Argus, iunie 1939 (Anul 29, nr. 7839-7863)

1939-06-01 / nr. 7839

ANUL XXVIII No. 7839 NOUL MODEL * î Ford­ucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 m ihmimmmmhmhml ABONAMENTE In tară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 3 lei In tară — 6 lei In străinătate In străinătate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale internaţionale 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI SI FINANŢEI Telefon 3.05.44 Joi 1 Iunie 1939 NOUL MODEL 1 I a s­ tWPW Dial bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 200.84. 217.45 Willi PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS” S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVTCI Clasicismul în finanţe Ştiinţa finanţelor nu cunoaşte de­cât, cinci, şase leacuri sigure: or­dinea, munca, sinceritatea, cinstea, economia. Pentru a le folosi nu e nevoe să a­­genii, însuşiri excepţionale. E deajuns să fii înzestrat cu virtuţi mai modeste : bun simţ, prudenţă, voinţă, spirit de continuitate, Lawr se zice era un om de ge­niu,. El a voit să scuture praful u­­nor reguli învechite, ieşind din fă­gaşul tradiţiilor fără rost- Şi Law a dus Franţa la faliment, la ruină, la dezastru. Dar cine îşi mai aduce aminte de Villéle, omul care a urcat renta franceză 5 la sută dela 55 franci, cât cota la 1814, la 104 franci, în 1824? însuşirile adevăraţilor conducă­tori de finanţe nu e fantezia şi nici credinţa în mijloace miraculoase sau 111 IUI muie lliugmC, ij »w.utl îlwîîl frântă a lui Sully, e pasiunea de or­dine a lui Colbert, e bunul simţ de care dă dovadă baronul Louis. Bonaparte nu a dat o atenţie deo­sebită finanţelor. Totuşi, înfăptuiri­le sale, în acest domeniu, sunt de o însemnătate covârşitoare. El a în­sănătoşit administraţia — căreia i-a cerut cinste şi economie — şi a întărit creditul public. Talentul său cel mai de preţ stă în faptul că a ştiut să-şi aleagă oa­menii, — şi oamenii pe care i-a în­sărcinat cu refacerea finanţelor nu au fost genii financiare, ci oameni de bun simţ, administratori cinstiţi, oameni de muncă, economi şi iubi-J- - - Jl_ LUli U!G­UlUUlCj Doctrinile marilor conducători de finanţe se rezumă la câteva maxi­me banale şi la câteva reguli sim­ple, dar pline de cel mai robust bun simţ. Baronul Louis spunea: „Nu um­bli în voie decât cu ghetele vechi” şi... „cu impozitele cu care te-ai o­­bişnuit”. Şi mic spunea: „plăteşte pentru a mulţumi pe cre­ditori”­... şi „Statul să facă la fel”. Leon Say, Rouvier, Poincaré — şi, în zilele noastre, Salazar şi Paul Reynaud — nu au fost și nu sunt oameni de prea bogată fantezie. Regulile lor de conducere se re­zumă la întocmirea unui buget per­fect echilibrat, la stabilirea unei or­dine desăvârşite în finanţe, la asi­gurarea unui mers normal al ser­viciilor publice, fără a istovi pe con­tribuabil şi fără a paraliza pe pro­ducător. Trăim, din nenorocire, în epoca experienţelor monetare, a roman­tismului în finanţe. Pilde de romantism, găsim la tot pasul. Pe vremuri, bătrânii sfătuiau pe acei cari doreau îmbogăţirea, să muncească şi să facă economii. Azi economiştii de şcoală nouă îi în­deamnă la săptămâna de 40 ore şi la cheltueli. Pe vremuri, înflorirea economiei năştea din finanţe sănătoase. Azi, se aşteaptă însănătoşirea finanţe­lor de­ la reîntoarcerea prosperită­ţii. „Mi se pare, spune Géronte, că inima e în partea stângă