Argus, decembrie 1938 (Anul 28, nr. 7694-7718)
1938-12-01 / nr. 7694
/W ANUL XXVIII No. 7694 NOUL MODEL Ford 2-iTM Raf In ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ LJaJk! Bucureşti PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 m ABONAMENTE din străinătate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale internaţionale 3 lei In ţară—6 lei în străinătate 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondator: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI ŞI FINANŢEI Director: GRIGORE GAFENCU Telefon 3.05.44 Joi 1 Decembrie 1939 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS’' S. A. înscris sub No 203 Trib Ilfov Economia viitorului ! Asistăm azi la evoluţia vieţii economice spre forme noui. Care va fi economia viitorului? Aceasta e întrebarea care frământă pe economişti teoreticiani ca şi pe oamenii de acţiune. Nu voiu face o schiţă a economiei viitoare, ci mă voiu mărgini să pun în evidenţă unele trăsături şi tendinţe ale politicei economice de azi, cari tind să schimbe organizarea actuală. Vechiul minister al industriei şi comerţului a fost transformat într’un minister al economiei naţionale. S’a instituit un consiliu economic superior, s’a contingentat comerţul exterior, s’a instituit un control al devizelor. Pe piaţa internă, s’a introdus controlul preţurilor cel puţin formal şi valorificarea produselor agrare cade în cea mai mare parte ,în sarcina Statului. Acestea sunt fapte despre cari m’am ocupat în diverse ocazii şi nu am a reveni. Concluzia cărei se desprinde e o extindere a atribuţiilorputerii publice asupra economiei private, mergând uneori până la tutelare. De curând a fost pus în discuţie un anteproect prin care se urmăreşte reorganizarea sistemului formal al creaţiunii întreprinderilor economice. E de dorit ca „primul venit” să nu poată pătrunde în comerţ, deşi cenzurarea severă poate duce uneori la îndepărtarea acelora care arputea deveni ulterior mari creatori economici. Nu e nevoie să aibe cineva prea mare cultură economică ca să-şi dea seama că tocmai „primii veniţi" au fost deschizătorii de drumuri. Un Ford, un Bata, un Tietz nu s’au inspirat dela predecesori, ci au fost primii veniţi. Printre dispoziţiile care se agită e acea de a se cere un aviz asupra oportunităţii şi utilităţii unei întreprinderi. In primul rând, o întreprindere nouă trebue de multe ori să creeze o sumă de cerinţe noui. Aşa încât se poate spune că ea devine utilă prin noule nevoi de consumaţiune pe care le naşte. Dacă ar fi să judecăm după starea existentă în momentul creaţiunii, desigur că multe întreprinderi n’au fost nici oportune şi nici folositoare, însă ulterior au reuşit să se impună. „Oameni”, vor fi chemaţi să aprecieze oportunitatea şi folosul. Poate că, în mod fatal, arbitrarul nu va putea fi evitat. De altă parte, ingerinţa organelor administrative va deveni mai puternică. Acestea sunt motive suficiente care ar trebui să determine renunţarea la asemenea noui reforme. Dealtfel, discuţia pe care o facem acuma e pur teoretică. Imediat, după ce ministerul economiei naţionale, a anunţat, şi cu drept cuvânt, că nu va veni cu vreun proect de decret lege pentru imatricularea firmelor,, înainte de a-l comunica celor interesaţi, s-a promulgat noul cod de comerţ, care reglementează această problemă. Vom examina, la timp, acest nou cod care are unele bune inovaţii. Pentru moment să ne mulţumim doar de a întreba, dacă după votarea unui cod comercial, se mai poate veni, pe cale legislativă,, cu o nouă reglementare a firmelor, mai ales că principiile înscrise în cod sunt cu totul altele decât acelea cari s-au anunțat, de curând, de unii membri ai comisiei? Noi, socotim că nu! Asta nu înseamnă, însă, că, împreună cu toți acei cari se preocupă de soarta comerţului, nu vom stărui ca nivelul vieţii comerciale, să nu fie cât mai ridicat. Prof. Grigore Trancu-Iaşi Delegaţia economică Vineri după amiază se va întruni la ministerul economiei naţionale delegaţia economică a guvernului. Şedinţa va fi prezidată de d. Mirită Constantinescu, titularul departamentului si guvernator al Băncii Nationale, iar la discutiuni vor participa toti ministrii departamentelor