Argus, februarie 1939 (Anul 29, nr. 7742-7765)

1939-02-01 / nr. 7742

ANUL XXVIII No. 7742 NOUL MODEL 8 CILINDRI Bucur­eşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45­­­6 PAGINI Miercurii Februarie 1938 ORDINE ST CLARITATE? prin COMERTULUI SI INDUSTRIEI ORGAN ZILNIC AL FINANTEI Tariful în funcţiune de convenţiile poştale internationale Fondatori : S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: București, Str. Constantin Miile No. 15 Telefon 3.05.44 BIBLIORAFTELE ^GRATIOSA PUBLICITATEA­ Se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS” S. A.­­ înscris sub No. 203 Trib. Ilfov ABONAMENTE In străinătate In țară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 3 lei in țară—6 lei in străinătate Redactor responsabil: AL. PETROVICI CHELTUELILE DE RASBOIU Când Napoleon a spus că reuşita războiului atârnă de trei lucruri: de bani, bani şi iar bani, s’a dove­dit a fi nu numai un mare strateg, dar şi un mare economist. Totuşi, oricât de limpede viziune ar fi avut împăratul francezilor, nu şi-ar fi putut închipui la ce cifre astronomice vor ajunge peste un secol cheltuelile unui război şi cât de anemice apar bugetele campa­niilor de odinioară faţă de cele de astăzi. Statisticele germane — care cel puţin în ce priveşte uriaşele chel­tuieli ale războiului din China nu pot fi învinuite de părtinire — dau unele date deosebit de interesan­te despre rosturile băneşti ale li­nei asemenea întreprinderi. In primul rând ni se arată că în ultimii opt ani, sub presiunea con­flictelor manciuriene, Japonia a re­nunţat aproape cu totul la echili­brarea bugetului prin simple, dar grele, impozite noui, şi aşa destul­­de împovărătoare. In schimb cre­ditul statului a fost an de an tot mai mult pus la contribuţie pentru a se face faţă unor cheltueli me­reu în creştere. împrumuturile pe termen lung au devenit izvorul nesecat de alimentare a bugetului, ele acoperind în mod normal cel puţin o treime din cheltueli. Astfel în 1931, vedem la acest capitol numai 60 miliarde în lei, în 1936 aproape 90 miliarde pentru ca în 1938 să se ajungă la peste 150 miliarde, în afară de creditele mi­litare care variază anual între 160 şi 250 miliarde. Datoria publică in­ternă a sporit dela 180 la 680 mi­liarde lei, ceeace represintă a­­proape totalitatea veniturilor naţio­nale, în timp ce datoria externă de 60 miliarde s’a dovedit stator­nică, ceeace înseamnă că toate a­­ceste operaţiuni monetare s’au fă­cut prin mijloace proprii. Bineînţeles că întrucât nici cetă­­ţeanu şi nici piaţa nu ar fi putut face faţă necontenit unui asemenea potop de împrumuturi, n’a rămas decât Banca Japoniei care să pre­ia emisiunile în portofoliul său, creditându-le statului. In momen­tele în care piaţa arată oarecare destindere, datorită mai mult poli­ticii de inflaţie, Banca încerca să se lepede de aceste hârtii, plasân­­du-le de bine de rău la institutele financiare, la casele de economie, la societăţile de asigurare, etc. ţSe pare că şi cu sistemul acesta s’a ajuns în aceşti din urmă doi ani la saturaţie, iar ultimele emisiuni au trebuit să se facă sub cursul nomi­nal, piaţa creditelor arătându-se tot mai recalcitrantă faţă de ase­menea metode. Din această prici­nă, statul japonez s’a văzut din nou nevoit să facă apel la chimirul con­tribuabilului, venind cu noui dări de peste 50 miliarde. Dealtfel de­­când cu războiul impozitele au cres­cut cu 70 la sută. Campania din China nu poate fi însă dusă la bun sfârşit decât prin eroice sforţări