şi ficatul în partea dreaptă. — „Da, răspunse Doctorul fără voe, aşa era odată. Dar noi am schimbat toate astea şi facem acum medicina cu o metodă cu totul nouă”. „O metoda cu totul nouă” în fi­nanţe poate duce la prăbuşiri, fiind­că, mai totdeauna, ea acoperă făgă­­dueli înşelătoare, deslegări impro­­vizate şi planuri fanteziste. Şi ştiinţa financiară nu e roman­tică- E clasică. PIAŢA Marţi, prima şedinţă a Bursei, se deschide într’o atmosferă de bună /7 Ritmul afacerilor e a mat vioi iar transacţiile încheiate sunt mai im­portante. Rentele au o ţinută foarte bună. Majoritatea valorilor cu dobândă fixă beneficiază de plusuri. Compartimentul acţiunilor mai susţinut ca săptămâna precedentă. Registrul Comerţu­lui Oficiul Registrului Co­merţului de pe lângă Ca­mera de Comerţ şi Indu­strie şi-a mutat birourile în vechiul sediu din str. Doamnei. Autorizaţiile de im­port cu plata din de­vize negociabile Direcţiunea Reglementarei Im­portului primind disponibilul de im­port din devize negociabile a în­ceput rezolvarea cererilor de au­­torizațiuni de acest fel. Exportul de cereale in Elveţia Exportatorii de cereale au fost înştiinţaţi că din contra­valoarea exporturilor de grâu — efectuate in Elveţia în intervalul dela 27 Mai la 15 Iulie 1939 li se va lăsa o cotă de 30 la sută pe care o vor putea negocia, conform regimului în vigoare. Şedinţa comisi­un­ei cartelurilor Comisiunea cartelurilor s’a întru­nit ori după amiază la ministerul e­­conomiei naţionale. Şedinţa a fost prezidată de d­l. Gr. Perieteanu­S’au examinat cereri de majorări de preţuri asupra cărora comisiu­nea a rămas să-şi formuleze avi­zele. Negocierile econo­mice cu Grecia Eri după amiază cele două dele­­gaţiuni, română şi greacă au ţi­­nut o nouă şedinţă, în continuarea negocierilor economice începute. In urma stabilirei punctului de vedere comun în unele chestiuni principale se crede că în cursul săp­­tămânei acesteia negocierile vor putea fi încheiate. BURSA A. S’a ivi# rugina la grâu Culturile de porumb au folosit de pe urma ploilor După informaţiile cule­se de la diferiţi agricul­tori din judeţele de mare producţie din câmpia Du­nărei, s’a ivit rugina la g râu, din cauza ploilor a­­rndente căzute în ulti­mele zece zile. Deocamdată această ru­gină nu are un caracter a­­larmant, ea ivindu-se pe mici suprafețe cu tere­nuri grase și u­n­de umi­ditatea a fost mai accen­tuată. Dacă ploile vor conti­nua e pericol ca rugina să se întindă. Culturile de porumb au folosit de pe urma ploi­­or. x Export dublu de cereale în Aprilie 1939 lună de Aprilie 1938­­.............. Situaţia Germaniei ca fără importatoare, Contractul cu Anglia O statistică interesantă întocmită de ministerul e­conomiei naţionale arată că în luna Aprilie expor­t se­­rie cereale şi diferite­le alte leguminoase a fost aproape de DOUA ORI MAI MARE DECAT IN A­­PRILIE 1938. S’au exportat în Aprilie 1939 166.296 de tone faţă de 92.934. In fruntea ţărilor cumpărătoare stă Germania cu circa o pătri­me din cantitatea exportată. Urmează Grecia cu peste 30 mii tone apoi Italia cu peste 21 mii tone, Belgia şi Olanda cu circa 17.000 tone. Anglia a cum­părat in luna Aprilie num­ai 1 mii de tone ceace se explică prin faptul că contractul prin care ea a cumpărat de la noi 40.000 de vagoane de grâu a şi fost e­­puisat. Dacă comparăm cifrele pe pri­mele patru luni din acest an