Argus, iulie 1939 (Anul 29, nr. 7864-7890)
1939-07-01 / nr. 7864
ANUL XXVIII No^7864 NOUL MODEL Ford D jaf^t SuCBWțti, PALATUL CELOP Teleleu 209164. 217.45 -----------riim“"nn«»miTgi ABONAM EN TE In tară lin an 1000 Lei 3 luni 530 „ 6 luni 300 „ * In străinătate Tarifar ia funcțiune de convențiile poştale internationale 3 lei In tară—6 Iei In străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi CH. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti» Str. Constantin Maie No. 15 INDUSTRIEI SI FINANŢE! Telefon 3.05.44 NOUL MODEl Forduf Dial PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar: ARGUS” S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: bucurești. PALATUL CICLOP Telefon 209.84. 217.45 AL PETROVICI Marele consiliu al fascismului, întrunit acum câtva timp sub preşedinţia d-lui Mussolini, a pus temeliile unei noui îndrumări a întregului învăţământ italian, primind în acest scop proectul pregătit de d. Bottai, ministrul instrucţiunii. Proectul poartă numele „La Carta della Scuoli". Ca şi reforma învăţământului din Anglia, noua „constituţie" italiană a şcolii, ţine în largă măsură seama de nevoile economiei naţionale, dând tineretului posibilităţile unei pregătiri profesionale şi tehnice şi deşteptându-i interesul pentru toate problemele economice de care atârnă expansiunea naţională. Faptul că atât Italia cât şi Anglia, ţări cu concepţii politice opuse, au găsit cu cale să pregătească generaţia viitoare pentru munca economică, lăsând pe planul al doilea,studiile teoretice, trebue privit ca un semn al vremii, depăşind însemnătatea unei simple reforme „locale” a învăţământului.Educaţia economică nu mai e lăsată la voia întâmplării. E impusă ca o nevoie naţională, deosebit de cuprinzătoare. „Statul spune d. Mussolini — nu are numai dreptul ci şi datoria să dea poporului educaţie, nu învăţătură numai, căci pentru aceasta ar ajunge în cele din urmă şî o instituţie particulară“. Şcoala de mâine a Italiei încetează de-a mai fi o exclusivă pregătire pentru profesii savante Şi al luiiu.Ca€iUiiîiCC, Turnip noi primul rând importanţă cercetărilor practice, meseriilor, cunoştinţelor comerciale temeinice, agriculturii, construcţiei şi navigaţiei. Toate acestea au trecut prin „La Carta della Scuola” pe planul „învăţământului superior". Pornind de la idea că „şcoala este prima temelie a solidarităţii tuturor forţelor sociale, începând cu familia şi terminând cu Corporaţia şi partidul fascist, noua reformă italiană prevede o educaţie timpurie a tineretului pentru misiunea naţională care-l aşteaptă şi către care îi sunt deschise toate drumurile,potrivit aptitudinilor înâscute şi vredniciei fiecăruia.. „Serviciul scolastic” (servizio scolastico) italian se desfăşoară în felul următor: Intre 4 şi 6 ani, copiii sunt daţi la aşa numite „şcoli materne“ Până la 9 ani, fac şcoala elementară. In anul al 10-lea şi al 11 lea, ei intră în „şcolile de muncă”, iar în următorii trei ani în şcoalele de meserii. Pe lângă aceasta mai există şi şcoale medii în care se ţine deopotrivă seama de cultura generală ca şi de pro- Blemele tehnice şi de orientare profesională. Cultura secundară e desăvârşită prin gimnaziul folosic (5 ani) sau prin gimnaziul ştiinţ, iar viitoriiagricultori, industriaşi, constructori sau navigatori îşi întregesc cunoştinţele jirin şcoli speciale, tehnice, comerciale '' ti agricole. Ultima etapă a feii sunt universităţile, mesaja vfrţâmiite să încurajeze pe cercetătorii culturali şi ştiinţifici. La baza întregei educaţii rămâne însă pedagogia economică, prin care preocupările muncii şi ale producţiei intră în programele şcolare, ale gimrnaziilor ca şi ale universităţilor. Aceasta pentru ca toţi cei ce învaţă, fără deosebire