Argus, decembrie 1938 (Anul 28, nr. 7694-7718)
1938-12-01 / nr. 7694
No. 7694 — I - XII — 1938 (6 padini) Două scrisori de ameninţare cu moartea primite de d. rezident regal Alexianu şi lt. col. Christescu Ele sunt trimise in numele fostei Gărzi de fier D. profesor Gh. Alexianu, rezident regal de Cernăuţi şi d. lt. col- Christescu, magistrat militar au primit prin poştă, două scrisori ale căror facsimile le publicăm mai jos. Aceste două documente arată explicit ce metode încearcă a se reînvia la noi în ţară şi sunt suficient de concludente pentru mijloacele şi mentalitatea organizaţiunilor dăunătoare ordinei de stat. O declaraţie a d-lui rector FI. Ştefânescu Goangă Azi noapte, la ora 2, revenindu-şi pentru câteva minute, d. rector FI. Ştefănescu Goangă a putut declara următoarele: „Am fost atacat cu totul prin surprindere, în timp ce mă duceam să-mi fac Secţiunea de psihoteoie, în localul universităţii din str. Cogălicean a. Asasinii au tras mai întâia* asupra agentului Gruia Enache şi, după aceea, asupra mea. N’am putut recunoaşte pe asasini“ ARGUS Saptamâna Come la Săptămâna engleză. Tocmeala. Acordul angloamerican. Produsele de export. Piaţa Conducerea Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti a luat în ultimul timp o serie de iniţiative şi măsuri care merită a fi relevate, pentru intensificarea schimburilor comerciale. Printre acestea ideia unei săptămâni comercile engleze este cât se poate de binevenită, într’un moment în care simpatiile tuturor straturilor sociale se îndreaptă spre poporul englez .Negustorii mai mult ca oricare altă categorie de cetăţeni, au avut şi au mai ales astăzi o deosebită stimă pentru britanici, în marea lor majoritate un popor de negustori. Primirea făcută de Lordul Major al Londrei, reprezentantul comerţului şi finanţei engleze M. S. Regelui Carol II-lea şi Marelui Voevod Mihai, a dovedit dragostea cu care negustorii britanici au înţeles să înconjoare pe Suveranul României, care în toate timpurile a ştiut să preţuiască sforţările negustorilor şi care la Guildhall a spus cu sinceritatea ce-L caracterizează că „negustorii sunt solii păcii”. Tuturor acestor manifestaţii de simpatie, le trebuia un răspuns. La chemarea d-lui prof. N. S. Penescu preşedintele Camerii de Comerţ, făcută cu atâta însufleţire prin „Argus’’, negustorii au răspuns cu entuziasm. In două zile în întreaga Capitală de la cel mai mic până la cel mai mare magazin, vitrinele au fost împodobite în culorile naţionale şi britanice, portretele M. S. Regelui Carol II-lea, Marelui Voevod Mihai, M. S. Regelui George VI-lea şi familiei regale britanice ocupând loc de cinste între tricolorul românesc şi stindardul britanic. Nu s’a precupeţit nici o cheltuială pentru ca evenimentului să i se dea amploarea cuvenită. Acestor manifestaţii de simpatie trebuie insă să le urmeze o muncă rodnică pentru desvoltarea schimbărilor comerciale intre Anglia şi România. Mare importatoare de produse alimentare şi de materii prime, Anglia poate găsi pe piaţa românească tot ce-i trebue. Pentru acesta e nevoe ca piaţă românească să fie îndeajuns cunoscută. Aci intervine rolul Camerii de Comerţ. De acest rol d. prof. Penescu şi-a dat bine seama. In articolul publicat în Argus, intitulat „Săptămâna engleză” ca punct principal din programul acestei manifestări pune instituirea unor