Argus, iulie 1939 (Anul 29, nr. 7864-7890)

1939-07-01 / nr. 7864

ANUL XXVIII No^7864 NOUL MODEL Ford D jaf^t SuCBWțti, PALATUL CELOP Teleleu 209164. 217.45 -----------riim“"nn«»miTgi ABONAM EN TE In tară lin an 1000 Lei 3 luni 530 „ 6 luni 300 „ * In străinătate Tarifar ia funcțiune de convențiile poştale internationale 3 lei In tară—6 Iei In străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi CH. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti» Str. Constantin Maie No. 15 INDUSTRIEI SI FINANŢE! Telefon 3.05.44 NOUL MODEl Ford­uf Dial PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar: ARGUS” S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: bucurești. PALATUL CICLOP Telefon 209.84. 217.45 AL PETROVICI Marele consiliu al fascismului, întrunit acum câtva timp sub pre­şedinţia d-lui Mussolini, a pus te­meliile unei noui îndrumări a în­tregului învăţământ italian, pri­mind în acest scop proectul pre­gătit de d. Bottai, ministrul in­strucţiunii. Proectul poartă numele „La Carta della Scuoli". Ca şi reforma învăţământului din Anglia, noua „constituţie" italiană a şcolii, ţine în largă măsură sea­ma de nevoile economiei naţionale, dând tineretului posibilităţile unei pregătiri profesionale şi tehnice şi deşteptându-i interesul pentru toa­te problemele economice de care atârnă expansiunea naţională. Faptul că atât Italia cât şi An­glia, ţări cu concepţii politice o­­puse, au găsit cu cale să pregă­tească generaţia viitoare pentru munca economică, lăsând pe pla­nul al doilea,studiile teoretice, tre­­bue privit ca un semn al vremii, depăşind însemnătatea unei simple reforme „locale” a învăţământului.­­Educaţia economică nu mai e lă­sată la voia întâmplării. E im­pusă­ ca o nevoie naţională, deo­sebit de cuprinzătoare. „Statul spune d. Mussolini — nu are numai dreptul ci şi datoria să dea poporului educaţie, nu în­văţătură numai, căci pentru acea­sta ar ajunge în cele din urmă şî o instituţie particulară“. Şcoala de mâine a Italiei în­cetează de-a mai fi o exclusivă pregătire pentru profesii savante Şi al luii­u.Ca€iUiiîiCC, Turnip n­oi primul rând importanţă cercetări­lor practice, meseriilor, cunoştin­ţelor comerciale temeinice, agricul­turii, construcţiei şi navigaţiei. Toate acestea au trecut prin „La Carta della Scuola” pe planul „în­văţământului superior". Pornind de la idea că „şcoala este prima temelie a solidarităţii tuturor forţelor sociale, începând cu familia şi terminând cu Corpo­raţia şi partidul fascist, noua re­formă italiană prevede o educaţie timpurie a tineretului pentru mi­siunea naţională care-l aşteaptă şi către care îi sunt deschise toate drumurile,­­potrivit aptitudinilor înâscute şi vredniciei fiecăruia.. „Serviciul scolastic” (servizio scolastico) italian se desfăşoară în felul următor: Intre 4 şi 6 ani, copiii sunt daţi la aşa numite „şcoli materne“ Până la 9 ani, fac şcoala elemen­tară. In anul al 10-lea şi al 11 lea, ei intră în „şcolile de mun­că”, iar în următorii trei ani în şcoalele de meserii. Pe lângă a­­ceasta mai există şi şcoale medii în care se ţine deopotrivă seama d­e cultura generală ca şi de pro- Blemele tehnice şi de orientare profesională. Cultura secundară e desăvârşită prin gimnaziul folosic (5 ani) sau prin gimnaziul ştiin­­ţ, iar viitorii­­agricultori, in­dustriaşi, constructori sau naviga­tori îşi întregesc cunoştinţele jirin şcoli speciale, tehnice, comerciale '' ti agricole. Ultima etapă a fe­ii sunt universităţile, me­saj­a vfrţ­âm­­iite să încurajeze pe cercetătorii culturali şi ştiinţifici. La baza întregei educaţii ră­mâne însă pedagogia economică, prin care preocupările muncii şi ale producţiei intră în programele şcolare, ale gimrnaziilor ca şi ale universităţilor. Aceasta pentru ca toţi cei ce învaţă, fără deosebire de