Argus, decembrie 1938 (Anul 28, nr. 7694-7718)

1938-12-01 / nr. 7694

/W ANUL XXVIII No. 7694 NOUL MODEL Ford 2-iTM Raf In ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ LJaJk! Bucureşti PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 m ABONAMENTE d­in străinătate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale internaţionale 3 lei In ţară—6 lei în străinătate 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondator: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI ŞI FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU Telefon 3.05.44 Joi 1 Decembrie 1939 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS’' S. A. înscris sub No 203 Trib Ilfov Economia viitorului ! Asistăm azi la evoluţia vieţii e­­conomice spre forme noui. Care va fi economia viitorului? Aceasta e întrebarea care frământă pe e­­conomi­şt­i teoreticiani ca şi pe oa­menii de acţiune. Nu voiu face o schiţă a econo­miei viitoare, ci m­ă voiu mărgini să pun în evidenţă unele trăsături şi tendinţe ale politicei economice de azi, cari tind să schimbe orga­nizarea actuală. Vechiul minister al industriei şi comerţului a fost transformat în­­tr’un minister al economiei na­­ţionale. S’a instituit un consiliu economic superior, s’a contingen­­tat comerţul exterior, s’a instituit un control al devizelor. Pe piaţa internă, s’a introdus controlul pre­ţurilor cel puţin formal şi valo­rificarea produselor agrare cade în cea mai mare parte ,în sarcina Sta­tului. Acestea sunt fapte despre cari m’am ocupat în diverse ocazii şi nu am a reveni. Concluzia cărei se desprinde e o extindere a a­­tribuţiilor­­puterii publice asupra economiei private, mergând uneori până la tutelare. De curând a fost pus în discu­ţie un anteproect prin care se ur­măreşte reorganizarea sistemului formal al creaţiunii întreprinderi­lor economice. E de dorit ca „primul venit” să nu poată pătrunde în comerţ, deşi cenzurarea severă poate duce uneori la îndepărtarea acelora ca­re ar­­putea deveni ulterior mari creatori economici. Nu e nevoie să aibe cineva prea mare cultură economică ca să-şi dea seama că tocmai „pri­mii veniţi" au fost deschizătorii de drumuri. Un Ford, un Bata, un Tietz nu s’au inspirat dela prede­cesori, ci au fost primii veniţi. Printre dispoziţiile care se a­­gită e acea de a se cere un aviz asupra oportunităţii şi utilităţii unei întreprinderi. In primul rând, o întreprindere nouă trebue de multe ori să creeze o sumă de cerinţe noui. Aşa în­cât se poate spune că ea devine utilă prin nou­­le nevoi de consumaţiu­­ne pe care le naşte. Dacă ar fi să judecăm după starea existentă în momentul creaţiunii, desigur că multe întreprinderi n’au fost nici oportune şi nici folositoare, însă ulterior au reuşit să se impună. „Oameni”, vor fi chemaţi să a­­precieze oportunitatea şi folosul. Poate că, în mod fatal, arbitrarul nu va putea fi evitat. De altă parte, ingerinţa organelor admi­nistrative va deveni mai puter­nică. Acestea sunt motive suficiente care ar trebui să determine renun­ţarea la asemenea noui reforme. Dealtfel, discuţia pe care o fa­cem acuma e pur teoretică. Ime­diat, după ce ministerul economiei naţionale, a anunţat, şi cu drept cuvânt, că nu va veni cu vreun proect de decret lege pentru ima­­tricularea firmelor,, înainte de a-l comunica celor interesaţi, s-a pro­mulgat noul cod de comerţ, care reglementează această problemă. Vom examina, la timp, acest nou cod care are unele bune inovaţii. Pentru moment să ne mulţumim doar de a întreba, dacă după vo­tarea unui cod