comisiuni pe lăngă Camera de Comeri, care să studieze şi să facă propuneri amănunţite pentru lărgirea şi potenţarea schimburilor noastre economice cu Anglia. Din acest comisiuni vor face parte şi reprezentanţii ministerului economiei naţionale şi ai Băncii Naţionale''. Un alt deziderat de înfăptuire „înfiinţarea unei expoziţii permanente de produse româneşti". Munca acestor comisiuni va fi grea, însă ea va da rezultate bune. Produsele noastre nu sunt cunoscute pe piaţa britanică deşi pentru multe, ca de pildă cele alimentare, Anglia ar putea deveni un excelent debuşeu. Pentru introducerea lor e nevoe de perseverenţă şi pricepere. Cu perseverenţa autorităţii de Stat şi cu priceperea negustorului, schimburile noastre comerciale cu Anglia pot lua desvoltarea dorită, mai ales că de o parte şi de alta există multă bunăvoinţă. Reclama e sufletul comerţului. Produse de calitate bună, susţinute de o reclamă bună pot fi introduse pe orice piaţă, mai ales pe piaţa engleză, dornică de a colabora cu noi. Produse bune avem, mai rămâne reclama bună. Aci intervine rolul Camerii de Comerţ şi al Ministerului Economiei Naţionale, cari prin mijloacele ce le au la îndemână, pot face cunoscută în orice parte a lumii calitatea produselor noastre. Camera de Comerţ prin conducătorii ei a dovedit că şi-a înţeles menirea de reprezentantă a negustorilor. Rămâne acum să ducă la bun sfârşit sarcina pe care şi-a luat-o. TOCMEALA Printre alte binefaceri pe care marele Ataturk le-a făcut poporului turcesc, a fost şi desfiinţarea tocmelei. Obicei specific de bazar turcesc, tocmeala făcea parte integrantă ca sifesul, din deprinderile poporului turc. A fost greu pentru acest popor să se dezobişnuiască de acest lucru, dar abia după ce au reuşit să se scape de el, şi-au dat seama de neajunsurile lui. In toate ţările balcanice, cari au fost pe vremuri sub influenţa turcească, obiceiul tocmelii a rămas şi s'a înrădăcinat. La noi se poate vedea acest lucru, după regiuni. In nici un oraş din Vechiul Regat nu poţi cumpăra ceva dela vre-o prăvălie, până ce nu te tocmeşti. Chiar dacă nu ai intenţia să te tocmeşti, te obligă ceilalţi clienţi din jurul tău, cari pentru cel mai mic lucru se tocmesc de zor, pleacă din prăvălie, revin iar şi tocmeala continuă. In Transilvania acest lucru nici nu se pomeneşte. Ai văzut marfa,i-a plăcut, plăteşti cât scrie pe ea. Nu îţi convine ca preţ, ai plecat fără ca între vânzător şi client să fie cea mai mică discuţie. E marcată o marfă cinci sute de lei, atâta o plăteşti, nici o centimă în plus sau în minus. Aceasta pentru că publicul consumator este învăţat să nu se tocmească. In vechiul Regat publicul nu cumpără până nu se tocmeşte. Chiar dacă vede afişat in prăvălie ,,preţ fix’ el continuă să se tocmească şi nu cumpără dacă nu i se scade din preţ. La ministerul Economiei Naţionale se află de mai multe luni, în studiu, un anteproect de lege pentru desfiinţarea tocmelii. De atunci însă nu se aude nimic de punerea lui în practică. Punând comerţul pe baze moderne, legiuitorul are datoria de a desfiinţa urâtul obiceiu al tocmelii. Se va face astfel un dublu serviciu, atât negustorului cât şi consumatorului. Primul va fi scutit de o pierdere de vreme foarte preţioasă în servirea clientelei şi va putea inspira altfel de încredere consumatorului. Al doilea va avea siguranţa că nu