cu cifrele din aceeaș perioadă din anul trecut reese că în acest an am exportat cu 300.000 de tone mai mult. CATEVA DATE COMPA­RATIVE Uniunea Generală a exporta­torilor de cereale dă următoare­le amănunte în buletinul său cu privire la exportul nostru de ce­reale: După datele statistice ale Mi­nisterului Economiei Naţionale, constatăm eşirea din ţară în to­ne de 1000 kg a următoarelor: cereale, leguminoase, oleaginoa­se şi derivate în luna Aprilie. Pentru expertul în Aprilie în­registrăm în ordinea cantitativă ca debuşeuri principale urmă­toarele ţări: Totalitatea exportului de ce­reale şi derivate pentru Ianuarie —Aprilie a. c. a atins 675.255 t. dirijate în ordinea cantitativă la destinaţiile următoare: 674.255 Rezultă din aceste cifre că în luna Aprilie a. c. s-a exportat cu 73.312 tone mai mult decât în aceeaşi lună 1938 iar pentru în­­tâile patru luni ianuarie-Aprilie ale acestui an exportul total a depăşit cu 299.207 tone aceeaşi epocă a anului trecut. Cu toate că cumpărăturile pt. Anglia în Aprilie au fost simţi­tor scăzute , totuşi de observat că în fruntea ţărilor importatoa­re pentru ianuarie-Aprilie, An­glia a continuat a se menţine. Activitatea comerţului nostru de export în general mai puţin presantă e limitată mai mult la porumb, cerut mai ales de Ger­­iar grâu de Italia. Se crede, însă, că un contin­gent destul de apreciabil de grâu va găsi în curând plasament bun în Germania, care nu l-a mai cumpărat de câtva timp de la noi, rezervă explicată prin a­­provizionările anterioare ale a­­cestei ţări cu alte provenienţe. După rapoartele din interiorul ţării, disponibilităţile exportabile de porumb încep a se rări ca şi vânzătorii mai dispuşi de a se desface de stocurile lor de grâu, înainte de recoltele noui, cu perspective destul de promiță­toare. 1939 1938 -157 30 1.055 57 2.473 982 54 .36 . 8104 ____ . . ___90 1 6 -16 tone contra 97.984 — 2.160 Germania pentru..................36.717 one Grecia ..................... 30.6­­­5 * Italia 21.654 , Belgia..................... 16.683 „ Țările de Jos......................16.681 „ Anglia..................................6.897 „ Diverse alte țări...............42.0­1 . 166.294 „ Anglia pentru....................255.247 tone talia .................................68.991 . Țăril­e de jos ..... . 68.046 . Grecia.................................283 . Belgia............................ 59.200 . Germania......................... 49.838 . Danemarca........................22.496 . Franța............................ 13.744 . Diverse alte țări............... 74.408 . Rezultatul alegerilor din Ungaria BUDAPESTA, 30 (de la corespondentul nostru).— Alegerile gene­rale au luat sfârşit­­Din cele 260 mandate 252 au fost decernate, în 8 circumscripţii a fost declarat balotaj şi vor avea loc noui alegeri D­umineca viitoare. Cele 252 mandate au fost astfel împărţite: Blocul guvernamental: Partidul Vieţii Maghiare 175 man­date fată de 120 în vechiul parla­ment; Comunitatea poporului ger­man 2 mandate; Partidul creştin 7 mandate fată de 10; Guvernamen­tal neoficial 1 mandat; blocul gu­vernamental total 185 mandate fa­tă de 130. Opoziţia de extrema dreaptă : Partidul Hubay (fost hungarist) 29 mandate fată de 3; alti săgetari 8 mandate fată de 4; Frontul nati­onal 6 mandate faţă de 6; opoziţia de dreapta 43 mandate fată de 13. Opoziţia de centru: Partidul micilor agricultori 14 mandate fată de 21. Opoziţia de stânga: Liberalii 5 mandate fată de 10; so­cialiştii 5 mandate fată de 11; opo­ziția de stânga 10 mandate fată de 21 mandate. 