materiale şi morale. E un­ război de sânge, care se ex­primă însă în cifre rotunde de mi­liarde. Pentru a găsi creditele ne­cesare, statul japonez a trebuit să pună­ din nou, în mișcare, cu mai multă presiune, mecanismul împru­muturilor, cam­ astăzi, au ajuns să acopere nouăzeci la sută din chel­tuelile bugetare. Pe lângă aceste cerințe oficiale, mai intervine și nevoia de capita­luri a industriilor, care trebuie să țină pasul cu politica de autarhie şi înarmare. Niciodată o mobilizare financiară n’a înregistrat contribuţii mai una­nime, necruţând întreprinderile şi oamenii, avuţi sau săraci. Şi totuşi în această uriaşe sfor­ţare morală şi materială care se cere astăzi tuturor japonezilor, ci­frele vor avea în cele din urmă cuvântul hotărâtor. Soarta războiu­lui e în mâinile economiei. Cât despre modestia extremă și spiritul de jertfă al japonezilor, as­cunse îndărătul acestor miliarde, statisticele germane uită să amin­tească, dealtfel nici nu se poate cere aceasta unor simple statistici. SS­Sn. Citiți în pag. 5-a Discursul 9-lui filler In Reichstag rugocieri economice germano-cehoslovace BERLIN, 30. Rador). — D. Za­­dek, ministrul de Comerţ al Ceho­slovaciei, sosit Duminică la Berlin, a avut azi dimineaţă o consfătuire cu d. Weiszaecker, secretar de Stat al Ministerului Afacerilor Străine, şi cu d. Karl Ritter, fost ambasador al Germaniei In Brazilia, specialist în problemele economice ale Euro­pei centrale* Schimb de vederi între Anglia şi Rusia? Sir William Seeds, noul ambasa­dor al Marei Britanii în Uniunea Sovietelor, a avut o foarte lungă şi foarte cordială conversaţie cu d-nii Kalinin şi Litvinov, cu prilejul pre­zentării scrisorilor de acreditare. In cercurile autorizate britanice se precizează că în cursul acestei conversați, sir William a precizat din nou că guvernul britanic este dispus să procedeze la schimburi de vederi cu guvernul sovietic, a­­supra tuturor problemelor internațio­­nale la ordinea zilei. Conferinta tarilor baltice RIGA, 30* (Rador). — A noua conferinţă a înţelegerii Baltice se va deschide la Kaunas în ziua de 1 Februarie. Se ştie că această sesiune trebuia să se ţină in Decembrie, dar a fost amânată în două rânduri din cauza situaţiei politice din Lituania. Cele trei ţări membre ale înţele­gerii Baltice — Lituania, Letonia şi Estonia — vor fi reprezentate la a­­ceastă conferinţă de miniştrii lor de externe. Vizita d-lui Grigore Gafencu ministrul Afacerilor străine la Belgrad Ce scriu ziarele iugoslave BELGRAD 30­­Rador. — Co­­mentând apropiata sosire la Bel­­grad a d-lui G. Gafencu, minis­trul afacerilor străine al Româ­niei, într’o corespondentă^ din Bu­curești. „Vreme’’ scrie între al­tele următoarele: Această vizită are un caracter pur informativ, d. Gr. Gafencu dorind să se informeze, în cursul unei întrevederi cu d. Stoiadino­­viei, asupra atitudinei­­Iugosla­viei și să se sfătuiască cu privire la atitudinea României față de chestiunile ce le interesează în mod special. Această întrevedere a şefilor pon­liticii externe ai celor două ţări aliate este cu atât mai semnifica­tivă cu cât ea urmează imediat după conversaţiile de la Belje şi vizita contelui Ciano în Iugoslav­­ia şi în ajunul reuniunii consi­liului permanent al înţelegerii Balcanice. Cercurile competente din Bu­cureşti subliniază că cei doi băr­­b­aţi de stat vor examina chestiu­nile cele mai importante ce figu­rează pe ordinea de zi a conferin­ţei de la Sinaia. Pe de altă parte aceleaşi cercuri observă că România