Argus, aprilie 1939 (Anul 29, nr. 7793-7816)

1939-04-01 / nr. 7793

ANUL XXViil No. 77931 Bu­cur­ești, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 S. A.R. Tariful în funcţiune de convențiile poştale internationale ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori! S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: București, Str. Constantin Miile No. 15 Taxa de francare plătită in ju­­merar conf. aprobării Dir Gene­rale R T. T. No. 83966­­93*. INDUSTRIEI Sl FINANTEI Telefon 3.05.44 Sâmbătă 1 Aprilie 1939 NOUL MODEL Ford 8 cilindri Dial M.#***Xb*0 ^Â'ÎTeN*!***0**"** In țară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ In străinătate 3 lei în țară—6 lei In străinătate NOUL MODEL 8 CILINDRI Ford Bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS” S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI Diaf S. A. R. Clădiri pentru locuințe Uniunea internațională a pro­prietății imobiliare clădită (L’U­­nion internationale de la Propriété bâtie), a publicat de curând în Revue internationale de la pro­priété bâtie (1938, nr. 5-6) o inte­resantă Statistică a nouilor con-CLtmrfîltMÎ din Ifi­șorS cî omima» *'»» “»».mui “ut au j.m*i yi uiiuiijv« Anglia, Australia, Canada, Ceho. slovacia, Danemarca, Elveţia, Fin­landa, Franţa, Germania, Italia. Letonia, Norvegia, Olanda, Polo­ Din aceste date rezulta că cea mai intensă activitate pentru con­­strucţiuni constatăm în următoa­rele ţări: Anglia, Danemarca, Ger­­mania, Italia, România, Suedia, Norvegia, Letonia şi Polonia, fi­indcă indicele lor depăşesc cu mult pe cel din 1937. Din datele de mai sus rezultă că, ţările în care sau construit ce­le mai multe locuinţe eftine sunt în ordinea marimei lor: Ungaria (97.31°/°), Letonia (88.80°/°), Finlan­da (86.62°/°), Cehoslovacia (86-59°/°), Danemarca (8611°/°), Suedia (79.28%), Polonia (74.22%), Elveţia (61.76%) şi România (57.21%); cele mai multe locuinţe modeste găsim în: România (4336%), Ita­­lia (41.05%), Germania (39.54%), Elveţia (31.18%), Polonia (20.53%), Norvegia (19.27%), iar cele mai Din datele de mai sus rezultă că: a) Cele mai multe construcţii­ făcute de particulari găsim în: Da­nemarca (92.77%), Olanda (91.84%, Elveţia (90.83%), Suedia (90.41%), Cehoslovacia (88.01%), România (85.40%), Italia (77.72%), Germa­nia (65.57%). Cele mai multe construcţii facute de Administraţia publică găsim în Germania (29,67%), Ita­lia (13-35%), România (10,25%) şi Elveţia (8,92%). c) Cele mai multe construcţii rtanie/­­ de stat gâsim în I­talia (s,92'/°), Cehoslovacia (6 85%) Sa24%)arCa (5­28V0) §i Suedia Din datele expuse mai sus, se desprind următoarele constatări cu caracter general cu privire la construcţiunile pentru locuinţe din cele 18 ţări: 1) In majoritatea ţărilor se con­stata o intensificare a construc­­ţiunilor pentru locuinţe, în special datorita crizei de locuinţe, mai a­­les in ţările care au intrat în răz­boiul mondial, unde multe case Solnf HdiStrUSe’ ,Sέ pentru a plasa sporul de populaţiune în ţările care au fost neutre. II) In majoritatea tarilor s’a dat o atenţiune deosebită construirei de locuinţe eftine pentru lucrător­, TM,C1­ salariaţi, Spre a te asigura o locuinţa în condiţiuni mai higie­­nice. *­­) Construcţiunile noui se referă nu numai la locuinţe, ci şi la con­strucţia de localuri ale Statului şi Administraţiilor publice, cu exclu­derea celor pentru uzul comercial sau industrial. *) Numai aceste ţări au dat re­ferinţe. *) Date comunicate de Serviciul Statisticei judiciare până la 1935, după această dată de Institutul ro­mân de conjunctură, uia, ROMANIA, Statele­ Unite, Suedia şi Ungaria. Statistica se referă numai la construcţiunile de locuinţe din o­­raşe­­) şi îmbrăţişează o perioadă de 10 ani (1928-1937), luând ca punct de plecare anul 1937. 