cu caracter economic. PIAŢA Bursa Bursa a avut ori o şedinţă animată, mai ales în compartimentul acţiunilor. Cursurile au oscilat însă, cu mici diferenţe în jurul celor din ajun. Stabilizarea şi desvoltarea beneficiază de fracţiuni. Consolidarea şi exproprierea cedează mici diferenţe. In sectorul acţiuni, B. N. R. înaintează de la 5500 la 5600, iar Mica pierde 12 lei încheind la 483. Compensaţiile Piaţa devizelor negociabile a fost lipsită de afaceri. S-au făcut încheeri foarte restrânse. Cota 30 la sută pentru importuri şi plăţi financiare în orice ţară a cotat 1445 Iei o liră sterlină. Cursul mai ferm la această cotă îl susţine cererea pentru plăţi financiare. Importul este foarte redus reprezentând convenienţă la acest curs. Cota brută 60 la sută Anglia s-a oferit la 1120 lei o liră sterlină. Din acestea cota de 20 la sută fiind susţinută pentru plăţi financiare se menţine la 1290-1300 lei o liră sterlină. Cota de 40 la sută pentru import de mărfuri din Anglia fără cerere prea mare s’a încheiat la 1030 lei o liră sterlină. LISTA B. — Pentru import de mărfuri neprevăzute în lista B se CGTC • Pentru Anglia 1030—1040 Iei lira sterlină, Colonii 1170 lei o liră sterlină, devize libere pentru import orice ţară 1390—1200 lei o liră sterlină. Exportul de nuci şi la nuci preţurile cele mai bune sunt oferite tot de Anglia. Reichsstelle din Berlin a fixat preţul de 55 R. M. per suta de kgr., livrarea proporţionată din calităţile Jumbo, Fancy şi Medium, preţ la care exportatorii noştri nu găsesc convenienţă. Din cauza preţurilor mici fixate pe pieţele germane nucile lipsesc aproape total. Exportul de ouă Exportul de ouă este actualmente îndreptat numai spre Anglia care oferă cele mai bune preţuri. Pentru Germania nu este convenienţă la export, din cauza preturilor prea mici fixate de Reichsstelle. In afară de aceasta taxa de decompensare a fost urcată de la 16 la ÎS RM per suta de kgi. Se pare că în urma intervenţiilor Camerei de comerţ românogermană din Berlin, se vor fixa noui prețuri cari să facă exportul de ouă convenabil pentru exportatorii din România. . Un nou împrumut în AngHa LONDRA, 29 (Rador). In şedinţa de azi a Camerei Comunelor sir John Simon, ministrul Finanţelor, a declarat că guvernul va fi nevoit să contracteze un nou împrumut pentru a acoperi cheltuielile necesitate de apărarea naţională. Statul nu mai poate face sacrificii Numai prin respectarea angajamentelor piața poate fi dominată de încredere și stabilitate N’a trecut prea multă vreme de când teoria impreviziunei era la modă, și folosindu-se de ea, aproape, toate categoriile de debitori întindeau mâinile și cereau ajutorul public pentru a scăpa din greutăţile financiare momentane la care le constrângeau datoriile lor. Din motive asupra cărora nu mai e locul să stăruim acum, Statul a ascultat cu o deosebită atenţiune aceste apeluri la sprijin şi printr’o legislaţie mereu schimbată, cercul debitorilor ajutaţi îşi mărea raza din ce în ce. Sub presiunea numărului şi electoratului, s-a pierdut din vedere o întreagă serie de urmări dezastroase pentru economia ţării şi pentru creditul particular. Era uşor să ajuţi pe debitori luând de la creditori, dar este mult mai greu să-i faci pe creditori să aibă din nou încredere şi să acorde împrumuturi. De această dificultate s-au lovit toate străduinţele încercate până acum de autorităţile noastre pentru refacerea creditului pe piaţa românească. Au trebuit depuse sforţări neobişnuite şi întreprinsă o acţiune susţinută şi permanentă pentru creiarea unei atmosfere de încredere în semnătura şi angajamentul con-, tractat. Trebue să constatăm că şi Statul a făcut importante sacrificii în decursul anilor din urmă pentru a da ajutor debitorilor în suferinţă. Ar fi de ajuns să cităm preluarea de portofolii aşa denumite „putrede”, fie că veneau prin cooperative sau întreprinderi particulare, ca să se înţeleagă ce pierderi efective a avut Statul sub motivul unui interes social. Din fericire silinţele pentru refacerea creditului au dat unele roade pe care e bine să le subliniem din când în când. Pentru păstrarea lor şi pentru a însănătoşi şi mai mult piaţa creditelor de la noi e necesar