Argus, martie 1939 (Anul 29, nr. 7766-7792)
1939-03-01 / nr. 7766
ANUL XXVill No. 7766 SOUL MODEL Ford —— Raf București, PALATUL CICLOP ■ Telefon 209.64, 217.46 Tariful in funcţiune de convenţiile poştale internationale 3 lei in ţară—6 lei In străinătate 6 pagini ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI Şl FINANŢE! Telefon 3.05.44 Miercuri 1 Martie 1939 NOUL MODEL IRIS CILINDRI I Ford ------București, PALATUL CICLOP •telefon 209.04. 27.45 înnniMAiwii ABONAMENTE In ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ In străinătate PUBLICI A f£A se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS" S. A. înscris sub No. 203 Trib Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI Aniversarea Constituţii Eri s’a împlinit un an dela promulgarea nouei Constituţii. Capitala şi ţara toată au îmbrăcat haină de sărbătoare, pentru a prăsnui această aniversare. Mulţimea s’a revărsat entuziastă pe străzi pentru a-şi arăta mulţumirea şi recunoştinţa iubitului nostru Suveran, care în ceas de cumpănă a ştiut să facă faţă bărbăteşte împrejurărilor şi a dat ţării o nouă Constituţie, instrument de pacificare şi înfrăţire. Pe tot cuprinsul României au fluturat drapele, au sunat clopotele bisericelor, s’au înălţat rugăciunile preoţilor şi uralele poporului, pentru a aduce slavă M. S. Regelui şi a-i arăta odată mai mult dragostea şi credinţa cu care-L înconjoară supuşii Lui. Trăiască Regele ! Trăiască România! După un an Sărbătorile care s’au desfăşurat pretutindeni, In ţară, pentru împlinirea unui an dela trecerea ţării sub o nouă rânduială constituţională, au fost un prilej fericit de verificare a celor înfăptuite, precum şi de întărire a credinţei că s’a făcut bine ceeace s’a făcut, la începutul anului trecut. In vârtejul luptelor politice pline de patimă, când nimeni nu vroia şi nu putea să-şi mai stăpânească pornirea împotriva adversarului, care trebuia doborât cu orice preţ în concurenţa electorală, se strecuraseră atâtea seminţe de discordie naţională. Lupta politică dintre partide se schimbase într’o adevărată luptă între fiii aceluiaş neam. Un duh de „oarbă neunire”, după vorba poetului, părea că se deslănţuise peste câmpiile mănoase şi însorite ale ţării româneşti spre bucuria celor de alt neam, cari n’aveau decât să aştepte dea gata rodul desbinării noastre învăţămintele adânci ale trecutului nostru plin de suferinţe grele din pricina neînţelegerilor lăuntrice mai mult decât pe urma amestecului strein, îşi perduseră orice influenţă asupra oamenilor de felurite vârste. Şi nici învăţămintele actualităţii imediate, pildele vii despre păţania altor neamuri sângerate prin lupte fratricide, sub ochii noştri înmărmuriţi, păreau că nu mai sunt în stare să redeştepte cuminţenia. In asemenea clipe, când de nicăeri nu se vedea un liman liniştitor pentru zilele ce aveau să vină, iniţiativa domnească a Constituţiei noi şi a schimbării sistemului de guvernare a fost un act fericit de mântuire, ca în vremurile trecute de minuni voevodale. S’a pus, dintr’odată, frână acestui desmăţ politic, însănătoşirea aparatului de Stat, prin interzicerea acţiunilor politice întreprinse de slujbaşii plătiţi din budget, a fost desăvârşită prin frâna impusă organizaţiilor de partid. Desigur, într’un scurt articol de ziar nu se poate spune prea mult despre ceea ce s’a făcut sau e în curs de a se desăvârşi. In faza a doua de constituire a Frontului renaşterii naţionale, s’a pornit la organizarea rezervelor necesare pentru aparatura de Stat, dar după alte criterii decât cele ale vechilor partide clădite pe electorat. Că lucrurile nu merg chiar aşa de simplu, cum