clasă sau de posibilităţi materiale, să-şi poa­tă da tributul de muncă şi cuno­ştinţe în scopul ridicării nivelului naţional, nimeni ne mai putând ignora marile probleme economice de a căror deslegnare atârnă pro­gresul naţiunii. Citiţi în pag. IV-a DECLARAŢIILE D-LUI MI­NISTRU V. IAMANDI LA SENAT Şcoala muncii în Italia ÎNLESNIREA NAVIGAŢIEI PE DUNĂRE La Copenhaga s’a propus convocarea unei conferinţe internaţionale pentru înlăturarea piedicelor la navigaţia comercială pe Dunăre, precum şi pentru unificarea formalităţilor La Copenhaga s’a întrunit congresul Camerii d­e comerţ internaţionale la care, ca de o­­bicei, iau parte sumedenie din conducătorii vieţii economice mondiale. Problemele luate în discuţie sunt din cele mai in­teresante. Se preocupă îndea­proape cercurile economice ca şi cele politice. Deslegarea lor ar contribui mult la lămurirea In comisiile congresului s’au ridicat unele probleme cari ne interesează îndeaproape. Desi­gur că suntem solidari în tot cei­ace formează preocupările acestui însemnat for internaţio­nal. Căci, cine mai poate con­testa astăzi că, peste capricii­­unora sau ale altora, peste tendinţele politice contrarii ale diferitelor state există o soli­daritate nedesminţită şi catego­rică a acelora cari activează în viaţa economică? Dar, sunt unele probleme spe­cifice nouă, probleme cari ne interesează în primul rând. In această categorie intră proble­ma desvoltării navigaţiei pe Dunăre. Tocmai pentru că ac­tualei generaţii de români i-a fost hărăzită fericirea de a ve­dea la gurile Dunării fluturând drapelul naţional, tocmai pentru că un regim supărător şi ne­drept a încetat, toate străduin­situaţiei internaţionale de a­­stăzi. Intr’adevăr, precum s’a putut constata încă din prima zi a lucrărilor congresului, domne­şte­­credinţa că în situaţia de astăzi, numai o reglementare economică internaţională ar mai putea contribui la înlătu­rarea acelor evenimente pe ca­re cei mai mulţi le socotesc de pe acum de neînlăturat. Cele trebue să se îndrepte spre înlesnirea navigaţiei­­la gurile Dunării şi la sporirea unui tra­fic care are uriaşe posibilităţi. Discuţiile de la Copenhaga Acum la Copenhaga, la congre­sul Camerei de comerţ internatio­Camera d­e comerţ interna­ţională socoteşte că dacă unele dispoziţii păgubitoare pentru na­vigaţia comercială pe Dunăre, au fost suprimate de către gu­vernele interesate, mai e încă o serie de ch­estiuni de aceiaşi natură, a căro­r soluţie s’ar pu­tea găsi printr’un schimb de vederi amical. Camera de comerţ interna­ţională dă în acest scop man­dat comisiei sale de navigaţie interioară de a aduna plânge­rile concrete formulate în a­­ceastă direcţie şi să prepare cale s-au pus în discuţie unele pro­bleme în legătură cu înlesnirea na­­vigaţiei pe Dunăre. Comitetul na­vigaţiei interioare, de sub prezi­denţia unui cunoscut specialist Sir Sandern an-Aden, a discutat chestia înlăturării piedicelor existente, pre­cum şi aceia a unificării statisti­celor privitoare la navigaţia pe Dunăre. Amintim că preşedintele comi­siei a făcut o vastă anchetă, în a­­ceasta direcţie, acum câţiva ani, la noi în ţară, precum şi în celelalte ţări europene. Concluziile ei au servit de atunci la îndrumarea lu­­crărilor comisiunei pentru înlesni­rea navigaţiei interioare. Deci, lu­­crările de la Copenhaga au oare­cum o garanţie de competenţă şi nepărtinire. După lungi desbateri, comisia a luat în discuţie următoarele proec­­te de rezoluţie, care au fost adop­tate cu mici schimbări de formă discutarea lor. Camera roagă comitetele naţio­nale de a ob­ţine de la guvernele respective ca după elaborarea raportului Comisiei de navigaţie interioa­ră, aceste guverne să se facă reprezentate la o conferinţă în­trunită la momentul oportun, în scopul de a examina şi de a deslega d­iferitele probleme. Această conferinţă, va avea de scop doar discutarea unor che­stiuni concrete cari îi vor fi su­puse precum şi elaborarea .» (Continuare în pag. 3-a) înlesnirea navigaţiei interioare Piedicile la navigaţia dunăreană Controlul monedei americane NEW YORK 29 (Rador) — Preşedintele Roosevelt care se afla la Hydepark, s’a înapoiat pe neaştepta­­te la Washington. Se crede că preşedinte­le şi-a întrerupt conce­diul şi s’a înapoiat în ca» «»•«»■«i %i u ta­t:ÎL«.