Argus, februarie 1939 (Anul 29, nr. 7742-7765)
1939-02-01 / nr. 7742
ANUL XXVIII No. 7742 NOUL MODEL 8 CILINDRI Bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.456 PAGINI Miercurii Februarie 1938 ORDINE ST CLARITATE? prin COMERTULUI SI INDUSTRIEI ORGAN ZILNIC AL FINANTEI Tariful în funcţiune de convenţiile poştale internationale Fondatori : S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: București, Str. Constantin Miile No. 15 Telefon 3.05.44 BIBLIORAFTELE ^GRATIOSA PUBLICITATEA Se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS” S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfov ABONAMENTE In străinătate In țară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 3 lei in țară—6 lei in străinătate Redactor responsabil: AL. PETROVICI CHELTUELILE DE RASBOIU Când Napoleon a spus că reuşita războiului atârnă de trei lucruri: de bani, bani şi iar bani, s’a dovedit a fi nu numai un mare strateg, dar şi un mare economist. Totuşi, oricât de limpede viziune ar fi avut împăratul francezilor, nu şi-ar fi putut închipui la ce cifre astronomice vor ajunge peste un secol cheltuelile unui război şi cât de anemice apar bugetele campaniilor de odinioară faţă de cele de astăzi. Statisticele germane — care cel puţin în ce priveşte uriaşele cheltuieli ale războiului din China nu pot fi învinuite de părtinire — dau unele date deosebit de interesante despre rosturile băneşti ale linei asemenea întreprinderi. In primul rând ni se arată că în ultimii opt ani, sub presiunea conflictelor manciuriene, Japonia a renunţat aproape cu totul la echilibrarea bugetului prin simple, dar grele, impozite noui, şi aşa destulde împovărătoare. In schimb creditul statului a fost an de an tot mai mult pus la contribuţie pentru a se face faţă unor cheltueli mereu în creştere. împrumuturile pe termen lung au devenit izvorul nesecat de alimentare a bugetului, ele acoperind în mod normal cel puţin o treime din cheltueli. Astfel în 1931, vedem la acest capitol numai 60 miliarde în lei, în 1936 aproape 90 miliarde pentru ca în 1938 să se ajungă la peste 150 miliarde, în afară de creditele militare care variază anual între 160 şi 250 miliarde. Datoria publică internă a sporit dela 180 la 680 miliarde lei, ceeace represintă aproape totalitatea veniturilor naţionale, în timp ce datoria externă de 60 miliarde s’a dovedit statornică, ceeace înseamnă că toate aceste operaţiuni monetare s’au făcut prin mijloace proprii. Bineînţeles că întrucât nici cetăţeanu şi nici piaţa nu ar fi putut face faţă necontenit unui asemenea potop de împrumuturi, n’a rămas decât Banca Japoniei care să preia emisiunile în portofoliul său, creditându-le statului. In momentele în care piaţa arată oarecare destindere, datorită mai mult politicii de inflaţie, Banca încerca să se lepede de aceste hârtii, plasându-le de bine de rău la institutele financiare, la casele de economie, la societăţile de asigurare, etc. ţSe pare că şi cu sistemul acesta s’a ajuns în aceşti din urmă doi ani la saturaţie, iar ultimele emisiuni au trebuit să se facă sub cursul nominal, piaţa creditelor arătându-se tot mai recalcitrantă faţă de asemenea metode. Din această pricină, statul japonez s’a văzut din nou nevoit să facă apel la chimirul contribuabilului, venind cu noui dări de peste 50 miliarde. Dealtfel decând cu războiul impozitele au crescut cu 70 la sută. Campania din China nu poate fi însă dusă la bun sfârşit decât prin eroice sforţări materiale şi morale. E un război de sânge, care se exprimă însă în cifre rotunde de miliarde. Pentru a găsi creditele necesare, statul japonez a trebuit să pună din nou, în mișcare, cu mai multă presiune, mecanismul împrumuturilor, cam astăzi, au ajuns să acopere nouăzeci la sută din cheltuelile bugetare. Pe lângă aceste cerințe oficiale, mai intervine și nevoia de capitaluri a industriilor, care trebuie să țină pasul cu politica de autarhie şi înarmare. Niciodată o mobilizare financiară n’a înregistrat contribuţii mai unanime, necruţând întreprinderile şi oamenii, avuţi sau săraci. Şi totuşi în această uriaşe sforţare morală şi materială care se cere astăzi tuturor