comercial, se mai poate veni, pe cale legislativă,, cu o nouă reglementare a firmelor, mai ales că principiile înscrise în cod sunt cu totul altele decât a­­celea cari s-au anunțat, de cu­rând, de unii membri ai comi­siei? Noi, socotim că nu! Asta nu înseamnă, însă, că, împreună cu toți acei cari se preocupă de soarta comerţului, nu vom stărui ca ni­velul vieţii comerciale, să nu fie cât mai ridicat. Prof. Grigore Trancu-Iaşi Delegaţia economică Vineri după amiază se va întruni la ministerul economiei naţionale delegaţia economică a guvernului. Şedinţa va fi prezidată de d. Mi­­rită Constantinescu, titularul depar­tamentului si guvernator al Băncii Nationale, iar la discutiuni vor par­ticipa toti ministrii departamente­lor cu caracter economic. PIAŢA Bursa Bursa a avut ori o şedinţă animată, mai ales în compartimentul acţiunilor. Cursurile au oscilat însă, cu mici diferenţe în jurul celor din ajun. Stabilizarea şi desvoltarea benefi­ciază de fracţiuni. Consolidarea şi ex­proprierea cedează mici diferenţe. In sectorul acţiuni, B. N. R. înain­tează de la 5500 la 5600, iar Mica pierde 12 lei încheind la 483. Compensaţiile Piaţa devizelor negociabile a fost lipsită de afaceri. S-au făcut închee­­ri foarte restrânse. Cota 30 la sută pentru importuri şi plăţi financiare în orice ţară a cotat 1445 Iei o liră sterlină. Cursul mai ferm la acea­stă cotă îl susţine cererea pentru plăţi financiare. Importul este foarte redus repre­zentând convenienţă la acest cu­rs. Cota brută 60 la sută Anglia s-a oferit la 1120 lei o liră sterlină. Din acestea cota de 20 la sută fiind sus­ţinută pentru plăţi financiare se menţine la 1290-1300 lei o liră ster­lină. Cota de 40 la sută pentru im­port de mărfuri din Anglia fără cerere prea mare s’a încheiat la 1030 lei o liră sterlină. LISTA B. — Pentru import de mărfuri neprevăzute în lista B se CGTC • Pentru Anglia 1030—1040 Iei lira sterlină, Colonii 1170 lei o liră ster­lină, devize libere pentru import orice ţară 1390—1200 lei o liră ster­lină. Exportul de nuci şi la nuci preţurile cele mai bune sunt oferite tot de Anglia. Reichsstelle din Berlin a fixat pre­ţul de 55 R. M. per suta de kgr., livrarea proporţionată din calită­ţile Jumbo, Fancy şi Medium, preţ la care exportatorii noştri nu gă­sesc convenienţă. Din cauza preţurilor mici fixate pe pieţele germane nucile lipsesc aproape total. Exportul de ouă Exportul de ouă este actualmente îndreptat numai spre Anglia care oferă cele mai bune preţuri. Pentru Germania nu este conve­nienţă la export, din cauza preturi­lor prea mici fixate de Reichsstelle. In afară de aceasta taxa de de­com­pensare a fost urcată de la 16 la ÎS RM per suta de kgi. Se pare că în urma intervenţii­lor Camerei de comerţ româno­­germană din Berlin, se vor fixa noui prețuri cari să facă exportul de ouă convenabil pentru exportatorii din România. . Un nou împrumut în AngHa LONDRA, 29 (Rador).­­ In şe­dinţa de azi a Camerei Comunelor sir John Simon, ministrul Finanţe­lor, a declarat că guvernul va fi ne­voit să contracteze un nou împru­mut pentru a acoperi cheltuielile necesitate de apărarea naţională. Statul nu mai poate face sacrificii Numai prin respectarea angajamentelor piața poate fi dominată de încredere și stabilitate N’a trecut prea multă vreme de când teoria impreviziunei era la modă, și folosindu-se de ea, aproape, toate categoriile de de­bitori întindeau mâinile și ce­reau ajutorul public pentru a scăpa din greutăţile financiare momentane la care le constrân­geau datoriile lor. Din motive asupra cărora nu