Argus, noiembrie 1938 (Anul 28, nr. 7669-7693)
1938-11-02 / nr. 7669
i ANUL XXVIII No. 7669 6 PAGINI : NOUL MODEL ITorc|LM2E Rafuji București, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 21T.45 ABONAMENTE In străinătate Un an 2200 Lei 6 luni 1300 M 3 luni 800 M 3 lei In fără—6 lei In străinătate * ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondator: S. PAUKER și H. F. VALENTIN BIROURILE: București, Str. Constantin Mille No. 15 INDUSTRIEI Sl FINANTE! Director: GRIGORE GAFENCU Telefon 3.05.44 Miercuri 2 Noem. 1938 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului si la toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS” S. A. Inseris sub No 203 Trib Ilfov In țară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ Relaţiile economice intre Germania şi România Sosirea la Bucureşti a unei delegaţii economice germane, sub priceputa conducere a d-lui Clodius, şeful secţiei economice din ministerul de externe,din Berlin, nu e un fapt neaşteptat. Tratatul de comerţ, germano-român, din 23 Martie 1935, prevede întruniri de „comisiuni guvernamentale“, numite de cele două ţâri, pentru a împrospăta condiţiile schimbului comercial şi pentru a „armoniza nevoile exportului românesc cu putinţa livrărilor industriale germane“. Dealtfel, orice încercare de a înlesni raporturile economice între România şi Germania, nu poate fi un fapt neaşteptat. E o tradiţie între cele două tari, consfinţită prin timp şi rezultatele bune, de schimb de mărfuri, de muncă, de capital. Acest schimb a atins, şi după război, cifre însemnate. In 1930, „volumul comercial“ era de 377 milioane de „Reichsmark“. In urma crizei economice generale, această cifră s’a coborât la 92 milioane R. M., in 1933. S’a ridicat din nou în 1937, la 308 milioane R. M. Și cercurile economice germane sunt convinse, că dată fiind „structura complementară“ a celor două ţări, se poate ajunge, prin noui străduinţi, la rezulte şi mai însemnate. In nădejdea că aceste prevederi îmbucurătoare se vor putea împlini, potrivit intereselor celor două state, vom urmări cu toată simpatia negocierile ce încep azi la Bucureşti. Cunoaştem stăruinţa, priceperea şi energia cu care germanii, îndeosebi în împrejurările de azi, urmăresc grabnica dezvoltare a comerţului lor în „Sud-Estul“ european. Ştim din chiar declaraţiile d-lui Funk, ministrul gospodăriei Reichului, că Germania, mândră de „rezistenţa“ ei economică în vremi de criză, socoteşte că ar putea întinde această putere de rezistenţă şi în ţările de care se leagă pe tărâm comercial. Şi fără să ne ascundem greutăţile ce se ridică in calea intenţiilor celor mai bune, în vremea când tot felul de restricţii stânjenesc schimbul de bunuri şi mai ales libera circulaţie a capitalului, am fi cei dintâi fericiţi, dacă am putea mări volumul comerţului nostru cu toate statele străine, printr’o cât mai însemnată înviorare a schimburilor noastre cu Germania. S’au întâmplat, în zilele din urmă, unele fapte, care ne par deosebit de prielnice pentru o sinceră străduinţă de normalizare a legăturilor economice. La Roma, miniştrii de externe ai Germaniei şi Italiei, după un schimb de vederi, urmărit cu interes de ţara noastră, fiindcă privea dezlegarea unor probleme din nemijlocita noastră vecinătate, au ajuns, pare-se, şi la încheierea că cele două puteri ale „axei“ doresc „o colaborare cu marile democraţii apusene“ şi că, „în chestiunea înarmărilor, Berlinul şi Roma, sunt favorabile unui acord cu Franţa şi Anglia, pentru librarea înarmărilor pe o bază acceptabilă pentru toate ţările răsăritene“. Rămâne să vedem dacă „o bază acceptabilă“ va fi şi primită. Voinţa ţărilor apusene de a se întări şi putinţa lor de înarmare, sunt azi atât de mari, încât limitarea înarmărilor nu e lucru uşor. Totuşi, faptul că d. Chamberlain se gândeşte şi el la un proiect de „limitare“ şi faptul că d. Daladier a vorbit la Marsilia cum a vorbit, după ce a cunoscut părerile pe care d. Hitler le-a împărtăşit la plecare, d-lui Francois Poncet, fostul ambasador francez la Berlin, ne îngădue să nădăjduim că sunt