au fost concepute şi întrevăzute de iniţiatori, e lesne de înţeles. Oamenii sunt din fire conservatori în materie de deprinderi şi chiar în judecăţile lor. Ei sunt aplecaţi să judece prezentul or să întrevadă viitorul prin prisma celor cunoscute din trecut. De aceea, s-au întâmplat cazuri pe la autorităţi ca unii cetăţeni să învoace drept argument, în favoarea cererii lor, faptul adeziunii la organizaţia Frontului renaşterii naţionale ori recomandarea unui „şef" al organizaţiei respective din cutare judeţ. Se înţelege că asemenea argumente au provocat riposta cuvenită că „astăzi cererile către autorităţi n’au să se întemeieze decât pe textul legal şi pe dreptatea obiectivă, fără nici un alt argument de natură subiectivă”. Cu alte cuvinte, ce a fost s’a dus şi e bine că s’a dus! „Partizaneria” în satisfacerea cererilor drepte şi legale ale cetăţenilor nu-şi mai are locul, iar favoarea trebue să înceteze faţă de oricine spre a lăsa, în schimb, numai tratamentul uniform şi egalitar între toţi cetăţenii, în limitele îngăduite de interesul obştesc. Scurta experienţă de un an arată şi celor mai neîncrezători că se poate face şi altfel de cum s’a făcut până la 27 Februarie 1938, printr’o veche, dar rea deprindere,A. PIAŢA Reescontul Serviciul scontului de la Banca Naţională a trimis o circulară băncilor prin care cere să-i înainteze statutele şi să-i comunice orice modificare ce le-ar aduce. După cum se arată în circulară este vorba de o măsură pur administrativă care este în legătură cu acordarea creditelor de reescont. Dividendul la acţiunile Băncii Naţionale a Cehoslovaciei Banca Naţională a Cehoslovaciei care şi-a ţinut Sâmbătă 25 Februarie 1939 a XIII-a adunare generală a acţionarilor, distribue pentru exerciţiul 1938 un dividend de Kc. 202.50 de acţiune. Acest dividend corespunde la o remuneraţiune de 6 la sută asupra capitalului vărsat (nominal). * Un comunicat oficial a precizat că Cehoslovacia este credincioasă stabilităţii monetare şi nu va face nici o operaţie de inflaţie sau de devalorizare. Cursurile titlurilor româneşti în străinătate Ziarul Financial News publică o scrisoare din partea unui cetitor prin care acesta arată că recenta urcare a cursurilor titlurilor româneşti de 7 la sută e o târzie recunoaştere a eftinătăţii acestora în comparaţie cu alte emisiuni străine cotate la Londra de pildă titlurile ungare 7 la sută. Negocierile — scrie cetitorul englez — urmează a fi în curând terminate dar deţinătorul britanic e între timp asigurat nu numai prin intrările largi ale Casei Autonome ci şi prin aranjamentul de clearing dintre Anglia şi România. IMPORTANTE ÎNAINTĂRI IN ARMATĂ M. S. Regele a semnat Duminică un important decret pentru înaintarea a numeroşi ofiţeri superiori şi inferiori. Cincisprezece coloneii au fost înaintaţi la gradul de generali de brigadă, înaintările au fost făcute pe ziua de 27 Februarie. CUVANTAREA M. S. REGELUI CAROL II LA ANIVERSAREA CONSTITUŢIEI „Cel mai curat ideal al sufletului Meu : aşezarea Patriei Mele la locul ce i se cuvine în lumea civilizată11. La dejunul de la Palatul Regal, răspunzând d-lui Armand Călinescu, vicepreşedintele Consiliului, M. S. Regele Carol II a rostit următoarea cuvânt DOMNILOR: In această zi de înălţătoare sărbătoare cele dintâi cuvinte le trimit Poporului Meu, căruia îi mulţumesc pentru impresionantul răspuns, dat prin plebiscitul de acum un an, la chemarea de salvatoare regenerare a Patriei, răspuns care Mi-a sporit puterile şi Mi-a întărit forţa morală pentru nobila cauză a unei mai bune şi mai sănătoase aşezări a orânduirii României. Mulţumirile Mele se îndreaptă