Argus, iunie 1939 (Anul 29, nr. 7839-7863)
1939-06-11 / nr. 7847
ANUL XXVIII No. 7847 NOUL MODEL 8 CILINDRI Ford Dial bucurești, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 I M9N ABONAMENTENT * fi/SJ . /#■' ■ n ■ -sp f-J J *, ■ ; (A ’ & V O Jr-In străinătate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale Internationale Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 3 lei In tară — 6 lei In străinătate 6 PAGINI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori : S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI Şl FINANTEl Telefon 3.05.44 Duminică 11 Iunie 1939 In tară PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului Si la toate agențiile de publicitate Proprietar: „ARGUS” S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI N. Politica externă a României o politică de pace şi colaborare cu toate naţiunile Importantele declaraţii făcute de u. ministru Grigore Gafencu, la Cameră şi şedinţa de ori a Camerei d. Grigore Gafencu, ministrul Afacerilor Străine a făcut următoarele importante declaraţiuni despre politica externă a României: D. GF■ GAFENCU, ministrul afacerilor străine. Domnule preşedinte, domnilor deputaţi, înainte de a vă face expunerea de politică externă, daţi-mi voe să felicit Camera pentru preşedintele pe care şi l-a ales (aplauze). NUMELE D-LUI AL. VAIDA VOEVOD RAMANE LEGAT DE UNITATEA DESAVARSITA A NEAMULUI Numele lui Alexandru Vaida Voevod este şi rămâne legat de istoria ţării. El aminteşte un trecut de luptă, de luptă îndârjită şi o credinţă însufleţită în viitorul neamului; el aminteşte o biruinţă minunată, îndreptăţită încoronare a unei cauze drepte şi el este legat, în sfârşit, de strângerea laolaltă, într’un chiag puternic şi plin de viaţă, a neamu________------------------ 1----------* -1 -------UU+ I LfinUU'tfdL, KOLV ligu*' UV UILUU~ tea desăvârşită şi definitivă a Românilor (aplauze prelungite). Camera, care înfăţişează şi exprimă această desăvârşită unanimitate şi această desăvârşită unitate, nu putea să-şi aleagă un preşedinte mai nimerit. Să-mi fie îngăduit să amintesc că în timpul celei din urmă ale sale cârmuiri, am avut cinstea să fiu unnul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai d-lui Alexandru Vaida- Voevod şi mi-a fost dat să încep să lucrez la Ministerul de Externe sub părinteasca, îndrăznesc să spun, sub părinteasca domniei-sale îndrumare. De aceea sunt fericit că pot face această expunere de politică externă, în faţa noului Parlament, sub neşedinţia domniei-sale. DOMNILOR, Sunt fericit că pot împărtăşi noului Parlament unele impresii pe care le-am cules în lunga călătorie pe care am făcut-n oprim flata dei săptămâni în străinătate Ţin cu acest prilej să arăt, odată mai mult, recunoştinţa mea pentru primirea atât de caldă şi de sinceră pe care am avut-o la Berlin unde am fost oaspetele guvernului german ca şi în Belgia, în Anglia în Franţa, în Italia, la Sfântul Scaun şi în Iugoslavia. De unele dintre aceste ţări ne leagă prietenii vechi şi încercate. Cu altele suntem bucuroşi să putem întări raporturi de rodnică şi reală colaborare. Pretutindeni am putut vedea cât de preţuite sunt legăturile politice şi economice cu ţara noastră şi câtă încredere se arată, în aceste zile de nelinişte şi de îngrijorare paşnicului GUVdîlu ne trecere: România. Mi-am dat seama, lămurind în toate locurile pe unde am trecut cu aceeaşi sinceritate, politica României, cumpănită nu pe temei de temeri sau de dibăcii deşarte ci potrivit cu interesele ei reale şi cu îndreptăţitele ei răzuinţe, că cine îndrăzneşte chiar pe vremi de furtună să semene pace, pace culege. Şi am înţeles cu o mulţumire pe care aşi vrea să v-o împărtăşesc că unitatea ţării noastre ca şi puterea şi neatârnarea deci sunt privite pretutindeni drept un principiu de ordine şi de pace. Formulă noastră: unitatea şi indivizibilitatea ideii europene” Fireşte, Domnilor, că această unitate, azi