Argus, ianuarie 1939 (Anul 29, nr. 7719-7741)

1939-01-01 / nr. 7719

Mo. 7719—I—1-1939 (12 pagini) INALT ORDIN DE ZI al M. S. Regelui Carol II CĂTRE OŞTIRE OSTAŞI ai Armatei, Marinei şi Aeronauticei. Suntem pe pragul unui nou an, deci primul Meu gând se în­dreaptă cu toată dragostea căt­re ace,­i s­unt nărăziţi a fi a­­geri apărători ai graniţei. Menirea ostaşului este de a se pregăti în timp de linişte pentru vierituri grele de tulbura­re. Instrucţia, pregătirea pentru adevărata menire a apărătorilor Patriei, iată prima datorie ce tre­­bue să aibă în faţa ochilor atât comandanţii cât şi soldaţii. Cu cât înzestrarea cu mijloace noui se face mai repede, cu atât pregătirea pentru întrebuinţarea lor trebue să se facă cu mai multă râvnă şi mai multă adâncire. Toţi trebue să ne rugăm Celui­­ Tot Puternic să ne dăruia­scă în anul ce vine linişte şi pace. Dar oştirea Mea trebue să întrebuinţeze acest răgaz pentru întărirea şi pregătirea ei. Trecutul ne arată cum am ştiut, prin destoinicia şi vitejia luptătorului român, să păstrăm neştirbită entitatea naţională şi să întregim naţia într-un singur mănuchi. Tot acest trecut, când graniţele noastre pot fi ameninţate şi unitatea noastră naţională atinsă, va fi îndemnul care să mâne oastea Mea să-şi îndeplinească cu dragoste şi cu credinţă datoria supremă faţă de Patrie şi Tron. Ştiu că în piepturile soldaţilor, marinarilor şi aviatorilor Mei de azi bate acelaş suflet ca în al luptătorilor de la Rovine, Răsboeni, Călugăreni, Griviţa şi Mărăşeşti. Ca întotdeauna grija Mea de orice clipă este binele şi propă­şirea iubitei Mele oştiri: iată de ce, când începe un nou an, nu pot să nu-Mi îndrept căldura sufletului Meu către ea şi să-i spun câtă încredere şi dragoste sunt hotărât a-i arăta. Oştirea, pavăză neştirbită şi veşnică a României şi Regelui va fi, sunt convins, totdeauna la înălţimea chemării sale cu cre­dinţă, dragoste şi vitejie. :* Anul 1939 să fie un an de progres şi de muncă spornică a tuturor acelora cari fac parte din Marea Familie Militară. Aceasta o datorim ţării, şi în acest an o datorim şi aminti­­rei întemeietorului armatei române Regelui Carol I al cărui cen­tenar îl vom sărbători în curând. Cu toată dragostea Mea către armată, marina şi aeronau­tica Mea zic tuturor din toată inima La Mulți Ani CAROL I înaltul ordin de zi al M. S. Regelui către comandanţii străjeri STRĂJERI. A mai trecut un an de muncă şi în pragul lui 1939 am bucuria de a aduce pe această cale tuturor Comandanţilor şi Străjerilor viile mele mulţumiri pentru munc­a depusă şi pentru rezultatele do­bândite. Mişcarea Străjeriei înseamnă o piatră de hotar în desvoltarea morală a României moderne, ea este şi trebue totdeauna să fie o hotărîtoare chezăşie a viitorului. Toţi aplicând fără şovăire Deviza noastră: „Credinţă şi Muncă pentru Patrie şi Rege”, trebue să ştie că au un cod de înaltă mo­rală de îndeplinit. Această Lozincă trebue să se întipărească aşa de puternic în sufletul fiecărui Străjer, încât să-i fie toată viaţa spiritul diriguitor al tuturor faptelor sale. Anul ce vine să însemne în răbojul istoriei noastre, unul de progres şi propăşire şi aceasta o vom dobândi tocmai prin „Credin­ţă şi Muncă”. Iată ce aştept de la Străjeri p­entru anul ce începe astăzi. Privind cu deplină încredere şi dragoste nespusă la tineretul TARII MELE, strig din toată inima: LA MULŢI ANI, SANATAtE CAROL R. Urările oştirii către M. S. Re­gele şi Marele Voevod MAJESTATII SALE REGELUI MAIESTATE, întreaga oştire, ofiţeri şi sol­daţi, cu credinţă neclintită, este la datorie, gata oricând să dea ca întotdeauna