Argus, decembrie 1938 (Anul 28, nr. 7694-7718)

1938-12-01 / nr. 7694

No. 7694 — I - XII — 1938 (6 padini) Două scrisori de ameninţare cu moartea primite de d. rezident regal Alexianu şi lt. col. Christescu Ele sunt trimise in numele fostei Gărzi de fier D. profesor Gh. Alexianu, rezi­dent regal de Cernăuţi şi d. lt. col- Christescu, magistrat militar au pri­mit prin poştă, două scrisori ale că­ror facsimile le publicăm mai jos. Aceste două documente arată ex­plicit ce metode încearcă a se re­­­­învia la noi în ţară şi sunt suficient de concludente pentru mijloacele şi mentalitatea organizaţiunilor dău­nătoare ordinei de stat. O declaraţie a d-lui rector FI. Ştefânescu­ Goangă Azi noapte, la ora 2, revenin­du-şi pentru câteva minute, d. rector FI. Ştefănescu Goangă a putut declara următoarele: „Am fost atacat cu totul prin surprindere, în timp ce mă duceam să-mi fac Secţiunea de psi­­hoteoie, în localul universităţii din str. Cogăli­­­cean­ a. Asasinii au tras mai întâia* asupra agen­tului Gruia Enache şi, d­upă aceea, asupra mea. N’am putut recunoaşte pe asasini“ ARGUS Sapta­mâna Come la Săptămâna engleză. Tocmeala. Acordul anglo­­american. Produsele de export. Piaţa Conducerea Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti a luat în ultimul timp o serie de iniţiative şi măsuri care merită a fi relevate, pentru intensificarea schimburilor comerciale. Printre acestea ideia unei săp­tămâni comerc­ile engleze este cât se poate de binevenită, într’un mo­ment în care simpatiile tuturor straturilor sociale se îndreaptă spre poporul englez .Negustorii mai mult ca oricare altă categorie de cetăţeni, au avut şi au mai ales astăzi o deosebită stimă pentru britanici, în marea lor majoritate un popor de negustori. Primirea făcută de Lordul Major al Londrei, reprezentantul comer­ţului şi finanţei engleze M. S. Re­gelui Carol II-lea şi Marelui Voe­­vod Mihai, a dovedit dragostea cu care negustorii britanici au înţeles să înconjoare pe Suveranul Româ­niei, care în toate timpurile a ştiut să preţuiască sforţările negustori­lor şi care la Guildhall a spus cu sinceritatea ce-L caracterizează că „negustorii sunt solii păcii”. Tuturor acestor manifestaţii de simpatie, le trebuia un răspuns. La chemarea d-lui prof. N. S. Penescu preşedintele Camerii de Comerţ, făcută cu atâta însufleţire prin „Argus’’, negustorii au răspuns cu entuziasm. In două zile în întreaga Capita­lă de la cel mai mic până la cel mai mare magazin, vitrinele au fost împodobite în culorile naţionale şi britanice, portretele M. S. Regelui Carol II-lea, Marelui Voevod Mi­­hai, M. S. Regelui George VI-lea şi familiei regale britanice ocupând loc de cinste între tricolorul româ­nesc şi stindardul britanic. Nu s’a precupeţit nici o cheltuială pentru ca evenimentulu­i să i se dea am­ploarea cuvenită. Acestor manifestaţii de simpatie trebuie insă să le urmeze o muncă rodnică pentru desvoltarea schim­bărilor comerciale intre Anglia şi România. Mare importatoare de produse alimentare şi de materii prime, Anglia poate găsi pe piaţa românească tot ce-i trebue. Pen­tru acesta e nevoe ca piaţă româ­nească să fie îndeajuns cunoscută. Aci intervine rolul Camerii de Co­merţ. De acest rol d. prof. Penescu şi-a dat bine seama. In articolul publi­cat în Argus, intitulat „Săptămâna engleză” ca punct principal din pro­gramul acestei manifestări pune instituirea unor