de clasă sau de posibilităţi materiale, să-şi poată da tributul de muncă şi cunoştinţe în scopul ridicării nivelului naţional, nimeni ne mai putând ignora marile probleme economice de a căror deslegnare atârnă progresul naţiunii. Citiţi în pag. IV-a DECLARAŢIILE D-LUI MINISTRU V. IAMANDI LA SENAT Şcoala muncii în Italia ÎNLESNIREA NAVIGAŢIEI PE DUNĂRE La Copenhaga s’a propus convocarea unei conferinţe internaţionale pentru înlăturarea piedicelor la navigaţia comercială pe Dunăre, precum şi pentru unificarea formalităţilor La Copenhaga s’a întrunit congresul Camerii de comerţ internaţionale la care, ca de obicei, iau parte sumedenie din conducătorii vieţii economice mondiale. Problemele luate în discuţie sunt din cele mai interesante. Se preocupă îndeaproape cercurile economice ca şi cele politice. Deslegarea lor ar contribui mult la lămurirea In comisiile congresului s’au ridicat unele probleme cari ne interesează îndeaproape. Desigur că suntem solidari în tot ceiace formează preocupările acestui însemnat for internaţional. Căci, cine mai poate contesta astăzi că, peste capriciiunora sau ale altora, peste tendinţele politice contrarii ale diferitelor state există o solidaritate nedesminţită şi categorică a acelora cari activează în viaţa economică? Dar, sunt unele probleme specifice nouă, probleme cari ne interesează în primul rând. In această categorie intră problema desvoltării navigaţiei pe Dunăre. Tocmai pentru că actualei generaţii de români i-a fost hărăzită fericirea de a vedea la gurile Dunării fluturând drapelul naţional, tocmai pentru că un regim supărător şi nedrept a încetat, toate străduinsituaţiei internaţionale de astăzi. Intr’adevăr, precum s’a putut constata încă din prima zi a lucrărilor congresului, domneştecredinţa că în situaţia de astăzi, numai o reglementare economică internaţională ar mai putea contribui la înlăturarea acelor evenimente pe care cei mai mulţi le socotesc de pe acum de neînlăturat. Cele trebue să se îndrepte spre înlesnirea navigaţieila gurile Dunării şi la sporirea unui trafic care are uriaşe posibilităţi. Discuţiile de la Copenhaga Acum la Copenhaga, la congresul Camerei de comerţ internatioCamera de comerţ internaţională socoteşte că dacă unele dispoziţii păgubitoare pentru navigaţia comercială pe Dunăre, au fost suprimate de către guvernele interesate, mai e încă o serie de chestiuni de aceiaşi natură, a căror soluţie s’ar putea găsi printr’un schimb de vederi amical. Camera de comerţ internaţională dă în acest scop mandat comisiei sale de navigaţie interioară de a aduna plângerile concrete formulate în această direcţie şi să prepare cale s-au pus în discuţie unele probleme în legătură cu înlesnirea navigaţiei pe Dunăre. Comitetul navigaţiei interioare, de sub prezidenţia unui cunoscut specialist Sir Sandern an-Aden, a discutat chestia înlăturării piedicelor existente, precum şi aceia a unificării statisticelor privitoare la navigaţia pe Dunăre. Amintim că preşedintele comisiei a făcut o vastă anchetă, în aceasta direcţie, acum câţiva ani, la noi în ţară, precum şi în celelalte ţări europene. Concluziile ei au servit de atunci la îndrumarea lucrărilor comisiunei pentru înlesnirea navigaţiei interioare. Deci, lucrările de la Copenhaga au oarecum o garanţie de competenţă şi nepărtinire. După lungi desbateri, comisia a luat în discuţie următoarele proecte de rezoluţie, care au fost adoptate cu mici schimbări de formă discutarea lor. Camera roagă comitetele naţionale de a obţine de la guvernele respective ca după elaborarea raportului Comisiei de navigaţie interioară, aceste guverne să se facă reprezentate la o conferinţă întrunită la momentul oportun, în scopul de a examina şi de a deslega diferitele probleme. Această conferinţă, va avea de scop doar discutarea unor chestiuni concrete cari îi vor fi supuse precum şi elaborarea .» (Continuare în pag. 3-a) înlesnirea navigaţiei interioare Piedicile la navigaţia dunăreană Controlul monedei americane NEW YORK 29 (Rador) — Preşedintele Roosevelt care se afla la Hydepark, s’a înapoiat pe neaşteptate la Washington. Se crede că preşedintele şi-a întrerupt concediul şi s’a înapoiat în ca» «»•«»■«i %i u tat:ÎL«.