este azi con­vinsă că amiciţia dintre Iugosla­via şi Ungaria constitue o contri­buţie eficace la realizarea colabo­rării reale şi sincere între statele din bazinul dunărean. I). Gr. Gafencu, se spune, a venit la conducerea politicii externe a României cu ferma hotărîre de a aduce un element realist si suplu luând în aceasta exemplu de la Iugoslavia, amică şi aliată. Trebue arătat cu acest prilej că noul ministru al afacerilor străine al României a subliniat întotdeau­na în articolele sale, exemplul dat de politica d-lui Siciadinovici şi necesitatea unei depline armonii între ce doi aliaţi pe care soarta lor îi îndreaptă unul spre altul. P­IAŢA BURSA Şedinţa de început de săptămână a fost bine dispusă. Valorile au câştigat parte din pierderile suferite în şedinţa de Vineri. In compartimentul acţiunilor, Mica, Reşiţa, S. T. B., Lelea, Creditul In­dustrial sunt în avans. In sectorul ren­telor externe, desvoltarea câştigă 1 punct şi stabilizarea 5/s. In schimb, rentele interne cedează mici fracţii. înscrierile în regis­trul exportatorilor Astăzi e ultima zi când se mai pot înainta cereri­le de înscriere în registrul exportatorilor. Amintim că obligaţiu­nea înscrierii în registru priveşte pe toţi exporta­torii, fără deosebire, căci începând din luna Mar­tie nu vor putea face export decât acei înscrişi în registru. Pentru a evita greşelile de procedură, ţinem să arătăm că cererile nu pot fi făcute decât pe formu­larele existente la Came­­­rele de comerţ şi la dife­ritele organizaţii profesio­nale. Toate cererile de în­scriere vor trebui să fie însoţite de chestionar. Starea câmpului După informaţiile cule­se la Ministerul Agricul­turei situaţia câmpului se menţine bună. Zăpada s-a topit complect. Semănă­turile de toamnă găsesc un timp prielnic pentru o desvoltare timpurie ce ar putea fi dăunătoare. O nouă zăpadă ar fi bi­ne venită întru­cât ar opri vegetaţia. Grâul Grâul a fost, în cursul zilei de eri, mai slab pe piaţa internaţiona­lă. In schimb, pe piaţa internă pre­ţurile s’au menţinut bune, fapt ca­re a îndemnat la unele încheeri de tranzacţii. Compensaţiile Piaţa compensaţiilor şi a devize­lor negociabile pentru compensaţii este din nou fermă. Cota 30 la sută pentru plăţi fi­nanciare sau importuri orice ţară s’a încheiat ori la 1870—1890 lei lira sterlină. Cota integrală 60 la sută Anglia a fost oferită la 1260—1270 lei lira sterlină. Cota 40 la sută pentru importuri din Anglia cotează 1160—1170 lei, lira sterlină. Cota 20 la sută Anglia pentru plăți financiare sau importuri din colonii s’a încheiat la 1470—1485 Iei lira sterlină. LISTA B. Importul de mărfuri din lista B s’a încheiat ori la următoarele cursuri: _ Devize libere, pentru import o­­rice țară 1405—1420 lei, lira ster­lină. Colonii 1400'-'1410 lei lira ster­lină, Anglia 1160—1170 lei, lira sterlină. Consiliul transportu­rilor Consiliul Superior Economic a desemnat pe d. Constantin Ange­­lescu, fost ministru, ca delegat al său în Consiliul Superior al Trans­porturilor şi Tarifelor. Cereri de cherestea românească Din ţările mediteraniene s-au în­­teţit cererile de cherestea româ­nească. Existenţa primei va îndem­na la un export ceva mai activ. SITUAŢIA EXPORTULUI ROMÂNESC »«♦ ♦ ♦««♦ ♦ «♦♦♦« ♦«♦♦«»«»♦ Exportul în Anglia şi cursurile lirei sterline. Cereri de mărfuri româneşti în Portugalia şi Elveţia. Exportul în Belgia şi Olanda Deşi suntem la sfârşitul lunei ianuarie, când în mod obişnuit exportul stagnează, în acest an din cauza timpului favorabil