japonezilor, cifrele vor avea în cele din urmă cuvântul hotărâtor. Soarta războiului e în mâinile economiei. Cât despre modestia extremă și spiritul de jertfă al japonezilor, ascunse îndărătul acestor miliarde, statisticele germane uită să amintească, dealtfel nici nu se poate cere aceasta unor simple statistici. SSSn. Citiți în pag. 5-a Discursul 9-lui filler In Reichstag rugocieri economice germano-cehoslovace BERLIN, 30. Rador). — D. Zadek, ministrul de Comerţ al Cehoslovaciei, sosit Duminică la Berlin, a avut azi dimineaţă o consfătuire cu d. Weiszaecker, secretar de Stat al Ministerului Afacerilor Străine, şi cu d. Karl Ritter, fost ambasador al Germaniei In Brazilia, specialist în problemele economice ale Europei centrale* Schimb de vederi între Anglia şi Rusia? Sir William Seeds, noul ambasador al Marei Britanii în Uniunea Sovietelor, a avut o foarte lungă şi foarte cordială conversaţie cu d-nii Kalinin şi Litvinov, cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare. In cercurile autorizate britanice se precizează că în cursul acestei conversați, sir William a precizat din nou că guvernul britanic este dispus să procedeze la schimburi de vederi cu guvernul sovietic, asupra tuturor problemelor internaționale la ordinea zilei. Conferinta tarilor baltice RIGA, 30* (Rador). — A noua conferinţă a înţelegerii Baltice se va deschide la Kaunas în ziua de 1 Februarie. Se ştie că această sesiune trebuia să se ţină in Decembrie, dar a fost amânată în două rânduri din cauza situaţiei politice din Lituania. Cele trei ţări membre ale înţelegerii Baltice — Lituania, Letonia şi Estonia — vor fi reprezentate la această conferinţă de miniştrii lor de externe. Vizita d-lui Grigore Gafencu ministrul Afacerilor străine la Belgrad Ce scriu ziarele iugoslave BELGRAD 30Rador. — Comentând apropiata sosire la Belgrad a d-lui G. Gafencu, ministrul afacerilor străine al României, într’o corespondentă^ din București. „Vreme’’ scrie între altele următoarele: Această vizită are un caracter pur informativ, d. Gr. Gafencu dorind să se informeze, în cursul unei întrevederi cu d. Stoiadinoviei, asupra atitudineiIugoslaviei și să se sfătuiască cu privire la atitudinea României față de chestiunile ce le interesează în mod special. Această întrevedere a şefilor ponliticii externe ai celor două ţări aliate este cu atât mai semnificativă cu cât ea urmează imediat după conversaţiile de la Belje şi vizita contelui Ciano în Iugoslavia şi în ajunul reuniunii consiliului permanent al înţelegerii Balcanice. Cercurile competente din Bucureşti subliniază că cei doi bărbaţi de stat vor examina chestiunile cele mai importante ce figurează pe ordinea de zi a conferinţei de la Sinaia. Pe de altă parte aceleaşi cercuri observă că România este azi convinsă că amiciţia dintre Iugoslavia şi Ungaria constitue o contribuţie eficace la realizarea colaborării reale şi sincere între statele din bazinul dunărean. I). Gr. Gafencu, se spune, a venit la conducerea politicii externe a României cu ferma hotărîre de a aduce un element realist si suplu luând în aceasta exemplu de la Iugoslavia, amică şi aliată. Trebue arătat cu acest prilej că noul ministru al afacerilor străine al României a subliniat întotdeauna în articolele sale, exemplul dat de politica d-lui Siciadinovici şi necesitatea unei depline armonii între ce doi aliaţi pe care soarta lor îi îndreaptă unul spre altul. PIAŢA BURSA Şedinţa de început de săptămână a fost bine dispusă. Valorile au câştigat parte din pierderile suferite în şedinţa de Vineri. In compartimentul acţiunilor, Mica, Reşiţa, S. T. B., Lelea, Creditul Industrial sunt în avans. In sectorul rentelor externe, desvoltarea câştigă 1 punct şi stabilizarea 5/s. In schimb, rentele interne cedează mici fracţii. înscrierile în registrul exportatorilor Astăzi e ultima zi când se mai pot înainta cererile de înscriere în registrul exportatorilor. Amintim că obligaţiunea înscrierii în registru priveşte pe toţi exportatorii, fără deosebire, căci începând din luna Martie nu vor putea face export decât acei înscrişi în registru. Pentru a evita greşelile de procedură, ţinem