săptămânii precedente. Toate valorile, atât rentele cât şi acţiunile, sunt în urcare. Urcarea mai sensibilă a fost la ren­tele externe. Stabilizarea câştigă 1 punct încheind la 62.30 iar desvolta­­rea progresează cu 1 punct şi 318 terminând la 6/ jun. La acţiuni, hârtiile Mica fac un salt frumos trecând dela 1380 la 1415, iar Astra Română câştigă 25 lei ter­minând şediuji la 930. S’au încheiat numeroase tranzacţii. Coroana cehă Coroana cehă a cotat ori 4.05— 4.06. Tendinţa slabă a coroanei se menţine. Compensaţiile Compensaţiile au fost susţi­nute. Au apărut însă ofertele mai numeroase. Cu 1420 lei s’a putut găsi cota de 30 la sută pentru im­porturi din orice ţară. Piaţa era mai însufleţită. Descentralizarea U­­girului S‘a alcătuit u­n proect de decret lege neutru des­centralizarea Uniunei ge­­nerale a industriaşilor pe branşe şi pe regiuni. Fie­care branşă ar constitui o organizaţie aparte­ şi autonomă ca persoană ju­ridică independentă. Proectul este în studiu şi a produs nedumerire între membrii Unirului în frunte cu d. Victor Slăve­­scu preşedintele acestei organizaţii. Proectul acesta este al­cătuit, ca dealtfel şi alte proecte cu caracter eco­nomic de Camera de Co­merţ din Bucureşti. Industriaşii nu văd po­sibilitatea şi utilitatea rea­lizării acestui proect. Acelaş lucru îl cred in­dustriaşii şi despre pro­ectul pentru reglementa­rea condiţiunilor de în­scriere a firmelor care e­­ste întocmit tot de Came­ra de Comerţ şi al cărui conţinut a provocat vii discuţiuni pe viaţă. Export de porumb în Danemarca Societăţile noastre de export au fost înştiinţate că guvernul danez nu admite exportul sau importul porumbului fără o autorizaţia ne specială a guvernului danez. Exportatorii noştri au fost deci inştiinţaţi pe ca­le oficială că nu pot în­cheia transacţii de po­rumb în această Ţară de­cât cu autorizaţia preala­bilă obţinută din Copen­haga. Brevetele de cârciu­­mari Ministerul de finanţe a precizat că nu vor fi anulate brevetele de cârciume, decât acelora a căror cetăţenie a fost anulată. Organizarea între­prinderilor şi între­prinzătorilor Din cercurile ministerului de lu­crări publice şi comunicaţii ni se comunică că d. ministru Mihail Ghelmegeanu, va prezenta în luna Noembrie trei legi noui pentru lăr­girea organizărei profesionale a technicienilor din ţară. Se va veni cu o lege de organizare a Corpului Subinginerilor si conduc­torilor, cu o lege de OR­GANIZARE A ÎNTRE­PRINDERILOR si INTRE­PRINZATORILOR si cu a treia lege a Corpului Teh­nic, pentru care d-sa a pri­mit si un proiect din par­tea A. G. I. R.-ului (Aso­ciaţia generală a ingine­rilor). Tratativele economi­ce cu Elveţia Eri dupe am­­ază, la ministerul e­­conomiei naţionale au continuat tratativele cu delegaţia elveţiană în vederea încheierei unei noui convenţii de comerţ şi plăţi între România şi Elveţia. Negocierile urmează un curs fa­vorabil. Vămuirea bumbacu­lui brut aflat în vămi Ministerul de finanţe în urma in­tervenţiei cu Nr. 88038 din 29 Oc­tombrie 1938, a Direcţiunii Regle­mentării Comerţului Exterior din Ministerul Economiei Naţionale, a făcut cunoscut vămilor că începând cu data de 29 Octombrie 1938, dis­­poziţiunile ordinului său circular Nr. 287486 din 30 Septembrie 1938, referitoare la vămuirea cantităţilor de bumbac brut (art. 500 din tarif) aflate în vămi până la 29 Septem­brie 1938, se anulează. In consecinţă, vămuirea, bumbacului brut, dela art 500 din tariful vamal se va face numai pe bază de autorizaţiuni de import, individuale eliberate de direcţiunea Reglementă­­rii Comerţului Exterior, începerea tratative­lor economice cu Germania Azi soseşte în Capitală comisiu­nea germană care va începe zilele acestea la Bucureşti negocierile e­conomice cu delegaţia română. In fruntea delegaţiei germane se află d. dr. Clodius, director mini­sterial, unul din conducătorii sec­­ţiunei economice din ministerul de externe al Reichului. D-sa a prezi­dat şi delegaţia germană în timpul negocierilor din luna iunie. De alt­fel, d. dr. Clodius se ocupă de multă vreme cu relaţiile germano­­române şi a mai fost în câteva rân­duri la Bucureşti. D. dr. Clodius este însoţit de d-nii Müller, consilier ministerial, Reinhardt, consilier superior