atât de puternic închegată, atârnă de noi şi de bărbăţia noastră Pentru a întări siguranţa ţării, e nevoie în orice clipă de toată vlaga şi de toată voinţa noastră încordată. Prietenia însă ce ni se arată din toate părţile, ne înlesneşte ca în ciuda tuturor frământărilor să ne împlinim cu linişte sufletească, cu simţ de dreptate şi cu voinţă de pace toate îndatoririle. Aceste îndatoriri sunt cu atât mai numeroase cu cât prietenia ce ni se arată este mai generală. Printre vocile străine care au stăruit asupra acestui fapt, este una care se întreabă: Ce vrea România?tiu cumva năzueşte în vremi când în politica internaţională taberile stau acum faţă în faţă ocupând poziţii de luptă Şi când toate privirile se îndreaptă spre ea, să propună o formulă nouă?” Răspundem: de ce nu? Formula pe care o propunem nu este chiar atât de nouă. Numele ei mai are răsunet în toate conştiinţele: Europa. Pentru a descoperi această formulă nu e nevoe să faci prea multe socoteli. Nu e nevoe nici să te pierzi în dibuiri ideologice. Simţul realităţii te duce spre ea. Nu e în adevăr realitate de care să ne izbim mai des în vremurile noastre, decât această Europă care nu poate trăi dacă nu găsim cu toţii mijlocul de a trăi laolaltă şi care dacă se prăbuşeşte ne va acoperi pe toţi sub dărâmăturile ei. Am simţit unitatea şi indivizibilitatea ideii europene în toate capitalele prin care am trecut, unde aceeaşi strălucită civilizaţie se sbate la marginea prăpastiei pentru a nu pieri. Mi-am dat seama mai ales de această unitate europeană ascultând gândurile şi îngrijorările cârmuitorilor cu care am avut cinstea să stau de vorbă. Nu voi uita niciodată cuvintele prin care îndrumătorul unui puternic Imperiu de pe continent, după ce mi-a desluşit ce ar putea fi războiul de mâine, mi-a prorocit că la sfârşitul luptei, pe un pământ pustiit, biruitorii şi învinşii vor zace sub aceleaşi ruini. VREMURI DE FRAMANTARE Am purtat aceste cuvinte prin care se exprimă atât de precis şi atât de plastic o convingere bărbătească despre neputinţa de a privi războiul in împrejurările de azi, drept un ţel sau o deslegare, ca o solie de pace, din ţară în ţară. Şi pretutindeni am găsit ca un ecou înţelegător, mărturia aceleiaşi convingeri. Fireşte, înfrângerea ideii de război nu înseamnă încă izbânda ideii de pace. Fiindcă despre război e peste tot locul aceeaşi părere, pe când despre pace fiecare are părerea lui. Trăim vremi de frământare, când nu e nici pace, nici război. Gândul de a pune capăt acestor frământări prin forţă nu a pierit încă. Vedem cum se înmulţesc înarmările, cum se adâncesc tranşeele, cum se întind deoparte şi de alta fronturile de luptă. Sunt vremi militare şi eroice, cărora fiecare popor e dator să le facă faţă cu bărbăţie. Vremurile acestea eroice au adus însă mai pretutindeni la cârma Statelor bărbaţi din generaţia războiului trecut, pe care nu teama de luptă, dar priceperea vie a urmărilor nimicitoare a unui nou prăpăd îi opresc pe calea unor răspunderi fără eşire şi fără eroare. Numai o greşeală de psihologie, adică o preţuire greşită a forţelor ce stau faţă în faţă şi a hotărârii lor de rezistenţă, ar putea pricinui o deslegare războinică. Pe măsură ce aceste forţe se strâng mai mult şi rezistenţa lor se organizează, se strânge de asemenea jocul diplomatic dintre Puteri şi este tot mai puţin loc pentru greşeli, pentru acte de surprindere. Şi cum totuşi lumea simte că aşa nu mai merge fiindcă în nesiguranţa zilei de azi nu mai sunt raporturi normale între popoare, nu mai e nici rânduială cu temei nici muncă productivă, se aşteaptă cu din ce în ce mai multă nerăbdare, i eşire din aceste frământări. Pentru o atmosferă de înţelegere şi voe bună Astfel apare din nou imagina chinuită a Europei, care dacă nu poate să piară, trebue să aibă putinţa de a trăi. Ea tinde să-şi sprijine de pe acum începuturile unei vieţi noi pe echilibrul de forţe care este pe