Argus, martie 1939 (Anul 29, nr. 7766-7792)

1939-03-01 / nr. 7766

ANUL XXVill No. 7766 SOUL MODEL Ford —— Raf București, PALATUL CICLOP ■ Telefon 209.64, 217.46 Tariful in funcţiune de convenţiile poştale internationale 3 lei in ţară—6 lei In străinătate 6 pagini ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURIL­E: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI Şl FINANŢE! Telefon 3.05.44 Miercuri 1 Martie 1939 NOUL MODEL IR­I­S CILINDRI I Ford ------­București, PALATUL CICLOP •telefon 209.04. 2­7.45 înnniMAiwii ABONAMENTE In ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ In străinătate PUBLIC­­I A f£A se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS" S. A. înscris sub No. 203 Trib Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI Aniversarea Constituţii Eri s’a împlinit un an dela promulgarea nouei Constituţii. Capitala şi ţara toată au îmbrăcat hai­nă de sărbătoare, pentru a prăsnui această aniver­sare. Mulţimea s’a revărsat entuziastă pe străzi pentru a-şi arăta mulţumirea şi recunoştinţa iubitului nostru Suveran, care în ceas de cum­pănă a ştiut să facă faţă bărbăteşte împrejură­rilor şi a dat ţării o nouă Constituţie,­­ instrument de pacificare şi înfrăţire. Pe tot cuprinsul României au fluturat drapele, au sunat clopotele bisericelor, s’au înălţat rugăciu­nile preoţilor şi uralele poporului, pentru a aduce slavă M. S. Regelui şi a-i arăta odată mai mult dragostea şi credinţa cu care-L înconjoară supuşii Lui. Trăiască Regele ! Trăiască România! După un an Sărbătorile care s’au desfăşurat pretutindeni, In ţară, pentru împli­nirea unui an dela trecerea ţării sub o nouă rânduială constituţio­nală, au fost un prilej fericit de ve­rificare a celor înfăptuite, precum şi de întărire a credinţei că s’a fă­cut bine ceeace s’a făcut, la înce­putul anului trecut. In vârtejul luptelor politice pline de patimă, când nimeni nu vroia şi nu putea să-şi mai stăpânească pornirea împotriva adversarului, care trebuia doborât cu orice preţ în concurenţa electorală, se stre­­curaseră atâtea seminţe de discor­die naţională. Lupta politică dintre partide se schimbase într’o adevărată luptă între fiii aceluiaş neam. Un duh de „oarbă neunire”, după vorba poe­tului, părea că se deslănţuise peste câmpiile mănoase şi însorite ale ţării româneşti spre bucuria celor de alt neam, cari n’aveau decât să aştepte dea gata rodul desbinării noastre învăţămintele adânci ale trecutu­lui nostru plin de suferinţe grele din pricina neînţelegerilor lăuntrice mai mult decât pe urma amestecu­lui strein, îşi perduseră orice in­fluenţă asupra oamenilor de feluri­te vârste. Şi nici învăţămintele ac­tualităţii imediate, pildele vii des­pre păţania altor neamuri sângera­te prin lupte fratricide, sub ochii noştri înmărmuriţi, păreau că nu mai sunt în stare să redeştepte cu­minţenia. In asemenea clipe, când de nică­­eri nu se vedea un liman liniştitor pentru zilele ce aveau să vină, ini­ţiativa domnească a Constituţiei noi şi a schimbării sistemului de gu­vernare a fost un act fericit de mântuire, ca în vremurile trecute de minuni voevodale. S’a pus, dintr’odată, frână acestui desmăţ politic, însănătoşirea aparatului de Stat, prin interzicerea acţiunilor politice întreprinse de slujbaşii plătiţi din budget, a fost desăvârşită prin frâ­na impusă organizaţiilor de partid. Desigur, într’un scurt articol de ziar nu se poate spune prea mult despre ceea ce s’a făcut sau e în curs de a se desăvârşi. In faza a doua de constituire a Frontului renaşterii naţionale, s’a pornit la organizarea rezervelor necesare pentru aparatura de Stat, dar după alte criterii decât cele ale vechilor partide clădite pe electorat. Că