putinţi de înţelegere pe „frontul de vest“. Şi înţelegere acolo, am arătat-o nu odată, înseamnă înţelegere pretutindeni, înseamnă, mai ales, putinţa unei NORMALIZĂRI REALE a vieţii economice internaţionale. Stările războinice cer „gospodării de război“. Statele să izolează in „spaţii economice închise“. Tot ce muncesc, tot ce produc, tot ce trimet sau cer de peste graniţă, slujeşte scopului războinic. Şi astfel starea de nelinişte politică duce la nelinişte şi război economic. Sunt economişti germani, — îi cunoaştem, avem dealtfel şi noi pe „economiştii“ noştri — cari s’au obişnuit cu răul şi ar vrea să-l aşeze, drept o stare normală, la temelia prefacerilor viitoare. Noi însă ne amintim de legăturile pe care le-am avut odată, în vremi de pace, cu Germania, purtătoare de cuvânt a capitalului apusean şi a economiei mondiale. Şi ne dăm seama cât s’ar înlesni relaţiile viitoare, fiindcă s’ar potrivi cu toate interesele noastre de viaţă, cuprinse în cadrul Intereselor generale — dacă am scăpa de grija „gospodăriilor de război“ şi a „spaţiilor închise“! Grigore Gafencu ECONOMIA Nici o pagină din calendar, in afară de cele cari consacră marile evenimente naţionale, n’ar merita o pagină mai roşie de sărbătoare c.. ziua economiei. Nu numai pentru că, cum bine a spus De Levis, „economia este fiica ordinei şi a stăruinţei”, ci şi pentru că singură economia poate asigura continuitatea şi propăşirea economiei naţionale. Un om econom este, prin definiţie, un om muncitor. Numai cine ştie cât de greu se agoniseşte banul, ştie să-l şi păstreze. Iar deţinătorul de economii prin muncă, este un om de ordine. Din rândul lor se compun echipele de constructori. Un om care are ce să piardă cu greu se lasă ademenit de şoapte amăgitoare. Iată, de ce, îndemnul lui?Economie nu este numai un gir de prosperitate economică, ci şi o garanţie de ordine socială. Dar, economia nu este numai o virtute folositoare colectivităţii. Individul econom este primul său beneficiar. Banul adunat din greu face, până la urmă, viaţa mai uşoară. Pentru el, şi pentru cei din jurul său. Economia este o primă de viaţă bună. La Bruyère defineşte astfel economia: „Economia este mijlocia între sgârcenie şi risipă, o mijlocie care trebue bine ţinută, spre a nu se apropia de sgârcenie, care îi este rudă apropiată”. „Urâcioasa sgârcenie şi nebuneasca risipă, temperată una prin cealaltă, nasc înţeleaptă economie. E o virtute care îşi trage rădăcinele din două păcate”. O asemenea virtute merită, fireşte, cât mai stimulată. Să înlocueşti două păcate, deopotrivă de grave, printr’un fapt bun, nu e puţin lucru. Mai ales, într’o ţară ca a noastră, unde producţia in desvoltare cere consum şi unde lipsa de capitaluri cere prea multe concesiuni în afară. Iată dece preţuim atât de mult sărbătoarea economiei, dece urăm ca toate îndemnurile oficialității şi ale Caselor de economie să găsească ecou în toate straturile. Siria şi Libanul institue un regim special de import pentru cheresteaua românească Regimul compensaţiilor pentru cherestea GALAT* 31. — Exportatorii de cherestea din localitate sunt alarmaţi de hotărârea, pe care ar fi luat-o guvernul din statele Levantului, de sub mandat francez, de a introduce sistemul compensaţiilor în schimburile comerciale cu România. De altă parte petroliştii, şi-au exprimat şi ei mirarea faţă cu o asemenea deciziune care ar atinge interesele exportului nostru. Chestiunea prezintă destulă importanţă, întrucât după ultimele statistici asupra comerţului exterior, se constată că printre statele care prezintă importante excedente în balanţa comercială cu România, tarile Levantului francez, respectiv Syria şi Libanul, ocupă un loc de frunte. Intr’adevăr, în opt luni de zile excedentul balanţei cu aceste ţări a atins 374 milioane lei, în devize libere şi forte. Dealtfel, aceste pieţe constitue debuşee noi, susceptibile de a fi încă dezvoltate şi care au mare interes pentru produsele noastre de export. Iată de ce a produs mirare şi ştirea că guvernul local ar fi luat o hotărâre în sensul instituirii unui soi de clearing