mai e locul să stăruim acum, Statul a ascultat cu o deosebită atenţiune aceste apeluri la spri­jin şi printr’o legislaţie mereu schimbată, cercul debitorilor a­­jutaţi îşi mărea raza din ce în ce. Sub presiunea numărului şi electoratului, s-a pierdut din ve­dere o întreagă serie de urmări dezastroase pentru economia ţării şi pentru creditul particu­lar. Era uşor să ajuţi pe debi­tori luând de la creditori, dar este mult mai greu să-i faci pe credi­tori să aibă din nou încredere şi să acorde împrumuturi. De a­­ceastă dificultate s-au lovit toate străduinţele încercate până a­­cum de autorităţile noastre pen­tru refacerea creditului pe piaţa românească. Au trebuit depuse sforţări neobişnuite şi între­prinsă o acţiune susţinută şi permanentă pentru creiarea unei atmosfere de încredere în semnătura şi angajamentul con-, tractat. Trebue să constatăm că şi Statul a făcut importante sacri­ficii în decursul anilor din urmă pentru a da ajutor debitorilor în suferinţă. Ar fi de ajuns să ci­tăm preluarea de portofolii aşa denumite „putrede”, fie că ve­neau prin cooperative sau între­prinderi particulare, ca să se în­ţeleagă ce pierderi efective a a­­vut Statul sub motivul unui in­teres social. Din fericire silinţele pentru refacerea creditului au dat unele roade pe care e bine să le sub­liniem din când în când. Pentru păstrarea lor şi pentru a însă­nătoşi şi mai mult piaţa credite­lor de la noi e necesar să se răspândească odată pentru tot­deauna convingerea că epoca sacrificiilor motivată de unele interese sociale s-a terminat. In momentul de faţă nici o îm­prejurare nu ar mai îndreptăţii sacrificii sub acest motiv. As­tăzi nu s’ar mai putea invoca motivele dobânzilor uzurare şi a nerentabilităţei muncei. In a­­gricultură se lucrează cu mai mult sau mai puţin câştig, în in­dustrie cererile de produse cresc mereu, salariile ating un nivel mai ridicat decât înainte, în ra­­port cu costul vieţei, astfel că nu există nici o cauză serioasă pentru a se mai repeta operaţi­uni de felul celor din trecutul a­­propiat. Această credinţă, această men­talitate trebue să pătrundă pre­tutindeni în lumea comercianţi­lor şi în rândurile celor cari pri­mesc şi a celor cari acordă cre­dite. Statul nici nu mai are putinţa în împrejurările de acum să mai suporte sacrificii noui. Piaţa tre­bue să fie dominată de această mentalitate a respectărei stricte şi severe a angajamentelor, a definitivei terminări cu pretex­tul impreviziunii şi să desfă­şoare o activitate serioasă în folosul general. E cu atât mai necesar să se răspândească această credinţă cu cât buna dispoziţie arătată de cercurile financiare străine ne dă speranţa unor legături de afaceri care vor aduce o prosperi­tate nouă pentru ţara noastră. Insă prima condiţiune a colabo­­rărei cu capitalul străin, fie sub forma creditelor, fie sub cea a investiţiunilor e ca angajamentu să fie respectat şi piaţa să fie dominată de încredere şi stabi­litate. Preşedintele Camerei de Comerţ vizitează cartierele comerciale ale Capitalei D■ prof. N. S. Penescu, preşedin­tele Camerei de Comerţ şi Indu­strie din Bucureşti a făcut ori o lungă vizită prin cartierele comer­ciale ale Capitalei. D-sa a intrat aproape in fiecare prăvălie, stând de vorbă cu patronii şi salarizaţii despre nevoile lor şi despre cele mai bune soluţii cari s’ar putea a­­duce în diferite probleme. In general d. prof. Nic. S. Penescu, a găsit la co­mercianţi o stare de spirit mulţumitoare, foarte pu­ţine plângeri şi o vie do­rinţă de a munci fără preget în cadrul de ordi­nei