lucrurile nu merg chiar aşa de simplu, cum au fost concepute şi întrevăzute de iniţiatori, e lesne de înţeles. Oamenii sunt din fire conservatori în materie de deprin­deri şi chiar în judecăţile lor. Ei sunt aplecaţi să judece prezentul or­ să întrevadă viitorul prin pris­ma celor cunoscute din trecut. De aceea, s-au întâmplat cazuri pe la autorităţi ca unii cetăţeni să învoace drept argument, în favoa­rea cererii lor, faptul adeziunii la organizaţia Frontului renaşterii na­ţionale ori recomandarea unui „şef" al organizaţiei respective din cuta­re judeţ. Se înţelege că asemenea argu­mente au provocat riposta cuvenită că „astăzi cererile către autorităţi n’au să se întemeieze decât pe tex­tul legal şi pe dreptatea obiectivă, fără nici un alt argument de natu­ră subiectivă”. Cu alte cuvinte, ce a fost s’a dus şi e bine că s’a dus! „Partizaneria” în satisfacerea ce­rerilor drepte şi legale ale cetăţe­nilor nu-şi mai are locul, iar fa­voarea trebue să înceteze faţă de oricine spre a lăsa, în schimb, nu­mai tratamentul uniform şi egalitar între toţi cetăţenii, în limitele în­găduite de interesul obştesc. Scurta experienţă de un an ara­tă şi celor mai neîncrezători că se poate face şi altfel de cum s’a fă­­cut până la 27 Februarie 1938, prin­­tr’o veche, dar rea deprindere,A. PIAŢA Reescontul Serviciul scontului de la Banca Naţională a trimis o circulară băn­cilor prin care cere să-i înainteze statutele şi să-i comunice orice modificare ce le-ar aduce. După cum se arată în circulară este vorba de o măsură pur admi­nistrativă care este în legătură cu acordarea creditelor de reescont. Dividendul la ac­ţiunile Băncii Naţio­­nale a Cehoslovaciei Banca Naţională a Cehoslovaciei care şi-a ţinut Sâmbătă 25 Febru­arie 1939 a XIII-a adunare gene­rală a acţionarilor, distribue pen­tru exerciţiul 1938 un dividend de Kc. 202.50 de acţiune. Acest dividend corespunde la o remuneraţiune de 6 la sută asupra capitalului vărsat (nominal). * Un comunicat oficial a precizat că Cehoslovacia este credincioasă stabili­tăţii monetare şi nu va face nici o operaţie de inflaţie sau de devalori­zare. Cursurile titlurilor româneşti în stră­inătate Ziarul Financial News publică o scrisoare din partea unui cetitor prin care acesta arată că recenta urcare a cursurilor titlurilor româ­neşti de 7 la sută e o târzie recu­­noaştere a eftinătăţii acestora în comparaţie cu alte emisiuni străi­ne cotate la Londra de pildă titlu­rile ungare 7 la sută. Negocierile — scrie cetitorul englez — urmează a fi în curând terminate dar deţinătorul britanic e între timp asigurat nu numai prin intrările largi ale Casei Auto­nome ci şi prin aranjamentul de clearing dintre Anglia şi România. IMPORTANTE ÎNAINTĂRI IN ARMATĂ M. S. Regele a semnat Duminică un important decret pentru înaintarea a numeroşi ofiţeri supe­riori şi inferiori. Cinci­sprezece coloneii au fost înaintaţi la gradul de ge­nerali de brigadă, înaintările au fost fă­cute pe ziua de 27 Fe­bruarie. CUVANTAREA M. S. REGELUI CAROL II LA ANIVERSAREA CONSTITUŢIEI „Cel mai curat ideal al sufletului Meu : aşezarea Patriei Mele la locul ce i se cuvine în lumea civilizată11. La dejunul de la Palatul Regal, răspunzând d-lui Armand Călinescu, vice­preşedintele Consiliului, M. S. Regele Carol II a rostit următoarea cuvânt DOMNILOR: In această zi de înălţătoare săr­­bătoare cele dintâi cuvinte le trimit Poporului Meu, căruia îi mulţumesc pentru impresionantul răspuns, dat prin plebiscitul de acum un an, la chemarea de salvatoare regenerare a Patriei, răspuns care Mi-a sporit puterile şi Mi-a întărit forţa morală pentru nobila cauză a unei mai bu­ne şi mai sănătoase aşezări a o­­rânduirii României. Mulţumirile