4 Citiți în pagina 5-a­­roul orariu al maga­zinelor din Bucurați Măsuri pentru înlăturarea dublei impuneri Principiile de bază ale politicii noastre fiscale. O anchetă a Comitetului fiscal al Societăţii Naţiunilor Ministerul de finanţe a primit, din partea secretariatului general al Societăţii Naţiunilor, un chestio­nar şi unele rapoarte despre acti­vitatea comitetului fiscal al acestei organizaţii. Rapoartele cuprind re­zoluţiile adoptate în ultimele sesiuni şi măsurile preconizate de experţi pentru combaterea evaziunii fisca­le. Se mai dau apoi unele lămuriri despre lucrările ce s’au făcut în legătură cu înlăturarea dublei im­puneri­ Toate aceste comunicări ne in­teresează îndeaproape Nu trebue uitat că de la o vreme ţara noastră a fost nevoită să încheie unele con­venţii pentru înlăturarea evaziunii fiscale şi că problema evitării du­blei impuneri formează o preocu­pare constantă a ministerului nos­tru de finanţe. Dar să arătăm cum se înfăţişea­ză problema? In executarea unei rezoluţii a­­doptate de cea de a şaptespreze­­cea sesiune a Adunării Societăţii Naţiunilor. Comitetul fiscal a întoc­mit un chestionar pentru aflarea celor mai bune mijloace care să prevină evaziunile fiscale şi dubla impunere. Chestionarul a fost reprodus şi în raportul său de lucrări. Cum ui­nele state n’au răspuns în terme­nul dorit, consiliul Societăţii Na­ţiunilor, în ultima sa sesiune a re­venit asupra cererii sale, şi a tri­mis o nouă adresă tuturor statelor participante la lucrările comitetu­lui fiscal prin care le invită să gră­bească răspunsul lor, mai ales că tendinţa de a se înlătura evaziu­nea fiscală a devenit tot mai gene­rală. Rezultatul obţinut este mulţumi­tor. Din examinarea răspunsurilor căpătate de la diferitele guverne, la chestionarul comitetului fiscal, reese lămurit că toate sunt dispuse să conlucreze la găsirea unor mi­jloace utile, pentru stăvilirea eva­­ziunei fiscale. Dupe cum reese din adresa primită din partea secreta­riatului­ Societăţii Naţiunilor, ur­mătoarele state sunt dispuse să-şi desăvârşească reţeaua lor de con­venţii privitoare la combaterea e­­vaziunii fiscale. Uniunea sudaf­ri­­cană, Statele Unite ale Americii, Republica Argentina, Australia1, Belgia, Marea Britani© şi Irlanda de Nord, Bulgaria, Canada, Chile, Danemarca, Egipt, Estonia, Fin­landa, Franţa, Grecia Haiti, Unga­ria, India, Irakul, Letonia, Luxem­burg, Norvegia, Noua­ Zelandă, O­landa, Peru, Polonia, Portugalia, Siam, Suedia, Turcia şi Iugoslavia-După cum se poate vedea din înşiruirea de mai sus, cel© mai mul­te din state conlucrează la comite­tul fiscal al Societăţii Naţiunilor. Chiar unele din acelea cari nu mai au nici o legătură cu organismul politic, fie că sunt din categoria Statelor Unite, fie că sunt din ca­tegoria Ungariei aduc o contribu­ţie la lămurirea unei probleme care peste consideraţiile de ordin poli­tic se interesează pe toate. Ţara noastră nu figurează în li­sta de mai sus. Asta nu înseamnă că nu participă cu tot interesul la lucrările comitetului. Din potrivă, prin delegatul ei permanent în co­mitetul fiscal al Societăţii Naţiuni­lor, d. George Caranfil ea urmăre­şte tot ce se face. Practic, ea a