să arătăm că cererile nu pot fi făcute decât pe formularele existente la Camerele de comerţ şi la diferitele organizaţii profesionale. Toate cererile de înscriere vor trebui să fie însoţite de chestionar. Starea câmpului După informaţiile culese la Ministerul Agriculturei situaţia câmpului se menţine bună. Zăpada s-a topit complect. Semănăturile de toamnă găsesc un timp prielnic pentru o desvoltare timpurie ce ar putea fi dăunătoare. O nouă zăpadă ar fi bine venită întrucât ar opri vegetaţia. Grâul Grâul a fost, în cursul zilei de eri, mai slab pe piaţa internaţională. In schimb, pe piaţa internă preţurile s’au menţinut bune, fapt care a îndemnat la unele încheeri de tranzacţii. Compensaţiile Piaţa compensaţiilor şi a devizelor negociabile pentru compensaţii este din nou fermă. Cota 30 la sută pentru plăţi financiare sau importuri orice ţară s’a încheiat ori la 1870—1890 lei lira sterlină. Cota integrală 60 la sută Anglia a fost oferită la 1260—1270 lei lira sterlină. Cota 40 la sută pentru importuri din Anglia cotează 1160—1170 lei, lira sterlină. Cota 20 la sută Anglia pentru plăți financiare sau importuri din colonii s’a încheiat la 1470—1485 Iei lira sterlină. LISTA B. Importul de mărfuri din lista B s’a încheiat ori la următoarele cursuri: _ Devize libere, pentru import orice țară 1405—1420 lei, lira sterlină. Colonii 1400'-'1410 lei lira sterlină, Anglia 1160—1170 lei, lira sterlină. Consiliul transporturilor Consiliul Superior Economic a desemnat pe d. Constantin Angelescu, fost ministru, ca delegat al său în Consiliul Superior al Transporturilor şi Tarifelor. Cereri de cherestea românească Din ţările mediteraniene s-au înteţit cererile de cherestea românească. Existenţa primei va îndemna la un export ceva mai activ. SITUAŢIA EXPORTULUI ROMÂNESC »«♦ ♦ ♦««♦ ♦ «♦♦♦« ♦«♦♦«»«»♦ Exportul în Anglia şi cursurile lirei sterline. Cereri de mărfuri româneşti în Portugalia şi Elveţia. Exportul în Belgia şi Olanda Deşi suntem la sfârşitul lunei ianuarie, când în mod obişnuit exportul stagnează, în acest an din cauza timpului favorabil pe de o parte cât şi din cauza cursurilor mari ce se obţin pentru cotele negociabile, exportul merge destul de bine. Exportul în Anglia In special se exportă grâu, în mari cantităţi în Anglia. Dealtfel cu această ţară schimbul de mărfuri este foarte activ. Poate şi faptul că regimul de export e mai bun decât în celelalte ţări, exportatorii având la absolut toate mărfurile (cu excepţia produselor petrolifere) o cotă de 60 la sută lăsată la libera negociere, face ca exportul spre această ţară să fie atât de activ. Ca o consecinţă firească, cursul lirei sterline pt. importul din Anglia e cu circa 600 lei mai eftină decât cursul lirei sterline pentru import din alte ţări. Astfel pe când cota de 30 la sută provenită din exporturile de grâu şi seminţe oleaginoase, şi din care se pot plăti importurile din orice ţară se încheie la 1870-1890 lei lira sterlină pt. importuri din Anglia lira sterlină din cota de 40 la sută este oferită la 1160—1170 lei. Mai mult, în timp ce celelalte cote negociabile sunt în urcare, cota de 40 la sută pentru importuri din Anglia, a marcat o uşoară scădere. Exportul în Belgia şi Olanda Exportul în Belgia care a mers ceva mai bine în ultimele două luni, a slăbit simţitor. In Olanda, exportam foarte multe seminţe oleaginoase. In prezent acest export a fost oprit. Această măsură s-a luat la urma constatărilor că marfa intra numai în Olanda spre a fi apoi reexportată în ţări ce o plătesc sută la sută în devize libere şi forte. Cerealele româneşti cerute în Portugalia Portugalia se interesează de cerealele şi produsele noastre. Prin ataşatul nostru comercial din acea ţară au venit numeroase oferte ale firmelor portugheze cari vor să cumpere de la noi. Se crede că în curând se vor putea face încheeri interesante pentru această ţară. Tranzacţiile pentru Elveţia Elveţia prezenta o situaţie excepţională. Este singura ţară care nu a admis ca din contravaloarea exporturilor să se lase o cotă la libera negociere. Având însă interese mari în ţara noastră şi în special având de încasat multe creanţe