apoi către acei bărbaţi în cap cu I. P. S. S. Patriarhul, care au priceput năzuinţele nouei aşezări, şi n’au precupeţit o clipă munca lor pentru opera măreaţă a renaşterei naţionale. BILANŢUL ANULUI TRECUT Bilanţul anului ce a trecut, Guvernarea nouă, încătuşată numai de interesele superioare Româneşti şi de acelea ale integrităţii naţionale, a putut înfăptui cu spor, a putut lucra cu conştiinciozitate pentru întărirea şi ridicarea României. Eu, care din locul Meu de răspundere şi de veghe am urmărit clipă cu clipă această muncă, îmi dau seamă mai bine ca oricine de sforţările făcute. Dar tot Eu, sunt dator astăzi să afirm că aceste sforţări nu sunt decât un început, nu sunt decât aşezarea temeliei solide pe care se va ridica clădirea majestuoasă şi de nedărâmat a României Renaşterii Naţionale. Cu o nespusă mulţumire am putut constata că însufleţirea care a zguduit Poporul Meu cu prilejul plebiscitului a fost reînoită după un an prin înscrierile în Frontul Renaşterii Naţionale. Am dovedit deci iarăşi că înţelepciunea ce a arătat-o Neamul Românesc în decursul veacurilor, în marile clipe de mântuire, este tot aşa de vie astăzi ca şi în trecut. Pe această înţelepciune colectivă, pe această pricepere a clipelor mari — M’am bizuit până astăzi şi Mă voi bizui totdeauna în munca Mea fără şovăire pentru cel mai curat ideal al sufletului Meu: aşezarea Patriei Mele la locul ce i se cuvine în lumea civilizată. CREDINŢA ŞI MUNCA De când am început să muncesc în slujba Ţării, un gând M’a condus ca un fir luminos al Arianei, acela că numai o credinţă desăvârşită şi o muncă fără preget poate duce la o deplină izbândă. Cu această credinţă, care a fost călăuza primilor Mei paşi în viaţa publică M’am urcat pe Tronul înaintaşilor Mei, şi cu această credinţă am muncit şi voi munci toată viaţa Mea în locul de răspundere în care graţia lui Dumnezeu şi Voinţa Naţională M’au aşezat. Vor fi poate, în această zi, când se sărbătoreşte prima filă a nouii vieţi Româneşti, unii care să se îndoiască de viitorul înfloritor al nostru. Eu unul nu mă îndoesc şi nu mă pot îndoi, căci toată cartea neamului ne arată vădit că suntem sănătoşi, că avem posibilităţi fără margini de progres şi că tocmai aceste posibilităţi trebuesc desvoltate prin mijloace noul isvorâte din timpuri şi din credinţe noul. Toţi Românii trebue să creadă fără şovăire în viitorul Ţării şi toţi trebue, deci, să fie alături de Conducătorii Statului pentru înfăptuirile ce le cer zilele de mâine. înfăţişat Nouă astăzi, prin frumoasa cuvântare a Vice-Preşedintelui Consiliului de Miniştri, arată ce s’a putut înfăptui într’un aşa de scurt timp, graţie unei lozinci mai, graţie urmi imperativ hotăritor de salvare a Statului. „ Statul, în noua concepţie nu este o noţiune abstractă administrativă, ci este chiar sinteza comunităţii naţionale; este chiar înfăţişarea autoritară a tuturor intereselor obşteşti. Statul este naţia organizată. Bilanţul ce li s'a supus astăzi este pozitiv, şi roadele lui abia simţite astăzi vor spori în viitor. Efectele salvatoare ale actului din 10 Februarie 1938 se vor vedea zi pe zi ce trece. Dacă România s’a putut înfăţişa cu un progres vădit, aceasta se datoreşte faptului că la temelia muzicii ce s’a depus a fost o desăvârşită credinţă că aceea ce se face este bine. Credinţa e singură salvatoare şi această ere,iTifta trebue să fie in sufletul tuturora. Dela sine se pricepe că în opera care sa întreprins se vor întâmpina greutăţi, unele chiar poate foarte mari, dar cu cât greutăţile vor spori cu atât trebue să sporească energia colectivă a Naţiei pentru a le înlătura. SA NE FERIM