Argus, iunie 1939 (Anul 29, nr. 7839-7863)
1939-06-01 / nr. 7839
ANUL XXVIII No. 7839 NOUL MODEL * î Forducureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 m ihmimmmmhmhml ABONAMENTE In tară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 3 lei In tară — 6 lei In străinătate In străinătate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale internaţionale 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI SI FINANŢEI Telefon 3.05.44 Joi 1 Iunie 1939 NOUL MODEL 1 I a s tWPW Dial bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 200.84. 217.45 Willi PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS” S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVTCI Clasicismul în finanţe Ştiinţa finanţelor nu cunoaşte decât, cinci, şase leacuri sigure: ordinea, munca, sinceritatea, cinstea, economia. Pentru a le folosi nu e nevoe să agenii, însuşiri excepţionale. E deajuns să fii înzestrat cu virtuţi mai modeste : bun simţ, prudenţă, voinţă, spirit de continuitate, Lawr se zice era un om de geniu,. El a voit să scuture praful unor reguli învechite, ieşind din făgaşul tradiţiilor fără rost- Şi Law a dus Franţa la faliment, la ruină, la dezastru. Dar cine îşi mai aduce aminte de Villéle, omul care a urcat renta franceză 5 la sută dela 55 franci, cât cota la 1814, la 104 franci, în 1824? însuşirile adevăraţilor conducători de finanţe nu e fantezia şi nici credinţa în mijloace miraculoase sau 111 IUI muie lliugmC, ij »w.utl îlwîîl frântă a lui Sully, e pasiunea de ordine a lui Colbert, e bunul simţ de care dă dovadă baronul Louis. Bonaparte nu a dat o atenţie deosebită finanţelor. Totuşi, înfăptuirile sale, în acest domeniu, sunt de o însemnătate covârşitoare. El a însănătoşit administraţia — căreia i-a cerut cinste şi economie — şi a întărit creditul public. Talentul său cel mai de preţ stă în faptul că a ştiut să-şi aleagă oamenii, — şi oamenii pe care i-a însărcinat cu refacerea finanţelor nu au fost genii financiare, ci oameni de bun simţ, administratori cinstiţi, oameni de muncă, economi şi iubi-J- - - Jl_ LUli U!GUlUUlCj Doctrinile marilor conducători de finanţe se rezumă la câteva maxime banale şi la câteva reguli simple, dar pline de cel mai robust bun simţ. Baronul Louis spunea: „Nu umbli în voie decât cu ghetele vechi” şi... „cu impozitele cu care te-ai obişnuit”. Şi mic spunea: „plăteşte pentru a mulţumi pe creditori”... şi „Statul să facă la fel”. Leon Say, Rouvier, Poincaré — şi, în zilele noastre, Salazar şi Paul Reynaud — nu au fost și nu sunt oameni de prea bogată fantezie. Regulile lor de conducere se rezumă la întocmirea unui buget perfect echilibrat, la stabilirea unei ordine desăvârşite în finanţe, la asigurarea unui mers normal al serviciilor publice, fără a istovi pe contribuabil şi fără a paraliza pe producător. Trăim, din nenorocire, în epoca experienţelor monetare, a romantismului în finanţe. Pilde de romantism, găsim la tot pasul. Pe vremuri, bătrânii sfătuiau pe acei cari doreau îmbogăţirea, să muncească şi să facă economii. Azi economiştii de şcoală nouă îi îndeamnă la săptămâna de 40 ore şi la cheltueli. Pe vremuri, înflorirea economiei năştea din finanţe sănătoase. Azi, se aşteaptă însănătoşirea finanţelor de la reîntoarcerea prosperităţii. „Mi se pare, spune Géronte, că inima e în partea stângă şi ficatul în partea dreaptă. — „Da, răspunse Doctorul fără voe, aşa era odată. Dar noi am schimbat toate astea şi facem acum medicina cu o metodă cu totul nouă”. „O metoda cu totul nouă” în finanţe poate duce la prăbuşiri, fiindcă, mai totdeauna, ea acoperă făgădueli înşelătoare, deslegări improvizate şi planuri fanteziste. Şi ştiinţa financiară nu e romantică- E clasică. PIAŢA Marţi, prima şedinţă a Bursei, se deschide într’o atmosferă de bună /7 Ritmul afacerilor e a mat vioi iar transacţiile încheiate sunt mai