aceiaşi dovadă de neţărmurită dragoste şi devo­tament Regelui ei iubit, întemeiat pe această înaltă virtute a ostaşilor Maiestăţii Voastre, sunt îndreptăţit Sire ca, în numele lor şi al meu, să rog profund respectuos pe Ma­iestatea Voastră să binevoiască a primi, la acest început de an nou, calda lor urare ca Maiesta­tea Voastră să se bucure cât mai curând şi nesfârşit de roa­dele unor atât de mari şi grele străduinţi ce depuneţi pentru bi­nele lor şi fericirea întregei Ţări. Ministrul Apărării Naţionale, General de Divizie N. Ciupercă MĂRIEI SALE MIHAI Mare Voevod de Alba lulia Armata, care pune atât de mari şi îndreptăţite speranţe, în cel mai tânăr ofiţer al ei şi conducătorul ei de mâine, roagă prin mine pe Măria Ta să binevoiască a primi respec­­toasele şi devotatele ei bune urări pentru anul nou care începe. Ministrul Apărării Naţionale General de Divizie N. Ciupercă UZINELE COM­NALE BUCUREŞTI • PUBLIC­ATIUNE Se aduce la cunoştinţa Ge-' nerală că în ziua de 16 Ianuarie 1939, ora 17, se va ţine licitaţie publică, la sediul din str. Const. Mille No. 8, pentru cumpărarea, următoarelor: |§Sf®ÎRiri' 9 buc. tuburi de fontă cu flanşe D=900 mm. a 3 m. lun­gime; 3 buc. tuburi de fontă cu­­flanşe I­=900 mm. a 2 m. lun­gime. 1 buc. tuburi de fontă cu flanşe D = 900 milimetri a 2,75 m. lungime. 1 buc. tuburi de fontă cu flanşe D = 900 milimetri a 1,90 m. lungime. 1 buc. tuburi de fontă cu flanşe D = 900 milimetri a 1,60 m. lungime. 1 buc. tuburi de fontă cu flanşe D = 900 milimetri a 1,40 m. lungime. 2 buc. tuburi de fontă cu flanşe D = 900 milimetri a 1,20 m. lungime. 2 buc. tuburi de fontă cu flanşe D = 900 milimetri a 1,10 m. lungime. 4 buc. tuburi de fontă cu flanşe D = 500 mm. a 1,50 m. lungime. 4 buc. curbă cu flanşe 900 D = 900 mm. R= 5 D. 4 buc. curbă cu flanşe 90 gr. D = 500 mm. R = 5 D. 3 buc. curbă 221/2 mufă D = 900 mm. R. = 5 D. 2 buc. curbă cu flanșe 90 gr. D — 500 mm. R = 5 D. 1 buc. curbă 450 mufă D = 900 mm. R. = 5 D. 2 buc. piesă A. 900/400 mm. 1 buc. piesă A. 750/200 mm. 1 buc. piesă A. 750/500 mm. 1 buc. piesă A. 700/500 mm. 1 buc. piesă B. 900/600 mm. 2 buc. piesă C. 900/500 mm. 4 buc. piesă E. 900 mm. 1 buc. E. piesă 750 mm. 1 buc. piesă F. 900 mm de 1 m lungime. 1 buc piesă T. 900 mm. 2 bc­. piesă U. 900 mm. 1 buc. piesă U. 750 mm. 1 buc. piesă U. 500 mm. 1 buc. piesă U. 400 mm. 1 buc. reducţie R. 900/750. 1 buc. reducţie R. 900/700 1 buc. reducţie R 700/500. 1 buc. vană cu mufă 900 mm. 8 buc. vană cu flanşă 900 mm. 1 buc. vană cu flanşă 700 mm. 1 buc. piese T.T. 900/900 700/700. 1 buc. Clapet de reţinere D­E 900 mm. cu flanşă de 1,60 m. lung. 2 buc. flanşe oarbă 900 mm. 5 buc. flanşe oarbă 750 mm. 1 buc. flanşe oarbă 700 mm. 1 buc. flanşe oarbă 650 mm. 2 buc. flanşe oarbă 500 mm. 1 buc. buşon P. D. = 900 mm. 1 buc. buşon P D=650 mm. 1 buc. buşon P D = 600 mm. 2 buc. buşon P D-500 mm. Garanţia de 5 la sută din va­loarea ofertei se va depune în plic separat pentru efecte iar pentru numerar în chitanţa casieriei U. C. B. Cartele de sarcini şi orice informațiuni se pot lua în fie­care zi de lucru de la Economat numai între orele 11—12. ARGUS Săptămâna financiară de SCOTUS Creditele americane acordate Chinei. Afluxul de aur în Statele­ Unite continuă. Conferinţa internaţională economică de la Copenhaga. Sprijinul Băncii Naţionale Orientarea exportului. Achitarea cupoanelor scadente Activarea lucrărilor publice Creditele americane a­­cordate Chinei Evenimentele din Extremul O­­rient sunt de natură a avea impor­tante urmări asupra evoluţiei pro­blemelor economice şi financiare mondiale. Marile puteri