1. Dacă avem în vedere num­­ă­­rul indice al noilor const­rucţiuni, luând ca bază anul 1927-100, el se prezintă astfel pentru ţările de mai sus. 2. Dacă avem în vedere numă­rul locuinţelor noui construite, du­pă încăperile lor: locuinţe eftine 1—2 încăperi, locuinţe modeste (3-4 încăperi) şi locuinţe de lux (peste 5 încăperi) situaţiunea în ţările de mai sus, se prezintă ast­fel în cifre proporţionale: multe locuinţe de lux: Italia (24,47%), Germania (9-79%), Elve­­ţia (7.06%) şi Polonia (5.28)°/1. Prin urmare, constatăm că în mai toate ţările s’a dat o deosebită atenţiune construirei de locuinţe pentru clasele nevoiaşe. 3. Dacă avem în vedere natura juridică a proprietăţii clădite, adi­că dacă au fost făcute de Stat, autorităţi publice şi particulari, si­­tuaţiunea sub acest raport se prezintă astfel, în ţările arătate mai sus: III) In perioada dela 1927-1937 atât statul, cât şi administraţiunile publice cu excepţia câtorva ţări, au avut o participare destul de redusă, din cauză că disponibilită­ţle de capital au fost învestite mai ales în operaţiuni cu caracter industrial şi economic. E. C. Decusară Denumirea ţării Nr. indice în 1937, faţă de 1927=100 Denumirea ţării Nr. indice în 1937, faţă de 1927=100 1 Anglia 134 10 Italia 1422 Australia 66 11 Letonia 1013 Canada 30 12 Norvegia 3< n4 Cehoslovacia 54 13 Olanda 695 Danemarca 171 14 Polonia 1936 Elveţia 64 15 ROMANIA 145n Finlanda 75 16 Statele­ Unite 336 n Franţa _____ Muauiu.uiu Denumirea ţării1) Italia Cehoslovacia Danemarca Suedia Germania ROMANIA Olanda Elveţia 64 4 1 1 jk XX v 17 1 0 iU Suedia T7________ augui iu 198 OK Stat. Adm.Publică Particulari Total % % %­­ 8.9? 13.35 77.73 = 100 6.85 5.14 88.01 = 100 5. 8 1.95 92.77 = 100 5.24 4.35 90.11 = 100 4.76 29.67 65.57 = 190 4.45 10. 5 85.40 = 100 1.87 5.29 91.84 = 100 0.25 8.92 90.83 = 100 OM Reportarea impunerilor sari impozite se reportează. Scăderi pe cale administrativă. Cum se vor face impunerile în întreprinderile noui In expunerea de motive asupra bugetului, făcută de d. Mitiţă Con­­stantinescu, ministrul finanţelor, a anunatt reportarea impunerilor pe exerciţiul 1939-40. Cu alte cuvinte, impozitele din anul trecut se reportează cu o ma­jorare de 20 la sută. CARI IMPOZITE SE RE­PORTEAZĂ Acest procedeu se apli­că la impozitele comer­cial, industrial, profesio­­nal şi supracotă, numai l» imnizitplp mi riphini Pentru aceste impozite, s’a renunţat la sistemul anual de impunere. Măsura luată, este apli­cată pentru a cincea oară dela punerea în aplicare a legii contribuţiunilor directe. Deosebirea faţă de e­­xerciţiul astăzi încheiat, este că se reportează cu majorare şi supracota, la impozitele cu debite. Pentru impozitele mobi­lar şi pe salarii, verifică­rile şi urmărirea impozi­telor se va face în mod normal. SCĂDERI ULTERIOARE Reportarea va cuprinde toate cazurile înscrise prin matricole, chiar dacă în cursul exerciţiului ce expiră au existat cazuri de în­cetare sau desfiinţare, dar pentru cari nu s-a dat cuvenita cerere de scădere.----------------------------------­După 1 Aprilie, pe baza organelor de constatare, din care va rezulta că s-a făcut o reportare din o­­ficiu fără bază, aceste cazuri se vor da la scăde­re, pe cale administrati­vă, (cazurile de impunere descoperite din oficiu, după data de 1 Aprilie Ut'.iii, pentru exerciţiul V e X O O O *-» *-» A. rn -»-»/» xm -£ /» a X» jr» f-M -■ O âT% M ' J - r* rj v* t/Y/ »»«*/*.