s-a păcălit la preţul pe care îl plăteşte pentru o marfă. ACORDUL ANGLOAMERICAN Printre alte măsuri luate de curând, guvernul polon a hotărât să se pedepsească cu trei ani închisoare orice exportator care va fi dovedit că a căutat să falsifice produsele exportate. Măsura guvernului polon are o lăture care merită a fi relevată: grija pentru calitatea mărfii trimisă la vânzare pe piaţa internaţională. In lupta pe care diversele ţări o dau pentru a cuceri pieţele internaţionale, grija lor de căpetenie e de a vinde marfa prin calitatea ei. In acest scop marfa este standardizată şi nici un produs de export nu părăseşte ţara fără a fi revizuit de experţi. Am ţinut să relevăm acest lucru, pentru că la noi el este de actualitate. Chiar pe plata polonă strugurii româneşti au avut de luptat cu produsele bulgare, pe care nu le-au putut învinge decât după ce s’au făcut sacrificii ca marfa românească expusă la târgurile internaţionale, cum a fost cel dela Lwow, să fie de cea mai bună calitate şi ambalată în cele mai bune condiţiuni. Majoritatea produselor noastre PRODUSELE DE EXPORT de export sunt mărfuri cari au de luptat pe pieţele internaţionale, cu celelalte produse similare, cari sunt prezentate în condiţiuni excelente. S’au luat şi la noi măsuri pentru îndreptarea situaţiei. Ele sunt în curs de executare, dar nu sunt îndestulătoare. Pentru a da desvoltare exportului de produse agricole şi alimentare e nevoe ca marfa înainte de export să fie standardizată, sortată şi ambalată în condiţiuni speciale. O marfă de calitate prezentată în condiţiuni bune, obţine un preţ mai mare şi inspiră încredere celui pe care o cumpără. Pentru aceasta nu e nevoe însă de pedepse atât de drastice cum prevede decretul polonez ci de o simplă colaborare între Stat şi exportatori, ambii având tot interesul ca exportul să ia o desvoltare cât mai mare. PIAŢA Piaţa continuă a se menţine staţionară. In majoritatea compartimentelor lipsa de afaceri persistă. Se speră însă datorită ultimelor evenimente, cât şi sezonului înaintat, într-o reluare a afacerilor. Produsele metalurgice continuă a-şi menţine fermitatea din săptămânile trecute. BUMBAC Acordul comercial anglo-american încheiat recent, prin avantagiile reciproce pe care şi le fac cele două mari puteri, a produs o deosebită impresie pe piaţa internaţională. Astfel, New York Times spune că „avantagiile ce şi le-au acordat reciproc cele două ţări din punct de vedere al tarifelor vamale, nu vor lipsi de a exercita o influenţă favorabilă atât asupra comerţului american cât şi asupra comerţului britanic, dar veritabila semnificaţie acestui acord depăşeşte cu mult rezultatele eventuale’’. Concesiunile făcute de ambele părţi în materie vamală sunt foarte importante. Astfel englezii au acordat concesiuni cari cuprind a _ _____________ aproximativ5 la sută din import, aprovizionări de sezon. Se simte avand ca baza cifrele din anul Q oarecare tiparte numerar. Se vinde engros . Stofe înguste 1 m. lățime 130- 150 lei m. Stofe late 130 .cm. lățime 300- 350 lei m. Stofe pentru mantouri 350-500 lei m. La mătăsuri aceiaş lipsă de afaceri, preţurile se menţin, însă cu tendinţa calmă. Se vinde engros Fantezium de iarnă 220—250 lei metrul. Crepe de Chine 60-62 Iei m. Crepe Satine 105-108 lei m. Crepe Marocine 105-108 lei 1936, 60-800.000 lire faţă de 93.200.000 