financiaExportul de produse forestiere a nceput în ultimul timp să fie mai activ. Banca Naţională a admis ca societăţile exportatoare de cherestea să poată întrebuinţa o cotă de zece la sută din contravaloarea mărfurilor exportate petru cheltuelile şi plăţile de creanţe financiare proprii. re, Elveţia caută să cumpere cât mai mult de la noi ca astfel să poată fi alimentat contul de clearing şi subcontul respectiv pentru creanţe financiare. Contul de clearing cu Belgia este slab alimentat. Belgienii nu cumpără suficient de la noi. Disponibilele actuale abea pot face faţă plăţilor de interes primordial ale Statului şi în mică măsură ale industriaşilor pentru materii prime. Se speră că în campania de primăvară, în vederea căreia toţi exportatorii fac pregătiri, exportul nostru — la toate articolele să ia un nou avânt — în special spre ţările cari ne dau pe lângă preţuri bune, devize libere şi forte. Exportul produselor forestiere Colegiu economic sau Breaslă a contabililor Am fost singurul ziar care am anunţat întocmirea proectului de lege pentru înfiinţarea unui Colegiu Economic. Am arătat în reportajul nostru care sunt temeiurile şi scopurile acestui important proect. reportajul nostru a fost primit cu un deosebit interes de toate cercurile economice şi a stârnit vii discuţiuni. In vreme ce o parte din contabili socotesc înfiinţarea colegiului economic ce ceva oportun şi necesar, o altă parte socoteşte că pentru contabili ar fi mai practică şi mai dreaptă creiarea linei bresle a contabililor. Am primit la redacţie numeroase articole în care personalităţi bine cunoscute în lumea contabililor, apără cu argumente puternice un punct de vedere sau altul. Vom publica aceste articole socotind că vor contribui la luminarea acestei atât de importante probleme a viitoarei organizări profesionale a contabililor. Colaborarea industriei germane cu industria franceză BERLIN 30 (Rador). — D. dr. Funk, ministrul Economiei Reichului şi preşedinte,al Băncii Reichului ,a primit azi după amiază o delegaţie a reprezentanţilor de seamă a industriei franceze de potasiu, sub conducerea d-lui Crussard. Intr’o scurtă, cuvântare, d. dr. Funk a relevat că colaborarea dintre industria germană şi cea franceză de potasiu se desvoltă în chip foarte satisfăcător. înţelegerea franco-germană în acest domeniu este pilduitoare şi poate fi considerată ca o bază, şi în celelalte domenii economice. ^ P. Crussard a subliniat în răspunsul său că pentru ambele țări colaborarea pe pieţele mondiale va fi folositoare. S’a constituit Consiliul Oficiului pentru asigurarea şi asistenţa comercianţilor şi industriaşilor îndrumările date noului consiliu de d. ministru Mitita Constantinescu La ministerul Economiei Naţionale s'a ţinut prnşedinţa de constituire a consiliului de administraţie al Oficiului pentru asistenţa Cormtercianţilor şi industriaşilor. La această şedinţă, prezidată de d. Mitiţă Constantinescu, ministrul economiei naţionale, au luat parte şi d-nii: Adrian Oţoiu, administrator la Banca Naţională şi preşedinte al consiliului de administraţie al Oficiului, prof. C. Bungeţianu, preşedintele Uniunei Camerelor de industrie şi comerţ şi prof. N. Penescu, preşedintele Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti. In cuvântarea pe care a ţinut-o cu acest prilej, d. ministru Matiţă Constantinescu a făcut membrilor consiliului de administraţie al Oficiului, importante recomandări şi a dat directivele generale după care va trebui să se desfăşoare în viitor activitatea lor. * N'a trecut decât puţina vreme de când M.. S. Regele Carol II, la propunerea d-lui Mitiţă Constantinescu, ministrul economiei naţionale, a sancţionat importanta lege pentru înfiinţarea Oficiului de asigurare şi asistenţă a comercianţilor şi industriaşilor. Negustorii şi industriaşii români au primit cu vie mulţumire înfiinţarea acestui oficiu şi au exprimat în telegramele pe care le-au trimis d-lui ministru Mitiţă Constantinescu, întreaga lor recunoştinţă pentru grija ce le poartă. Alcătuirea proectului de lege îi urmează azi realizarea practică a Oficiului, ceea ce arată hotărârea d-lui Mitiţă Constantinescu, ministrul Economiei Naţionale de a desăvârşi fără întârziere importanta operă socială al Cărei iniţiator şi înfăptuitor este ieri la constituirea consiliului de administraţie al Oficiului pentru asigurarea şi asistenţa comercianţilor şi industriaşilor. 