*• «V « */ * '» ^ vor stabili separat de fie­care exerciţiu, cu sanc­ţiunile legale, iar pentru exerciţiul t­iilli-Kl, dacă exercitarea continuă, im­pozitele se vor stabili cu majorarea respectivă. IMPUNERI NOUI Toate cazurile noui, cari vor începe exercitar­rea după 1 Aprilie 1939, se vor impune în mod o­­bişnuit, cu cotele din le­gea contribuţiunilor di­recte, fără nici un alt spor. Impunerile sezoniere nu se re­portează. Deasemeni, nu se reportează ve­niturile ocazionale, cari au fost de­clarate odată pentru conform art. 51 aliniat­­ea contribuțiunilor directe. Toate impunerile la minimal ale lît. 71« —mm un«n­lQnnO liuvi "pi uica»uiii9iuui ac i­im1 iv«pu sporite cu o cincime, indiferent dacă sunt cu sau fără reducere. AVANTAGIILE REPOR­­TARII In genere, reportarea impuneri­­lor — după cum s’a constatat si din timpul exerciţiului ce se în­­chee — este plină de avantagii, intru cât se creiază încă un an de linişte şi stabilitate fiscală. Toate frncţiunile legate de efec­tuarea impunerilor dispar. Contribuabilii sunt scutiţi de a­­cete numeroase formalităţi, cari cereau pierdere de timp şi cheltue­­li nenumărate, iar organele fiscale fiind dispensate de cercetările pre­liminare, verificări şi comisii, vor putea pune în regulă şi la timp toate lucrările, activăndu-se în a­­ceiaşi măsură încasările Statului. Şi în exerciţiul 1939-40, ca şi în anul precedent, reportarea prive­şte impozitele, iar nu veniturile, ne mai fiind nevoie să se stabilească impozitele în funcţie de venituri. Reportarea nu dă drept la comunicare, ci se exe­cută pe cale administra­tivă de către organele de control. Menţionăm, că reportarea a fost cerută de contribuabili, prin me­­moriile înaintate ministerului de finanţe de către diversele asociaţii profesionale. PIAŢA Bursa Bursa a fost nehotărâtă la efecte­­ şi staţionară la acţiuni. In compartimentul valorilor cu­­ dobândă fixă, renta împroprietări­rii încheie la 60%, fată de 59%; consolidări 43%; împrumutul uni­rii 67; renta consolidării Londra 25%, fată de 25%. La acţiuni: Astra Română cotea­­­­ză 965; Societatea de telefoane 580; Mica 1635. Acţiunile I. R. D. P. susţinute în jurul cursului 108. Timbrarea cărţilor de lucrători meşteri şi muncitori Conform dispoziţiilor Ministeru­lui de Finanţe, pe cărţile de lucră­tor, meşter şi muncitor necalificat, care se eliberează de către Came­rele de muncă, se aplicau timbre în valoare de 27 lei şi 2 lei aviaţie. In cursul acestei luni Ministerul de Finanţe revenind asupra acestei măsuri a aprobat să nu se mai a­­plice acele timbre. Ministerul Muncii a comunicat­­Camerelor de muncă noua dispo­­­ziţiune. " AZI SE SEMNEAZĂ LA PARIS: Acordul comercial şi de plăţi româmo-francez PARIS, 30 (prin telefon de la corespondentul nostru). — Acordul comercial şi de plăţi ^încheiat^îh­ire astăzi. Mâine Vineri, la ora 12 şi un sfert, va avea loc solemnitatea sem­nării lui, în cadrul unei ceremonii deosebite. Va asista şi d. Georges Bonnet, ministrul de externe al Franţei, care va rosti cu acest pri­lej o cuvântare. Din partea Româ­niei, acordul va fi semnat de d. am­basador Gheorghe Tătărescu. In ce priveşte conţinutul acor­dului, precizăm următoarele: va­loarea lui se ridică la 600 milioa­ne franci francut­uxi este de un an. Prin acest acord, România va exporta în Franţa 490.000 tone de BENZINA şi a­­nume 400.000 tone în Franţa şi 90.000 tone în Algeria. Apoi, 50 mii tone ulei mineral şi 20.000 tone de petrol lampant. Dacă se ţine seama că toată cantitatea de produse petrolifere rafinate admisă la import în Fran­ţa este de 500.000 tone, se vede că România obţine maximum, prin acordul acesta. Mai departe acordul prevede că se suprimă taxa de import pe po­rumb, care era de 32 ft, pentru chintal. Cantitatea de porumb ro­mânesc admisă la import în Fran­ţa va fi de 800.000 chintale. Taxele de import la lemn se re­duc simţitor. Cota românească va fi de 40.000 tone. Pentru toate produsele vândute în Franţa, plata se va face în de­vize