lire. Din această cifră de 65 la sută reducerea de taxe nu cuprinde decât 11 la sută din importuri. Pentru 15 la sută se menţine o simplă consolidare, iar pentru 22 la sută se menţin simplele taxe de intrare existente, restul privind „concesiuni diverse”. Americanii la rândul lor au redus taxele pentru 27 la sută din importuri, drepturile existente sunt consolidate pentru 15 la sută din cumpărături şi libera intrare menţinută pentru 24 la sută din importuri. • Englezii au scăzut taxele vamale la cea mai mare parte din aparatele de birou şi maşinile casnice importate din America, însă şi-au menţinut dreptul de a urca taxa vamală la automobilele sub 25 cai putere. Americanii mari cumpărători de cauciuc şi cositor din Malaesia engleză au obţinut în această colonie o scădere de tarif. Anglia cu avizul dominioanelor a acordat libera intrare a grâului şi slăninei americane şi a scăzut taxele de import la merele şi perele de California în sezoanele când sosirile din această marfă din Imperiu sunt foarte mici. In schimb textilele britanice (ţesăturile de lână, bumbac, iută, etc.) au căpătat o reducere de 20—30 la sută din tariful vamal american. E interesant de observat urmarea acestui acord pentru comerţul german. Ziarul ,,L'Information” arată în această privinţă că se poate prevedea că exportul german în America care a scăzut de la 13,3 la sută în 1929 la 5,2 la sută în 1937, va suferi încă o reducere. Pe piaţa engleză, de asemenea, noul tratat va avea efecte defavorabile pentru Germania. E probabil că dreptul pe care şi l-a rezervat Anglia de a ridica tarifele vamale la automobilele cu mai puţin de 25 de cai putere, are mai ales ca obiect de a riposta la dumpingul maşinilor germane. Noul acord va putea avea urmări şi pentru piaţa românească, pentru că deşi aplică clauza naţiunii celei mai favorizate, acordul are o stipulaţie după care: „dacă jocul acestei clauze tinde să favorizeze anumite produse ale unei terţe ţări, concesiunile făcute în ceea ce priveşte aceste produse vor putea fi revizuite". Piaţa staţionară. Se simte lipsă de marfă. Se plăteşte la engros . Bumbac Roacre 820-840 lei. Bumbac Suveica 790-810 lei. Bumbac Crompton 830-850 lei. Bumbac creţ albit 4 lbs. 350 lei. Bumbac deslânat albit 200-210 lei. MANUFACTURA Paţa staţionară, se fac mici Antilopa 180 lei m. PIELĂRIA Preţurile se Tranzacţii reduse menţin staţionare. Se vinde engros . Box Dermata negru 60-63 lei fusul. Box Dermata colorat 63-67 lei fusul. Bizon Dermata negru 57-65 lei fusul. Bizon Dermata col. 61-68 lei fusul. Box monopol negru 51-56 lei fusul. Box monopol culori 54-59 lei fusul. Bizon monopol .culori 52-56 lei fusul. Box Kares negru 50-54 lei fusul. Căprioare indigene 85-90 lei fusul. metrul. Cel mai renumit toc din lume Ce toc nou de tot, nu numai modem prin util, dar modera In prinicipii fi utilitate — Parket Vacumatic. Peniţa lui mare, nu egarle, din cel mai fin aur, are vârful din iridium de cea mai bună calitate ce se poate obţine. Fiecare mărime de toc se găseşte cu şapte feluri de peniţe de diferite grosimi, cu vârful reversibil, toate garantate pentru alani. Niciun fel de scris nu poate deteriora aceste peniţe, potrivite oricărui scris. Cu totul diferit de celelalte jocuri prin Încărcătorul lui patentat “Diaphragm** (Încarcă în Sxo secunde). Aparte prin materialul lui laminat cu