1. ministru Mitită Constantinescu a insistat asupra rolului umanitar şi social pe care îl are această nouă instituţie, D-sa a atras atenţiunea conducătorilor Oficiului că în îndeplinirea misiunei lor trebue să pună toată priceperea şi tot sufletul. Noua instituţie trebue să fie un model de administraţie ordonată şi, cinstită, însufleţită permanent de grija ajutorului pe care va trebui să-l dea asiguraţilor ei. In acţiunea lor, conducătorii Oficiului de asistenţă sunt chemaţi a dovedi înţelegere, multă mărinimie, şi spirit de economie.Mai mult ca oriunde, la această instituţie nu se poate permite a se risipi banul pe cheltueli cari nu ar fi de strictă necesitate. Orice fast ar fi o provocare, orice ban cheltuit de prisos ar fi o sfidare a suferinţei celor ce aşteaptă un ajutor de la acest oficiu. Ţinând seama de toate acestea , grijă deosebită va trebui să se pună la organizarea Oficiului care va trebui să aibe un număr cât mai redus de funcţionari, dar funcţionari aleşi pe baza unor serioase examene, pentru ca banii destinaţi celor nevoiaşi să nu se irosească în salarii pentru funcţiuni nefolositoare. D. ministru Mitiţă Constantinescu a recomandat membrilor consiliului de administraţie al Oficiului pentru asistenţa comercianţilor şi industriaşilor să facă o administraţie gospodărească, economă şi modestă dar însufleţită de conştiinţa datoriei pe care şi-o îndeplinesc mânuind banul săracului. Incheindu-şi cuvântarea) ministrul Economiei Naţionale şi-a exprimat încrederea în înţelepciunea conducătorilor Oficiului şi speranţa, că acest aşezământ îşi va împlini importanta sa menire — aşa cum d-sa, a înţeles când a întocmit Calm la bursele internafionale Bursele din Londra, Paris şi New York fac — cu ajutorul autorităţilor respective — mari sforţări pentru a rămâne în afara sbuciumului evenimentelor politice. Un acord deplin pare să existe în această privinţă între cele trei mari târguri financiare. Autorităţile britanice caută să păstreze nivelul lirei prin vânzări de dolari, deci de aur, iar controlul francez acţionează în sens invers, comprimând urcarea francului prin cumpărări de aur şi devize. New-Yorkul formează punctul de echilibru intre cele două acţiuni de intervenţie, dolarul fiind criteriul metalic pentru valorificarea francului şi lirei sterline. Această situaţie, a determinat în ultima vreme creiarea unei poziţii de paritate destul de stabilă între monedele acordului tripartit. Totuşi, între Paris, Londra şi New-York mişcările de fonduri îşi urmează cursul. Amsterdamul ia deasemeni o parte activă la aceste deplasări monetare. Londra şi Amsterdamul sunt actualmente principalele centre de alimentare a pieţii franceze cu capitaluri, în bună parte refugiate aci în urma diferitelor crize financiare franceze. Cifrele ultimului bilanţ al Băncii Franţei, dovedesc stabilitatea care caracterizează actualmente situaţia pieţii de credit franceze, animând repatrierea capitalurilor. Depozitele au crescut paralel cu contractarea valorii bancnotelor în circulaţie. In general bursele occidentale aşteaptă cu o desăvârşită linişte orientarea politică internaţională determinată de discursul d-lui Hitler. Demisia ministrului de comerț al Angliei a fost respinsă -------- 3 LONDRA, 30. (Rador). — D. R. S. Hudson, secretarul departamentului de stat al comerțului de peste mare, a prezentat d-lui Néval* Chamberlain demisia sa din guvernDemisia d-lui Hudson a fost respinsă de șeful guvernului. Citiţi în pagina V-a Prezentarea actelor de revizuire a cetățeniei la registrul comerţului N Mare urcare a coroanei cehoslovace la Paris . Corespondenţă particulară PARIS 30 Ianuarie (prin telefon). — Coroana cehoslovacă a înregistrat azi la bursă o urcare de 30 la sută faţă de cursul precedent. Această creştere e socotită în cercurile economice ca un semn îmbucurător pentru situația din Europa Centrală.