importante. Rentele au o ţinută foarte bună. Majoritatea valorilor cu dobândă fixă beneficiază de plusuri. Compartimentul acţiunilor mai susţinut ca săptămâna precedentă. Registrul Comerţului Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie şi-a mutat birourile în vechiul sediu din str. Doamnei. Autorizaţiile de import cu plata din devize negociabile Direcţiunea Reglementarei Importului primind disponibilul de import din devize negociabile a început rezolvarea cererilor de autorizațiuni de acest fel. Exportul de cereale in Elveţia Exportatorii de cereale au fost înştiinţaţi că din contravaloarea exporturilor de grâu — efectuate in Elveţia în intervalul dela 27 Mai la 15 Iulie 1939 li se va lăsa o cotă de 30 la sută pe care o vor putea negocia, conform regimului în vigoare. Şedinţa comisiunei cartelurilor Comisiunea cartelurilor s’a întrunit ori după amiază la ministerul economiei naţionale. Şedinţa a fost prezidată de dl. Gr. PerieteanuS’au examinat cereri de majorări de preţuri asupra cărora comisiunea a rămas să-şi formuleze avizele. Negocierile economice cu Grecia Eri după amiază cele două delegaţiuni, română şi greacă au ţinut o nouă şedinţă, în continuarea negocierilor economice începute. In urma stabilirei punctului de vedere comun în unele chestiuni principale se crede că în cursul săptămânei acesteia negocierile vor putea fi încheiate. BURSA A. S’a ivi# rugina la grâu Culturile de porumb au folosit de pe urma ploilor După informaţiile culese de la diferiţi agricultori din judeţele de mare producţie din câmpia Dunărei, s’a ivit rugina la g râu, din cauza ploilor arndente căzute în ultimele zece zile. Deocamdată această rugină nu are un caracter alarmant, ea ivindu-se pe mici suprafețe cu terenuri grase și unde umiditatea a fost mai accentuată. Dacă ploile vor continua e pericol ca rugina să se întindă. Culturile de porumb au folosit de pe urma ploior. x Export dublu de cereale în Aprilie 1939 lună de Aprilie 1938.............. Situaţia Germaniei ca fără importatoare, Contractul cu Anglia O statistică interesantă întocmită de ministerul economiei naţionale arată că în luna Aprilie export serie cereale şi diferitele alte leguminoase a fost aproape de DOUA ORI MAI MARE DECAT IN APRILIE 1938. S’au exportat în Aprilie 1939 166.296 de tone faţă de 92.934. In fruntea ţărilor cumpărătoare stă Germania cu circa o pătrime din cantitatea exportată. Urmează Grecia cu peste 30 mii tone apoi Italia cu peste 21 mii tone, Belgia şi Olanda cu circa 17.000 tone. Anglia a cumpărat in luna Aprilie numai 1 mii de tone ceace se explică prin faptul că contractul prin care ea a cumpărat de la noi 40.000 de vagoane de grâu a şi fost epuisat. Dacă comparăm cifrele pe primele patru luni din acest an cu cifrele din aceeaș perioadă din anul trecut reese că în acest an am exportat cu 300.000 de tone mai mult. CATEVA DATE COMPARATIVE Uniunea Generală a exportatorilor de cereale dă următoarele amănunte în buletinul său cu privire la exportul nostru de cereale: După datele statistice ale Ministerului Economiei Naţionale, constatăm eşirea din ţară în tone de 1000 kg a următoarelor: cereale, leguminoase, oleaginoase şi derivate în luna Aprilie. Pentru expertul în Aprilie înregistrăm în ordinea cantitativă ca debuşeuri principale următoarele ţări: Totalitatea exportului de cereale şi derivate pentru Ianuarie —Aprilie a. c. a atins 675.255 t. dirijate în ordinea cantitativă la destinaţiile următoare: 674.255 Rezultă din aceste cifre că în luna Aprilie a. c. s-a exportat cu 73.312 tone mai mult decât în aceeaşi lună 1938 iar pentru întâile patru luni ianuarie-Aprilie ale acestui an exportul total a depăşit cu 299.207 tone aceeaşi epocă a anului trecut. Cu toate că cumpărăturile pt. Anglia în Aprilie au fost simţitor scăzute , totuşi de observat că în fruntea ţărilor importatoare pentru