cu România. In realitate cele două ţări au ele interesul în primul rând de a cumpăra de la noi, unde găsesc convenienţă mare de preţuri, ţinând seama că alte ţări producătoare de petrol şi lemn nu există în apropiere. Iracul n’a ajuns încă să aprovizioneze Orientul apropiat cu petrolul din zăcămintele sale. Fără îndoială, că de îndată ce se vor resimţi primele urmări ale unei asemenea hotărâri, guvernul local va trebui să revină, întrucât cea mai mare parte din aprovizionări se făcea din România în cele mai bune condiţiuni. Exportatorii noştri îşi exprimă însă nemulţumirea în primul rând asupra faptului că nu li s’a dat vre-o înştiinţare prealabilă şi deci hotărârea de a institui un clearing echivalează cu o blocare de sume. O asemenea blocare nu are nici un temeiu legal, întrucât după afirmaţiile exportatorilor cunoscători ai situaţiei de pe aceste pieţe orientale, Syria şi Libanul sunt state sub mandat, ori art. 11 al mandatului încredinţat de Soc. Naţiunilor spune limpede: „Nu va fi impus în Syria şi Liban nici un tratament preferenţial între mărfurile originare sau cu destinaţia către unul din statele amintite (membri ai Soc. Naţiunilor). Va fi în condiţii echitabile, libertate de tranzit prin aceste teritorii”. Cum până acum n’a intervenit nici un fel de schimbare juridică în guvernarea celor două state, instituirea unui regim special pentru o anume categorie de mărfuri nu are nici un înţeles. De altfel importatorii, au sezizat autorităţile noastre de importanţa chestiunii cerând să se facă intervenţiile necesare pentru a se restabili situaţia de până acum. Din partea ţării noastre, nu este nici un fel de rea voinţă. România ar cumpăra din cele două state mai mult pentru ca balanţa comercială să se apropie de echilibru. Adevărul e însă că cele două ţărişoare sunt mai mult cumpărătoare decât vânzătoare şi balanţa lor comercială prezintă un export de 820 milioane franci francezi şi un import de aproape 1 miliard 400 milioane franci francezi. Aceasta însemnează că ele cumpără din străinătate maii mult decât vând şi după datele ce ne-au fost furnizate de exportatorii interesaţi se constată de pildă că Franţa vinde de două ori mai mult decât cumpără, Germania de cinci ori, Belgia de patru zeci de ori, Anglia de patru ori, Indiile de şapte sute de ori, Japonia de două zeci de ori, Elveţia de o sută două zeci de ori şi aşa mai departe. Cu toate acestea cu nici una din (Continuare în pag. 3-a) Miitorul regim al firmelor Grave sancţiuni pentru negustorii clandestini, înainte de autorizare se va judeca folosul şi rostul nouilor întreprinderi CUM SE VOR DA AUTORIZAŢIILE Noua lege a firmelor are de scop, după cum am arătat, îmbunătăţirea moravurilor în lumea comercială. Dorinţa d-lui Mitiţă Constantinescu, ministrul economiei naţionale, e să înlesnească accesul în negustorie a elementelor româneşti, iar, pe de altă parte, să se oprească intrarea elementelor care nu prezintă destule garanţi de seriozitate. Am arătat, în numărul trecut, ce condiţii trebue să îndeplinească cineva pentru a-şi putea înscrie o firmă. Suntem în măsură să dăm, în cele ce urmează, o nouă serie de informaţii. Actele cerute Pentru a putea face comerţ, întreprinzătorul va trebui să obţie o autorizaţie. Cererea de autorizare va fi adresată Camerii de comerţ şi industrie respective, împreună cu actele cerute de lege şi anume: un certificat eliberat de cazierul judiciar din care să reiasă că solicitantul nu a avut nici un fel de condamnare infamantă; un certificat eliberat de Camera de comerţ din care să reiasă că solicitantul a făcut destulă practică în domeniul în care vrea să activeze, un certificat din care să reiasă care a fost moralitatea solicitantului și activitatea lui, atunci când a mai făcut comerț cu firmă înscrisă. Deosebit de aceste acte solicitantul va trebui să dovedească îndeplinirea tuturor condiţiilor cerute de lege şi cam într-o oarecare măsură, se cer şi astăzi de unele camere de comerţ, ia lucrare ministerului economiei naţionale, spre a decide dacă e locul să fie trimisă comisiei