pe care noul regim l-a dat Țării. Apropiata incheere economice cu Germania Un important export de grâu şi furagere Negocierile cari s‘au dus cu delegaţiunea germană sunt a­­proape de sfârşit. In şedinţa care s‘a ţinut eri dimineaţă la ministerul econo­miei naţionale s‘au rezolvat a­­proape toate chestiunile rămase în discuţie. Pentru punerea la punct şi a­­celor chestiuni asupra cărora nu s‘a putut cădea de acord până ori la prânz, s‘a făcut aseară un schimb de vederi între preşedin­ţii celor două delegaţii, d-nii I. Cristu, preşedintele delegaţiei ro­mâne şi Clodius, preşedintele de­legaţiei germane. Este mai mult ca pro­babil că în şedinţa care se va ţine astăzi diminea­ţă, negocierile vor putea fi terminate şi se va în­cepe redactarea textului convenţiei. Structura nouei convenţii Viitoarea convenţie se poate spune că păstrează aceiaşi structură cu actuala convenţie. S‘au făcut schimburi de posturi mai însemnate însă determinate de încorporarea Austriei şi ţinu­turilor sudete. Discuţiile cele mai lungi s‘au dus pentru fixarea contingente­lor noastre de export a căror majorare se cerea. Apoi Germania cerea mai mult produse petrolifere şi fu­rajere, pe când România dorea intensificarea exportului de ani­male, grâu şi derivate agricole. S-a convenit totuşi ca Germania să cumpere 40 de mii de vagoane de grâu iar ca furajere am acordat 25 de mii de va­goane de porumb, restul secară şi alte plante de furaj, cont ce va fi administrat de Ro­mânia după anumite norme ce ar urma să se stabilească de comun acord. Chestiunea aceasta este încă în discuţie căutându-se o soluţie tranzacţională care să împace interesele ambelor părţi. Chestiunea ad­ministrărei fondurilor Noi am cerut ca primele de export la grâu, în măsura în care vor continua a fi plătite în viitor, să fie vărsate într'un Negocierile cu Italia şi Franţa Negocierile cu Italia au înce­put, de comun acord, pe prin­cipiul echilibrării balanţei de schimburi şi al plăţilor prin măr­furi. Ele nu înaintează totuşi prea repede. Italia a acceptat să majoreze la maximum contingentele noa­stre de export dar persistă în a cere ca majoritatea exporturilor de petrol să o formeze petrolul brut iar nu derivatele, urmărind prin aceasta alimentarea rafină­riilor sale. Şi ţara noastră are însă rafi­nării perfecţionate care trebue să lucreze. Din această cauză discuţiunile se vor prelungi. Tratativele cu Franţa Aceiaşi dificultate se observă şi în n°gocierile cu Franţa. Ni se cere petrol brut pe care nu-l putem acorda de­cât cu riscul de a pierde cele mai multe fo­loase ce am putea trage din exportul petrolului. De altfel negocierile cu Fran­ţa vor mai dura încă, o parte din delegaţi fiind plecaţi la Pa­ris pentru a cere instrucţiuni. Printre cei plecaţi sunt d-nii: Forestier, specialistul chestiuni­lor agricole şi Wenger, petrolist, iar d. H. Alphand, preşedintele delegaţiei e plecat după cum am anunţat, la Sofia şi Belgrad, de unde se va înapoia peste câ­teva zile. Nu încape nici o îndoială că acordul definitiv cu Franţa se va încheia curând, el fiind do­rit de ambele părţi. — v. — Măsurile guvernului francez contra mişcării greviste S-a decretat,,rechiziţionarea func­ţionarilor publici“ Azi este ziua hotărâtă de Confederaţia Generală a Mun­cii din Franţa, pentru ţinerea u­­nei greve generale în Franţa, ca protest împotriva decretelor fi­nanciare ale d-lui Paul Rey­­naud. Numeroase grupări muncito­reşti precum şi organizaţiuni de funcţionari din comerţ au ho­tărât să nu ţină seama de or­dinul de grevă declarând că vor