să se răspândească odată pentru totdeauna convingerea că epoca sacrificiilor motivată de unele interese sociale s-a terminat. In momentul de faţă nici o împrejurare nu ar mai îndreptăţii sacrificii sub acest motiv. Astăzi nu s’ar mai putea invoca motivele dobânzilor uzurare şi a nerentabilităţei muncei. In agricultură se lucrează cu mai mult sau mai puţin câştig, în industrie cererile de produse cresc mereu, salariile ating un nivel mai ridicat decât înainte, în raport cu costul vieţei, astfel că nu există nici o cauză serioasă pentru a se mai repeta operaţiuni de felul celor din trecutul apropiat. Această credinţă, această mentalitate trebue să pătrundă pretutindeni în lumea comercianţilor şi în rândurile celor cari primesc şi a celor cari acordă credite. Statul nici nu mai are putinţa în împrejurările de acum să mai suporte sacrificii noui. Piaţa trebue să fie dominată de această mentalitate a respectărei stricte şi severe a angajamentelor, a definitivei terminări cu pretextul impreviziunii şi să desfăşoare o activitate serioasă în folosul general. E cu atât mai necesar să se răspândească această credinţă cu cât buna dispoziţie arătată de cercurile financiare străine ne dă speranţa unor legături de afaceri care vor aduce o prosperitate nouă pentru ţara noastră. Insă prima condiţiune a colaborărei cu capitalul străin, fie sub forma creditelor, fie sub cea a investiţiunilor e ca angajamentu să fie respectat şi piaţa să fie dominată de încredere şi stabilitate. Preşedintele Camerei de Comerţ vizitează cartierele comerciale ale Capitalei D■ prof. N. S. Penescu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti a făcut ori o lungă vizită prin cartierele comerciale ale Capitalei. D-sa a intrat aproape in fiecare prăvălie, stând de vorbă cu patronii şi salarizaţii despre nevoile lor şi despre cele mai bune soluţii cari s’ar putea aduce în diferite probleme. In general d. prof. Nic. S. Penescu, a găsit la comercianţi o stare de spirit mulţumitoare, foarte puţine plângeri şi o vie dorinţă de a munci fără preget în cadrul de ordinei pe care noul regim l-a dat Țării. Apropiata incheere economice cu Germania Un important export de grâu şi furagere Negocierile cari s‘au dus cu delegaţiunea germană sunt aproape de sfârşit. In şedinţa care s‘a ţinut eri dimineaţă la ministerul economiei naţionale s‘au rezolvat aproape toate chestiunile rămase în discuţie. Pentru punerea la punct şi acelor chestiuni asupra cărora nu s‘a putut cădea de acord până ori la prânz, s‘a făcut aseară un schimb de vederi între preşedinţii celor două delegaţii, d-nii I. Cristu, preşedintele delegaţiei române şi Clodius, preşedintele delegaţiei germane. Este mai mult ca probabil că în şedinţa care se va ţine astăzi dimineaţă, negocierile vor putea fi terminate şi se va începe redactarea textului convenţiei. Structura nouei convenţii Viitoarea convenţie se poate spune că păstrează aceiaşi structură cu actuala convenţie. S‘au făcut schimburi de posturi mai însemnate însă determinate de încorporarea Austriei şi ţinuturilor sudete. Discuţiile cele mai lungi s‘au dus pentru fixarea contingentelor noastre de export a căror majorare se cerea. Apoi Germania cerea mai mult produse petrolifere şi furajere, pe când România dorea intensificarea exportului de animale, grâu şi derivate agricole. S-a convenit totuşi ca Germania să cumpere 40 de mii de vagoane de grâu iar ca furajere am acordat 25 de mii de vagoane de porumb, restul secară şi alte plante de furaj, cont ce va fi administrat de România după anumite norme ce ar urma să se stabilească de comun acord. Chestiunea aceasta este încă în discuţie căutându-se o soluţie tranzacţională care să împace interesele ambelor părţi. Chestiunea administrărei fondurilor Noi am cerut ca primele de export la grâu, în măsura în care vor continua a fi plătite în viitor, să fie vărsate într'un Negocierile cu Italia şi Franţa Negocierile cu Italia au început, de comun acord, pe principiul echilibrării balanţei de schimburi şi al plăţilor prin mărfuri. Ele nu înaintează totuşi prea repede. Italia a acceptat să majoreze la maximum contingentele noastre de export dar persistă în a cere ca