cale să se statornicească. Atâta vreme însă cât vor sta faţă în faţă axe şi alianţe, închegate potrivit unor lozinci de apărare şi de rezistenţă, raporturile internaţionale vor rămâne şi ele înţepenite. Nu tăgăduim folosul unor asemenea legături între popoare. Ele nu trebuesc nici slăbite nici înlătu. (Continuare în naua 3-a) „Nu există decât o singură vreme: aceea a credinţei şi a muncii fără preget pentru progres” a declarat m. S. Regele Carol St-iea La serbările tineretului străjeresc ţinute joi pe Stadionul A. N■ E. F.M. S- Regele Carol II a ţinut următoarea cuvântare: STRĂJERII Acest cuvânt se îndreaptă în primul rând către voi şi către comandanţii voştrii; vouă tuturor din „Straja Ţării“ trebue să vă aduc în această sărbătorească zi a tineretului mulţumirile Mele cele mai calde pentru toată munca depusă Şi Şuintu ttlul În UUV toţi, cu un avânt atât de frumos aţi muncit pentru desvoltarea şi întărirea generaţiilor tinere. Aţi arătat cu prisosinţă că deviza , „Muncă şi Credinţă pentru Ţară şi Rege“, nu este numai o lozincă scrisă, ci este o poruncă vie ce trebue îndeplinită fără şovăire şi cu drag în folosul superior al Patriei. Când privesc această falnică masă a tineretului Român, inima Mi se umple de bucurie şi de emoţie văzând măreaţa cale de renaştere şi de progres pe care a apucat-o. Chemaţi la o şcoală de viaţă nouă, la şcoala care nu-i şcoală, ci ... S-A«..— «i! n„ z i-a ya urou^i, ra mui uuiu ţi va v uqi tire de neînvins spre ţărmuri mai luminoase, spre vremuri mai sănătoase, înălţarea şi întărirea noastră nu o putem face numai prin măsuri cu rezultate imediate, ci şi prin o temeinică pregătire a viitorului.Acest viitor este strâns legat de generaţiile cari vor veni, iată de ce am făcut acea chemare către copiii Ţării Mele, copiii de astăzi caii vor fi cetăţenii de mâine. In sufletul vostru venit să sădim acea credinţă nestrămutată în forţa vie a Românismului, voim a face ca prin munca fiecăruia să propăşească totalitatea Naţiunii. Fără o muncă stăruitoare individuală şi fără o credinţă de neînfrânt în capacitatea şi destinele neamului, nici un progres nu se poate clădi pe o temelie solidă. Viaţă nouă, viaţă de avânt, viaţă de încredere în viitorul României. iată ce trebue dobândit de la tinerele vlăstare ale Ţării. Noi nu uităm şi nu dispreţuim trecutul, dar privim spre un viitor tot mai înălţat al României de mâine. Avem o singură dorinţă, un singur avânt: „excelsior“ ! Şcoala „Străjii" este o şcoală de viaţă, este o şcoală care se adapă din isvoarele vii ale naturei, din învăţămintele de toate zilele. Noi nu suntem o Românie care a început astăzi, ci suntem urmarea valurilor de strămoşi care merg tot înainte, suntem trăsătura de legătură vie între eri şi mâine. Eri cu scăderile, dar mai ales cu virtuţile lui, mâine numai cu binele. o jl ?—* —•„ --sz — ta cmnis-ni wiiA.li ui uw viaţa m/ua pia»mădit din sinteza virtuţilor strămoşeşti. Pentru străjer nu mai trebue să fie vremuri grele şi vremuri uşoare, nu există decât o singură vreme : acea a credinţei şi a muncii fără preget pentru progres. Voia bună şi încrederea în destinul neamului, iată virtuţile de căpetenie ce trebuesc să fie totdeauna vii în faţa ochilor minţii noastre, clipa în care fiecare străjer trebue să privească în conştiinţa sa şi să se asigure că într’adevăr a avut credinţă şi a muncit pentru ţara lui. Daca „Straja“ s’a îndreptat către copii, lozincele ei, şcoala ei de viaţă şi morala ei, formează un cod de purtare cetăţenească, care trebue urmat de tot», chiar când nevoile vieţii l’au silit să desbrace uniforma tineretului. Străjer nu este numai acela care poartă ne umăr insigna noastră, ci este acela care are o clădire sufletească deosebită, este acela care până în adânci bătrâneţe trăeşte activ morala străjerească. Ori şi unde să se recunoască unii dintre noi, că e mai cinstit, mai voios, mai credincios, mai muncitor decât altul. Sufletul