comisiuni pe lăn­gă Camera de Comer­i, care să studieze şi să facă propuneri amă­nunţite pentru lărgirea şi potenţa­­rea schimburilor noastre economi­ce cu Anglia. Din acest comisiuni vor face parte şi reprezentanţii ministerului economiei naţionale şi ai Băncii Naţionale''. Un alt dezi­derat de înfăptuire „înfiinţarea u­­nei expoziţii permanente de produ­se româneşti". Munca acestor comisiuni va fi grea, însă ea va da rezultate bune. Produsele noastre nu sunt cuno­scute pe piaţa britanică deşi pen­tru multe, ca de pildă cele alimen­tare, Anglia ar putea deveni un excelent debuşeu. Pentru introdu­cerea lor e nevoe de perseverenţă şi pricepere. Cu perseverenţa auto­rităţii de Stat şi cu priceperea ne­gustorului, schimburile noastre co­merciale cu Anglia pot lua desvol­tarea dorită, mai ales că de o parte şi de alta există multă bună­voinţă. Reclama e sufletul comerţului. Produse de calitate bună, susţinu­te de o reclamă bună pot fi intro­duse pe orice piaţă, mai ales pe piaţa engleză, dornică de a cola­bora cu noi. Produse bune avem, mai rămâne reclama bună. Aci in­tervine rolul Camerii de Comerţ şi al Ministerului Economiei Naţio­nale, cari prin mijloacele ce le au la îndemână, pot face cunoscută în orice parte a lumii calitatea produ­selor noastre. Camera de Comerţ prin condu­cătorii ei a dovedit că şi-a înţeles menirea de reprezentantă a negu­storilor. Rămâne acum să ducă la bun sfârşit sarcina pe care şi-a luat-o. TOCMEALA Printre alte binefaceri pe care marele Ataturk le-a făcut poporu­lui turcesc, a fost şi desfiinţarea tocmelei. Obicei specific de bazar turcesc, tocmeala făcea parte in­tegrantă ca si­fesul, din deprinderi­le poporului turc. A fost greu pen­tru acest popor să se dezobişnuia­­scă de acest lucru, dar abia după ce au reuşit să se scape de el, şi-au dat seama de neajunsurile lui. In toate ţările balcanice, cari au fost pe vremuri sub influenţa tur­cească, obiceiul tocmelii a rămas şi s'a înrădăcinat. La noi se poate vedea acest lucru, după regiuni. In nici un oraş din Vechiul Regat nu poţi cumpăra ceva dela vre-o pră­vălie, până ce nu te tocmeşti. Chiar dacă nu ai intenţia să te tocmeşti, te obligă ceilalţi clienţi din jurul tău, cari pentru cel mai mic lucru se tocmesc de zor, pleacă din pră­vălie, revin iar şi tocmeala conti­nuă. In Transilvania acest lucru nici nu se pomeneşte. Ai văzut marfa,­­i-a plăcut, plăteşti cât scrie pe ea.­ Nu îţi convine ca preţ, ai plecat fără ca între vânzător şi client să fie cea mai mică discuţie. E marcată o marfă cinci sute de lei, atâta o plăteşti, nici o centimă în plus sau în minus. Aceasta pen­­tru că publicul consumator este în­văţat să nu se tocmească. In vechiul Regat publicul nu cumpără până nu se tocmeşte. Chiar dacă vede afişat in prăvălie ,,preţ fix­’ el continuă să se toc­mească şi nu cumpără dacă nu i se scade din preţ. La ministerul Economiei Naţio­nale se află de mai multe luni, în studiu, un anteproect de lege pen­tru desfiinţarea tocmelii. De atunci însă nu se aude nimic de punerea lui în practică. Punând comerţul pe baze moderne, legiuitorul are da­toria de a desfiinţa urâtul obiceiu al tocmelii. Se va face astfel un dublu serviciu, atât negustorului cât şi consumatorului. Primul va fi scutit de o pierdere de vreme foar­te preţioasă în servirea clientelei şi va putea inspira altfel de încrede­re consumatorului. Al doilea va a­­vea siguranţa că