-.''«iii»ale* Congresul să adopte o se­rie de măsuri legislative urgente care sa-i asigure din nou controlul în do­natul a refuzat de curând meniul valutar, căci Se­­să prelungească împuter­nicirea președintelui de a controla moneta. Preţul argintului în Statele Unite WASHINGTON, 29 (Rador). — Trezoreria a redus, pentru a treia oară in timp de trei zile, preţul de cumpărare al argintului d­e străină­tate. Acest preț a fost ridicat acum la 38 de cenţi und­a de argint faţă de 38,5 cenţi, cât era Miercuri linia aeriană Ionera-București LONDRA 29 (Radar).­­D. Balfour, subsecretar de Stat la ministerul Ae­rului, a răspuns Miercuri la o întrebare în Camera Comunelor că se exami­nează chestiunea creării unui serviciu aerian re­gulat cu România. Sper, a spus d. Balfour, că anul viitor va fi cu pu­tință să fie extins până la Bucureşti serviciul aerian care se termină actual­mente la Budapesta. m Situaţia sumară a Băncii Naţionale La 17 Iunie a* e. Situaţîa sumară a Băncii Naţio*­­ăle la 17 Iunie a fost următoare faţă de cea d­e 10 Iunie. Stocul de aur e de 18.724.301.727 lei faţa de 18.711.887.676 lei Devize rezervate pentru plata importului şi alte plăţi 171 de mi­­lioane 749.056 lei faţă de 177 mi­lioane 141.634 lei. Devize în conturi de clearing de­contate au fost de 708 milioane 14­ 009 lei fată de 675 milioane 491.201 lei. Devize în conturi de clearing de decontat din depunerile importato­rilor au fost de 619 milioane 895615 Iei fată de 545 milioane 615.522 lei Moneda divizionară a fost 385 milioane 551.798 lei faţă de 365 milioane 739.171 lei Portofoliul comercial a fost de 10 miliarde 747.748­ 947 lei fată de 10 miliarde 898.966 497 lei Portofoliul şi datorii agricole si urbane au fost de 1 miliard 567 milioane 621.969 lei fată de 1 mill-Bonuri de tezaur ale Statului mân pentru pierderile la datoriile agricole și urbane au fost de 4 mi­liarde 667.755-467 lei fată de 4 mi­liarde 664.312.280 lei. Avansuri pe titluri au fost de miliarde 855.043.448 lei fată de miliarde 846.127-241 lel. Datoria Statului a fost de 3 m­­liarde 583.402.492 lei ca şi la 10 Iu­nie. Avansuri temporare acordate te­zaurului 2 miliarde la 17 Iunie ca şî la 10 Iunie. Titluri şi participaţîuni au fost de 2 miliarde 272.811.683 lei faţă de 2 miliarde 286­ 720.140 lei Totalul angajamentelor la vede­re a fost de 49 miliarde 243.198.560 lei faţă de 49 miliarde 251.661.186 lei. Raportul între stocul total şî an­gajamente şi între stocul de aur angajamente 38,02 la sută faţă de 37,99 la sută. Scontul 3 jum. la sută-Dobânda 4 jum. la sută. Desvoltarea prodigioasă a industriei noastre metalurgice Situaţia strălucită a Soc. Zitan -­j Nadrag - Calan Astăzi, la orele 11, Soc. Titan Nadrag Calan, ţine adunare generală. Din datele şi precizările dării de seamă a consiliului de admi­nistraţie pe anul 1938, ca şi din bilanţul publicat, se învederea­ză nu numai admirabila situa­ţie, din punct de vedere technic şi financiar a soc. Titan Nadrag Calan, dar mai cu seamă, uria­şele forţe metalurgice de care dispune acum ţara noastră, pentru nevoile ei gospodăreşti şi de apărare naţională. Printre aceste forţe, uzinele şi minele Soc. Titan Nadrag Calan, ocupă un loc principal. Intr'adevăr, atât sub raportul capitalului, cât şi sub raportul producţiei, Societatea Titan-Na­­drag-Calan, se