majoritatea exporturilor de petrol să o formeze petrolul brut iar nu derivatele, urmărind prin aceasta alimentarea rafinăriilor sale. Şi ţara noastră are însă rafinării perfecţionate care trebue să lucreze. Din această cauză discuţiunile se vor prelungi. Tratativele cu Franţa Aceiaşi dificultate se observă şi în n°gocierile cu Franţa. Ni se cere petrol brut pe care nu-l putem acorda decât cu riscul de a pierde cele mai multe foloase ce am putea trage din exportul petrolului. De altfel negocierile cu Franţa vor mai dura încă, o parte din delegaţi fiind plecaţi la Paris pentru a cere instrucţiuni. Printre cei plecaţi sunt d-nii: Forestier, specialistul chestiunilor agricole şi Wenger, petrolist, iar d. H. Alphand, preşedintele delegaţiei e plecat după cum am anunţat, la Sofia şi Belgrad, de unde se va înapoia peste câteva zile. Nu încape nici o îndoială că acordul definitiv cu Franţa se va încheia curând, el fiind dorit de ambele părţi. — v. — Măsurile guvernului francez contra mişcării greviste S-a decretat,,rechiziţionarea funcţionarilor publici“ Azi este ziua hotărâtă de Confederaţia Generală a Muncii din Franţa, pentru ţinerea unei greve generale în Franţa, ca protest împotriva decretelor financiare ale d-lui Paul Reynaud. Numeroase grupări muncitoreşti precum şi organizaţiuni de funcţionari din comerţ au hotărât să nu ţină seama de ordinul de grevă declarând că vor lucra în mod obişnuit. Dri dimineaţă, guvernul a hotărât măsurile de siguranţă pentru asigurarea libertăţii muncii celor ce vor să lucreze şi mai ales pentru asigurarea serviciilor publice. Lucrătorii tipografi cari trebuiau să lucreze ori după amiază ediţiile de provincie ale ziarelor cari apar Miercuri, au încetat lucrul la orele 13. Guvernul e hotărât să aplice în chipul cel mai energic legea împotriva agitaţiei care ameninţă să tulbure ordinea internă a Franţei şi să influenţeze în mod primejdios situaţia externă ţării. Votiimîntul Oficial de ori publică decretul de rechiziţionare a întregului personal din servicii publice şi raportul înaintat d-lui Lebrun preşedintele Republicii, pentru justificarea acestei grave măsuri. Manifeste prin care se ordonă mobilizarea tuturor funcţionarilor publici au fost afişate în toate birourile serviciilor publice. * ?L*" PENTRU ECONOMIŞTII NOŞTRI Un premiu fără candidaţi D. Ştefan Popescu, pictorul nostru atât de preţuit ne trimite scrisoarea următoare, domnule director, Defuncta mea soţie, Doamna Sofia Ştefan Popescu, a lăsat Academiei Române un legat din al cărui venit să se acorde un premiu anual de 80.000 lei, — premiul Leon G. Pallade —, pentru cea mai bună lucrare cu caracter economic. Au trecut doi ani fără ca acest premiu să poată fi acordat, căci deşi Academia Română a făcut publicaţiile obişnuite, nu s’au prezentat candidaţi. Socotind împreună cu testatoarea, că mai ales în vremurile pe care le trăim chestiunile economice au o importanţă covârşitoare pentru toată lumea, vaş fi adânc recunoscător, dacă aţi atrage atenţia economiştilor noştri că există un premiu de 80.000 lei anual, ș 1 premiu Leon G. Pallade, ca importantă materială al doilea după premiul Hamangiu, pentru cea mai bună lucrare cu caracter economic. In calitate de executor testamentar, dacă nici anul acesta nu s’ar prezenta candidaţi, aş fi nevoit, împreună cu familia defunctei, să rugăm Onorata Academie să examineze ce altă destinaţie se poate da acestui legat. Termenul de prezentare al lucrărilor expiră la 31 Decembrie 1938. Primiţi, vă rog, Domnule Director, expresia sentimentelor mele cele mai alese. ŞTEFAN POPESCU pictor Ridicarea economică a satelor O importantă acţiune pe teren, condusă de d. ministru Mitică Constantinescu, pentru rezolvarea nevoilor cooperaţiei Mişcarea cooperatistă era chemată să împlinească un rol important în acţiunea de ridicare economică a ţărănimii noastre. Această mişcare nu a dat însă rezultatele aşteptate din cauza organizării ei nepotrivite cu nevoile reale ale ţărănimii noastre şi mai ales lipsei de înţelegere pe care au dovedit-o cei chemaţi să o conducă. Ministrul Economiei Naţionale, în atribuţiunile căruia a fost trecută şi Cooperaţia, a arătat chiar dela Infiinţarea lui