nu s-a păcălit la preţul pe care îl plăteşte pentru o marfă. ACORDUL ANGLO­­AMERICAN Printre alte măsuri luate de cu­rând, guvernul polon a hotărât să se pedepsească cu trei ani închi­soare orice exportator care va fi dovedit că a căutat să falsifice pro­dusele exportate. Măsura guvernului polon are o lăture care merită a fi relevată: grija pentru calitatea mărfii trimisă la vânzare pe piaţa internaţională. In lupta pe care diversele ţări o dau pentru a cuceri pieţele internaţio­nale, grija lor de căpetenie e de a vinde marfa prin calitatea ei. In a­­cest scop marfa este standardiza­tă şi nici un produs de export nu părăseşte ţara fără a fi revizuit de experţi. Am ţinut să relevăm acest lucru, pentru că la noi el este de actuali­tate. Chiar pe plata polonă strugu­rii româneşti au avut de luptat cu produsele bulgare, pe care nu le-au putut învinge decât după ce s’au fă­cut sacrificii ca marfa românească expusă la târgurile internaţionale, cum a fost cel dela Lwow, să fie de cea mai bună calitate şi amba­lată în cele mai bune condiţiuni. Majoritatea produselor noastre PRODUSELE DE EX­PORT de export sunt mărfuri cari au de luptat pe pieţele internaţionale, cu celelalte produse similare, cari sunt prezentate în condiţiuni excelente. S’au luat şi la noi măsuri pentru îndreptarea situaţiei. Ele sunt în curs de executare, dar nu sunt în­destulătoare. Pentru a da desvoltare exportu­lui de produse agricole şi alimenta­re e nevoe ca marfa înainte de ex­port să fie standardizată, sortată şi ambalată în condiţiuni speciale. O marfă de calitate prezentată în con­­diţiuni bune, obţine un preţ mai mare şi inspiră încredere celui pe care o cumpără. Pentru aceasta nu e nevoe însă de pedepse atât de drastice cum prevede decretul polonez ci de o simplă colaborare între Stat şi ex­portatori, ambii având tot interesul ca exportul să ia o desvoltare cât mai mare. PIAŢA Piaţa continuă a se menţine staţionară. In majoritatea com­partimentelor lipsa de afaceri persistă. Se speră însă datorită ultimelor evenimente, cât şi se­zonului înaintat, într-o reluare a afacerilor. Produsele metalurgice continuă a-şi menţine fermitatea din săptămânile trecute. BUMBAC Acordul comercial anglo-ameri­can încheiat recent, prin avanta­­giile reciproce pe care şi le fac cele două mari puteri, a produs o deo­sebită impresie pe piaţa interna­ţională. Astfel, New­ York Times spune că „avantagiile ce şi le-au acordat reciproc cele două ţări din punct de vedere al tarifelor vama­le, nu vor lipsi de a exercita o in­fluenţă favorabilă atât asupra co­merţului american cât şi asupra comerţului britanic, dar veritabila semnificaţie acestui acord depă­şeşte cu mult rezultatele even­tuale’’. Concesiunile făcute de ambele părţi în materie vamală sunt foarte importante. Astfel englezii au a­cordat concesiuni cari cuprind a­ _ _____________ a­proximativ­­5 la sută din import, aprovizionă­ri de sezon. Se simte avand ca baza cifrele din anul Q oarecare tip­a­rte numerar. Se vinde engros . Stofe înguste 1 m. lățime 130- 150 lei m. Stofe late 130 .cm. lățime 300- 350 lei m. Stofe pentru mantouri 350-500 lei m. La mătăsuri aceiaş lipsă de a­­faceri, preţurile se menţin, însă cu tendinţa calmă. Se vinde engros Fantezium­ de iarnă 220—250 lei metrul. Crepe de Chine 60-62 Iei m. Crepe Satine 105-108 lei m. Crepe Marocine 105-108 lei 1936, 60-800.000 lire faţă de 93.200.000 