DE GREŞELILE TRECUTULUI DOMNILOR, In această zi aniversară, pentru prima dată am plăcerea de a avea înaintea Mea pe toţi membrii înaltelor foruri ale Frontului Renaşterii Naţionale. Cuvintele ce rostesc astăzi, dacă se îndreaptă către toată suflarea românească se îndreaptă şi către Domniile Voastre care cei dintâi aveţi sfânta datorie, ca elemente reprezentative ale puterii productive a Ţării, să întreţineţi acest suflu şi această credinţă. Să ne ferim de greşelile trecutului. Ochii noştri trebuesc aţintiţi cu hotărîre către viitor. Am putut realiza după lungi sforţări unitatea naţională; această unitate trebue păstrată cu sfinţenie şi întărită în orice clipă. Individul nu mai poate însemna ceva în viața publică decât în măsura folosului ce-i poate da obştei — orișice pas, orișice progres făcute de azi înainte este de sigur spre lauda aceluia ce face, dar trebue să fie mai presus de toate în folosul național. ÎNTĂRIREA ROMÂNIEI DOMNILOR, De fapt, toată munca depusă chiar sistemul aplicat, sistem in care credem cu fermitate au menirea de desăvârşită întărire a României, dându-i puterea de a progresa, şi aceea atât de imperioasă de a rezista tuturor valurilor, apărând cu sfinţenie integritatea ei teritorială, şi entitatea ei naţională. Pentru atingerea acestui scop nici o jertfă nu e prea mare, nici un efort nu e de prisos. Cu sacrificii crude am dobândit dreptul nostru, şi acest drept va trebui păstrat orişice s’ar întâmpla. Iată dece rezistenţa noastră trebue pe lângă puterea armatâ pe care o vom întări continuu, — să se bizite pe o rezistenţă de solidaritate morală, pe o credinţă, de unire a tuturor forţelor vii ale naţiunii, — forţe ce se grupează azi în Frontul Renaşterii Naţionale. Tot în Frontul Renaşterii Naţionale am avut deosebita plăcere fie a constata că au aderat şi cetăţenii români de altă origine etnică, ceea ce este un semn de întărire a Statului şi o chezăşie de linişte internă DOMNILOR, Am început această cuvântare prin mulţumiri şi o sfârşesc tot aşa pentru cuvintele de înaltă ţinută patriotică ale Domnului Vice-Preşedinte al Consiliului şi pentru acelea ce mi le-a adresat aşa de cald în această zi de sărbătorire a Renauiei Naţionale Zilele de sărbătorire sunt zile de bucurie, sunt zile de înălţare sufletească, dar trebuiesc înainte de toate să fie zile de hotărâri morale. Trăim pentru viitor prin tot ce a fost bun şi sănătos în trecutul nostru. Datorăm urmaşilor noştri moştenirea neprihănită a străbunilor. Nu trăim nentu noi şi pentru ziua de azi. Noi cei de acum suntem Dieritori. Veşnică este entitatea Naţională, veşnic este progresul Naţiunii-Iată scopul, pentru Ea trebue să ne închinăm viaţa şi toată munca noastră. Nu producem pentru ceea ce e pieritor, ci pentru ceea ce rămâne deapurarea şi simbolul veşniciei sunt copiii noştri, iar veşnicia noastră este România! La muncă deci cu credinţă pentru Patria Noastră scumpă* Trăiască România veşnică în hotarele ei fireşti! (Aplauze puternice, urale, ovatiuni). Renaşterea naţionalâ ★ Negocierile anglo-germane pentru un acord economic şi industrial LONDRA, 27 (Rador). — Corespondentul agenţiei Havas transmite: Ziarele engleze de dimineaţă consideră momentul în care se termină războiul din Spania ca fiind propice punerii în execuţie a altor planuri de pace şi acesta este sensul pe care îl atribuie presa misiunii d-lui Ashton Gwatkin la Berlin şi vizitelor pe care miniştrii britanici le vor face în curând în capitalele nordice, de a ajunge la un acord economic cu Reichul, acord care poate fi încheiat CU atât mai bine cu cât refuzul german de a coopera ar atrage pentru cele