Mele se îndreaptă a­­poi către acei bărbaţi în cap cu I. P. S. S. Patriarhul, care au pri­ceput năzuinţele nouei aşezări, şi n’au precupeţit o clipă munca lor pentru opera măreaţă a renaşterei naţionale. BILANŢUL ANULUI TRECUT Bilanţul anului ce a trecut, Guvernarea nouă, încătuşată nu­mai de interesele superioare Româ­neşti şi de acelea ale integrităţii naţionale,­­ a putut înfăptui cu spor, a putut lucra cu conştiincio­zitate pentru întărirea şi ridicarea României. Eu, care din locul Meu de răs­pundere şi de veghe am urmărit clipă cu clipă această muncă, îmi dau seamă mai bine ca oricine de sforţările făcute. Dar tot Eu, sunt dator astăzi să afirm că aceste sforţări nu sunt de­cât un început, nu sunt decât aşe­zarea temeliei solide pe care se va ridica clădirea majestuoasă şi de nedărâmat a României Renaşterii Naţionale. Cu o nespusă mulţumire am pu­tut constata că însufleţirea care a zguduit Poporul Meu cu prilejul plebiscitului a fost reînoită după un an prin înscrierile în Frontul Re­naşterii Naţionale. Am dovedit deci iarăşi că înţelep­ciunea ce a arătat-o Neamul Ro­mânesc în decursul veacurilor, în marile clipe de mântuire, este tot aşa de vie astăzi ca şi în trecut. Pe această înţelepciune colecti­vă, pe această pricepere a clipelor mari — M’am bizuit până astăzi şi Mă voi bizui totdeauna în munca Mea fără şovăire pentru cel mai curat ideal al sufletului Meu: aşe­zarea Patriei Mele la locul ce i se cuvine în lumea civilizată. CREDINŢA ŞI MUNCA De cân­d am început să muncesc în slujba Ţării, un gând M’a con­dus ca un fir luminos al Arianei, acela că numai o credinţă desăvârşită şi o muncă fără preget poate duce la o deplină izbândă. Cu această cre­dinţă, care a fost că­lăuza primilor Mei paşi în viaţa publică M’am urcat pe Tronul înain­taşilor Mei, şi cu acea­stă credinţă am muncit şi voi munci toată viaţa Mea în locul de răspun­dere în care graţia lui Dumnezeu şi Voinţa Na­ţională M’au aşezat. Vor fi poate, în această zi, când se sărbătoreşte prima filă a nouii vieţi Româneşti, unii ca­re să se îndoiască de viitorul înfloritor al nostru. Eu unul nu mă îndoesc şi nu mă pot îndoi, căci toată cartea neamului ne arată vădit că sun­tem sănătoşi, că avem posibili­tăţi fără margini de progres şi că tocmai aceste posibilităţi tre­bue­sc desvoltate prin mijloace noul isvorâte din timpuri şi din credinţe noul. Toţi Românii trebue să creadă fără şovăire în viitorul Ţării şi toţi trebue, deci, să fie alături de Conducătorii Statului pen­tru înfăptuirile ce le cer zilele de mâine. înfăţişat Nouă astăzi, prin fru­moasa cuvântare a Vice-Preşe­­dintelui Consiliului de Miniştri, arată ce s’a putut înfăptui în­tr’un aşa de scurt timp, graţie unei lozinci mai, graţie urmi imperativ hotăritor de salvare a Statului. „ Statul, în noua concepţie nu e­­ste o noţiune­ abstractă admini­strativă, ci este chiar sinteza comunităţii naţionale; este chiar înfăţişarea autoritară a tuturor intereselor obşteşti. Statul este naţia organizată. Bilanţul ce li s'a supus astăzi este pozitiv, şi roadele lui abia simţite astăzi vor spori în vii­tor. Efectele salvatoare ale actu­lui din 10 Februarie 1938 se vor vedea zi pe zi ce trece. Dacă România s’a putut în­făţişa cu un progres vădit, a­­ceasta se datoreşte faptului că la temelia muzicii ce s’a depus a fost o desăvârşită credinţă că aceea ce se face este bine. Credinţa e singură salvatoare şi această­ ere,iTifta trebue să fie in sufletul tuturora. Dela sine se pricepe că în opera care sa întreprins se vor întâmpina greutăţi, unele chiar poate foarte mari, dar cu cât greutăţile vor spori cu atât tre­bue să sporească energia co­lectivă a Naţiei pentru a le în­lătura. SA NE FERIM