interesate în apele Pacificului şi în bogatele şi intensele pieţe comerciale din împrejurimi sunt preocupate din ce în ce mai mult de desfăşurarea e­­venimentelor în această parte a globului. Statele Unite întreprind în pre­zent o importantă operaţiune fi­nanciară în China. D. Morgenthau, secretarul Tezaurului, a anunţat prelungirea acordului cu Banca Centrală a Chinei. Următor acestei înţelegeri, Tezaurul american acor­dă Chinei un important împrumut în dolari, aurul depus la băncile a­­mericane servind drept garanţie, întrebat dacă acest acord, ca şi creditul de 25 milioane dolari, acor­dat prin Export And Import Bank nu violează spiritul legii neutrali­tăţi, d. Morghentan a răspuns că Tezaurul îndeplineşte pur şi sim­plu o operaţiune financiară cu o na­ţiune prietenă şi că orice cerere de credite similiare din partea orică­rei altei ţări care nu cade în pre­vederile legi Johnson va fi bine pri­mită. Se ştie că legea Johnson in­terzice acordarea de credite con­tra garantie-aur sau prin interme­diul lui Export And Import Bank acelor state care au rămas în res­tantă cu datorile lor de războiu. Aceste credite acordate Chinei de Statele Unite sunt o urmare di­rectă a faptului că interesele ame­ricane sunt grav periclitate prin o­­cuparea unor teritorii din China de japonezi şi în special prin închide­rea navigaţiei străine pe fluviul Yangtse. După părerea ministrului de fi­nanţe a Chinei, semnificaţia împru­muturilor americane ca şi a proec­­tatelor împrumuturi engleze e a­­ceea că Statele Unite şi Marea Bri­­tanie îşi dau seama că sprijinirea economică a Chinei va slăbi primej­dia pe care expansiunea japoneză o reprezintă pentru poziţiile eco­nomice ale acestor mari puteri în Extremul Orient. Notăm că încheerea acordului chineo-american a avut o influenţă favorabilă asupra Bursei din Schan­ghai cât şi asupra cursului chinez neoficial. Fără îndoială că această influenţă se va resimţi şi în cele­lalte domenii financiare şi econo­mice extrem-orientale. Afluxul de aur în Statele Unite continuă Afluxul de capitaluri străine în Statele Unite stărue oglindind o si­tuaţie internaţională încă îngrijoră­toare. In cursul ulimelor patru luni, im­porturile americane de aur au a­­tins suma de un miliard 250 milioa­ne dolari. Economiştii britanici nu văd cu ochi buni această emigrare care influenţează defavorabil fondurile britanice de egalizare a schimburi­lor. Sir George Paish, economistul englez bine cunoscut a sugerat pre­şedintelui Roosevelt convocarea u­­nei conferinţe internaţionale desti­nate a cerceta mijloacele de rezol­vare a greutăţilor economice şi politice cari primejduesc pacea lu­me!. E îndoelnic ca Statele Unite să ia iniţiativa unei asemenea conferin­ţe internaţionale, deoarece toate propunerile de acest fel făcute până azi nu au găsit o primire prea bine­voitoare în cercurile oficiale de peste Ocean. Se pare însă, că problemele ridi­cate de afluxul de aur spre Statele Unite vor face obiectul unor con­versaţi în cadrul acordului tripar­tit. O declaraţie comună anglo-a­­mericană ar preciza nivelul la care ar putea fi menţinută lira sterlină în raport cu dolarul. Cercurile britanice ar fi de păre­re că după încheerea tratatului de comerţ angio-american s‘ar putea stabili nivelul de 4.70 dolari la liră sterlină. In cercurile britanice se afirmă că, deşi acest nivel ar fi ceva mai redus ca acel pe care guvernul din Washington l‘ar avea în vedere pentru „stabilizarea“ lirei sterline, totuşi este preferabil unei lire în stare de permanentă fluctuaţie. Conferinţa internaţiona­lă economică de la Co­penhaga Greutăţile