rea­lizat foarte mult. De unde până a­­cum câţiva ani n’aveam nici o con­venţie pentru împiedicarea eva­­ziunei fiscale, acum avem încheia­te asemenea convenţii cu principa­lele state cu cari aveam altădată litigii fiscale. Avem astfel conven­ţii cu Germania, Ungaria, Italia, cu protectoratul Boemiei, iar peste puţin timp vom începe negocieri cu Anglia, Franţa, Belgia şi Olanda. România este dispusă să închee a­­semenea convenţii cu toate state­le. Tendinţa ministerului nostru de finanţe este să facă aceste conven­ţii şi aranjamente cât mai practice­­Astfel se explică de ce toate acele convenţii încheiate până acum sunt însoţite de convenţii de asistenţă ad­ministrativă, care îngăduie statelor contractante să urmărească mai u­­şor, graţie colaborării dintre ele, creanţele şi drepturile ce li se cu­vin pe teritoriul celeilalte. Mijlocul s-a dovedit bun, şi va fi de aceia ge­neralizat. Zilele acestea, serviciile respec­tive ale ministerului de finanţe vor întocmi răspunsul nostru la comu­nicările trimise de secretariatul So­cietăţii Naţiunilor. ..................................................* COMPLECTARILE din conducerea Soc. „Mica“ Lămurirea unei confuzii... Cu prilejul recentei adunări ge­nerale a Soc. ,„Mica“ a circulat şi versiunea că e vorba să se produ­că unele schimbări şi complectări de atribuţii în conducerea acestei mari întreprinderi. Cerând lămuriri d-lui N. N. Mur­­găşianu, vicepreşedinte şi admini­strator delegat al societăţii, d-sa mi-a răspuns că soc. „Mica” se conduce după principii şi tradiţii conservatoare. E drept că cu prilejul adunării generale de zilele trecute, au fost aleşi în consiliu doi noui membri şi anume : d-nii George Dumitriu, directorul general al Soc. Naţiona­le de Credit Industrial şi d. Cor­nell Dobrescu, unul dintre cei mai intimi şi vechi colaboratori ai d-lui ing. I .P. Gigurtu preşedintele so­cietăţii. Această uşoară primenire a con­siliului de administraţie reprezintă deci o complectare obişnuită şi nici­decum un eveniment excepţional, întrebând apoi pe d. N. N. Mur­­găşianu, dacă multiplele sale atri­buţii de contencios şi altele la soc. Mica, îi mai îngăduie activitatea de până acum, în cadrul proble­melor de ordin profesional ce in­teresează baroul de Ilfov, d-sa foarte surprins mi-a răspuns: — „Regret, că şi d-ta ca şi alţii, faci aceiaşi confuzie. De interesele baroului de Ilfov se ocupă intensiv distinsul meu omonim d. Gheorghe Murgăşianu. Eu sunt Nicolae. Atribuţiile mele la soc. ,,Mica“ îmi răpesc prea mult timp, pentru ca să mai am răgazul de a mă ocupa de inte­resele profesionale ale breslei“. ★ Deşi a fost o confuzie ne-am bu­curat totuşi că ea ne-a oferit pri­­lejul să precizăm cadrul de acti­vitate al celor doi distinşi avocaţi omonimi ai baroului de Ilfov. R. Un nou împrumut australian Primul ministru australian a a­­nuntat emisiunea unui împrumut In valoare de 4.750.000 lire, ram­­bursabil în 1939. t înzestrarea armatei Datoria comercianţilor şi industriaşilor Camera de comerţ şi de indu­strie din Bucureşti, a făcut un apel la comercianţii şi industria­şii din ţară, invitându-i să sub­scrie cât mai mult la fondul de înzestrare al oştirii. Acest apel a fost făcut, după ce, din diferite cercuri de activitate economică, ni s-a exprimat dorinţa de a contribui la întărirea glorioasei noastre ar­mate. E în datoria mea, de preşedinte