lucra în mod obişnuit. Dri dimineaţă, guvernul a ho­tărât măsurile de siguranţă pen­tru asigurarea libertăţii muncii celor ce vor să lucreze şi mai ales pentru asigurarea servicii­lor publice. Lucrătorii tipografi cari tre­buiau să lucreze ori după amia­ză ediţiile de provincie ale zia­relor cari apar Miercuri, au în­cetat lucrul la orele 13. Guvernul e hotărât să aplice în chipul cel mai energic legea împotriva agitaţiei care amenin­ţă să tulbure ordinea internă a Franţei şi să influenţeze în mod primejdios situaţia externă ţării. Votiimîntul Oficial de ori publică decretul de re­chiziţionare a întregului personal din servicii pu­blice şi raportul înaintat d-lui Lebrun preşedinte­le Republicii, pentru jus­tificarea acestei grave măsuri. Manifeste prin care se ordonă mobilizarea tutu­ror funcţionarilor publici au fost afişate în toate birourile serviciilor pu­blice. * ­?L*" PENTRU ECONOMIŞTII NOŞTRI Un premiu fără candidaţi D. Ştefan Popescu, pictorul nostru atât de preţuit ne trimite scrisoarea următoare, domnule director, Defuncta mea soţie, Doamna Sofia Ştefan Popescu, a lăsat A­­cademiei Române un legat din al cărui venit să se acorde un premiu anual de 80.000 lei, — premiul Leon G. Pallade —, pentru cea mai bună lucrare cu caracter econo­mic. Au trecut doi ani fără ca a­­cest premiu să poată fi acordat, căci deşi Academia Română a fă­cut publicaţiile obişnuite, nu s’au prezentat candidaţi. Socotind împreună cu testatoa­­rea, că mai ales în vremurile pe care le trăim chestiunile economi­ce au o importanţă covârşitoare pentru toată lumea, vaş fi adânc recunoscător, dacă aţi atrage aten­ţia economiştilor noştri că există un premiu de 80.000 lei anual, ș 1 premiu Leon G. Pallade, ca impor­tantă materială al doilea după pre­miul Hamangiu,­­ pentru cea mai bună lucrare cu caracter economic. In calitate de executor testa­mentar, dacă nici anul acesta nu s’ar prezenta candidaţi, aş fi ne­voit, împreună cu familia defunc­tei, să rugăm Onorata Academie să examineze ce altă destinaţie se poate da acestui legat. Termenul de prezentare al lu­crărilor expiră la 31 Decembrie 1938. Primiţi, vă rog, Domnule Direc­tor, expresia sentimentelor mele cele mai alese. ŞTEFAN POPESCU pictor Ridicarea economică a satelor O importantă acţiune pe teren, condusă de d. ministru Mitică Constantinescu, pentru rezol­varea nevoilor cooperaţiei Mişcarea cooperatistă era chemată să împlinească un rol important în acţiunea de ridicare economică a ţă­rănimii noastre. Această mişcare nu a dat însă rezultatele aşteptate din cauza organizării ei nepotrivite cu nevoile reale ale ţărănimii noastre şi mai ales lipsei de înţelegere pe care au dovedit-o cei chemaţi să o conducă. Ministrul Economiei Naţionale, în atribuţiunile căruia a fost trecută şi Cooperaţia, a arătat chiar dela Infi­­inţarea lui un interes deosebit faţă de această mişcare. Pentru reorganizarea şi întărirea cooperaţiei, d. ministru Mitiţă Con­stantinescu a luat energice măsuri graţie cărora s’au lichidat unităţile neviabile, s’a simplificat întregul organism cooperatist dându-se mai mult efect acţiunii cooperatiste, s’au înlăturat elementele incorecte şi in­­capabile strecurate la conducerea mişcării pe care nu făceau decât să o discrediteze şi in sfârşit a repus Statul In drepturile lui pe care i le dădea Iar­na sa participare la capita­lul total al cooperaţiei. Reorganizând instituţia Centrală a Cooperaţiei sprijinind federalele şi băncile populare cărora prin scontul preferenţial de 2 la sută şi creditul de un miliard lei