pe de o parte cât şi din cauza cursurilor mari ce se obţin pen­tru cotele negociabile, exportul merge destul de bine. Exportul în Anglia In special se exportă grâu, în mari cantităţi în Anglia. Dealt­fel cu această ţară schimbul de mărfuri este foarte activ. Poate şi faptul că regimul de export e mai bun decât în celelalte ţări, exportatorii având la absolut toate mărfurile (cu excepţia pro­duselor petrolifere) o cotă de 60 la sută lăsată la libera negocie­re, face ca exportul spre aceas­tă ţară să fie atât de activ. Ca o consecinţă firească, cursul lirei sterline pt. importul din Anglia e cu circa 600 lei mai eftină decât cursul lirei sterline pentru import din alte ţări. Astfel pe când cota de 30 la sută provenită din exporturile de grâu şi seminţe oleaginoase, şi din care se pot plăti importu­rile din orice ţară se încheie la 1870-1890 lei lira sterlină pt. im­porturi din Anglia lira sterlină din cota de 40 la sută este o­­ferită la 1160—1170 lei. Mai mult, în timp ce celelalte cote negociabile sunt în urcare, cota de 40 la sută pentru importuri din Anglia, a marcat o uşoară scădere. Exportul în Belgia şi Olanda Exportul în Belgia care a mers ceva mai bine în ultimele două luni, a slăbit simţitor. In Olanda, exportam foarte multe seminţe oleaginoase. In prezent acest export a fost o­­prit. Această măsură s-a luat la urma constatărilor că marfa in­tra numai în Olanda spre a fi a­­poi reexportată în ţări ce o plătesc sută la sută în devize li­bere şi forte. Cerealele româneşti ceru­te­ în Portugalia Portugalia se interesează de cerealele şi produsele noastre. Prin ataşatul nostru comercial din acea ţară au venit numeroa­se oferte ale firmelor portughe­ze cari vor să cumpere de la noi. Se crede că în curând se vor putea face încheeri interesante pentru această ţară. Tranzacţiile pentru Elve­ţia Elveţia prezenta o situaţie ex­cepţională. Este singura ţară care nu a admis ca din contra­valoarea exporturilor să se lase o cotă la libera negociere. A­­vând însă interese mari în ţara noastră şi în special având de încasat multe creanţe financia­Exportul de produse forestie­re a nceput în ultimul timp să fie mai activ. Banca Naţională a admis ca societăţile exporta­toare de cherestea să poată în­trebuinţa o cotă de zece la sută din contravaloarea mărfurilor exportate petru cheltuelile şi plă­ţile de creanţe financiare pro­prii. re, Elveţia caută să cumpere cât mai mult de la noi ca astfel să poată fi alimentat contul de clea­ring şi subcontul respectiv pen­tru creanţe financiare. Contul de clearing cu Belgia este slab alimentat. Belgienii nu cumpără suficient de la noi. Dis­ponibilele actuale abea pot face faţă plăţilor de interes primor­dial ale Statului şi în mică mă­sură ale industriaşilor pentru materii prime. Se speră că în campania de pri­măvară, în vederea căreia toţi exportatorii fac pregătiri, expor­tul nostru — la toate articolele să ia un nou avânt — în spe­cial spre ţările cari ne dau pe lângă preţuri bune, devize li­bere şi forte. Exportul produselor forestiere Colegiu economic sau Breaslă a contabililor Am­ fost singurul ziar care am anunţat întoc­mirea proectului de le­ge pentru înfiinţarea u­­nui Colegiu Economic. Am arătat în reportajul nostru care sunt teme­iurile şi scopurile aces­tui important proect. r­eportajul nostru a fost primit cu un deose­bit interes de toate cer­curile economice şi a stârnit vii discuţiuni. In vreme ce o parte din contabili socotesc înfiin­ţarea colegiului econo­mic