libere. In schimb, România va importa din Franţa: automobile şi piese de schimb pentru automobile, motoa­re, fier şi oţeluri, produse farma­­ceutice, lână, fire de bumbac, ma­terii colorante şi uleiuri volatile (pentru fabricarea parfumurilor). H. B. Săptămâna Cerealelor Piaţa internă a grâului este destul de calmă. Cumpără­turile din Argentina. Evenimentele politice din Europa şi piaţa mondială a grâului. Problema alimentară şi furajeră în Germania. Situaţia recoltelor mondiale In ultima săptămână piaţa in­ternă a grâului s’a caracterizat printr’o acalmie, datorită pe de o parte nelinişte! politice din Eu­ropa, iar pe de alta faptului că mai toate ţările de import sunt a­­provizionate din abundentă cu can­­tităţile de grâu cerute de nevoile consumului intern. Pentru un moment preturile, la noi, sunt dictate de cererile nu prea grăbite ale Germaniei şi Ita­liei, preţuri ce nu dau loc la nici un fel de speculaţiuni. Pentru pro­dusele noastre agricole, atât cât sunt cumpărate de aceste două ţări ar fi oarecari avantagii de preţ faţă de cele de pe piaţa mondială socotite pe bază de devize forte în care oferă toate ţările exportatoare din America de Nord şi de Sud. De altfel, in ultima vreme n’a fost nici un impuls de cumpărare nici din partea Germaniei şi nici a Ita­­liei, ţări ce au început să se apro­vizioneze din Argentina unde-şi pot desface produsele manufactu­resiguranţa^ creiată de situaţia politică din Europa a dat ocazie unei reprize a cursurilor pe marile pieţe în ultimile opt zile şi s-au înregistrat cumpărături cu ten­­dinţe­ de speculaţie, atât la Chica­go cât şi la Winnipeg. Se semna­lează o presiune din partea deţi­nătorilor de grâu australian şi de La Plata, cu atât mai mult cu cât taxele argentiniene au înregistrat o scădere simţitoare, ceea ce per­mite acestei ţări să facă unele con­cesiuni. Pe de altă parte Germania a cumpărat 100.000 tone grâu ar­gentinian în schimbul materiale­lor de cale ferată. Vânzările în troc au provocat un aşa zis scurt circuit în afacerile tratele prin intermediul căilor normale ale comerţuri,­, aşa că târ­gul a fost lipsit de orice fel de ini­ţiatiivă. Aparent nu rămâne de a­coperit decât nevoile morilor mici şi ale detailiştilor, căci marii con­sumatori au la dispoziţie stocuri importante de siguranţă şi chiar înlocuirea acestor stocuri a înce­tat de a mai avea interes, dacă ţinem seama de importantele ex­cedente ale ţărilor exportatoare. Schimbul materialelor de drum de fier contra 100.00.­ t. grâu ar­gentinian făcut de Germania, a­­rată extensiunea acestei forme de comerţ prejudiciabil târgului grâ­nelor, nu atât mai mult cu cât esre­sio cale de a se desvolta. Acest fel de negocieri e datorit în mare parte controlului devizelor străine şi altor obstacole puse în calea co­merţului. Şi stătui credinţa că rate şi mai cu seamă materialele de cale ferată. După unele informaţiuni se pare că Germania ar avea de gând de a-şi desface cantităţile de grâu considerabile pe cari le are înma­gazinate în Spania, făcând prin asta o îndârjită concurenţă ţărilor de export. Ploile şi zăpezile semnalate în Basarabia şi în Vechiul Regat au pus capăt ameninţărilor de secetă, aşa că pentru un moment situaţia recoltei viitoare e destul de favo­rabilă. Sosirile în porturi sunt destul de reduse din cauza slabei cereri la export, cu excepţia câtorva încăr­cături de grâu şi porumb pentru Italia. In general piaţa e lipsită de ac­tivitate şi, toată lumea e in aştep­tarea atitudinei ce o vor adopta tarife de export şi în special Ar­gentina, care posedă o recoltă ex­trem de bogată. Reichul ar avea intenţiunea de a vinde, în total sau în parte, acea­stă cantitate de grâu pentru a-şi procura devize. Acest mod de schimb se