internaţionale a căror expresie o găsim — între altele — în fenomenul de mai sus, îşi au o­­riginile atât în cursul general des­cendent al economiei mondiale cât şi în restricţiile de tot felul cu care economia unităţilor naţionale s-au înconjurat. Raporturile normale de schimb între popoare nu pot fi de­plin realizate şi, deci, nu pot valori­fica efectele salutare economice şi financiare. Camera de Comerţ Internaţională duce în scopul îndreptări acestei stări de lucruri o acţiune perma­nentă, cu toate greutăţile întâmpi­nate în cale aplicărei practice a desideratelor ei. Congrese şi con­ferinţe au desbătut şi stabilit o su­mă de hotărâri, rămase însă în do­meniul teoreticului. Un nou congres este convocat de Cameră, de data aceasta la Copen­haga. Primul şi cel mai însemnat punct din ordinea de zi priveşte „restaurarea ordinei monetare şi financiare între ţările reprezentate la Congres precum şi înlesnirea desvoltării raporturilor de schimb între popoare“. Importanţa acestui congres nu stă însă numai în ordinea de zi, ci în faptul că, pentru prima oară, Statele­ Unite ale Americei au ade­rat şi vor participa activ la desba­­teri şi rezoluţii. Este o semnificativă indicaţie asu­pra politicii d-lui Roosevelt de par­ticipare activă şi energică a State­­lor­ Unite la acţiunile care pot con­tribui la restabilirea bunelor rapor­turi economice şi financiare mon­diale. Cea ce constitue un element de prim ordi în evoluţia ulterioară a reglementării acestor raporturi. Sprijinul­ Băncii Naţio­nale Sistemul de credit şi piaţa mone­tară internă au trecut acum trei luni, printr-o perioadă de grea în­cercare în cursul căreia au avut însă posibilitatea de a-şi evidenţia soliditatea şi seriozitatea întocmirii lor. Serviciile de statistică ale dife­ritelor sectoare financiare au publi­cat acum datele care permit a se calcula, pe bază de cifre, zdrunci­nul din Septembrie prilejuit de ten­siunea internaţională. Retragerile de depuneri la Casa de Economie au fost în luna Sep­tembrie, de un miliard trei­zeci şi trei milioane lei, adică de 25 la sută din totalul depunerilor la CEC­, iar retragerile dela băncile comer­ciale, din conturile de depozite, s’au ridicat la 874 milioane lei, adică la aproape 20 la sută din totalul de­pozitelor. Ceia ce merită a fi su­bliniat nu e faptul că aceste retra­geri s’au produs, ele fiind explica­bile din punct de vedere psihologic în zilele de încordare din luna Sep­tembrie, trebuie semnalat, însă, fap­tul că instituţiile noastre de credit au reuşit să facă faţă efortului ce­rut de împrejurări. Disponibilul li­chid al acestor instituţii şi liberta­tea de manevrare pe care şi-au a­­firmat-o au­­ contribuit la trecerea punctului culminant al crizei fără ca nici una din instituţii să fi ex­teriorizat această sforţare. Negreşit că meritul capital revi­ne Institutului nostru de Emisiune. Ultimul buletin al serviciului de stu­dii al Băncii Naţionale a­ României ne dă posibilitatea de a reliefa spri­jinul acordat de Banca Naţională pentru trecerea, în bune condiţiuni, a perioadei critice din toamnă. Se poate spune că principalul efort a fost desfăşurat de B. N. R. Porto­foliul comercial al Băncii Naţionale a sporit de la 8.908 milioane lei în Augu­st la 10,589 milioane în Sep­tembrie şi la 11.340 milioane în luna Octombrie 1938, deci o sporire de 2 miliarde şi jumătate lei. Criza din Septembrie a avut da­rul de a întări încrederea în capaci­tatea de rezistenţă şi de orienta­re a Institutului de Emisiune şi a sistemului de credit în fruntea că­ruia se găseşte. Orientarea expertului Comerţul nostru exterior în