-.''«iii»ale* Congresul să adopte o serie de măsuri legislative urgente care sa-i asigure din nou controlul în donatul a refuzat de curând meniul valutar, căci Sesă prelungească împuternicirea președintelui de a controla moneta. Preţul argintului în Statele Unite WASHINGTON, 29 (Rador). — Trezoreria a redus, pentru a treia oară in timp de trei zile, preţul de cumpărare al argintului de străinătate. Acest preț a fost ridicat acum la 38 de cenţi unda de argint faţă de 38,5 cenţi, cât era Miercuri linia aeriană Ionera-București LONDRA 29 (Radar).D. Balfour, subsecretar de Stat la ministerul Aerului, a răspuns Miercuri la o întrebare în Camera Comunelor că se examinează chestiunea creării unui serviciu aerian regulat cu România. Sper, a spus d. Balfour, că anul viitor va fi cu putință să fie extins până la Bucureşti serviciul aerian care se termină actualmente la Budapesta. m Situaţia sumară a Băncii Naţionale La 17 Iunie a* e. Situaţîa sumară a Băncii Naţio*ăle la 17 Iunie a fost următoare faţă de cea de 10 Iunie. Stocul de aur e de 18.724.301.727 lei faţa de 18.711.887.676 lei Devize rezervate pentru plata importului şi alte plăţi 171 de milioane 749.056 lei faţă de 177 milioane 141.634 lei. Devize în conturi de clearing decontate au fost de 708 milioane 14 009 lei fată de 675 milioane 491.201 lei. Devize în conturi de clearing de decontat din depunerile importatorilor au fost de 619 milioane 895615 Iei fată de 545 milioane 615.522 lei Moneda divizionară a fost 385 milioane 551.798 lei faţă de 365 milioane 739.171 lei Portofoliul comercial a fost de 10 miliarde 747.748 947 lei fată de 10 miliarde 898.966 497 lei Portofoliul şi datorii agricole si urbane au fost de 1 miliard 567 milioane 621.969 lei fată de 1 mill-Bonuri de tezaur ale Statului mân pentru pierderile la datoriile agricole și urbane au fost de 4 miliarde 667.755-467 lei fată de 4 miliarde 664.312.280 lei. Avansuri pe titluri au fost de miliarde 855.043.448 lei fată de miliarde 846.127-241 lel. Datoria Statului a fost de 3 mliarde 583.402.492 lei ca şi la 10 Iunie. Avansuri temporare acordate tezaurului 2 miliarde la 17 Iunie ca şî la 10 Iunie. Titluri şi participaţîuni au fost de 2 miliarde 272.811.683 lei faţă de 2 miliarde 286 720.140 lei Totalul angajamentelor la vedere a fost de 49 miliarde 243.198.560 lei faţă de 49 miliarde 251.661.186 lei. Raportul între stocul total şî angajamente şi între stocul de aur angajamente 38,02 la sută faţă de 37,99 la sută. Scontul 3 jum. la sută-Dobânda 4 jum. la sută. Desvoltarea prodigioasă a industriei noastre metalurgice Situaţia strălucită a Soc. Zitan -j Nadrag - Calan Astăzi, la orele 11, Soc. Titan Nadrag Calan, ţine adunare generală. Din datele şi precizările dării de seamă a consiliului de administraţie pe anul 1938, ca şi din bilanţul publicat, se învederează nu numai admirabila situaţie, din punct de vedere technic şi financiar a soc. Titan Nadrag Calan, dar mai cu seamă, uriaşele forţe metalurgice de care dispune acum ţara noastră, pentru nevoile ei gospodăreşti şi de apărare naţională. Printre aceste forţe, uzinele şi minele Soc. Titan Nadrag Calan, ocupă un loc principal. Intr'adevăr, atât sub raportul capitalului, cât şi sub raportul producţiei, Societatea