ce ceva oportun şi necesar, o altă parte so­coteşte că pentru conta­bili ar fi mai practică şi mai dreaptă creiarea li­nei bresle a contabililor. Am primit la redacţie numeroase articole în care personalităţi bine cunoscute în lumea con­tabililor, apără cu argu­mente puternice un punct de vedere sau altul. Vom publica aceste arti­cole socotind că vor contribui la luminarea acestei atât de importan­te probleme a viitoarei organizări profesionale a contabililor. Colaborarea industriei germane cu industria franceză BERLIN 30 (Rador). — D. dr. Funk, ministrul Economiei Rei­­chului şi preşedinte,al Băncii Rei­­chului ,a primit azi după amiază o delegaţie a reprezentanţilor de seamă a industriei franceze de po­tasiu, sub conducerea d-lui Cru­­ssard. Intr’o scurtă, cuvântare, d. dr. Funk a relevat că colaborarea din­tre industria germană şi cea fran­ceză de potasiu se desvoltă în chip foarte satisfăcător. înţelege­rea franco-germană în acest do­meniu este pilduitoare şi poate fi considerată ca o bază, şi în cele­lalte domenii economice. ^ P. Crussard a subliniat în răs­punsul său că pentru ambele țări colaborarea pe pieţele mondiale va fi folositoare. S’a constituit Consiliul Oficiului pentru asigurarea şi asistenţa comercianţilor şi indu­striaşilor îndrumările date noului consiliu de d. ministru Mitita Constantinescu La ministerul Economiei Naţio­nale s'a ţinut prn­­şedinţa de con­stituire a consiliului de administra­ţie al Oficiului pentru asistenţa Cor­mtercianţilor şi industriaşilor. La această şedinţă, prezidată de d. Mitiţă Constantinescu, ministrul economiei naţionale, au luat parte şi d-nii: Adrian Oţoiu, administra­tor­ la Banca Naţională şi preşe­dinte al consiliului de administra­ţie al Oficiului, prof. C. Bunge­­ţianu, preşedintele Uniunei Came­relor de industrie şi com­erţ şi prof. N. Penescu, preşedintele Camerei de comerţ şi industrie din Bucu­reşti. In cuvântarea pe care a ţinut-o cu acest prilej, d. ministru Matiţă Constantinescu a făcut membrilor consiliului de administraţie al O­­ficiului, importante recomandări şi a dat directivele generale după care va trebui să se desfăşoare în viitor activitatea lor. * N'a trecut decât puţina vreme de când M.. S. Regele Carol II, la propunerea d-lui Mitiţă Constanti­nescu, ministrul economiei naţio­nale, a sancţionat importanta lege pentru înfiinţarea Oficiului de asi­gurare şi asistenţă a comercianţi­lor şi industriaşilor. Negustorii şi industriaşii rom­âni au primit cu vie mulţumire înfiin­ţarea acestui oficiu şi au exprimat în telegramele pe care le-au trimis d-lui ministru Mitiţă Constantine­scu, întreaga lor recunoştinţă pen­tru grija ce le poartă. Alcătuirea proectului de lege îi urmează azi realizarea practică a Oficiului, ceea ce arată hotărârea d-lui Mitiţă Constantinescu, mini­strul Economiei Naţionale de a desăvârşi fără întârziere importan­ta operă socială al Cărei iniţiator şi înfăptuitor este i­eri la constituirea consiliului de administraţie al Oficiului pentru asigurarea şi asistenţa comercianţ­­ilor şi industriaşilor. 1. ministru Mitită Constantinescu a insistat a­­supra rolului umanitar şi social pe care îl are această nouă instituţie, D-sa a atras atenţiunea condu­cătorilor Oficiului că în îndeplinirea misiunei lor trebue să pună toată priceperea şi tot sufletul. Noua instituţie trebue să fie un model de administraţie ordonată şi, cinstită, însufleţită permanent de grija ajutorului pe care va trebui să-l dea asiguraţilor ei. In acţiunea lor, conducătorii Ofi­ciului de asistenţă sunt chemaţi a dovedi înţelegere, multă mărinimie, şi spirit de economie.