guver­namental, Sauerbrey consilier al Băncii Reichului, Junker, secretar de legaţie, Syrup, asesor, Roeske, inspector guvernamental şi de câ­ţiva experţi. Negocierile comisiunilor ministe­riale germano-române sunt prevă­zute în acordul comercial încheiat la 23 Martie 1935 între Germania şi România. Ele au drept scop punerea în a­­plicare a constatărilor făcute în cursul anului precedent, în funcţio­narea schimburilor comerciale din­tre cele două ţări şi adaptarea con­venţiilor în vigoare la nouile îm­prejurări. Ca de obicei, va fi şi de astădată vorba de punerea în acord a ex­portului românesc în Germania cu livrările industriei germane în Ro­mânia. În afară de aceste chestiuni eco­nomice vor fi examinate şi unele chestiuni privind modalitățile de plată, de pildă transferul, etc. Negocierile vor dura probabil două săptămâni. Uniune vamală între Germania şi Cehoslovacia Presa străină continuă să co­menteze planul unei uniuni va­male germano-cehoslovace, con­siderată dealtfel şi de ministrul economiei generale dr. Func ca „foarte raţională“. Un diplomat german dr. Ritter care a preconizat odinioară i­­deea uniunii vamale austro-ger­­mane, a arătat că noua proble­mă trebuie scoasă cu totul din sfera speculaţiei politice pentru a fi cercetată cu obiectivitatea necesară, înainte de­ a se face un pas hotărâtor. In niciun caz, economiştii nu pot răspunde la chestiunea dacă o astfel de experienţă ar ame­ninţa independenţa Cehoslova­ciei’ sau corespunde intereselor Germaniei, ei trebuind să se măr­ginească a studia urmările de or­din pur economic. O uniune vamală inde­pendenţă valutară S-a făcut adeseori greşeala de a crede că o uniune vamală e le­gată neapărat de o unificare va-­ lutară. . , Uniunea vamală cu valute in­dependente e foarte posibilă, la fel ca şi uniunea valutară cu păstrarea barierelor vamale. O unificare vamală şi valutară echi­valează cu desăvârşita contopire economică a două state, posibili­tăţi care nu întră în cadrul a­­cestei cercetări. Bazele unei uniuni va­male O uniune vamală intre două ţări e interesantă şi oarecum lip­sită de riscuri atunci când pro­ducţia acestora e aproximativ di­ferită, adică atunci când ambele state produc şi vând mărfuri e­­gale la preţuri asemănătoare. A­­ceasta e o dovadă a faptului că statele in cauză au sisteme iden­tice în domeniul impozitelor, sa­lariilor, tarifelor etc., evitându­­se astfel de-o parte și de alta ris­cul unei crize de adaptare, care poate determina grave tulburări economice interne. Experienţa austriacă Astfel, industria austriacă, ca­re încearcă actualmente acest proces de adaptare, trece printr’o criză din cele mai grele care a­­meninţă existenţa întreprinderi­lor mici şi chiar a marilor in­dustrii lipsite de debuşeul nece­sar. Urmările unei uniuni va­male cehoslovace-germa­­ne O uniune vamală intre Ceho­slovacia și Germania nu ar putea da din motivele mai sus arătata rezultate satisfăcătoare. Procesul de adaptare ar ruina oameni și întreprinderi, mai ales pe tărâmul industrial. Industria cehoslovacă de as­tăzi ar trebui în mare parte sa­crificată iar înjghebarea unor noui industrii, corespunzătoare situaţiei, ar fi legată de nenumă­rate greutăţi. Metodele atât de deosebite ale Germaniei şi Cehoslovaciei in ce priveşte fiscalitatea, sunt dease­­menea o piedică reală în calea u­­nei fuziuni vamale. Ce urmăreşte Germania Cu toate aceste piedice, recunos­cute de economiştii lor, germanii se pare că nu au renunţat încă la ideea unei unificări vamale. Semnificativ în această privin­ţă este faptul că până în prezent mărfurile cehoslovace continuă a fi importate în teritorii sudete deslipite, ca şi mai înainte, adică scutite de taxe vamale. O politi­că pe care Germania o aplică pentru prima oară și desigur cu anumite intenții pe care viitorul nu va întârzia să le desvăluie. Perspectivele acordului anglo-american Dupe­r,Financial News“ perspecti­vele negoiierilor comerciale angro­­americane continuă să sluţească în nesiguranţă. Londra nu se arată câtuşi de pu­ţin optimistă, deşi Washington mai crede încă într’un aranjament pro­pice legăturilor dintre­ cele două state. De abia în două săptămâni se va cunoaște soarta tratativelor anglo­­americane.

Next