DE GRE­ŞELILE TRECUTULUI DOMNILOR, In această zi aniversară, pentru prima dată am plăcerea de a avea înaintea Mea pe toţi membrii înal­telor foruri ale Frontului Renaş­terii Naţionale. Cuvintele ce rostesc astăzi, dacă se îndreaptă către toată suflarea românească se îndreaptă şi către Domniile Voastre care cei dintâi aveţi sfânta datorie, ca elemente reprezentative ale puterii produc­tive a Ţării, să întreţineţi acest suflu şi această credinţă. Să ne ferim de greşelile trecu­tului. Och­ii noştri trebuesc aţintiţi cu hotărîre către viitor. Am putut realiza după lungi sforţări unitatea naţională; acea­­stă unitate trebue păstrată cu sfinţenie şi întărită în orice clipă. Individul nu mai poate însemna ceva în viața publică decât în mă­sura folosului ce-i poate da ob­­ştei — orișice pas, orișice progres făcute de azi înainte este de sigur spre lauda aceluia ce­­ face, dar trebue să fie mai presus de toate în folosul național. ÎNTĂRIREA ROMÂNIEI DOMNILOR, De fapt, toată munca depusă chiar sistemul aplicat, sistem in ca­re credem cu fermitate au menirea de desăvârşită întărire a României, dându-i puterea de a progresa, şi aceea atât de imperioasă de a re­zista tuturor valurilor, apărând cu sfinţenie integritatea ei teritorială, şi entitatea ei naţională. Pentru atingerea acestui scop nici o jertfă nu e prea mare, nici un e­­fort nu e de prisos. Cu sacrificii crude am dobândit dreptul nostru, şi acest drept va trebui păstrat orişice s’ar întâm­pla. Iată dece rezistenţa noastră tre­bue­ pe lângă puterea armatâ pe care o vom întări continuu, — să se bizite pe o rezistenţă de solidarita­te morală, pe o credinţă, de unire a tuturor forţelor vii ale naţiunii, — forţe ce se grupează azi în Frontul Renaşterii Naţionale. Tot în Frontul Renaşterii Na­ţionale am­ avut deosebita plăcere fie a constata că au aderat şi ce­tăţenii români de altă origine et­nică, ceea ce este un semn de în­tărire a Statului şi o chezăşie de linişte internă DOMNILOR, Am început această cuvântare prin mulţumiri şi o sfârşesc tot aşa pentru cuvintele de înaltă ţinută patriotică ale Domnului Vice-Preşe­­dinte al Consiliului şi pentru acelea ce mi le-a adresat aşa de cald în această zi de sărbătorire a Rena­uiei Naţionale Zilele de sărbătorire sunt zile de bucurie, sunt zile de înălţare sufle­tească, dar trebuiesc înainte de toa­te să fie zile de hotărâri morale. Trăim pentru viitor prin tot ce a fost bun şi sănătos în trecutul no­stru. Datorăm urmaşilor noştri moşte­nirea neprihănită a străbunilor. Nu trăim nentu noi şi pentru ziua de azi. Noi cei de acum suntem Die­­ritori. Veşnică este entitatea Naţională, veşnic este progresul Naţiunii-Iată scopul, pentru Ea trebue să ne închinăm viaţa şi toată mun­ca noastră. Nu producem pentru ceea ce e pieritor, ci pentru ceea ce rămâne deapurarea şi simbolul veşniciei sunt copiii noştri, iar veşnicia noa­­stră este România! La muncă deci cu credinţă pen­tru Patria Noastră scumpă* Trăiască România veşnică în hotarele ei fireşti! (Aplauze puternice, urale, ova­tiuni). Renaşterea naţionalâ ★ Negocierile anglo-germane pentru un acord economic şi industrial LONDRA, 27 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei Havas transmite: Ziarele engleze de dimineaţă con­sideră momentul în care se termină războiul din Spania ca fiind propi­ce punerii în execuţie a altor pla­nuri de pace şi acesta este sensul pe care îl atribuie presa misiunii d-lui Ashton Gwatkin la Berlin şi vizitelor pe care miniştrii britanici le vor face în cu­rând în capitalele nordice, de a ajunge la un acord economic cu Reichul, acord care poate fi înche­iat CU­ atât mai bine cu cât refuzul german de a coopera ar atrage pentru