a­­cest an a fost defavorabil influen­ţat de orientarea exportului de mărfuri, mai ales în­spre ţări de unde nu se putea obţine devize forte şi libere. Preocupările condu­cătorilor economiei noastre naţio­nale au fost permanent îndreptate spre remedierea acestei situaţiuni-­Acţiunea de stimulare a exportului a exprimat cu tărie tendinţele de asigurare a vânzărilor de mărfuri contra devize libere şi forte, prin întregul sistem de cote de devize liber negociabile acordate exporta­torilor pentru ţările fără restricţii valutare. Ultimele două luni ale anului au înregistrat un important reviriment în situaţia exportului nostru, din acest punct de vedere. In special exportul în Anglia a sporit intr'o măsură apreciabilă. De unde în pri­mele nouă luni ale anului exportul nostru în Anglia s’a ridicat la va­loarea totală de 1.109 milioane lei, numai în cursul lunei Noembrie a înregistrat mai mult de jumătate din exportul pe acest timp — 624 milioane lei — iar în prima decadă din Decembrie, 178 milioane lei­ Desigur, datele înregistrate în Noembrie şi Decembrie nu dau, în­că, dreptul de a trage concluzii de­finitive. Putem, insă, menţiona că noua orientare a comerţului no­stru exterior a început să influen­ţeze în bine soldul de devize libere şi forte şi să indice perspective fa­vorabile într’un sector atât de im­portant. Achitarea cupoanelor scadente Ministerul de Finanţe a luat mă­surile necesare achitărei cuponului scadent la 1 ianuarie 1939 pentru: datoriile dinainte de războiu; pen­tru angajamentele speciale deri­vând din consolidarea bonurilor de tezaur; pentru sarcinile răscumpă­­rării căilor ferate particulare şi, în sfârşit,­­pentru emisiunile interne. Provizioanele pentru toate aceste cupoane scadente sunt acoperite iar agenţii plătitori din ţară şi din străi­nătate sunt însărcinaţi, după veri­ficarea cupoanelor depuse, să pro­cedeze la achitarea lor. In modul acesta statul îşi înde­plineşte, în totul, obligaţiunile de datorie publică contractate la cre­ditorii străini şi din ţară, în confor­mitate cu prevederile bugetare şi cu datele cuprinse în scadenţarul special existent la Direcţia Dato­riei Publice din Ministerul de Fi­nanţe. Acoperirea din vreme a provi­zioanelor necesare, reprezentând sume considerabile, exemplifică mun­ca organizată şi rodnică a Ministe­rului de Finanţe care, după ce a organizat finanţele publice din ţa­­ră, a reuşit să ducă la capăt obli­gaţiunile contractate de Stat încă înainte de războiu. Activarea lucrărilor pu­blice In diferite centre ale ţării se a­­nunţă numeroase lucrări de in­teres public şi mai ales lucrări edilitare. Activitatea în această di­recţie este bine venită, deoarece asemenea lucrări de interes gene­ral, începute de oficialitate, consti­tue un factor principal de susţi­nere a activităţii economice a ţării. Faptul că aceste lucrări se efec­­tuiază şi în provincie ,e foarte interesant şi dovedeşte că bunele iniafiative luate în această ordine de forurile din Capitală, sunt ur­mate şi de organele din restul ţării. " 1 . Punerea din nou în circulaţie a numeroase trenuri de călători Restabilirea comunicaţiilor telefonice şi telegrafice Direcţiunea generală cft. a pus în circulaţie o serie de trenuri de călători şi mărfuri în urma resta­bilirii unor trasee telefonice şi te­legrafice. «PE LINIA PLOEŞTI SUD — SLOBOZIA Trenul de persoane nr. 8033 cu plecarea din Ploeşti Sud la ora 18-45 şi sosirea la Slobozia Veche la ora 21.35 şi trenul de persoane nr 8032 cu plecarea din Slobozia Ve­che la ora 5.54 şi sosirea în Ploeşti Sud la ora 8.44. Pe această linie au mai rămas suprimate