un interes deosebit faţă de această mişcare. Pentru reorganizarea şi întărirea cooperaţiei, d. ministru Mitiţă Constantinescu a luat energice măsuri graţie cărora s’au lichidat unităţile neviabile, s’a simplificat întregul organism cooperatist dându-se mai mult efect acţiunii cooperatiste, s’au înlăturat elementele incorecte şi incapabile strecurate la conducerea mişcării pe care nu făceau decât să o discrediteze şi in sfârşit a repus Statul In drepturile lui pe care i le dădea Iarna sa participare la capitalul total al cooperaţiei. Reorganizând instituţia Centrală a Cooperaţiei sprijinind federalele şi băncile populare cărora prin scontul preferenţial de 2 la sută şi creditul de un miliard lei deschis de Banca Naţională le-a dat posibilitatea de a veni efectiv în ajutorul ţărănimii, acţiunea condusă de d. Mitiţă Constantinescu a izbutit să reînvie încrederea ţărănimii în această mişcare cooperatistă însănătoşită. După realizarea acestor importante reforme d. ministru Mitiţă Constantinescu, înţelegând cât de complexe şi variate sunt nevoile cooperativelor, nevoi ce trebuesc îndreptate pentru desăvârşirea operii de însănătoşire a mişcării, a hotărât să se înceapă o acţiune largă de cercetare la faţa locului — atât la sate cât şi la oraşe — a situaţiei cooperatiste. Prin acest examen pe teren ministerul Economiei Naţionale va putea cunoaşte toate nevoile cooperativelor pentru a lua măsurile cele mai potrivite de îndreptare. Apoi, conducătorii mişcării cooperatiste au astfel prilejul să ia contact direct cu păturile producătoare din diverse regiuni ceea ce va avea desigur bună urmare, politica de valorificare a produselor agricole în cordateuiile cele mai satisfăcătoare putând fi îndrumată așa cum nevoile reale ale producătorilor o cer. Se așteaptă d°la verificarea pa teren a dezideratelor cooperative, o mai bună punere în valoare a bogăţiilor țării, o înviorare a vieţii economice a satelor si mai ales, renaşterea încrederii în resturi!“ eCOUO- mare ale mişcării cooperatiste. Constatări îngrijorătoare In cadrul acestor preocupări d. René Râmniceanu, drectorul general al Institutului National al Cooperaţiei a vizitat până acum regiunea Basarabiei de Sud cu cooperativele ei de consum şi de pescari, parte din Moldova, judeţele Bacău ,Neamţ, etc., şi în urmă Bucovina. Luni, d. director general R. Râmniceanu însoţit de d. ing. agronomi Vinilă Caneoglu, membru în Comitetul de direcţie al Institutului, au vizitat federalele „Arboroasa' 'şi „Bucovina,, apoi depozitele de bumbac ale Institutului din această regiune, după care s'au întors în Capitală. Aproape pretutindeni ■ mişcarea se află în suferinţă, constatările făcute fiind îngrijorătoare. S'au luat măsuri pe loc acolo, unde s’a putut, rămânând ca ulterior după studierea situației să se dispună acordarea de ajutoare mai mari de la caz la caz. Pentru , a pune la adăpost pe consumatori de specula exercitată de unii negustori, s'a hotărât înființarea de depozite (Conappare în pag. II l-a) D. Prof. Alexianu rezident regal Şi d. It.Col. Cristescu procuror militar amenînţat cu moartea de membrii fostei organizaţii „Garda de Fier“ Publicăm în pagina 11 la facsimilele scrisorilor de ameninţare Bugetul Franţei PARIS, 29 (Rador). Luni s’a distribuit membrilor comisiei de finanţe a Camerei primul volum al proectului prin care se stabileşte budgetul general pe 1939. Proectul conţine expunerea de motive, proectul legii finanţelor, tablourile recapitulative ale creditelor deschise şi încasările prevăzute. Expunerea de motive reproduce constatările şi concluziunile esenţiale din raportul prezentat preşedintelui Republicei, întocmit înainte de elaborarea decretelor legi. Proectul prevede că toate creditele cerute se ridică la 66 miliarde 317 milioane franci, iar încasările, la 66 miliarde 345 milioane franci, prezentând deci un excedent de 28 milioane franci. O mare exmssie controlată la Caro CAIRO 29 (Rador). — In cursul anului viitor va fi probabil inaugurată la Cairo o mare expoziţie comercială la care vor participa toate statele arabe şi ţările din Orient. Expoziţia se va deschide în cursul celebrării a o mie de ani de întemeiere a oraşului Cairo.