speciale. Comisia specială Dacă, însă, comisarul guvernului îşi însuşeşte avizul Camerei de comerţ, atunci cererea se va trimite spre deslegare unei comisii speciale, compusă dintr'un preşedinte, care va trebui, obligatoriu, să fie consilier la Curtea de apel sau preşedinte al tribunalului din localitate, un reprezentant al Camerelor de comerţ din ţinut, un reprezentant al asociaţiilor profesionale, şi un reprezentant al ministerului economiei naţionale. Hotărârea acestei comisii speciale va putea fi atacată numai cu recurs. Plasarea personalului în întreprinderi Eri, la ora 11 am., s’a întrunit la ministerul muncii comisiunea instituită pentru studiul anteproectului de lege pentru organizarea plasării în întreprinderi. Comisiunea a fost prezidată de d. Penescu Kertsch delegatul Trmunei generale a industriaşilor din România (Ugir) şi s’a luat In discuţie propunerile făcute de către această asociaţie. După aceia s’a hotărât să se institue încă două comisiuni* a) una compusă din delegaţii ministerului muncii, ministerului internelor şi prefecturei poliţiei Capitalei, care să fixeze normele pentru plasarea personalului casnic. Această comisie se va întruni la ministerul muncii. Miercuri 2 Noembrie a c., orele 4 juni. p. m. b) a doua comisiune va fi formată din delegaţii ministerului muncii şi ministerului agriculturii precum şi ai Uniunei camerelor de agricultură, pentru a stabili dispoziţiunile legate privind plasarea muncitorilor agricoli . Această comisiune va ţine şedinţa joi 3 Noembrie a. c., ora 5 pm. în localul ministerului muncii. Utilitatea întreprinderii După examinarea actelor depuse, Camerele de comerţ îşi vor da avizul asupra OPORTUNITĂŢII şi UTILITĂŢII întreprinderii. Aceasta constitue marea inovaţie a legii. Până acum, dacă petiţionarul îndeplinea condiţiile cerute de lege, putea să-şi înscrie firma, urmând ca reuşita întreprinderii să dovedească dacă ea era viabilă şi dacă era oportună. Acum, insă se dă Camerelor de comerţ dreptul de a judeca această utilitate. Avizul Camerii de comerţ va fi comunicat apoi comisarului guvernului care pe baza elementelor informative pe care le va Comisia care lucrează la întocmirea proectului a fixat sancţiuni foarte aspre pentru toţi acei cari vor contraveni nouei legi pentru modificarea legii registrului comerţului. Astfel, exercitarea comerţului fără autorizaţie atrage după ea pedeapsă în amendă, şi închisoare. Clandestinismul va fi reprimat cu toată energia. Noul text al decretului dă această posibilitate. Precum am mai spus, toate dispoziţiile de mai sus se găsesc înscrise in proectul întocmit de comisia care lucrează la ministerul economiei naţionale. Lucrările comisiei au fost înaintate spre studiere atât Uniunii Camerelor de comerţ cât şi unora din organizaţiile profesionale. După ce se va avea avizul lor, proectul împreună cu observaţiile făcute, vor fi înaintate d-lui ministru Mitiţă Constantinescu, căruia îi revine în întregime meritul de a fi hotărît modificarea legii pentru organizarea unui oficiu al registrului comerţului, în scopul de a contribui la moralizarea vieţii comerciale şi de a inlesni accesul elementului românesc, B. avea Işi va însuşi sau nu avizul. In acest din urmă caz, el va trimite întrea- Sancțiuni pentru contravenient* Citiţi în pagina 5 ai înfiinţarea fişelor fiscale ale industriilor înfiinţate în ultimii 5 ani Inspectorii financiari speciali nu vor mai încheia proces© verbale de contravenţie Declaraţiile viti° cultorilor Viticultorii sunt obligaţi conform legii să facă declaraţii asupra recoltei (cantitativ) înainte de 31 Decembrie. America cumpără petrol mexican D. Fisher, preşedintele lui Argoril Company a anunţat că a încheiat un acord cu guvernul mexican pen- tru achiziţionarea întregului excedent al producţiei de petrol mexican, echivalând cu 200 milioane galloni pe an PIAŢA BURSA Şedinţa de început de săptămână a continuat să păstreze tendinţa de fermitate înregistrată în cursul săptămânii precedente. Toate valorile, atât rentele cât şi acţiunile, sunt în urcare. Urcarea mai sensibilă a fost la