cele două ţări i deslănţuirea unui război comercial, din care An­glia arr­eşi — spun ziarele engleze — evident, învingătoare. A pleca de la acest acord econo­mic pentru restabilirea­ unor relaţii politice mai favorabile, decât cele prezente în interesul puterilor de­mocratice, acesta ar fi­ alt „plan de pace’­ a cărui execuţie" ar vrea sa o înceapă de Chamberlain, conti­nuând în acelaşi timp programul de reînarmare, astfel încât să descu­rajeze oricare altă metodă de a ajunge la o destindere. In articolul său de fond, „Times” scrie că balanţa comercială engle­ză a fost în deficit cu 55 milioane lire sterline, în 1938, în timp ce înainte de război era în excedent cu 100 milioane. Ziarul atribuie a­­cest fapt — după afirmaţia Asocia­ţiei Camerilor de Comerţ Interna­ţional şi a Federaţiei Industriilor britanice — condiţiilor în care se face comerţul internaţional. In această privinţă, „Times” a­­daugă: „Guvernul n’a lăsat să ră­mână vreo îndoială asupra hotă­­rîrii sale de a apăra industriile noa­stre de export, care au pentru ţară o importanţă vitală. Pentru acea­sta el are arme pe cât de nume­roase pe atât de redutabile. Cu cât va fi mai hotărît să facă uz de ele cu atât va avea mai multe șanse să nu fie obligat a le utiliza”. Pe de altă parte, „Financial Ti­mes” declară că Germania a ridi­cat categoric chestiunea colonială și adaugă că d. Gwatkin va remite lordului Halifax un raport asupra acestui aspect al problemei”. Şi ziarul încheie: „Germanii au insistat probabil asupra necesităţii de a se ajunge la un acord colo­nial, deşi aceasta nu implică neapă­rat întoarcerea la Reich a fostelor sale colonii — înainte de încheierea unui acord asupra relaţiilor comer­ciale anglo-germane. PLATA CUPOANELOR împrumuturilor româneşti în Anglia The Financial News anunţă că băncile Hambros Bank şi Lazard Bros au făcut cunoscut că au primit fondurile pentru plata cupoanelor împrumuturilor române de Stabili­zare şi Desvoltare 7 la sută, do­vedite ca aparţinând deţinătorilor britanici. Cupoanele cari vor fi plătite prin clearing au următoarele scadențe: 1 August 1937. 1 Februarie 1938. 1 August 1938. Acoperirea e prevăzută pentru 65 la sută din valoarea lor în lire sterline. Ultimele cupoane ale emisiunii C. A. M. scadente -la 1 Februarie 1939 vor fi plătite în proporția de 71 la sută. Măsuri pentru desvoltarea exportului nostru pe piaţa egipteană Ne-am ocupat, cu alt prilej, de negocierile pe care, prin mij­locirea legaţiei noastre din Cai­ro, le-am dus cu guvernul egip­tean, pentru sporirea exportului nostru pe această piaţă. Aceste negocieri formau încă o verigă în acţiunea noastră de a stabili legături economice cât mai prie­teneşti cu toate statele şi de a ne consolida poziţiile în basinul mediteranian. Avem motive temeinice să cre­dem că negocierile româno-egip­­tene au dus la rezultatul urmă­rit. O dovadă o avem în ultima hotărâre luată în consfătuirea cu importatorii de bumbac egip­tean, cu privire la plata unui plus la importul acestui produs. Intr'adevăr, în această consfă­tuire s’a propus, — şi importa­torii au acceptat — ca la cum­părarea lirelor egiptene necesa­re plăţii bumbacului, ei să plă­tească Băncii Naţionale un plus de cinci la sută, peste cursul o­­ficial, care să servească la alcă­tuirea unui fond pentru majo­rarea primelor plătite la expor­tul cherestelei româneşti pe pia­ţa Egiptului. Un sistem ingenios de a ne stimula vânzările pe o piaţă ca­re, în mod normal, ne interesea­ză şi pentru păstrarea căreia am făcut destule sacrificii. Fondul acesta, legat de im­portul nostru de bumbac egip­tean, este deosebit de fondul pri­melor, va fi depus la Banca Na­ţională, dar va fi administrat de Direcţia