trenurile automotoare: M. 9093-9098 şi M. 9095-9902. PE LINIA BUCUREŞTI-BUZAU­­GALAŢI Trenul de persoane 7001 cu pleca­­rea din Bucureşti Nord la ora 16.55 şi sosirea la Galaţi la ora 23.08. Trenul de persoane 7002 cu ple­carea din Galaţi la ora 3.10 şi so­sirea în Bucureşti Nord la ora 9.02. Trenul de persoane 8001 cu ple­carea din Bucureşti Nord la ora 0­ 08, din Buzău la ora 3.25 şi cu so­sirea în Galaţi la ora 6.41. Trenul de persoane 8008 cu ple­carea din Galaţi la ora 14.03 şi so­sirea în Buzău la ora 17.12. Pe secţiunea Buzău — Galaţi au mai rămas suprimate următoarele: Automotoarele rapide M. 83 şi M 84 şi trenurile 8004, 8005, 8006 8009 8011, 8012, 9013 şi 9014 cari se vor repune treptat în circulaţie. Pe linia Bucureşti—Giurgiu— Videle comunicaţia telegrafică fiind aproape restabilită reluarea circulaţiei tuturor trenurilor de că­­lători va începe chiar de azi. TRENURI DE MARFA Pe linia Ploeşti, Ţăndărei -Con­­stanta circulaţia trenurilor de pe­trol s’a reluat începând dela 30,12 cu 6 perechi de trenuri de petrol zilnic cari se vor mări pe măsura necesităţilor. Pe linia Buzău—Galaţi s'a re­luat circulaţia trenurilor de mar­fă începând cu o pereche de tre­nuri directe de marfă şi o pereche de trenuri locale de marfă. Cu în­cepere de azi se va pune în circu­laţie o pereche de trenuri rapide de coletărie între Bucureşti—­Ga­laţi. Pe următoarele linii nu circulă nici un tren de marfă: Galaţi—Basarabeasca, Galaţi—Bârlad. Bucureşti—Ciulniţa—Feteşti. Medgidia—Boteni. Constanţa—Mangalia. B­ucur­eş­ti—Olteniţa* 1 EK // STANDARD'* Industrie pentru produse de CGtttCÎWC BUCUREȘTI Anunță onorata clientelă, că mărindu­șî instalațiile, s'a mutat în localul propriu din Str. Cozîa No. 24-26-28 (în dosul Gării de Est). FURNIZEAZĂ: Orice articole tectonice, din cauciuc, pentru industriile petrolifere C. F. R. şî celelalte industrii. FURTUNI de apă in lungimi de 30 m., deasemenea pentru vin, bere, aburi, aer comprimat, oxigen, acizi, etc. etc. GUME DE STERS — focuri de cauciuc — covoare pentru sili şi scări — garnituri din cauciuc, etc. ATENŢIUNE: Deoarece telefonul a cărui instalaţie am cerut-o din luna Septembrie a. c. nu a fost încă efectuată, vă rugăm a vă adresa până la o nouă înştiinţare la No. 2.08.97. §! NORDDEUTSCHER ILDTD § IN TOATAWMEÁ &NORDDEUTSCHER LLBTOl! Expozitia mondiala din NEW YORK 1939 VA INVITA... ofs-Lgurati­iM. din Utimt locu/i /ie vafwarele exfirese ă/eSbcietaţiT ofSborddeutscher Bcyd (Bremens, . BREMEV’.El’ROPA’.COLliMBL’Sr PLECĂRILE CU PREŢURI REDUSE FIIND LIMITATE INFORMAŢIUNI: BUCUREŞTI: CALEA VICTORIEI114, Tel3.29.68 TIMISOARA: STR. I. C BRATIANU 39. Telel 2825 SIBIU: STR. REG. MARIA 26. Telefon 180 I NORDDEUTSCHER ILÖTD li IN TOATA LUMEA § NORDDEUTSCHER LIDTD H “FRANCE pour votre plaisir: ses plages, ses sites merveilleux, ses musées. ses monuments ses manifestations artistiques et sportives. pour votre sânte ses stations thermales et climatiques. Pour tous renseignements: SERVICES NATIONAUX DU TOU­­RISME .fRANCE“. — Soc. SARNIA-BUCUREŞT,, Pasagiul Comoedia, prin Victoriei 42. vous o££ve Vila Domneasca la Sibiu în cartierul de vile la şcoala militară, de vânzare. Casa constă din 7 camere, hal, 2 bucătării, 2 băi şi toate depen­dinţele unei case cu tot confortul modern. A se adresa sub „Plata în numerar 1261“ la Rudolf Mosse, Sibiu. S’a pus în vânzare Noul Tablou al Timbrului in editura ziarului „Argus“ cu ultimile modi­ficări aduse timbrului de AVIAŢIE, la 13 Oct. 1938 şi la 22 Nov. 1938, la facturi, chitanţe, etc. _ La administraţia ziarului şi la principalele librării LEI 25 EXEMPLARUL

Next