pare că capătă adepţi chiar în Statele Unite, căci se spune că comitetul Camerei ar fi aprobat ca în schimbul produse­lor agricole excedentare să se ia material de războiui străin. Nu se dau prea mari previziuni în a­­ceastă direcţie. Fără îndoială că evenimentele politice din Europa au adus mari pierderi Argentinei, mai mult ca oricărei alte ţări exportatoare. Criza cehoslovacă din Septembrie a determinat multe ţări deficitare să facă cumpărături de grâu peste nevoile lor. câtă, vreme cumpără­turile engleze efectuate pe o mare scară în România şi în Statele Ui­ni­te, au redus considerabil cererea obişnuită de grâu din emisfera­ sudic. Totuşi e greu să credem că o scădere a preţurilor ar putea să stimuleze vânzările argentiniene. In cazul când grâul va trebui să aibă o valoare furajeră ca şi aceia a măcinişului, se înţelege de la sine că nevoile mondiale vor fi experite. Cererea internaţională fiind evaluată la 15.500 milioane tone. Argentina va trebui să ex­porte de la 35—55 mii tone pe săp­t­­amână. Situaţia actuală nu va putea să dureze la infinit şi politica viitoare va căuta probabil să folosească avantagiile importurilor ca instru­ment de schimb. Vânzările de grâu australian pe piaţa engleză merg foarte greu şi dacă nu ar fi la mijloc cererea extra europeană, posibilităţile de plasare ar fi extrem de dificile. Problema alimentară şi furajeră în Germania După datele furnizate de la Ber­lin de serviciul agricol străin din Statele­ Unite, Germania dispune de un stoc suficient de cereale, car­tofi şi sfeclă de zahăr pentru cam­pania anului acesta, insă aprovi­zionările cu grăsime, carne, ouă, etc. sunt în chip obişnuit inferioa­re nevoilor. Persistă credinţa că importante cantităţi de cereale pa­­nifiabile şi de sfeclă de zahăr vor fi reportate asupra campaniei 1939/ 1940. Nevoile furajere par a fi acope­rite prin nouile acorduri comercia­le în ţările din Europa sud-orien­­tală, chiar dacă recolta anului a­­cesta ar fi deficitară. In schimb insă resursele de fructe şi legume sunt necomplecte. Se scontează pe 1939/40 o ameliorare a situaţiei din punct de vedere al produselor cas­nice, dar materiile brute, care sunt obţinute contra devize străine, con­­stitue încă o problemă pentru si­­­tuaţia alimentară a populaţiei ger­mane. Volumul general al producţiei a­­gricole a sporit cu 7 la sută de la 1933 până în 1938 şi o nouă mă­rire este prevăzută pentru campa­nia prezentă. Se pare totuşi că şi sporirea nevoilor merge în acelaş ritm cu cea a producţiei. Anexa­rea Austriei şi a ţinuturilor sudete, ambele mai deficitare din punct de vedere agricol decât Germania propriu zisă, creiază noui greutăţi. Raţionalizarea alimentară a fost intensificată in 1938/39 printr’o se­rie întreagă de măsuri cari au e­­vitat o criză destul de serioasă. Noile legi agrare din Canada După „Winnipeg free press“, în scurtă vreme guvernul­­ canadian va supune aprobării parlamentu­lui trei proecte de legi, pentru a stabili noua politică asupra valo­rificării grânelor. Primul proeet prevede încurajarea asociaţilor cooperative de vânzare, cari vor (Continuare în pag. 3­ a) ■ Piața mondială LA BUCUREŞTI. Acordul cultural între România şi Franţa Azi, Vineri, la ora 1, va avea loc la ministerul afacerilor stră­ine semnarea acordului cultural franco-român. Din partea Franţei va semna d. Adrien Thierry, ministrul ple­nipotenţiar, iar din partea Ro­mâniei d-nii Grigore Gafencu, ministrul de externe şi Petre Andrei, ministrul educaţiei na­ţionale. Acordul germano-român ..o nouă formă de acord economic“. Germania nu va mai permite ca economia sa să depindă de o politică monetară şi de conjunctură" Declaraţiile d-lui dr. Funk, ministrul Economiei Reichului BERLIN, 30 (Rador). — In