lire. Din această cifră de 65 la sută reducerea de taxe nu cuprinde decât 11 la sută din im­porturi. Pentru 15 la sută se men­ţine o simplă consolidare, iar pen­tru 22 la sută se menţin simplele taxe de intrare existente, restul privind „concesiuni diverse”. Americanii la rândul lor au re­dus taxele pentru 27 la sută din importuri, drepturile existente sunt consolidate pentru 15 la sută din cumpărături şi libera intrare men­ţinută pentru 24 la sută din impor­turi. • Englezii au scăzut taxele vamale la cea mai mare parte din aparatele de birou şi maşinile casnice impor­tate din America, însă şi-au men­­ţinut dreptul de a urca taxa vama­lă la automobilele sub 25 cai putere. Americanii mari cumpărători de cauciuc şi cositor din Malaesia en­gleză au obţinut în această colo­nie o scădere de tarif. Anglia cu avizul dominioanelor a acordat libera intrare a grâului şi slăninei americane şi a scăzut taxele de import la merele şi pere­le de California în sezoanele când sosirile din această marfă din Im­periu sunt foarte mici. In schimb textilele britanice (ţesăturile de lâ­nă, bumbac, iută, etc.) au căpătat o reducere de 20—30 la sută din tariful vamal american. E interesant de observat urma­rea acestui acord pentru comerţul german. Ziarul ,,L'Information” a­­rată în această privinţă că se poa­te prevedea că exportul german în America care a scăzut de la 13,3 la sută în 1929 la 5,2 la sută în 1937, va suferi încă o reducere. Pe pia­ţa engleză, de asemenea, noul tratat va avea efecte defavorabile pen­tru Germania. E probabil că drep­tul pe care şi l-a rezervat Anglia de a ridica tarifele vamale la au­tomobilele cu mai puţin de 25 de cai putere, are mai ales ca obiect de a riposta la dumpingul maşini­lor germane. Noul acord va putea avea urmări şi pentru piaţa românească, pentru că deşi aplică clauza naţiunii celei mai favorizate, acordul are o stipulaţie după care: „dacă jocul acestei clauze tinde să favorizeze anumite produse ale unei terţe ţări, concesiunile făcute în ceea ce prive­şte aceste produse vor putea fi re­vizuite". Piaţa staţionară. Se simte lipsă de marfă. Se plăteşte la engros . Bumbac Roacre 820-840 lei. Bumbac Suveica 790-810 lei. Bumbac Crompton 830-850 lei. Bumbac creţ albit 4 lbs. 350 lei. Bumbac deslânat albit 200-210 lei. MANUFACTURA Paţa staţionară, se fac mici Antilopa 180 lei m. PIELĂRIA Preţurile se Tranzacţii reduse menţin staţionare. Se vinde engros . Box Dermata negru 60-63 lei fusul. Box Dermata colorat 63-67 lei fusul. Bizon Dermata negru 57-65 lei fusul. Bizon Dermata col. 61-68 lei fusul. Box monopol negru 51-56 lei fusul. Box monopol culori 54-59 lei fusul. Bizon monopol .culori 52-56 lei fusul. Box Kares negru 50-54 lei fu­sul. Căprioare indigene 85-90 lei fusul. metrul. C­el mai renumit toc din lume Ce toc nou de tot, nu numai modem prin util, dar modera In prinicipii fi utilitate — Parket Vacumatic. Peniţa lui mare, nu egarle, din cel mai fin aur, are vârful din iridium de cea mai bună calitate ce se poate obţine. Fiecare mărime de toc se găseşte cu şapte feluri de peniţe de diferite grosimi, cu vârful reversibil, toate garantate pentru al­ani. Niciun fel de scris nu poate deteriora aceste peniţe, potrivite oricărui scris. Cu totul diferit de celelalte jocuri prin Încăr­cătorul lui patentat “Diaphragm** (Încarcă în S­xo secunde). Aparte prin materialul lui laminat cu sidef. Priviţi chiar azi şi încercaţi acest joc modern, la orice librărie de prim rang. Îl I­arker *Vacumatic MECANISMUL GARANTAT PERFECT De vânzare la toate Librăriile zi Pape­tăriile bine asortate ti magazine de specialitate Toată cantitatea CERNEAU VIZIBILA Conţine 102% mai multă cerneală decât FAIMOASELE DUOFOLD TOCURI REZERVOARE I Lei i^OO — 3.000 CREIOANE ■ Lai I^M & MM latratwiirtatl ■•flrulti PARKER QUIMK, cerneala aMra-ihi/de Reprezentant și depozitar general pentru România.