sidef. Priviţi chiar azi şi încercaţi acest joc modern, la orice librărie de prim rang. Îl Iarker *Vacumatic MECANISMUL GARANTAT PERFECT De vânzare la toate Librăriile zi Papetăriile bine asortate ti magazine de specialitate Toată cantitatea CERNEAU VIZIBILA Conţine 102% mai multă cerneală decât FAIMOASELE DUOFOLD TOCURI REZERVOARE I Lei i^OO — 3.000 CREIOANE ■ Lai I^M & MM latratwiirtatl ■•flrulti PARKER QUIMK, cerneala aMra-ihi/de Reprezentant și depozitar general pentru România. MAX GRUNDHAND, BUCURESTI I, CALEA VICTORIEI NR. 41, PASAJUL ROMÂN Ridicarea economică a satelor (Continuare din pag. I-a) de mărfuri de primă necesitate, mai ales în regiunile sărace. Cooperative care se aprovizionează de la negustori Cu prilejul cercetărilor arătate şi ale conferinţelor d-lui René Râmniceanu, a avut loc Duminică la Cernăuţi o reuniune a organelor de control ale Institutului şi a reprezentanţilor unităţilor cooperatiste din Bucovina şi judeţele Hotin şi Dorohoi. Au participat peste 120 reprezentanţi ai mişcării. Din cuvântările rostite de cooperatorii din nordul ţări s-a constatat că aproape întreaga cooperaţie de credit se află în suferinţă Cooperativele de consum sunt nevoite astăzi — din lipsă depozite proprii — să se aprovizioneze dela negustori, cari impun adeseori preţuri superioare cooperative, lor In raport cu mărfurile oferite comercianţilor detailişti. S’a accentuat în deosebi nevoia de a se inteveni cât mai grabnic pentru ajutorarea populaţiei româneşti din valea Moldovei, care nu-şi găseşte astăzi hrana necesară în pădurile în preajma cărora trăeşte. Printre altele ar fi nevoe să se înfiinţeze aci, cât mai curând, o cooperativă de consum, un depozit de mărfuri de primă necesitate pentru ca locuitorii să-şi poată achiziţiona cele cuvenite în condiţiuni mai eftine. Prefectul judeţului C. Lung-Bucovina, d. colonel Slătinescu a arătat cu această ocazie că a luat iniţiativa înfiinţării unei federale în judeţul său, pentru a da un impuls mai accentuat mişcării cooperatiste din Bucovina, care în afară de 2 federale cu o activitate redusă la Cernăuţi, nu mai are decât o singură federală la Suceava. D-sa a mai cerut ca Institutul Naţional al Cooperaţiei să intevină pentru organizarea pe baze cooperatiste a întreprinderilor de industrializare şi valorificare a laptelui, cât şi pentru înlesnirea exportului de vite. Programul Institutului cooperaţiei D. René Râmniceanu a arătat că d. rezident regal Alesseanu a promis tot sprijinul mişcării cooperatiste. D-sa reliefează apoi liniile mari ale programului de înfăptuiri ale Institutului, care urmăreşte în primul rând asanarea morală şi materială a unităţilor cooperatiste. Odată reorganizate unităţile vor putea fi angrenate în operaţiunea de credit întreprinsă de Institut ,cu sprijinul larg al d-lui Mitiţă Constantinescu, ministrul economiei naţionale şi guvernator al Băncii Naţionale, care a pus la dispoziţie suma de un miliard lei pentru ridicarea standardului de viaţă al ţăranului. D. R. Râmniceanu a încheiat comunicând că Institutul intenţionează să creeze un organ al său în capitala Bucovinei cu ramificaţii în toată provincia pentru a intensifica operaţiunile de credit şi cele de aprovizionare cu mărfurile de marş consum1. Depozitele de mărfuri destinate aprovizionării populaţiei româiene a Bucovinei urmează să fie