aşează în al doi­lea rang, printre uzinele meta­lurgice, după „Reşiţa”. Fondurile­ totale proprii ale societăţii, se ridică în prezent, conform bilanţului publicat, iar 1280 milioane lei pe când investiţiile deşi mare parte sunt în lei aur, reprezintă conform registrelor, valoarea de 773 1/2 milioane lei Cifrele acestea învederează că întregul capital de 500 mili­oane lei al societăţii, rămâne complect liber la dispoziţia în­treprinderilor respective, costul investiţii­lor fiind complect aco­perit, numai din rezerve şi din fondurile proprii de amortizare, cu totul separate de capital. Cu alte cuvinte, uzinele sunt complect amortizate, to­ate in­vestiţiile fiind făcute din alte fonduri ale societăţii, cari nu ating câtuşi de puţin capitalul ei. In viaţa întreprinderilor mari, o asemenea situaţie e un fe­nomen din cele mai rare. Comparând această situaţie cu bilanţurile altor societăţi, constatăm că chiar în străinătate, mari uzinei din cele mai vechi şi de renume mondial, au adeseori datorii făcute pentru investiţii. Şi totuşi situaţia financiară stră­lucită, a societăţii, a putut fi păs­trată, cu toate că societatea a menţinut scăderea de preţuri de 7-8 la sută din 1938, în timp ce impo­zitele şi salariile au fost simţitor urcate. Intr’adevăr cifra considerabilă de impozite plătite de societate în 1938 s’a ridicat la: 315.254.430 lei fată de 273.826.690 lei în 1937. Această cifră de impozite re­prezintă peste 25 la sută din cifra de afaceri, ceia ce este enorm. Nu există industrie metalurgică din ţară sau din străinătate, care să plătească un asemenea coeficient de impozit. Chiar ,,Reşi­a” la o cifră de afaceri de două ori mai mare ca aceia a soc. Titan Nadrag Calan, a plătit aproape a­­ceiaş cifră de impozite. Impunerea aceasta excepţională rezultă din taxa de consumaţie, care grevează preţul de vânzare al tablei. La sporul de impozite, s’a a­­dăugat însă şi urcarea salariilor funcţionarilor şi lucrătorilor, de la 216.710.000 lei în 1937 la­ 238.509.267 lei în 1938. Ca o urmare a acestor sarcini sporite, a f°st binevenită urcarea de capital din 1937, care a îngă­duit societăţii dă reducă in cea mai mare parte, sumele plătite în trecut ca dobânzi şi comisioanei cari în anul precedent se ridicau încă la cifra de 22 milioane. S’a realizat astfel o economie de peste 16 milioane lei care a putut merge în favoarea urcării salarii­lor. Un amănunt cu deosebire in­teresant şi inedit pentru cercu­rile noastre financiare şi indu­striale, ni-l împărtăşeşte darea de seamă a consiliului, sublim­ând importanta transacţie in­tervenită între Soc. Titan Na­drag Calan şi Soc. Reşiţa-Anume : Societatea Titan, a­­vând disponibilităţile mai sus amintite, a putut pune la dis­poziţia soc. „Reşiţa” importanta sumă de 250 milioane lei, pen­tru repatrierea datoriei ipote­care pe care această din o avea în străinătate. S’a întărit astfel şi mai mult strânsa colaborare ce exista şi în trecut între cele două socie­tăţi, prin această operaţiune fi­nanciară, de o deosebită im­portanţă. Sub raportul technic, darea de seamă subliniază o situaţie şi re° Uzări uimitoare Rezervele certe şi proprii de mi­­nereu eftin şi bun ale minelor so­cietăţii, se ridică la circa 7 milioa­ne tone, ceia ce reprezintă nevoile uzinelor PE CEL PUŢIN 100 ANI. Oţelăriile au produs anul trecut aproape 76 mii tone oţel, iar din centralele hydro­electrice s-au con­sumat peste 17 milioane kwa, pro­duse în condiţii din cele mai fa­vorabile. Investiţiile efectuate în cadrul normat pentru menţinerea instala­ţiilor uzinelor la nivelul cel mai modern, au îngăduit societăţii să pună in funcţiune în cursul anului 1938­ maşinile pentru recoacerea pe cale electrică a tablei speciale de calitate şi a fierului cerc alb la­minat la rece, utilizând prin