Titan-Nadrag-Calan, se aşează în al doilea rang, printre uzinele metalurgice, după „Reşiţa”. Fondurile totale proprii ale societăţii, se ridică în prezent, conform bilanţului publicat, iar 1280 milioane lei pe când investiţiile deşi mare parte sunt în lei aur, reprezintă conform registrelor, valoarea de 773 1/2 milioane lei Cifrele acestea învederează că întregul capital de 500 milioane lei al societăţii, rămâne complect liber la dispoziţia întreprinderilor respective, costul investiţiilor fiind complect acoperit, numai din rezerve şi din fondurile proprii de amortizare, cu totul separate de capital. Cu alte cuvinte, uzinele sunt complect amortizate, toate investiţiile fiind făcute din alte fonduri ale societăţii, cari nu ating câtuşi de puţin capitalul ei. In viaţa întreprinderilor mari, o asemenea situaţie e un fenomen din cele mai rare. Comparând această situaţie cu bilanţurile altor societăţi, constatăm că chiar în străinătate, mari uzinei din cele mai vechi şi de renume mondial, au adeseori datorii făcute pentru investiţii. Şi totuşi situaţia financiară strălucită, a societăţii, a putut fi păstrată, cu toate că societatea a menţinut scăderea de preţuri de 7-8 la sută din 1938, în timp ce impozitele şi salariile au fost simţitor urcate. Intr’adevăr cifra considerabilă de impozite plătite de societate în 1938 s’a ridicat la: 315.254.430 lei fată de 273.826.690 lei în 1937. Această cifră de impozite reprezintă peste 25 la sută din cifra de afaceri, ceia ce este enorm. Nu există industrie metalurgică din ţară sau din străinătate, care să plătească un asemenea coeficient de impozit. Chiar ,,Reşia” la o cifră de afaceri de două ori mai mare ca aceia a soc. Titan Nadrag Calan, a plătit aproape aceiaş cifră de impozite. Impunerea aceasta excepţională rezultă din taxa de consumaţie, care grevează preţul de vânzare al tablei. La sporul de impozite, s’a adăugat însă şi urcarea salariilor funcţionarilor şi lucrătorilor, de la 216.710.000 lei în 1937 la 238.509.267 lei în 1938. Ca o urmare a acestor sarcini sporite, a f°st binevenită urcarea de capital din 1937, care a îngăduit societăţii dă reducă in cea mai mare parte, sumele plătite în trecut ca dobânzi şi comisioanei cari în anul precedent se ridicau încă la cifra de 22 milioane. S’a realizat astfel o economie de peste 16 milioane lei care a putut merge în favoarea urcării salariilor. Un amănunt cu deosebire interesant şi inedit pentru cercurile noastre financiare şi industriale, ni-l împărtăşeşte darea de seamă a consiliului, sublimând importanta transacţie intervenită între Soc. Titan Nadrag Calan şi Soc. Reşiţa-Anume : Societatea Titan, având disponibilităţile mai sus amintite, a putut pune la dispoziţia soc. „Reşiţa” importanta sumă de 250 milioane lei, pentru repatrierea datoriei ipotecare pe care această din o avea în străinătate. S’a întărit astfel şi mai mult strânsa colaborare ce exista şi în trecut între cele două societăţi, prin această operaţiune financiară, de o deosebită importanţă. Sub raportul technic, darea de seamă subliniază o situaţie şi re° Uzări uimitoare Rezervele certe şi proprii de minereu eftin şi bun ale minelor societăţii, se ridică la circa 7 milioane tone, ceia ce reprezintă nevoile uzinelor PE CEL PUŢIN 100 ANI. Oţelăriile au produs anul trecut aproape 76 mii tone oţel, iar din centralele hydroelectrice s-au consumat peste 17 milioane kwa, produse în condiţii din cele mai favorabile. Investiţiile efectuate în cadrul normat pentru menţinerea instalaţiilor uzinelor la nivelul cel mai modern, au îngăduit societăţii să pună in funcţiune în cursul anului 1938 maşinile pentru recoacerea pe cale electrică a tablei speciale de calitate şi a fierului cerc alb laminat