organizării şi încu­rajării exportului din ministerul Economiei Naţionale. Fireşte, prin măsura de mai sus, atât de binevenită, nu s-au deslegat încă toate problemele existente în legăturile româno­­egiptene. In această categorie intră: pro­blema desvoltării exportului no­stru de vite, a găsirii unor mij­loace de a încuraja exportul de produse petrolifere, precum şi a unor altor produse care intere­sează exportul nostru. Fireşte nu cerem de la autori­tăţile egiptene decât bunăvoinţa pe care, în permanenţă, am a­­rătat-o şi noi importului egip­tean. Un aspect al acestei bune­­voinţi este felul cum am sporit importul de bumbac egiptean. Ajunge să amintim că, de pildă, în anul 1937, importul nostru din Egipt s-a cifrat la nu mai puţin ca 850 milioane lei, — adică de trei ori valoarea prevăzută prin acordul de plăţi româno-egiptean din 1936. Uşoara scădere din cursul a­­nului 1938 nu sparge prea mult. In primele opt luni ale acestui an potrivit datelor furnizate de sta­tistica egipteană, am importat din Egipt — mărfuri în valoare de 505 mii lire. Vina scăderii nu e a noastră, împrejurările inter­naţionale şi mai ales concuren­ţa pe care bumbacul american o face bumbacului egiptean a îm­piedicat tranzacţii mai însem­nate. Dar, chiar aşa volumul im­portului nostru din Egipt depă­şeşte cu mult cifra prevăzută în acordul din 1936. Faptul că, peste toate sacri­ficiile făcute de alte ţări, s-a a­­juns la un asemenea volum de a­­faceri, arată calea bună pe care se mişcă negoţul dintre cele două ţări. După aplicarea primei la exportul de cherestea, fireşte că vom putea face şi în această direcţie progrese mai ales,că a­­vem de combătut o v.­­concu­renţă. Astfel, se pare că, de la o vreme, se observă o nouă acti­vitate a cherestelei sovietice pe diferite pieţe. In sfârşit, prin negocierile ac­tuale se mai urmăreşte desvolta­rea exportului nostru de vite pe piaţa Egiptului. Dacă astăzi, în ciuda organizării noastre nu pu­tem să plasăm decât o cantita­te redusă de vite, vina nu este decât a sistemului defectuos de a împiedica pe exportatorii ro­mâni de a lua contact direct cu importatorii egipteni. Existenţa unor intermediari nefireşti, face ca, uneori marfa să revină con­sumatorului egiptean cu sută la sută mai scumpă decât ar trebui să fie. Oficialitatea noastră luptă pen­tru înlăturarea tuturor acestor mijlocitori şi sunt speranţe că se va ajunge la o înţelegere. După cum se vede, măsura constituirii unui fond de încura­jare a primei nu constitue decât un început în acţiunea de des­voltare a legăturilor comerciale dintre cele două ţări. Putem nă­dăjdui că, negocierile în curs, vor face să se ajungă la rezul­tate cât mai fructuoase, cât mai binefăcătoare pentru ambele părţi. Citiţi în pagina 5-a Importantul discurs al d-lui n­­ini­stru Armand Călinescu Tranzacţii cu aur la Londra In târgul liber al Londrei s-au vândut 180 de bare de aur în va­­loare de 834.000 lire, la preţul de sk. 148/4 per nnce. Un nou împrumut nor­vegian Guvernul norvegian va emite la începutul lunei Martie un împru­mut de 61 milioane coroane norve­giene amortizabil in 31 de ani. A­­cest împrumut va servi la conver­siunea împrumutului de 4,5 la sută din 1934, Importul italiei ROMA 27 (Rador). — Valoarea mărfurilor importate de Italia din străinătate, în cursul lunei ianua­rie 1939 fără posesiunile italiene $1 Africa italiană, se ridică la 688 mi­lioane și jumătate lire italiene, pre­zentând astfel un deficit de 1571­ mii. 393.000 lire italiene faţă de lu­na Decembrie şi un deficit de 479 mii. 149.000 lire italiene faţă de Ia­­nuarie 1938. Taxa scontului în Danemarca Banca Națională a Danemarcei a scăzut scontul de la 4 la 3 la sută.

Next