două ţări i deslănţuirea unui război comercial, din care Anglia arreşi — spun ziarele engleze — evident, învingătoare. A pleca de la acest acord economic pentru restabilirea unor relaţii politice mai favorabile, decât cele prezente în interesul puterilor democratice, acesta ar fi alt „plan de pace’ a cărui execuţie" ar vrea sa o înceapă de Chamberlain, continuând în acelaşi timp programul de reînarmare, astfel încât să descurajeze oricare altă metodă de a ajunge la o destindere. In articolul său de fond, „Times” scrie că balanţa comercială engleză a fost în deficit cu 55 milioane lire sterline, în 1938, în timp ce înainte de război era în excedent cu 100 milioane. Ziarul atribuie acest fapt — după afirmaţia Asociaţiei Camerilor de Comerţ Internaţional şi a Federaţiei Industriilor britanice — condiţiilor în care se face comerţul internaţional. In această privinţă, „Times” adaugă: „Guvernul n’a lăsat să rămână vreo îndoială asupra hotărîrii sale de a apăra industriile noastre de export, care au pentru ţară o importanţă vitală. Pentru aceasta el are arme pe cât de numeroase pe atât de redutabile. Cu cât va fi mai hotărît să facă uz de ele cu atât va avea mai multe șanse să nu fie obligat a le utiliza”. Pe de altă parte, „Financial Times” declară că Germania a ridicat categoric chestiunea colonială și adaugă că d. Gwatkin va remite lordului Halifax un raport asupra acestui aspect al problemei”. Şi ziarul încheie: „Germanii au insistat probabil asupra necesităţii de a se ajunge la un acord colonial, deşi aceasta nu implică neapărat întoarcerea la Reich a fostelor sale colonii — înainte de încheierea unui acord asupra relaţiilor comerciale anglo-germane. PLATA CUPOANELOR împrumuturilor româneşti în Anglia The Financial News anunţă că băncile Hambros Bank şi Lazard Bros au făcut cunoscut că au primit fondurile pentru plata cupoanelor împrumuturilor române de Stabilizare şi Desvoltare 7 la sută, dovedite ca aparţinând deţinătorilor britanici. Cupoanele cari vor fi plătite prin clearing au următoarele scadențe: 1 August 1937. 1 Februarie 1938. 1 August 1938. Acoperirea e prevăzută pentru 65 la sută din valoarea lor în lire sterline. Ultimele cupoane ale emisiunii C. A. M. scadente -la 1 Februarie 1939 vor fi plătite în proporția de 71 la sută. Măsuri pentru desvoltarea exportului nostru pe piaţa egipteană Ne-am ocupat, cu alt prilej, de negocierile pe care, prin mijlocirea legaţiei noastre din Cairo, le-am dus cu guvernul egiptean, pentru sporirea exportului nostru pe această piaţă. Aceste negocieri formau încă o verigă în acţiunea noastră de a stabili legături economice cât mai prieteneşti cu toate statele şi de a ne consolida poziţiile în basinul mediteranian. Avem motive temeinice să credem că negocierile româno-egiptene au dus la rezultatul urmărit. O dovadă o avem în ultima hotărâre luată în consfătuirea cu importatorii de bumbac egiptean, cu privire la plata unui plus la importul acestui produs. Intr'adevăr, în această consfătuire s’a propus, — şi importatorii au acceptat — ca la cumpărarea lirelor egiptene necesare plăţii bumbacului, ei să plătească Băncii Naţionale un plus de cinci la sută, peste cursul oficial, care să servească la alcătuirea unui fond pentru majorarea primelor plătite la exportul cherestelei româneşti pe piaţa Egiptului. Un sistem ingenios de a ne stimula vânzările pe o piaţă care, în mod normal, ne interesează şi pentru păstrarea căreia am făcut destule sacrificii. Fondul acesta, legat de importul nostru de bumbac egiptean, este deosebit de fondul primelor, va fi depus la Banca Naţională, dar va fi administrat de