acea­sta o cantitate mai mare de energie electrică produsă de căderile de apă, proprietatea societăţii­ obţi­­nându-se astfel o calitate superioa­ră a produselor. Producţia de fontă a societăţii, a fost în 1938 de 14000 tone, cu 5000 tone mai mică decât în 1937, din cauza lipsei de cărbuni de lemn, cari vor fi în viitor înlocuiţi prin cocs. Fără îndoială, că toate aceste realizări remarcabile, cari pun as­tăzi uzinele româneşti Titan-Na­­drag-Calan în rândul celor mai de seamă industrii metalurgice euro­pene, învederează marele spirit de iniţiativă, priceperea şi experienţă celor ce au ştiut să îndrumeze ace­ste moderne aşezăminte industria­­le, pe calea unui progres sân­g şi statornic. Este încă un aport, din cele mai însemnate, la sporirea patrimoniu­­­lui industrial al ţării şi la emanci­parea ei de sub dependenţa econo­mică din afară. " ( I . : Noui mijloace de conlucrare economică între ţările înţele­gerii Balcanice Consiliul Economic al înţelegerii Balcanice a hotărât să stăruie prin toate mijloacele, la desvoltarea re­laţiilor economice dintre România, Iugoslavia, Turcia şi Grecia. In a­­cest scop, prin protocolul final, al ultimei sesiuni, a cerut institutelor de export să se întrunească cât mai neîntârziat, Camerelor de Comerţ să convoace un congres interbal­­canic într'un viitor apropiat, orga­nizaţiilor profesioanle să lege re­laţii cât mai strânse şi băncilor de emisiune să urmeze statornice pe căile începute. Acestea din urmă se vor întruni într’un viitor apropiat. STAB­ILI­ZAREA MONE­DELOR BALCANICE­­Scopul final al conlucra­rii băncilor de emisiune este pe de o parte stabi­lizarea monetelor din a­­ceastă parte a Europei­ iar pe de altă parte gă­sirea mi­j­toacelor celor mai potrivite pentru în­lesnirea transferului de devize. Firește, că atin­gerea acestui scop cere o activitate pe tărâmuri multiple, activitate ca­re poate până la urmă să însemne un progres ge­neral. V MANIFESTĂRI COMUNE Consiliul Economic aU­ntelegerii­­ Balcanice a socotit deasemeni că e bine să recomande cu toată căldu­ra, participarea ţărilor din înţele­gerea Balcanică la diferitele expo­ziţii internaţionale, organizate de ori­care din cele patru ţări. Eautul a fost dealtfel practicat şi în cursul anului trecut, când­ Grecia a luat parte la expoziţiile din Izmir şi Zagreb. România a luat parte la expozi­ţiile din The­salo­nic şi Belgrad. Turcia a luat parte la expoziţiile din Thesalonnic şi Belgrad- Iugoslavia a luat parte la târ­gul de mărfuri din Thesalonic. De data aceasta, hotărârea Con­siliului consfinţeşte practica din trecut şi o generalizează, pe vii­tor, ori­care manifestări economi­ce organizate de vreuna din ţările Înţelegerii se va bucura de con­cursul integral al celorlalte. In fe­lul acesta, se­ complectează cealal­tă hotărâre a Consiliului, ca la u­­nele manifestări de ordin Interna­ţional, cele patru state să se pre­zinte împreună, organizând pavi­lioane unitare. DOUA EXPOZIŢII IN­TERNATIONALE Ca urmare a hotărârilor de mai sus, guvernul turcesc a invitat Mi­nisterul nostru de Economie Naţio­nală precum şi diferitele organi­zaţii profesionale interesate în des­voltarea schimbului de mărfuri ro­­mâno-turc, să participe la târgul din Izmir, târg care capătă pe an ce trece, o însemnătate mai mare. Este de prevăzut că țara noastră va avea o reprezentare demnă de ea. Deasemeni, guvernul grec, prin organele respective, a invitat Ca­merele noastre de Comerţ, Direc­ţia pentru organizarea şi desvol­tarea exportului, să ia parte la târgul internaţional d­e Thesalonic, care se va ţine în toamna aces­tui an. Ţinem să amintim că am partici­pat în anul trecut în mod oficial la acest târg şi că rezultatele ob­ţinute au fost din cele mai încu­rajat­oa­re. PARTICIPAREA ROMÂNIEI Răspunsurile date de ţara noa­stră