deschis de Banca Naţională le-a dat posibilitatea de a veni efectiv în ajutorul ţărănimii, acţiunea condusă de d. Mitiţă Con­­stantinescu a izbutit să reînvie în­crederea ţărănimii în această miş­care cooperatistă însănătoşită. După realizarea acestor importante reforme d. ministru Mitiţă Constan­­tinescu, înţelegând cât de complexe şi variate sunt nevoile cooperative­lor, nevoi ce trebuesc îndreptate pen­tru desăvârşirea operii de însănăto­şire a mişcării, a hotărât să se în­ceapă o acţiune largă de cercetare la faţa locului — atât la sate cât şi la oraşe — a situaţiei cooperatiste. Prin acest examen pe teren minis­terul Economiei Naţionale va putea cunoaşte toate nevoile cooperativelor pentru a lua măsurile cele mai po­trivite de îndreptare. Apoi, conducătorii mişcării coope­­ratiste au astfel prilejul să ia con­tact direct cu păturile producătoare din diverse regiuni ceea ce va avea desigur bună urmare, politica de va­lorificare a produselor agricole în cordateuiile cele mai satisfăcătoare putând fi îndrumată așa cum nevoile reale ale producătorilor o cer. Se așteaptă d°la verificarea pa te­­ren a dezideratelor cooperative, o mai bună punere în valoare a bogă­­ţiilor țării, o înviorare a vieţii eco­nomice a satelor si mai ales, renaş­terea încrederii în resturi!“ eCOUO- mare ale mişcării cooperatiste. Constatări îngrijorătoare In cadrul acestor preocupări d. René Râmniceanu, drectorul ge­neral al Institutului National al Cooperaţiei a vizitat până acum­ regiunea Basarabiei de Sud cu cooperativele ei de consum şi de pescari, parte din Moldova, jude­ţele Bacău ,Neamţ, etc., şi în urmă Bucovina. Luni, d. director general R. Râmniceanu însoţit de d. ing. a­­gronomi Vinilă Ca­­­neoglu, mem­bru în Comitetul de direcţie al In­stitutului, au vizitat federalele „Ar­­boroasa' 'şi „Bucovina,, apoi de­pozitele de bumbac ale Institutului din această regiune, după care s'au întors în Capitală.­­ Aproape pretutindeni ■ mişcarea se află în suferinţă, constatările făcute fiind îngrijorătoare. S'au luat măsuri pe loc acolo, unde s’a putut, rămânând ca ulterior după studierea situației să se dispună acordarea de ajutoare mai mari de la caz la caz. Pentru , a pune la adăpost pe consumatori de spe­cula exercitată de unii negustori, s'a hotărât înființarea de depozite (Conappare în pag. II l-a) D. Prof. Alexianu rezident regal Şi d. It.Col. Cristescu procuror militar amenînţa­t cu moartea de membrii fostei organizaţii „Garda de Fier“ Publicăm în pagina 11 l­a facsimilele scri­sorilor de ameninţare Bugetul Franţei PARIS, 29 (Rador). Luni s’a distribuit membrilor comisiei de fi­nanţe a Camerei primul volum al pro­ectului prin care se stabileşte budge­tul general pe 1939. Proectul conţine expunerea de mo­tive, proectul legii finanţelor, tablou­rile recapitulative ale creditelor des­chise şi încasările prevăzute. Expunerea de motive reproduce constatările şi concluziunile esenţiale din raportul prezentat preşedintelu­i Republicei, întocmit înainte de ela­borarea decretelor legi. Proectul prevede că toate credi­tele cerute se ridică la 66 miliarde 317 milioane franci, iar încasările, la 66 miliarde 345 milioane franci, prezentând deci un excedent de 28 milioane franci. O mare exmssie co­­­ntrolată la Ca­ro CAIRO 29 (Rador). — In cursul anului viitor va fi probabil inaugu­­rată la Cairo o mare expoziţie co­mercială la care vor participa toa­te statele arabe şi ţările din O­­rient. Expoziţia se va deschide în cursul celebrării a o mie de ani de întemeiere a oraşului Cairo.

Next