ianuarie-Aprilie, Anglia a continuat a se menţine. Activitatea comerţului nostru de export în general mai puţin presantă e limitată mai mult la porumb, cerut mai ales de Geriar grâu de Italia. Se crede, însă, că un contingent destul de apreciabil de grâu va găsi în curând plasament bun în Germania, care nu l-a mai cumpărat de câtva timp de la noi, rezervă explicată prin aprovizionările anterioare ale acestei ţări cu alte provenienţe. După rapoartele din interiorul ţării, disponibilităţile exportabile de porumb încep a se rări ca şi vânzătorii mai dispuşi de a se desface de stocurile lor de grâu, înainte de recoltele noui, cu perspective destul de promițătoare. 1939 1938 -157 30 1.055 57 2.473 982 54 .36 . 8104 ____ . . ___90 1 6 -16 tone contra 97.984 — 2.160 Germania pentru..................36.717 one Grecia ..................... 30.65 * Italia 21.654 , Belgia..................... 16.683 „ Țările de Jos......................16.681 „ Anglia..................................6.897 „ Diverse alte țări...............42.01 . 166.294 „ Anglia pentru....................255.247 tone talia .................................68.991 . Țările de jos ..... . 68.046 . Grecia.................................283 . Belgia............................ 59.200 . Germania......................... 49.838 . Danemarca........................22.496 . Franța............................ 13.744 . Diverse alte țări............... 74.408 . Rezultatul alegerilor din Ungaria BUDAPESTA, 30 (de la corespondentul nostru).— Alegerile generale au luat sfârşitDin cele 260 mandate 252 au fost decernate, în 8 circumscripţii a fost declarat balotaj şi vor avea loc noui alegeri Dumineca viitoare. Cele 252 mandate au fost astfel împărţite: Blocul guvernamental: Partidul Vieţii Maghiare 175 mandate fată de 120 în vechiul parlament; Comunitatea poporului german 2 mandate; Partidul creştin 7 mandate fată de 10; Guvernamental neoficial 1 mandat; blocul guvernamental total 185 mandate fată de 130. Opoziţia de extrema dreaptă : Partidul Hubay (fost hungarist) 29 mandate fată de 3; alti săgetari 8 mandate fată de 4; Frontul national 6 mandate faţă de 6; opoziţia de dreapta 43 mandate fată de 13. Opoziţia de centru: Partidul micilor agricultori 14 mandate fată de 21. Opoziţia de stânga: Liberalii 5 mandate fată de 10; socialiştii 5 mandate fată de 11; opoziția de stânga 10 mandate fată de 21 mandate. 4 Citiți în pagina 5-aroul orariu al magazinelor din Bucurați Măsuri pentru înlăturarea dublei impuneri Principiile de bază ale politicii noastre fiscale. O anchetă a Comitetului fiscal al Societăţii Naţiunilor Ministerul de finanţe a primit, din partea secretariatului general al Societăţii Naţiunilor, un chestionar şi unele rapoarte despre activitatea comitetului fiscal al acestei organizaţii. Rapoartele cuprind rezoluţiile adoptate în ultimele sesiuni şi măsurile preconizate de experţi pentru combaterea evaziunii fiscale. Se mai dau apoi unele lămuriri despre lucrările ce s’au făcut în legătură cu înlăturarea dublei impuneri Toate aceste comunicări ne interesează îndeaproape Nu trebue uitat că de la o vreme ţara noastră a fost nevoită să încheie unele convenţii pentru înlăturarea evaziunii fiscale şi că problema evitării dublei impuneri formează o preocupare constantă a ministerului nostru de finanţe. Dar să arătăm cum se înfăţişează problema? In executarea unei rezoluţii adoptate de cea de a şaptesprezecea sesiune a Adunării Societăţii Naţiunilor. Comitetul fiscal a întocmit un chestionar pentru aflarea celor mai bune mijloace care să prevină evaziunile fiscale şi dubla impunere. Chestionarul a fost reprodus şi în raportul său de lucrări. Cum uinele state n’au răspuns în termenul dorit, consiliul Societăţii Naţiunilor, în ultima sa sesiune a revenit asupra cererii sale, şi a trimis o nouă adresă tuturor statelor participante