la rece, utilizând prin aceasta o cantitate mai mare de energie electrică produsă de căderile de apă, proprietatea societăţii obţinându-se astfel o calitate superioară a produselor. Producţia de fontă a societăţii, a fost în 1938 de 14000 tone, cu 5000 tone mai mică decât în 1937, din cauza lipsei de cărbuni de lemn, cari vor fi în viitor înlocuiţi prin cocs. Fără îndoială, că toate aceste realizări remarcabile, cari pun astăzi uzinele româneşti Titan-Nadrag-Calan în rândul celor mai de seamă industrii metalurgice europene, învederează marele spirit de iniţiativă, priceperea şi experienţă celor ce au ştiut să îndrumeze aceste moderne aşezăminte industriale, pe calea unui progres sâng şi statornic. Este încă un aport, din cele mai însemnate, la sporirea patrimoniului industrial al ţării şi la emanciparea ei de sub dependenţa economică din afară. " ( I . : Noui mijloace de conlucrare economică între ţările înţelegerii Balcanice Consiliul Economic al înţelegerii Balcanice a hotărât să stăruie prin toate mijloacele, la desvoltarea relaţiilor economice dintre România, Iugoslavia, Turcia şi Grecia. In acest scop, prin protocolul final, al ultimei sesiuni, a cerut institutelor de export să se întrunească cât mai neîntârziat, Camerelor de Comerţ să convoace un congres interbalcanic într'un viitor apropiat, organizaţiilor profesioanle să lege relaţii cât mai strânse şi băncilor de emisiune să urmeze statornice pe căile începute. Acestea din urmă se vor întruni într’un viitor apropiat. STABILIZAREA MONEDELOR BALCANICEScopul final al conlucrarii băncilor de emisiune este pe de o parte stabilizarea monetelor din această parte a Europei iar pe de altă parte găsirea mijtoacelor celor mai potrivite pentru înlesnirea transferului de devize. Firește, că atingerea acestui scop cere o activitate pe tărâmuri multiple, activitate care poate până la urmă să însemne un progres general. V MANIFESTĂRI COMUNE Consiliul Economic aUntelegerii Balcanice a socotit deasemeni că e bine să recomande cu toată căldura, participarea ţărilor din înţelegerea Balcanică la diferitele expoziţii internaţionale, organizate de oricare din cele patru ţări. Eautul a fost dealtfel practicat şi în cursul anului trecut, când Grecia a luat parte la expoziţiile din Izmir şi Zagreb. România a luat parte la expoziţiile din Thesalonic şi Belgrad. Turcia a luat parte la expoziţiile din Thesalonnic şi Belgrad- Iugoslavia a luat parte la târgul de mărfuri din Thesalonic. De data aceasta, hotărârea Consiliului consfinţeşte practica din trecut şi o generalizează, pe viitor, oricare manifestări economice organizate de vreuna din ţările Înţelegerii se va bucura de concursul integral al celorlalte. In felul acesta, se complectează cealaltă hotărâre a Consiliului, ca la unele manifestări de ordin Internaţional, cele patru state să se prezinte împreună, organizând pavilioane unitare. DOUA EXPOZIŢII INTERNATIONALE Ca urmare a hotărârilor de mai sus, guvernul turcesc a invitat Ministerul nostru de Economie Naţională precum şi diferitele organizaţii profesionale interesate în desvoltarea schimbului de mărfuri româno-turc, să participe la târgul din Izmir, târg care capătă pe an ce trece, o însemnătate mai mare. Este de prevăzut că țara noastră va avea o reprezentare demnă de ea. Deasemeni, guvernul grec, prin organele respective, a invitat Camerele noastre de Comerţ, Direcţia pentru organizarea şi desvoltarea exportului, să ia parte la târgul internaţional de Thesalonic, care se va ţine în toamna acestui an. Ţinem să amintim că am participat în anul trecut în mod oficial la acest târg şi că rezultatele obţinute au fost din cele mai încurajatoare. PARTICIPAREA ROMÂNIEI Răspunsurile date de ţara noastră