Meu se umple de bucurie văzând calea pe care păşim şi avântul cu care am pornit. Veşnic trebue să se păstreze tot aşa de vie credinţa care trebue să fie totdeauna puternică pentru bine-le iubitei noastre Patrii. Şi astăzi mândria noastră de Români se mai poate făli că la ser- barea noastră a Străjii Ţării au venit cp-i uztii acuim m lumii străine şi prietene. Lor le aducem frăţeasca noastră salutare şî le spunem din toată inima : — BINE AŢI VENIT ! STRAJERI! In această zi să vă mai gândiţi la numele cel purtat!, căci voi sunteţi straja viitorului, deci într’adevăr „Straja Ţării“. Sănătate ! Această serbare a tineretului este (Tirale si Qvaţiuni prelungite). înlesnirea navigaţiei pe Canalul Bega negocieri româno-iugoslave pentru utilarea tehnică a porturilor. Mrăsuri pentru grăbirea transporturilor,navigaţia de noapte Problema organizării căilor noastre de comunicaţie, preocupă îndeaproape cercurile conducătoare ale ţării. Acest fapt reese lămurit nu numai din investiţiile tot mai mari cari se fac în ţara noastră, tiu numai din declaraţiile încurajatoare cari vin din cele mai înalte locuri, nu numai din sublinierea sărbătorească adusă fiecării realizări, ci şi din primul Mesaj al Tronului către parlamentul renaşterii şi concordiei naţionale Dealtfel, toate înfăptuirile ultiocupări, milor ani, fără deosebire dacă sunt în domeniul căilor ferate, al căilor de comunicaţie, pe apă sau prin aer toate poartă pecetea aceloraşi preocupări. Opera de desăvârşire a căilor de comunicaţie se desfăşoară pe toată întinderea ţării, dorinţa nu numai de a ne întări situaţia economică, dar şi pentru a dovedi încă odată dorinţa de a înlesni traficul internaţional. Fără de căi de comunicaţie îndestulătoare, desvoltarea economică a ţării, nu poate urma ritmul pe care factorii de răspundere îl doresc şi pe care posibilităţile noastre ni-l îngăduie. Sunt regiuni cari depind în mare măsură de căile de comunicaţie cari le deservesc. Astfel, sunt regiuni de aleasă însemnătate economică din Banat cari au de suferit de pe urma felului cum se face navigaţia pe canalul Bega. ROLUL CANALULUI BEGA Problema a fost ridicată cu prilejul celei de a opta sesiuni a Comitetului economic al înţelegerii Balcanice. Delegaţia română a înfăţişat delegaţiei iugoslave, deopotrivă de interesată în navigaţia pe acest canal, unele sugestii menite să îmbunătăţească randamentul şi să sporească însemnătatea lui economică. Astfel, prin memorandumul înaintat de secţia română a comitetului, în urma propunerilor făcute de Camera de comerţ şi industrie din Bucureşti, se arată că o marfă destinată României şi călătorind pe Dunăre, face trei zile dela Viena la Titel şi două zile dela Budapesta până în acelaş port. In schimb, aceiaşi marfă are nevoie să străbată distanţa dela Titel la Timişoara, adică numai 114 km., trei până la patru zile DESAVARŞIREA UTILAJULUI Această întârziere foarte păgubitoare se datoreşte faptului că porturile aşezate dealungul Canalului Regal nu sunt îndestul de utilate. In special, le lipsesc instalaţiile destul de simple si de puţin costisitoare cari să permită navigaţia de noapte. Cum Iugoslavia e tot atât de interesată ca şi România la bunul mers al navigaţiei pe acest canal delegaţia română în consiliul înţelegerii Balcanice, a propus un sistem de amenajare a acestui canal, menit să înlesnească mult traficul şi să satisfacă interesele economice ale regiunii. Sistemul a fost întocmit de cele mai competente organe din ţara noastră şi a fost transmis prin mijlocirea delegaţiei iugoslavei autorităţilor respective din Iugoslavia. NAVIGAŢIA DE NOAPTE Până una alta, delegaţia română a propus autorităţilor iugoslave să facă tot posibilul ca porturile Kileik, Idei ca şi liefea să fie astfel utilate încât încă din această vară, să permită ecluzelor să lucreze şi noaptea. In schimb, noi ne luăm angajamentul de a făcea acelaş lucru în porturile ro- mâneşti San Martin