rentele externe. Stabilizarea câştigă 1 punct încheind la 62.30 iar desvoltarea progresează cu 1 punct şi 318 terminând la 6/ jun. La acţiuni, hârtiile Mica fac un salt frumos trecând dela 1380 la 1415, iar Astra Română câştigă 25 lei terminând şediuji la 930. S’au încheiat numeroase tranzacţii. Coroana cehă Coroana cehă a cotat ori 4.05— 4.06. Tendinţa slabă a coroanei se menţine. Compensaţiile Compensaţiile au fost susţinute. Au apărut însă ofertele mai numeroase. Cu 1420 lei s’a putut găsi cota de 30 la sută pentru importuri din orice ţară. Piaţa era mai însufleţită. Descentralizarea Ugirului S‘a alcătuit un proect de decret lege neutru descentralizarea Uniunei generale a industriaşilor pe branşe şi pe regiuni. Fiecare branşă ar constitui o organizaţie aparte şi autonomă ca persoană juridică independentă. Proectul este în studiu şi a produs nedumerire între membrii Unirului în frunte cu d. Victor Slăvescu preşedintele acestei organizaţii. Proectul acesta este alcătuit, ca dealtfel şi alte proecte cu caracter economic de Camera de Comerţ din Bucureşti. Industriaşii nu văd posibilitatea şi utilitatea realizării acestui proect. Acelaş lucru îl cred industriaşii şi despre proectul pentru reglementarea condiţiunilor de înscriere a firmelor care este întocmit tot de Camera de Comerţ şi al cărui conţinut a provocat vii discuţiuni pe viaţă. Export de porumb în Danemarca Societăţile noastre de export au fost înştiinţate că guvernul danez nu admite exportul sau importul porumbului fără o autorizaţia ne specială a guvernului danez. Exportatorii noştri au fost deci inştiinţaţi pe cale oficială că nu pot încheia transacţii de porumb în această Ţară decât cu autorizaţia prealabilă obţinută din Copenhaga. Brevetele de cârciumari Ministerul de finanţe a precizat că nu vor fi anulate brevetele de cârciume, decât acelora a căror cetăţenie a fost anulată. Organizarea întreprinderilor şi întreprinzătorilor Din cercurile ministerului de lucrări publice şi comunicaţii ni se comunică că d. ministru Mihail Ghelmegeanu, va prezenta în luna Noembrie trei legi noui pentru lărgirea organizărei profesionale a technicienilor din ţară. Se va veni cu o lege de organizare a Corpului Subinginerilor si conductorilor, cu o lege de ORGANIZARE A ÎNTREPRINDERILOR si INTREPRINZATORILOR si cu a treia lege a Corpului Tehnic, pentru care d-sa a primit si un proiect din partea A. G. I. R.-ului (Asociaţia generală a inginerilor). Tratativele economice cu Elveţia Eri dupe amază, la ministerul economiei naţionale au continuat tratativele cu delegaţia elveţiană în vederea încheierei unei noui convenţii de comerţ şi plăţi între România şi Elveţia. Negocierile urmează un curs favorabil. Vămuirea bumbacului brut aflat în vămi Ministerul de finanţe în urma intervenţiei cu Nr. 88038 din 29 Octombrie 1938, a Direcţiunii Reglementării Comerţului Exterior din Ministerul Economiei Naţionale, a făcut cunoscut vămilor că începând cu data de 29 Octombrie 1938, dispoziţiunile ordinului său circular Nr. 287486 din 30 Septembrie 1938, referitoare la vămuirea cantităţilor de bumbac brut (art. 500 din tarif) aflate în vămi până la 29 Septembrie 1938, se anulează. In consecinţă, vămuirea, bumbacului brut, dela art 500 din tariful vamal se va face numai pe bază de autorizaţiuni de import, individuale eliberate de direcţiunea Reglementării Comerţului Exterior, începerea tratativelor economice cu Germania Azi soseşte în Capitală comisiunea germană care va începe zilele acestea la Bucureşti negocierile economice cu delegaţia română. In fruntea delegaţiei germane se află d. dr. Clodius, director ministerial, unul din conducătorii secţiunei economice din ministerul de externe al Reichului. D-sa a prezidat şi delegaţia germană în timpul negocierilor din luna iunie. De altfel, d. dr. Clodius se ocupă de multă vreme cu relaţiile germanoromâne şi a mai fost în câteva rânduri la Bucureşti. D. dr. Clodius este însoţit de d-nii Müller, consilier ministerial, Reinhardt, consilier superior guvernamental, Sauerbrey consilier al Băncii Reichului, Junker, secretar