al Camerei de comerţ şi de indu­strie din Bucureşti, să arăt că dacă am fost fericiţi să luăm o ase­menea iniţiativă, gândul care a de­terminat-o, sălăşluia de mult în inimile negustorilor şi industriaşi­lor. Spre cinstea lor, au înţeles, şi de data aceasta, datoria ce li in­cumbă şi au preîntâmpinat apelul nostru. Dealtfel, numărul întreprindă­t­­or comerciale şi industriale cari au subscris la fondul înzestrării ar­matei, devine tot mai mare. El nu va fi însă îndestulător, decât atunci când nu va mai fi între­prindere comercială sau industrială în cuprinsul ţării, care să nu-şi fi dat contribuţia ei. Spontaneitatea subscrierilor la fondul de înzestrare al armatei, dovedeşte nu numai patriotismul uminat al comerciantului român, nu numai dorinţa lui de a lua parte la întărirea şi consolidarea ţării, nu numai continuarea simtă­­___ _ jertfă pe care înain­taşi lui l-au avut întotdeauna, ci şi o minunata intelegere a stărilor actuale. Dacă ţările se întrec astăzi în construcţii militare, dacă înarmă­rile cer o jertfă sângeroasă tutu­ror claselor sociale şi dacă mas­­sele populaţiei răspund pretutin­deni cu atâta înţelegere la cererile tot mai mari ale diferitelor câr­muiri, faptul se datoreşte desigur credinţei că cea mai bună pavăză împotriva îngenunchierii şi a de­­sonoarei, este solidaritatea şi tăria naţională. Solidaritatea nu poate găsi o mai bună înfăţişare ca strân­gerea rândurilor în jurul Capului Statului şi a armatei sale, tăria na­ţională rezultă din avuţia de oa­meni şi din armamentul de care dispune ţara. Ceea ce e adevăr în toate căr­ţile lumii, adevăr este şi la noi. Suntem cu toţii solidari în ma­rea operă de înzestrare a armatei. Solidari, atât în jertfele pe care le cere, cât şi în foloasele pe care le are. Câtă vreme dreapta judecată ne va arăta că negoţul şi industria unei ţări nu se pot dezvolta de­cât în vremi de linişte şi de pace, că toată activitatea este subordo­nată încrederii în ziua de mâine, nu va fi om care să nu-şi dea sea­ma că dania lui la fondul de în­zestrare al armatei este o prim­ă de asigurare viitoare. Istoria tuturor vremurilor arată că prea adesea comerţul s’a pu­tut face numai la umbra tunului. Cele mai însemnate căi d­e comerţ au fost deschise astfel. Dar, a­­ceiaş istorie arată că acolo unde tendinţa cotropitoare a găsit o putere egală de rezistenţă, ea a devenit şovăelnică Opera de înzestrare a armatei n’are, la noi, scopuri războinice. Nu odată persoane de înaltă răs­pundere au subliniat rosturile ei pacifice. Forţa noastră armată e­­ste doar­ o garanţie de linişte şi de pace. O garanţie care ne va îngădui să desăvârşim organiza­rea economică a ţării. Apelul Camerei de Comerţ şi de Industrie din Bucureşti este în linia frumoaselor tradiţii ale nea­mului. In vremuri trecute, nu ce­dată starostii diferitelor bresle au ţinut să aducă dania breslaşilor în casa domnească în scopul pre­cis al apărării ţării. La contribu­ţia continuă cu caracter fiscal, cu bună voie şi cu înţelegere, ei a­­dăugau contribuţie nouă. In vremi mai apropiate, la 1913 ca şi la 1916, Camera noastră, fără de precupeţiri şi fără de şovăială, a înţeles că trebuie să vie cu partea ei atât pentru soldaţii ţării, cât şi pentru cei pe cari îi lăsau în urmă. Nu e deci decât operă de continuare în dania Camerei de Comerţ. Dar, de date aceasta, nu e vor­­ba numai de ea, ci de toate con­tribuţiile pe care comerţul şi in­dustria trebuie să le dea. Cu pro­dusul acestora trebuie să se în­lesnească opera de înzestrare a ar­matei. Şi cum­, fiecare danie este o expresie de conştiinţă patriotică, contează în primul rând, numă­rul lor. Nici o contribuţie, oricât de mică, nu e de prisos. Fiecare să dea din toată inima, după pu­terea lui. Totul este ca aceste danii să fie cât mai grabnice, cât mai orga­nizate. 