la lucrările comitetului fiscal prin care le invită să grăbească răspunsul lor, mai ales că tendinţa de a se înlătura evaziunea fiscală a devenit tot mai generală. Rezultatul obţinut este mulţumitor. Din examinarea răspunsurilor căpătate de la diferitele guverne, la chestionarul comitetului fiscal, reese lămurit că toate sunt dispuse să conlucreze la găsirea unor mijloace utile, pentru stăvilirea evaziunei fiscale. Dupe cum reese din adresa primită din partea secretariatului Societăţii Naţiunilor, următoarele state sunt dispuse să-şi desăvârşească reţeaua lor de convenţii privitoare la combaterea evaziunii fiscale. Uniunea sudafricană, Statele Unite ale Americii, Republica Argentina, Australia1, Belgia, Marea Britani© şi Irlanda de Nord, Bulgaria, Canada, Chile, Danemarca, Egipt, Estonia, Finlanda, Franţa, Grecia Haiti, Ungaria, India, Irakul, Letonia, Luxemburg, Norvegia, Noua Zelandă, Olanda, Peru, Polonia, Portugalia, Siam, Suedia, Turcia şi Iugoslavia-După cum se poate vedea din înşiruirea de mai sus, cel© mai multe din state conlucrează la comitetul fiscal al Societăţii Naţiunilor. Chiar unele din acelea cari nu mai au nici o legătură cu organismul politic, fie că sunt din categoria Statelor Unite, fie că sunt din categoria Ungariei aduc o contribuţie la lămurirea unei probleme care peste consideraţiile de ordin politic se interesează pe toate. Ţara noastră nu figurează în lista de mai sus. Asta nu înseamnă că nu participă cu tot interesul la lucrările comitetului. Din potrivă, prin delegatul ei permanent în comitetul fiscal al Societăţii Naţiunilor, d. George Caranfil ea urmăreşte tot ce se face. Practic, ea a realizat foarte mult. De unde până acum câţiva ani n’aveam nici o convenţie pentru împiedicarea evaziunei fiscale, acum avem încheiate asemenea convenţii cu principalele state cu cari aveam altădată litigii fiscale. Avem astfel convenţii cu Germania, Ungaria, Italia, cu protectoratul Boemiei, iar peste puţin timp vom începe negocieri cu Anglia, Franţa, Belgia şi Olanda. România este dispusă să închee asemenea convenţii cu toate statele. Tendinţa ministerului nostru de finanţe este să facă aceste convenţii şi aranjamente cât mai practiceAstfel se explică de ce toate acele convenţii încheiate până acum sunt însoţite de convenţii de asistenţă administrativă, care îngăduie statelor contractante să urmărească mai uşor, graţie colaborării dintre ele, creanţele şi drepturile ce li se cuvin pe teritoriul celeilalte. Mijlocul s-a dovedit bun, şi va fi de aceia generalizat. Zilele acestea, serviciile respective ale ministerului de finanţe vor întocmi răspunsul nostru la comunicările trimise de secretariatul Societăţii Naţiunilor. ..................................................* COMPLECTARILE din conducerea Soc. „Mica“ Lămurirea unei confuzii... Cu prilejul recentei adunări generale a Soc. ,„Mica“ a circulat şi versiunea că e vorba să se producă unele schimbări şi complectări de atribuţii în conducerea acestei mari întreprinderi. Cerând lămuriri d-lui N. N. Murgăşianu, vicepreşedinte şi administrator delegat al societăţii, d-sa mi-a răspuns că soc. „Mica” se conduce după principii şi tradiţii conservatoare. E drept că cu prilejul adunării generale de zilele trecute, au fost aleşi în consiliu doi noui membri şi anume : d-nii George Dumitriu, directorul general al Soc. Naţionale de Credit Industrial şi d. Cornell Dobrescu, unul dintre cei mai intimi şi vechi colaboratori ai d-lui ing. I .P. Gigurtu preşedintele societăţii. Această uşoară primenire a consiliului de administraţie reprezintă deci o complectare obişnuită şi nicidecum un eveniment excepţional, întrebând apoi pe d. N. N. Murgăşianu, dacă multiplele sale atribuţii de contencios şi altele la soc. Mica, îi mai îngăduie activitatea de până acum, în cadrul problemelor de ordin profesional ce interesează