­ MAX GRUNDHAND, BUCURESTI I, CALEA VICTORIEI NR. 41, PASAJUL ROMÂN Ridicarea econ­omică a satelor (Continuare din pag. I-a) de mărfuri de primă necesitate, mai ales în regiunile sărace. Cooperative care se apro­vizionează de la negustori Cu prilejul cercetărilor arătate şi ale conferinţelor d-lui René Râmni­­ceanu, a avut loc Duminică la Cer­năuţi o reuniune a organelor de con­trol ale Institutului şi a reprezen­tanţilor unităţilor cooperatiste din Bucovina şi judeţele Hotin şi Doro­hoi. Au participat peste 120 repre­zentanţi ai mişcării. Din cuvântările rostite de cooperatorii din nordul ţări s-a constatat că aproape întrea­ga cooperaţie de credit se află în su­ferinţă­ Cooperativele de consum sunt nevoite astăzi — din lipsă depozite proprii — să se aprovizio­neze dela negustori, cari impun ade­seori preţuri superioare cooperative, lor In raport cu mărfurile oferite co­mercianţilor detailişti. S’a accentuat în deosebi nevoia de a se inteveni cât mai grabnic pen­tru ajutorarea populaţiei româneşti din valea Moldovei, care nu-şi gă­seşte astăzi hrana necesară în pă­durile în preajma cărora trăeşte. Printre altele ar fi nevoe să se înfi­inţeze aci, cât mai curând, o coope­rativă de consum, un depozit de mărfuri de primă necesitate pentru ca locuitorii să-şi poată achiziţiona cele cuvenite în condiţiuni mai ef­tine. Prefectul judeţului C. Lung-Buco­­vina, d. colonel Slătinescu a arătat cu această ocazie că a luat iniţiativa înfiinţării unei federale în judeţul său, pentru a da un impuls mai ac­centuat mişcării cooperatiste din Bu­covina, care în afară de 2 federale cu o activitate redusă la Cernăuţi, nu mai are decât o singură federală la Suceava. D-sa a mai cerut ca In­stitutul Naţional al Cooperaţiei să intevină pentru organizarea pe baze cooperatiste a întreprinderilor de in­dustrializare şi valorificare a lapte­lui, cât şi pentru înlesnirea exportu­lui de vite. Programul Institutului cooperaţiei D. René Râmniceanu a arătat că d. rezident regal Alesseanu a promis tot sprijinul mişcării coo­peratiste. D-sa reliefează apoi li­niile mari ale programului de în­făptuiri ale Institutului, care urmă­reşte în primul rând asanarea mo­rală şi materială a unităţilor coo­peratiste. Odată reorganizate uni­tăţile vor putea fi angrenate în operaţiunea de credit întreprinsă­ de Institut ,cu sprijinul larg al d-lui Mitiţă Constantinescu, mi­nistrul economiei naţionale şi gu­vernator al Băncii Naţionale, care a pus la dispoziţie suma de un­ miliard lei pentru ridicarea stan­dardului de viaţă al ţăranului. D. R. Râmniceanu a încheiat comuni­când că Institutul intenţionează să creeze un organ al său în capitala Bucovinei cu ramificaţii în toată provincia pentru a intensifica o­­peraţiunile de credit şi cele de a­­provizionare cu m­ărfurile de marş consum1. Depozitele de mărfuri destinate aprovizionării populaţiei rom­âie­ne a Bucovinei urmează să fie înființate în