1. Acesta e rostul pentru care Ca­mera de Comerţ şi de Industrie din Bucureşti a venit cu îndemn­­ul ei către comercianţi şi indu­striaşi. D. D. Negel Preşedintele Camerei de comerţ, şi de industrie din­­Bucureşti. SGOMOTUL Sunt mulţumiri, cari se­­cuce­resc greu, se păstrează şi m­ai greu şi de cari tremurăm la ideia că ar putea fi pierdute. I­n cazul marei cuceriri pe care ne-a hărăzit-o conducătorul servi­ciului circulaţiei d. George Botez, inspector al poliţiei Capitalei, ca­re după ani de zile de cumplite suferinţe pentru populaţia­ Capi­talei^ a decretat într’o zi, că nu se mai claxonează şi.... nu s’a mai claxonat. Mii şi zeci de mii de cetăţeni ai Capitalei, trebuie să recunoască d-lui George Botez, meritul ne­tăgăduit de a fi oprit pe loc pro­cesul lent de sdruncinare al siste­mului lor nervos şi clipele dulci de linişte şi odihnă pe cari le pot gusta mai cu seamă în timpul nopţii, feriţi de urletul strident şi sinistru al claxonului. Din nenorocire ordonanţa poli­ţiei n’a mai fost de mult repetată şi reîmprospătată. De câtva timp, în anumite car­tiere mai retrase, din centrul­­ şî periferiile Capitalei, şoferii au în­ceput să uite că există ordonanţă serviciului circulaţiei, care pedep­seşte claxonarea. Claxonul a intrat din nou în­ funcţiune mai ales noaptea,, spe­­riând somnul cetăţenilor. Ordo­nanţa d-lui George Botez, nu se mai respectă în sensul ei strict necesar. Exemplul rău, al unora începe să facă dâră şi tare ne temem că într’o bună zi,, ne vom­ pomeni din nou, cu infernalul viet al claxoanelor pe toate străzile Capitalei, ziua ca şi noaptea.­­ Ordonanţa trebuie deci repetata din nou, difuzată cât mai larg şi modificată prin introducerea Mi­nor sancţiuni mai severe. De altfel, ar fi timpul să se ia măsuri mai drastice şi în po­triva celor ce încep să-şi bată co­voarele, să mânuiască morişca de ascuţit cuţite, să anunţe că vând sau cumpără fier şi haine vechi, începând de la orele 6 dimineaţă. Sgomotul surd al Capitalei, pro­dus de mişcarea vechiculelor, ac­tivitatea motoarelor,, sirenele fabri­cilor, etc., este prin el însuşi o­ cauză destul de puternică de neu­­rastenizare a cetăţenilor, pentru că să ne mai îngăduim luxul de a suporta din nou infernalele sgo­­mote, provocate prin abuz, de toţi acei ce nu ştiu să respecte de­cât liniştea şi odihna lor proprie, I. R. ! Situaţia culturilor în Statele Unite După o telegramă trimisă la 26 Mai de către Ministerul Agriculturii din Statele Unite la Institutul inter­naţional de agricultură, au căzut ton cursul săptămânii trecute, ploi par­ţiale şi abundente mai ales în regiu­nea de Sud. Temperatura e ceva mai ridicată Culturile de grâu de toamnă au folosit de pe urma acestor ploi, dar ar mai fi nevoe de ploaie în regiu­nea unde se cultivă şi grâu de primă­vară. Semănăturile de porumb sunt st­­ransate dar germinaţia e întâr­­ziată de secetă. Cultura bumbacului e în plină des­­voltare. %

Next