baroul de Ilfov, d-sa foarte surprins mi-a răspuns: — „Regret, că şi d-ta ca şi alţii, faci aceiaşi confuzie. De interesele baroului de Ilfov se ocupă intensiv distinsul meu omonim d. Gheorghe Murgăşianu. Eu sunt Nicolae. Atribuţiile mele la soc. ,,Mica“ îmi răpesc prea mult timp, pentru ca să mai am răgazul de a mă ocupa de interesele profesionale ale breslei“. ★ Deşi a fost o confuzie ne-am bucurat totuşi că ea ne-a oferit prilejul să precizăm cadrul de activitate al celor doi distinşi avocaţi omonimi ai baroului de Ilfov. R. Un nou împrumut australian Primul ministru australian a anuntat emisiunea unui împrumut In valoare de 4.750.000 lire, rambursabil în 1939. t înzestrarea armatei Datoria comercianţilor şi industriaşilor Camera de comerţ şi de industrie din Bucureşti, a făcut un apel la comercianţii şi industriaşii din ţară, invitându-i să subscrie cât mai mult la fondul de înzestrare al oştirii. Acest apel a fost făcut, după ce, din diferite cercuri de activitate economică, ni s-a exprimat dorinţa de a contribui la întărirea glorioasei noastre armate. E în datoria mea, de preşedinte al Camerei de comerţ şi de industrie din Bucureşti, să arăt că dacă am fost fericiţi să luăm o asemenea iniţiativă, gândul care a determinat-o, sălăşluia de mult în inimile negustorilor şi industriaşilor. Spre cinstea lor, au înţeles, şi de data aceasta, datoria ce li incumbă şi au preîntâmpinat apelul nostru. Dealtfel, numărul întreprindător comerciale şi industriale cari au subscris la fondul înzestrării armatei, devine tot mai mare. El nu va fi însă îndestulător, decât atunci când nu va mai fi întreprindere comercială sau industrială în cuprinsul ţării, care să nu-şi fi dat contribuţia ei. Spontaneitatea subscrierilor la fondul de înzestrare al armatei, dovedeşte nu numai patriotismul uminat al comerciantului român, nu numai dorinţa lui de a lua parte la întărirea şi consolidarea ţării, nu numai continuarea simtă___ _ jertfă pe care înaintaşi lui l-au avut întotdeauna, ci şi o minunata intelegere a stărilor actuale. Dacă ţările se întrec astăzi în construcţii militare, dacă înarmările cer o jertfă sângeroasă tuturor claselor sociale şi dacă massele populaţiei răspund pretutindeni cu atâta înţelegere la cererile tot mai mari ale diferitelor cârmuiri, faptul se datoreşte desigur credinţei că cea mai bună pavăză împotriva îngenunchierii şi a desonoarei, este solidaritatea şi tăria naţională. Solidaritatea nu poate găsi o mai bună înfăţişare ca strângerea rândurilor în jurul Capului Statului şi a armatei sale, tăria naţională rezultă din avuţia de oameni şi din armamentul de care dispune ţara. Ceea ce e adevăr în toate cărţile lumii, adevăr este şi la noi. Suntem cu toţii solidari în marea operă de înzestrare a armatei. Solidari, atât în jertfele pe care le cere, cât şi în foloasele pe care le are. Câtă vreme dreapta judecată ne va arăta că negoţul şi industria unei ţări nu se pot dezvolta decât în vremi de linişte şi de pace, că toată activitatea este subordonată încrederii în ziua de mâine, nu va fi om care să nu-şi dea seama că dania lui la fondul de înzestrare al armatei este o primă de asigurare viitoare. Istoria tuturor vremurilor arată că prea adesea comerţul s’a putut face numai la umbra tunului. Cele mai însemnate căi de comerţ au fost deschise astfel. Dar, aceiaş istorie arată că acolo unde tendinţa cotropitoare a găsit o putere egală de rezistenţă, ea a devenit şovăelnică Opera de înzestrare a armatei n’are, la noi, scopuri războinice. Nu odată persoane de înaltă răspundere au subliniat rosturile ei pacifice. Forţa noastră armată este doar o garanţie de linişte şi de pace. O garanţie care ne va îngădui să desăvârşim organizarea economică a ţării. Apelul Camerei de Comerţ şi de Industrie din Bucureşti este în linia frumoaselor tradiţii ale neamului. In vremuri trecute, nu