sunt favorabile. Negustorii şi industriaşii interesaţi în comerţul cu Turcia şi Grecia au fost îndem­naţi să participe la târgurile amin­tite­ Deasemeni, autorităţile de ca­re deping diferitele avantagii a­­cordate vizitatorilor şi expozanţi­lor, au fost invitate să acorde re­gimuri de favoare. Problema aceasta a cooperării ţărilor din înţelegerea Balcanică In diferitele târguri internaţionale, fără deosebire dacă sunt sau nu organizate de ele, este din cele mai interesante. Intr’adevăr, nu trebuie sa uităm că expoziţiile internaţio­nale dau un fericit prilej de cu­noaştere reciprocă şi că grafie lor, se poate ajunge la o desvoltare­­ numai a schimbatul de mărfuri, dar şi a traficului de călători, de mărfuri şi bagaje. Deasemeni, ex­poziţiile internaţionale îngăduie o serie de manifestări de solidaritate profesională balcanică. Rămâne de văzut dacă nu se va folosi fie unul din târgurile mai sus anunţate, fie un altul, spre a se convoca şi con­gresul mult aşteptat al Camerelor de Comerţ. Problema participării la târgurile economice internaţionale va căpăta pentru noi o şi mai mare însemnă­tate, atunci când vom organiza şi noi un târg internaţional periodic. Vom avea de la început asigurate trei participări care ne sunt preţioa­se. Deocamdată, aceste ţări nu vin decât răzleţ la câte o expoziţie re­gională sau la câte una de ordin special, cum ar fi de pildă „Muncă şi Voe Bună“. Am socotit că, e bine să subli­niem străduinţa Consiliului Econo­mic de a împinge colaborarea pe cât mai multe tărâmuri. h­ Turcia înmulţeşte son­dele de petrol In cadrul planului cincinal, au­torităţile miniere turceşti inten­sifică energic operaţiile de fo­raj din Asia Mică, pentru găsi­rea de petrol. încă în 1937 se găseau în funcţiune 52 sonde, cari însă au dat rezultate nesa­tisfăcătoare. După cum se află cercurile turceşti pun acum mari speranţe în explorările de pe malurile râului Tigru, în apro­piere de Mardin. In al doilea plan cincinal, Turcia a dat atenţie fireşte şi exploatării şi valorifi­cării de minereu de plumb, zinc, arseniu, m­angan, antimon, mercur, şi altele. Zăcăminte de aceste minereuri se găsesc îm­prăştiate spre coasta mării şi în interiorul ţării. Afară de a­­ceasta Turcia mai atrage în fie­care an cam 12.000 tone smir­gliei, care se găseşte din belşug în ţară, iar în spumă de mare ea deţinea cu zăcămintele de la Es­­kişehir în valea Porsuk, aproape un monopol în lume. Rezerva minelor de sulf este evaluată la aproximativ 7 milioane tone. Cum e judecată în Ger­mania rezoluţia Camerei de comerţ internaţionale BERLIN, 29 (Rador).— „Deut­sche diplomatisch-politische korres­­pondenz“, referindu-se la congresul internaţional al Camerilor de co­merţ de la Copenhaga, de posibilită­ţile şi necesităţile economice ger­mane spune: „Conferinţa internaţională de la Copenhaga, a adoptat o rezoluţie recomandând o examinare minu­ţioasă a situaţiei economice şi fi­nanciare a diferitelor ţări, luând în considerare posibilităţile lor de a servi unei desvoltări economice ge­nerale. Un plan trebue să fie ela­borat, care să garanteze tuturor ţă­rilor un acces just la materiile pri­me din lume. Sensul acestei rezoluţii nu va fi de natură să mulţumească marile naţiuni ce trăiesc într’un spaţiu strâmt, cu promisiunea că ele vor putea să aibă materiile prime nece­sare existenţei lor cumpărându-le. Trebue de la început să se naască adevărul. Accesul just şi practic la materiile prime nu consis­tă în posibilitatea de a le putea cumpăra. Accesul la materiile pri­me înseamnă renunţarea la orice în­cercare de a tulbura colaborarea Germaniei cu celelalte popoare în acelaş spaţiu. Mai înseamnă dease­meni că izvoarele de isaierii pri­meni pe cari Germania de sindluld fostele sale colonii trebue să fie res­tituite Reichului“.

Next