şi San Mihai. ECONOMIE PE TIMP ŞI BANI In felul acesta navigaţia prin canal ar fi mult uşurată iar drumul ar fi străbătut aproape în jumătate timp. Avantagiile economice ale unui asemenea progres apar mari, faţă de sacrificiile băneşti pe cari le cere. Mai ales, dacă s’ar ajunge la o conlucrare şi în domeniul tehnic, atunci cheltuiala necesitată ar fi foarte repede amortizată graţie veniturilor canalului şi a contribuţiilor diferitelor companii de navigaţie interesate în grăbirea transporturilor. După câte suntem informaţi, delegaţia iugoslavă a transmis propunerile noastre, autorităţilor competente şi se poate nădăjdui într’o deslegare cât mai grabnică. Dealtfel, preocupările organelor noastre flanale nu se mărginesc la canalul Bega- Se fac studii, se întocmesc planuri, se calculează devize. Mai ales după ce gurile Dunării sunt iar ale noastre iar stindardul naţional flutură din nou la Salina, tendinţa este de a se desăvârşii organizaţia noastră de navigaţie fluvială şi de a se desvolta atât flota naţională cât şi traficul internaţional. t D. ministru Cornăţeanu despre valorificarea grâului întrebat despre felul cum va fi rezolvată problema valorificărei grâului, d. N. Cornăţeanu, ministrul Agriculturei ne-a declarat ori: — Consider problema valorificărei grâului ca cea mai importantă dintre problemele actuale ale agriculturei. Un proect de lege referitor la această chestiune a şi fost întocmit. Urmează să fie discutat cât mai curând cu d. Armand Călinescu preşedintele consiliului de miniştri şi d. Bujjoi, ministrul Economiei Naţionale. Proectul de lege va fi adus apoi în discuţia parlamentului. D. ministru Grigore Gafencu a plecat la Atena şi Ankara Aseară la orele 10,30 d-na şi d. Grigore Gafencu, Ministru al Afacerilor Străine, au plecat la Ankara şi Atena, însoţiţi de ««■ ’%^‘b ura wiuc a««M| n hih■eb 9stu âb plenipotenţiar, Directorul Afacerilor Politice, de d. Ion Dragu, Directorul Presei şi de cănii: I. Puşcă director de Cabinet şi Liviu Ştefan Cicio Pop, şef de cabinet. _______________ înviorarea comerţului britanic Inse «instates acordurilor economice încheiate de Anglia cu Statele Unite şi România Declaraţiile d-lui ministru Oliver Stanley r r»\ir»n A r\ /n_ TA/i—,. yiVdUUi/. ------ tatul liberal, major Lloyd George (fiul fostului prim ministru) a desvoltat. Vineri după amiază, în Camera Comunelor o interpelare asupra comerţului britanic, ’A Oratorul a afirmat că rolul pe care-l joacă Marea Britanie în politica internaţională depinde, într’o mare măsură, de forţa financiară şi industrială a ţării. D-sa a analizat apoi situaţia actuală a comerţului britanic şi a şomajului în Anglia şi a subliniat necesitatea recuceririi pieţelor transoceanice pierdute precum şi aceea a unor măsuri luate din vreme pentru ca industria normală să poată absorbi pe salariaţii care sunt actualmente angajaţi în industriile de înarmare. Interpelatorul a mai cerut sa se comunice Camerei Comunelor care sunt rezultatele concrete ale recentei vizite făcute de d. Hudson, ministrul comerţului exterior, în Polonia Uniunea Sovietelor, Letonia şi în ţările scandinave, precum şi rezultatele ce se aşteaptă de pe urma negocierilor cu România şi Turcia. RĂSPUNSUL D-LUI OLIVER STANLEY D. Oliver Stanley, ministrul Comerţului, a subliniat în răspunsul său că în ultimele luni s’a observat o reînviorare apreciabilă a comerţului britanic, după cum rezultă şi din ultimele cifre publicate asupra situaţiei şomajului. In comparaţie cu situaţia din 1929, Marea Britanie ocupă astăzi mai bine de un milion şi jumătate de salariaţi. Oratorul a făcut apoi o amănunţită expunere a Industriei cărbunelui. Cu privire la reînviorarea comerţului cu străinătatea, care se manifestă de la începutul lunii aprilie,d Stanley a declarat că trebue să se examineze măsura in care această înviorare este pricinuită de sporirea tensiunii internaţionale sau de dorinţa ţărilor străine de