înființate în curând. JUDICIARE (ILFOV) PROCESE DE FALIMENT O singură declarare: închideri de dosare. Amânări In şedinţa de eriv tribunalul comercial secţia I a admis numai o acţiune în declarare şi anume cea privitoare la debitorul Furmuz Chiriţescu, pe care l'a declarat ,în stare de faliment. (Dos. 1667 din 1938). Au fost închise dosarele referitoare la acţiunile îndreptate contra următorilor comercianţi: Gh. Stanescu, (Dos. 721 din 1938),, Gh Andronescu (Dos. 941 din 1938), Const. P. Ioan, (Dos. 1112 din 1938), Ing. M. Feins, (Dos. 1344 din 1938), A. Schwartz (Dos. 1437 din 1938), V. G. Cristea, (Dos. 1597 din 1398), Soc. anon. ..Ceramica” (Dos. 1602 din 1938), F. Campagnar et I. Baer (Dos. 1880 din 1938), Stănici Ionescu (Dos 2164 din 1938), Ştef. Roşeanu, (Dos. 2186 din 1938), Toader Şt. Teodorescu, (Dos. 2244 din 1938). Tribunalul a respins acţiunea de faliment intentată contra comerciantului Avram Mayersohn (Dos. 561 din 1938). S-au acordat termene în acţiunile privind pe următorii debitori: La 12 Ianuarie: St. Câmpeanu (Dos. 739 din 1938), Banca L. Berkovitz (Dos. 810 din 1936) I. N. Lăzaroiu (Dos. 813 din 1938), George Druker (Dos. 810 din anul 1938), Henry Moscovici (Dos 1185 din 1938), Fany Heler et I. Herşcovici (Dos. 159 din 1938), S. Itabinovici, și Fritzî (Dos. 1648 din 1938), Ion C. Brânduşca (Dos. 1939 din 1938). La 26 Ianuarie: Haralambie Florescu (Dos. 1605 din 1338), Gaston Kint (Dos. 1725 din 1938). La 31 Ianuarie: Ilie Alexandru (Dos. 1649 din 1938), I. I. Niculescu (Dos. 1722 din 1938), Dumit. G. Tănase (Dos. 1742 din 1938), Ion Jianu, (Dos. 1753 din 1938), Cristea Gherondache (Dos. 1806 din 1938), Luca I. Niculescu (Dos. 1815 din 1938), Dumitru Orbescu (Dos. 1884 din 1938), Nathan Lupovici (Dos. 2039 din 1938), Vas. Petrariu (Dos. 2121 din 1938), Soc. colect. M. Albulescu et H. Louker (Dos. 2126 din 1938), Ovidiu Davidovici (Dos. 2168 din 1938), Petre Hălciugă, (Dos. 2195 din 1938), Soc. colect. Fraţii Iovgescu (Dos. 2106 din 938), Solomon Avram (Dos. 2243 din 1938), Ara Dimipoi (Dos. 2268 din 1938), R. Scovici (Dos. 2271 din 1938), Soc. colect. „Galeriile Pariziene” (Dos. 2322 din 1938). La 7 Februarie: Albert Scayes (Dos. 1454 din 1938), Hie Alexandru (Dos. 1507 din 1938), B ca Populară „România” (Dos. 1555 din 1938), Vas. Stoian zis Jandarmul (Dos. 1827 din 1938), Aritton Garabet (Dos. 2165 din 1938) .S’a judecat ieri acţiunea de fie Harare în faliment contra comerciantului Mayer Heinrichsohn, ror murând ca sentinţa să fie pronunţată la 2 Decembrie. Opoziţiile împotriva sentinţelor de declarare făcute de d. Gh. Baldovin (Dos. 374 din 1938) şi S Bulfon (Dos. 187 din 1938), au fost amânate, prima la 12 Ianuarie, iar a doua la 31 Ianuarie. Autorizări de funcţionare S’au acordat de către trib. Ilfov sec(.a I comercială,, autorizarea legal ce funcţionar, o rudă ce Soijanon. „Moldova” şi soc. anonimă l„Granaria”. Diverse In urma cercetărilor penale în falimentul Johan Goldenberg — Gantea (magazinul ,,Radiofon”), parchetul Ilfov, a dat rechizitoriul de trimitere pentru bancrută simplă. Curtea de casaţie secţia II-a va pronunţa la 2 Decembrie, decizia asupra recursului fostului casier Menelas Valveris, de la Adiţia Financiară de Verde, condamnat de Curtea de Apel, la 7 ani închisoare şi 14 milioane lei despăgubiri civile către Ministerul de Finanţe.