­­Mai mult ca ori­unde, la această instituţie nu se poate permite a se risipi banul pe cheltueli cari nu ar fi de strictă necesitate. Orice fast ar fi o provocare, orice ban cheltuit de prisos ar fi o sfidare a suferin­ţei celor ce aşteaptă un ajutor de la acest oficiu. Ţinând seama de toate acestea , grijă deosebită va trebui să se pună la organizarea Oficiului care va trebui să aibe un număr cât mai re­dus de funcţionari, dar funcţionari aleşi pe baza unor serioase exam­e­­ne, pentru ca banii destinaţi celor nevoiaşi să nu se irosească în sa­larii pentru funcţiuni nefolositoare. D. ministru Mitiţă Constantines­cu a recomandat membrilor consi­liului de administraţie al Oficiului pentru asistenţa comercianţilor şi industriaşilor să facă o administra­ţie gospodărească, economă şi modestă dar însufleţită de conştiin­ţa datoriei pe care şi-o îndeplinesc mânuind banul săracului. Incheindu-şi cuvântarea) minis­trul Economiei Naţionale şi-a ex­primat încrederea în înţelepciunea conducătorilor Oficiului şi speranţa, că acest aşezământ îşi va împlini importanta sa menire­ — aşa cum d-sa, a înţeles când a întocmit Calm la bursele interna­­fionale Bursele din Londra, Paris şi New­ York fac — cu ajutorul au­torităţilor respective — mari sfor­ţări pentru a rămâne în afara sbuciumului evenimentelor poli­­tice. Un acord deplin pare să existe în această privinţă între cele trei mari târguri financiare. Autorităţile britanice caută să păstreze nivelul lirei prin vân­zări de dolari, deci de aur, iar controlul francez acţionează în sens invers, comprimând urcarea francului prin cumpărări de aur şi devize. New-Yorkul formează punctul de echilibru intre cele două ac­ţiuni de intervenţie, dolarul fiind criteriul metalic pentru valorifi­carea francului şi lirei sterline. Această situaţie, a determinat în ultima vreme creiarea unei po­ziţii de paritate destul de stabilă între monedele acordului tripar­tit. Totuşi, între Paris, Londra şi New-York mişcările de fonduri îşi urmează cursul. Amsterdamul ia deasemeni o parte activă la a­­ceste deplasări monetare. Londra şi Amsterdamul sunt actualmente principalele centre de alimentare a pieţii franceze cu capitaluri, în bună parte refugiate aci în urma diferitelor crize fi­nanciare franceze. Cifrele ultimului bilanţ al Băn­cii Franţei, dovedesc stabilitatea care caracterizează actualmente situaţia pieţii de credit franceze, animând repatrierea capitaluri­­lor. Depozitele au crescut paralel cu contractarea valorii bancnotelor în circulaţie. In general bursele occidentale aşteaptă cu o desăvârşită linişte orientarea politică­ internaţională determinată de discursul d-lui Hitler. Demisia ministrului de co­merț al Angliei a fost respinsă -------- 3 LONDRA, 30. (Rador). — D. R. S. Hudson, secretarul departamen­tului de stat al comerțului de peste mare, a prezentat d-lui Néval* Chamberlain demisia sa din gu­vern­Demisia d-lui Hudson a fost res­pinsă de șeful guvernului. Citiţi în pagina V-a Prezentarea actelor de revizuire a cetățeniei la registrul comerţului N Mare urcare a coroanei cehoslovace la Paris . Corespondenţă particulară PARIS 30 Ianuarie (prin telefon). — Coroana ceho­slovacă a înregistrat azi la bursă o urcare de 30 la sută faţă de cursul pre­cedent. Această creştere e so­cotită în cercurile econo­mice ca un semn îmbucu­rător pentru situația din Europa Centrală.

Next