Direcţia organizării şi încurajării exportului din ministerul Economiei Naţionale. Fireşte, prin măsura de mai sus, atât de binevenită, nu s-au deslegat încă toate problemele existente în legăturile românoegiptene. In această categorie intră: problema desvoltării exportului nostru de vite, a găsirii unor mijloace de a încuraja exportul de produse petrolifere, precum şi a unor altor produse care interesează exportul nostru. Fireşte nu cerem de la autorităţile egiptene decât bunăvoinţa pe care, în permanenţă, am arătat-o şi noi importului egiptean. Un aspect al acestei bunevoinţi este felul cum am sporit importul de bumbac egiptean. Ajunge să amintim că, de pildă, în anul 1937, importul nostru din Egipt s-a cifrat la nu mai puţin ca 850 milioane lei, — adică de trei ori valoarea prevăzută prin acordul de plăţi româno-egiptean din 1936. Uşoara scădere din cursul anului 1938 nu sparge prea mult. In primele opt luni ale acestui an potrivit datelor furnizate de statistica egipteană, am importat din Egipt — mărfuri în valoare de 505 mii lire. Vina scăderii nu e a noastră, împrejurările internaţionale şi mai ales concurenţa pe care bumbacul american o face bumbacului egiptean a împiedicat tranzacţii mai însemnate. Dar, chiar aşa volumul importului nostru din Egipt depăşeşte cu mult cifra prevăzută în acordul din 1936. Faptul că, peste toate sacrificiile făcute de alte ţări, s-a ajuns la un asemenea volum de afaceri, arată calea bună pe care se mişcă negoţul dintre cele două ţări. După aplicarea primei la exportul de cherestea, fireşte că vom putea face şi în această direcţie progrese mai ales,că avem de combătut o v.concurenţă. Astfel, se pare că, de la o vreme, se observă o nouă activitate a cherestelei sovietice pe diferite pieţe. In sfârşit, prin negocierile actuale se mai urmăreşte desvoltarea exportului nostru de vite pe piaţa Egiptului. Dacă astăzi, în ciuda organizării noastre nu putem să plasăm decât o cantitate redusă de vite, vina nu este decât a sistemului defectuos de a împiedica pe exportatorii români de a lua contact direct cu importatorii egipteni. Existenţa unor intermediari nefireşti, face ca, uneori marfa să revină consumatorului egiptean cu sută la sută mai scumpă decât ar trebui să fie. Oficialitatea noastră luptă pentru înlăturarea tuturor acestor mijlocitori şi sunt speranţe că se va ajunge la o înţelegere. După cum se vede, măsura constituirii unui fond de încurajare a primei nu constitue decât un început în acţiunea de desvoltare a legăturilor comerciale dintre cele două ţări. Putem nădăjdui că, negocierile în curs, vor face să se ajungă la rezultate cât mai fructuoase, cât mai binefăcătoare pentru ambele părţi. Citiţi în pagina 5-a Importantul discurs al d-lui ninistru Armand Călinescu Tranzacţii cu aur la Londra In târgul liber al Londrei s-au vândut 180 de bare de aur în valoare de 834.000 lire, la preţul de sk. 148/4 per nnce. Un nou împrumut norvegian Guvernul norvegian va emite la începutul lunei Martie un împrumut de 61 milioane coroane norvegiene amortizabil in 31 de ani. Acest împrumut va servi la conversiunea împrumutului de 4,5 la sută din 1934, Importul italiei ROMA 27 (Rador). — Valoarea mărfurilor importate de Italia din străinătate, în cursul lunei ianuarie 1939 fără posesiunile italiene $1 Africa italiană, se ridică la 688 milioane și jumătate lire italiene, prezentând astfel un deficit de 1571 mii. 393.000 lire italiene faţă de luna Decembrie şi un deficit de 479 mii. 149.000 lire italiene faţă de Ianuarie 1938. Taxa scontului în Danemarca Banca Națională a Danemarcei a scăzut scontul de la 4 la 3 la sută.