curând. JUDICIARE (ILFOV) PROCESE DE FALIMENT O singură declarare: închideri de do­­sare. Amânări In şedinţa de eriv tribunalul co­mercial secţia I a admis numai o acţiune în declarare şi anume cea privitoare la debitorul Furmuz Chi­­riţescu, pe care l'a declarat ,în sta­re de faliment. (Dos. 1667 din 1938). Au fost închise dosarele refe­ritoare la acţiunile îndreptate con­tra următorilor comercianţi: Gh. Stanescu, (Do­s. 721 din 1938),, Gh Andronescu (Dos. 941 din 1938), Const. P. Ioan, (Dos. 1112 din 1938), Ing. M. Feins, (Dos. 1344 din 1938), A. Schwartz (Dos. 1437 din 1938), V. G. Cristea, (Dos. 1597 din 139­8), Soc. anon. ..Ce­ramica” (Dos. 1602 din 1938), F. Campagnar et I. Baer (Dos. 1880 din 1938), Stănici Ionescu (Dos 2164 din 1938), Ştef. Roşeanu, (Dos. 2186 din 1938), Toader Şt. Teodorescu, (Dos. 2244 din 1938). Tribunalul a respins acţiunea de faliment intentată contra comer­ciantului Avram Mayersohn (Dos. 561 din 1938). S-au acordat termene în acţiu­nile privind pe următorii debi­tori: La 12 Ianuarie: St. Câmpeanu (Dos. 739 din 1938), Banca L. Berkovitz (Dos. 810 din 1936) I. N. Lăzaroiu (Dos. 813 din 1938), George Druker (Dos. 810 din a­­nul 1938), Henry Moscovici (Dos 1185 din 1938), Fany Heler et I. Herşcovici (Dos. 159 din 1938), S. Itabinovici, și Fritzî (Dos. 1648 din 1938), Ion C. Brânduşca (Dos. 1939 din 1938). La 26 Ianuarie: Haralambie Flo­­rescu (Dos. 1605 din 1­338), Ga­ston Kint (Dos. 1725 din 1938). La 31 Ianuarie: Ilie Alexandru (Dos. 1649 din 1938), I. I. Ni­­culescu (Dos. 1722 din 1938), Du­­mit. G. Tănase (Dos. 1742 din 1938), Ion Jianu, (Dos. 1753 din 1938), Cristea Gherondache (Dos. 1806 din 1938), Luca I. Nicules­­cu (Dos. 1815 din 1938), Dumi­tru Orbescu (Dos. 1884 din 1938), Nathan Lupovici (Dos. 2039 din 1938), Vas. Petrariu (Dos. 2121 din 1938), Soc. colect. M. Albu­­lescu et H. Louker (Dos. 2126 din 1938), Ovidiu Davidovici (Dos. 2168 din 1938), Petre Hălciugă, (Dos. 2195 din 1938), Soc. colect. Fraţii Iovgescu (Dos. 2106 din 938), Solomon Avram (Dos. 2243 din 1938), Ara Dim­­i­poi (Dos. 2268 din 1938), R. Scovici (Dos. 2271 din 1938), Soc. colect. „Galeriile Pariziene” (Dos. 2322 din 1938). La 7 Februarie: Albert Scayes (Dos. 1454 din 1938), Hie Ale­xandru (Dos. 1507 din 1938), B­ ca Populară „România” (Dos. 1555 din 1938), Vas. Stoian zis Jan­darmul (Dos. 1827 din 1938), Arit­ton Garabet (Dos. 2165 din 1938) .S’a judecat ieri acţiunea de fie Harare în faliment contra comer­ciantului Mayer Heinrichsohn, ror mur­ând ca sentinţa să fie pronunţ­­ată la 2 Decembrie. Opoziţiile împotriva sentinţelor de declarare făcute de d. Gh. Bal­dovin (Dos. 374 din 1938) şi S Bulfon (Dos. 187 din 1938), au fost amânate, prima la 12 Ianua­rie, iar a doua la 31 Ianuarie. Autorizări de funcţionare S’au acordat de către trib. Ilfov sec(.a I comercială,, autorizarea le­ga­l c­e funcţionar­­, o rudă ce Soij­anon. „Moldova” şi soc. anonimă l„Granaria”. Diverse In urma cercetărilor penale în falimentul Johan Goldenberg — Gantea (magazinul ,,Radiofon”), parchetul Ilfov, a dat rechizitoriul de trimitere pentru bancrută sim­plă. Curtea de casaţie secţia II-a va pronunţa la 2 Decembrie, decizia asupra recursului fostului casier Menelas Valveris, de la Adiţia Fi­nanciară de Verde, condamnat de Curtea de Apel, la 7 ani închisoa­re şi 14 milioane lei despăgubiri civile către Ministerul de Finanţe.

Next