de legaţie, Syrup, asesor, Roeske, inspector guvernamental şi de câţiva experţi. Negocierile comisiunilor ministeriale germano-române sunt prevăzute în acordul comercial încheiat la 23 Martie 1935 între Germania şi România. Ele au drept scop punerea în aplicare a constatărilor făcute în cursul anului precedent, în funcţionarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări şi adaptarea convenţiilor în vigoare la nouile împrejurări. Ca de obicei, va fi şi de astădată vorba de punerea în acord a exportului românesc în Germania cu livrările industriei germane în România. În afară de aceste chestiuni economice vor fi examinate şi unele chestiuni privind modalitățile de plată, de pildă transferul, etc. Negocierile vor dura probabil două săptămâni. Uniune vamală între Germania şi Cehoslovacia Presa străină continuă să comenteze planul unei uniuni vamale germano-cehoslovace, considerată dealtfel şi de ministrul economiei generale dr. Func ca „foarte raţională“. Un diplomat german dr. Ritter care a preconizat odinioară ideea uniunii vamale austro-germane, a arătat că noua problemă trebuie scoasă cu totul din sfera speculaţiei politice pentru a fi cercetată cu obiectivitatea necesară, înainte de a se face un pas hotărâtor. In niciun caz, economiştii nu pot răspunde la chestiunea dacă o astfel de experienţă ar ameninţa independenţa Cehoslovaciei’ sau corespunde intereselor Germaniei, ei trebuind să se mărginească a studia urmările de ordin pur economic. O uniune vamală independenţă valutară S-a făcut adeseori greşeala de a crede că o uniune vamală e legată neapărat de o unificare va- lutară. . , Uniunea vamală cu valute independente e foarte posibilă, la fel ca şi uniunea valutară cu păstrarea barierelor vamale. O unificare vamală şi valutară echivalează cu desăvârşita contopire economică a două state, posibilităţi care nu întră în cadrul acestei cercetări. Bazele unei uniuni vamale O uniune vamală intre două ţări e interesantă şi oarecum lipsită de riscuri atunci când producţia acestora e aproximativ diferită, adică atunci când ambele state produc şi vând mărfuri egale la preţuri asemănătoare. Aceasta e o dovadă a faptului că statele in cauză au sisteme identice în domeniul impozitelor, salariilor, tarifelor etc., evitânduse astfel de-o parte și de alta riscul unei crize de adaptare, care poate determina grave tulburări economice interne. Experienţa austriacă Astfel, industria austriacă, care încearcă actualmente acest proces de adaptare, trece printr’o criză din cele mai grele care ameninţă existenţa întreprinderilor mici şi chiar a marilor industrii lipsite de debuşeul necesar. Urmările unei uniuni vamale cehoslovace-germane O uniune vamală intre Cehoslovacia și Germania nu ar putea da din motivele mai sus arătata rezultate satisfăcătoare. Procesul de adaptare ar ruina oameni și întreprinderi, mai ales pe tărâmul industrial. Industria cehoslovacă de astăzi ar trebui în mare parte sacrificată iar înjghebarea unor noui industrii, corespunzătoare situaţiei, ar fi legată de nenumărate greutăţi. Metodele atât de deosebite ale Germaniei şi Cehoslovaciei in ce priveşte fiscalitatea, sunt deasemenea o piedică reală în calea unei fuziuni vamale. Ce urmăreşte Germania Cu toate aceste piedice, recunoscute de economiştii lor, germanii se pare că nu au renunţat încă la ideea unei unificări vamale. Semnificativ în această privinţă este faptul că până în prezent mărfurile cehoslovace continuă a fi importate în teritorii sudete deslipite, ca şi mai înainte, adică scutite de taxe vamale. O politică pe care Germania o aplică pentru prima oară și desigur cu anumite intenții pe care viitorul nu va întârzia să le desvăluie. Perspectivele acordului anglo-american Duper,Financial News“ perspectivele negoiierilor comerciale angroamericane continuă să sluţească în nesiguranţă. Londra nu se arată câtuşi de puţin optimistă, deşi Washington mai crede încă într’un aranjament propice legăturilor dintre cele două state. De abia în două săptămâni se va cunoaște soarta tratativelor angloamericane.