discursul ţinut astăzi cu prilejul reuniunii consiliului central al Băncii Reichului, d. dr. Funk, mi­nistrul Economiei şi preşedintele Băncii, a declarat între altele că nouile reglementări intervenite în Europa Centrală au creat sar­cini noui în domeniul politic şi economic. Ca totdeauna în istoria popoarelor, politica deschide calea că­tre noui evoluţii şi realizări economice. Astăzi, continuă d. Funk, Germania a devenit cea ma mare ţară industrială din lume. In a­­celaş timp, spaţiul economic natural care cuprinde un teritoriu ce se întinde de la marea Nordului până la marea Neagră se va des­­chide unei exploatări mai bune şi mai efective pentru toate ţările care se găsesc în acest spaţiu. Colaborarea strânsă dintre Ger­mania şi Italia va îngădui să se or­ganizeze şi să se folosească forţele economice ale ambelor părţi. D. Fuck a declarat apoi în legă­tură cu acordul economic germano­­român e să ne găsim cu acesta în faţa unei noui forme de acord economic. De data aceasta, a adăugat d. Funk, nu mai este vorba de interese comerciale sau financiare, ci de strădania de a se concentra forţele economice creiate de natură potri­vit unei metode iscusit concepută. Germania acordă credite pe ter­men lung sub forma livrării unor produse fabricate şi semi-fabricate, primind ca plată produsul muncii poporului român. Produsele pe care le exportăm în România au acelaş efect ca şi devizele, iar materiile prime române acelaş efect la noi. Astfel, fixând şi reglementând munca, statul asigură în acelaş timp Şi stabilitatea monedei. Niciodată nu vom mai permite ca economia noastră să fie supusă şi IIAnglia n'avea niciun motiv s'o ia, să depindă de o politică monetară şi­­ de conjunctură în solda, manipulaţii­­lor internaţionale, mai cu seamă de când am reuşit să stabilim şi să va- Iprob­ăm­ propriile noastre metode. Ţările sărace în capitaluri nu se vor mai lăsa subjugate pe calea împrumuturilor acordate de străinătate. In scopul de a restabili colaborarea în raportu­rile comerciale internaţionale şi în scopul de a pune temeliile u­­nei noui economii mondiale, Germania a început convorbiri cu Anglia şi Franţa, convorbiri care au fost întrerupte de ulti­mele evenimente politice. Acum, când chestiunile Europei centrale au fost rezolvate, a deve­nit cu atât mai neclar să se conti­nue aceste convorbiri. Ministerul Economiei Reichului a precizat apoi că măsura de confis­care a conturilor private aparţinând unei ţări puse sub protectoratul Rei­­chului cansfitue o măsură pe care ­1Germania nu va abuza de concesiuni"* BERLIN 30 (Rador).­­ Agenţia D. N. R. anunţă: După informaţii date de cercu­rile competente, presa germană subliniază echilibrul intereselor ce­lor doi parteneri ai acordului ger­­mano-român. Vechea dependentă a României de riscurile pieţii mondiale este a­­cum înlocuită prin piaţa germană, care asigură preţuri fixe, rezona­bile. Participarea geologilor şi în­treprinderilor miniere germane la exploatarea petrolului românesc este mai favorabilă pentru Româ­nia decât vechile condiţiuni in a­­ceastă privinţă, când exploatarea nu era adaptată la posibilităţile ţării ,ci era subordonată interese­lor societăţilor petrolifere transo­ceanice. Germania în propriul său inte­res nu va abuza de concesiuni aşa cum adesea se reproşează între­prinderilor străine ce lucrează acum în România. De altfel, dependenţa producţiei agrare româneşti, adaptată la ne­voile germane, nu va fi mai mare decât dependenţa producţiei indus­triale germane, ţinându-se seama de dorinţele şi nevoile României. Alegerile preşedentţiale Din franţa PARIS, 30. — D. Edouard Her­­riot a confirmat că nu va candida la preşedinţia republicii, chiar dacă vor fi mai multe scrutine. 4

Next