a crea stocuri cât mai mari pentru orice eventualitate. Trecând apoi la situaţia construcţiilor de vapoare, d. Stanley a arătat că în urma ultimelor măsuri luate de guvern spre a stimula această ramură, au fost comandate în şantierele engleze 145 vapoare de comerţ cu un tonaj total de 704.000. D. Stanley a subliniat apoi însemnătatea tratatului de comerţ anglo-american. S’a afirmat, a declarat d-sa, că două ţări, într’o competiţiune atât de aprigă ca Anglia şi Statele Unite, nu vor putea niciodată ajunge la un acord comercial. De aceea, considerăm că acordul anglo-american constitue un mare învăţământ pentru lumea întreagă, căci el dovedeşte că prin folosirea unor metode sănătoase se poate ajunge la o înlăturare a tensiunii acute, care stăpâneşte astăzi lumea. Ministrul Comerţului a expus apoi situaţia relaţiilor comerciale dintre Anglia şi diferite alte state. Cu privire la negocierile comerciale cu România, d. Oliver Stanley a declarat că ele constitue un caz tipic al relaţiilor comerciale britanice cu ţările din sud-estul Europei, relaţii care, în ultimii ani, au fost înmreuiate din cauza metodelor comerciale germane în acea regiune. Nu există însă din partea noastră, a adăugat d-sa, dorinţa de a exclude o mare ţară industrială ca Germania de pe pie-M ■ _ _ F JL---------------E —. j:» o«i_ |t;iU ci ■ sea lua emu*? cani. D. Stanley a recunoscut apoi necesitatea de a se crea o organizaţie specială în România, care sa contribue la intensificarea comerțului între cele două state. Referîndu-se apoi la învinuirii© germane că Anglia ar urmări o politică de încercuire, d. Oliver Stanley a reamintit Camerei Comunelor că, împreună cu d. Hudson se pregătea să plece la Berlin in momentul când germanii ei în»hiș» au închis poarta oricăror ne rvr\ n */-»*«« nriH ’«ţrn **/-»>» In«* 4« ICI 111 l- M- VU IVI 111. X » U},U| In actuala stare de tensiune, acele negocieri rămân suspendate, până în momentul când i’estaL'îL rea încrederii va permite ca ©1© să fie reluate. In concluzie, d. Stanley a făcut apel la toată lumea să nu se comporte, oricare ar fi rolul fiecăruia lu mecanismul complicat al economiei, ca și cum o primejdie iminentă ar pluti deasupra capetelor și nici să nu ia o atitudine de rezervă care ar putea primejdui interesele comerciale ale ţării. Citiţi în pagina 5-a: PRIMELE de valorificare a grâului Situaţia sumară a Băncii Naţionale La 20 Mai Situaţia sumară a Băncii Naţionale la 20 Mai a fost următoarea, faţă de cea din 13 Mai: Stocul de aur 18 miliarde 577 milioane 408.317 lei faţă de 18 miliarde 447 milioane 372.502 lei. Devize rezervate pentru plata împrumutului şi alte plăţi 182 milioane 880.983 lei faţă de 201 milioane 217.837 lei. Devize în conturi de clearing decontate 639 milioane 970.369 lei faţă de 638.410.266 lei. Devize in conturi de clearing de decontat din depunerile importatorilor 524 milioane 466.309 lei faţă da 523 milioane 872.118 lei. Bilete de bancă în circulaţie 39 miliarde 872 milioane 80-805 lei faţă de 39 miliarde 253 milioana 618.180 Iei. Moneda divizionară 350 milioana 841-883 lei faţă de 327 milioana 380.266 lei Portofoliul comercial e de 11 miliarde 427 milioane 714.041 lei faţă de 1 miliarde 503 milioane 752.228 lei. Portofoliu şi datorii agricole şi urbane 1 miliard 582 milioane 182.528 lei faţă de 1 miliard 581 milioane 468.655 lei-Bonuri de tezaur ale Statului român pentru pierderi la datoriile agricole şi urbane 4 miliarde 663 milioane 190.801 lei faţă de 4 miliarde 662 milioane 511.095 Iei. Datoria Statului a rămas neschimbată: 3 miliarde 583 milioane 402 mii 492 lei. Avansurile temporare acordate Statului 2 miliarde lei. Totalul angajamentelor la vedere 49 miliarde 590.232-644 lei față de 49 miliarde 638 milioane 128.876 lei. Raportul între stocul de aur şi angajamente şi între stocul total şi angajamente e de 37.46 la sută faţă de 37.16 la sută. Scontul 3 1/2 la sută. Dobânda 4 1/2 la sută