sunt favorabile. Negustorii şi industriaşii interesaţi în comerţul cu Turcia şi Grecia au fost îndemnaţi să participe la târgurile amintite Deasemeni, autorităţile de care deping diferitele avantagii acordate vizitatorilor şi expozanţilor, au fost invitate să acorde regimuri de favoare. Problema aceasta a cooperării ţărilor din înţelegerea Balcanică In diferitele târguri internaţionale, fără deosebire dacă sunt sau nu organizate de ele, este din cele mai interesante. Intr’adevăr, nu trebuie sa uităm că expoziţiile internaţionale dau un fericit prilej de cunoaştere reciprocă şi că grafie lor, se poate ajunge la o desvoltare numai a schimbatul de mărfuri, dar şi a traficului de călători, de mărfuri şi bagaje. Deasemeni, expoziţiile internaţionale îngăduie o serie de manifestări de solidaritate profesională balcanică. Rămâne de văzut dacă nu se va folosi fie unul din târgurile mai sus anunţate, fie un altul, spre a se convoca şi congresul mult aşteptat al Camerelor de Comerţ. Problema participării la târgurile economice internaţionale va căpăta pentru noi o şi mai mare însemnătate, atunci când vom organiza şi noi un târg internaţional periodic. Vom avea de la început asigurate trei participări care ne sunt preţioase. Deocamdată, aceste ţări nu vin decât răzleţ la câte o expoziţie regională sau la câte una de ordin special, cum ar fi de pildă „Muncă şi Voe Bună“. Am socotit că, e bine să subliniem străduinţa Consiliului Economic de a împinge colaborarea pe cât mai multe tărâmuri. h Turcia înmulţeşte sondele de petrol In cadrul planului cincinal, autorităţile miniere turceşti intensifică energic operaţiile de foraj din Asia Mică, pentru găsirea de petrol. încă în 1937 se găseau în funcţiune 52 sonde, cari însă au dat rezultate nesatisfăcătoare. După cum se află cercurile turceşti pun acum mari speranţe în explorările de pe malurile râului Tigru, în apropiere de Mardin. In al doilea plan cincinal, Turcia a dat atenţie fireşte şi exploatării şi valorificării de minereu de plumb, zinc, arseniu, mangan, antimon, mercur, şi altele. Zăcăminte de aceste minereuri se găsesc împrăştiate spre coasta mării şi în interiorul ţării. Afară de aceasta Turcia mai atrage în fiecare an cam 12.000 tone smirgliei, care se găseşte din belşug în ţară, iar în spumă de mare ea deţinea cu zăcămintele de la Eskişehir în valea Porsuk, aproape un monopol în lume. Rezerva minelor de sulf este evaluată la aproximativ 7 milioane tone. Cum e judecată în Germania rezoluţia Camerei de comerţ internaţionale BERLIN, 29 (Rador).— „Deutsche diplomatisch-politische korrespondenz“, referindu-se la congresul internaţional al Camerilor de comerţ de la Copenhaga, de posibilităţile şi necesităţile economice germane spune: „Conferinţa internaţională de la Copenhaga, a adoptat o rezoluţie recomandând o examinare minuţioasă a situaţiei economice şi financiare a diferitelor ţări, luând în considerare posibilităţile lor de a servi unei desvoltări economice generale. Un plan trebue să fie elaborat, care să garanteze tuturor ţărilor un acces just la materiile prime din lume. Sensul acestei rezoluţii nu va fi de natură să mulţumească marile naţiuni ce trăiesc într’un spaţiu strâmt, cu promisiunea că ele vor putea să aibă materiile prime necesare existenţei lor cumpărându-le. Trebue de la început să se naască adevărul. Accesul just şi practic la materiile prime nu consistă în posibilitatea de a le putea cumpăra. Accesul la materiile prime înseamnă renunţarea la orice încercare de a tulbura colaborarea Germaniei cu celelalte popoare în acelaş spaţiu. Mai înseamnă deasemeni că izvoarele de isaierii primeni pe cari Germania de sindluld fostele sale colonii trebue să fie restituite Reichului“.