cedată starostii diferitelor bresle au ţinut să aducă dania breslaşilor în casa domnească în scopul precis al apărării ţării. La contribuţia continuă cu caracter fiscal, cu bună voie şi cu înţelegere, ei adăugau contribuţie nouă. In vremi mai apropiate, la 1913 ca şi la 1916, Camera noastră, fără de precupeţiri şi fără de şovăială, a înţeles că trebuie să vie cu partea ei atât pentru soldaţii ţării, cât şi pentru cei pe cari îi lăsau în urmă. Nu e deci decât operă de continuare în dania Camerei de Comerţ. Dar, de date aceasta, nu e vorba numai de ea, ci de toate contribuţiile pe care comerţul şi industria trebuie să le dea. Cu produsul acestora trebuie să se înlesnească opera de înzestrare a armatei. Şi cum, fiecare danie este o expresie de conştiinţă patriotică, contează în primul rând, numărul lor. Nici o contribuţie, oricât de mică, nu e de prisos. Fiecare să dea din toată inima, după puterea lui. Totul este ca aceste danii să fie cât mai grabnice, cât mai organizate. 1. Acesta e rostul pentru care Camera de Comerţ şi de Industrie din Bucureşti a venit cu îndemnul ei către comercianţi şi industriaşi. D. D. Negel Preşedintele Camerei de comerţ, şi de industrie dinBucureşti. SGOMOTUL Sunt mulţumiri, cari secuceresc greu, se păstrează şi mai greu şi de cari tremurăm la ideia că ar putea fi pierdute. In cazul marei cuceriri pe care ne-a hărăzit-o conducătorul serviciului circulaţiei d. George Botez, inspector al poliţiei Capitalei, care după ani de zile de cumplite suferinţe pentru populaţia Capitalei^ a decretat într’o zi, că nu se mai claxonează şi.... nu s’a mai claxonat. Mii şi zeci de mii de cetăţeni ai Capitalei, trebuie să recunoască d-lui George Botez, meritul netăgăduit de a fi oprit pe loc procesul lent de sdruncinare al sistemului lor nervos şi clipele dulci de linişte şi odihnă pe cari le pot gusta mai cu seamă în timpul nopţii, feriţi de urletul strident şi sinistru al claxonului. Din nenorocire ordonanţa poliţiei n’a mai fost de mult repetată şi reîmprospătată. De câtva timp, în anumite cartiere mai retrase, din centrul şî periferiile Capitalei, şoferii au început să uite că există ordonanţă serviciului circulaţiei, care pedepseşte claxonarea. Claxonul a intrat din nou în funcţiune mai ales noaptea,, speriând somnul cetăţenilor. Ordonanţa d-lui George Botez, nu se mai respectă în sensul ei strict necesar. Exemplul rău, al unora începe să facă dâră şi tare ne temem că într’o bună zi,, ne vom pomeni din nou, cu infernalul viet al claxoanelor pe toate străzile Capitalei, ziua ca şi noaptea. Ordonanţa trebuie deci repetata din nou, difuzată cât mai larg şi modificată prin introducerea Minor sancţiuni mai severe. De altfel, ar fi timpul să se ia măsuri mai drastice şi în potriva celor ce încep să-şi bată covoarele, să mânuiască morişca de ascuţit cuţite, să anunţe că vând sau cumpără fier şi haine vechi, începând de la orele 6 dimineaţă. Sgomotul surd al Capitalei, produs de mişcarea vechiculelor, activitatea motoarelor,, sirenele fabricilor, etc., este prin el însuşi o cauză destul de puternică de neurastenizare a cetăţenilor, pentru că să ne mai îngăduim luxul de a suporta din nou infernalele sgomote, provocate prin abuz, de toţi acei ce nu ştiu să respecte decât liniştea şi odihna lor proprie, I. R. ! Situaţia culturilor în Statele Unite După o telegramă trimisă la 26 Mai de către Ministerul Agriculturii din Statele Unite la Institutul internaţional de agricultură, au căzut ton cursul săptămânii trecute, ploi parţiale şi abundente mai ales în regiunea de Sud. Temperatura e ceva mai ridicată Culturile de grâu de toamnă au folosit de pe urma acestor ploi, dar ar mai fi nevoe de ploaie în regiunea unde se cultivă şi grâu de primăvară. Semănăturile de porumb sunt stransate dar germinaţia e întârziată de secetă. Cultura bumbacului e în plină desvoltare. %