Argus, iulie 1939 (Anul 29, nr. 7864-7890)

1939-07-22 / nr. 7882

* ANUL XXVIII No. 7882 NOUL MODEL 8 CILINDRI "Ford 11 Diaf I» Sucurwjtf PALATUL CICLOP­­ Telefon 209.64. 217.45 S. A. R. ABONAMEN­TE * In străinătate Tarifar în funcţiun de convențiile poştale Internationale 3 lei In tară — 6 lei In străinătate " 1 6 PAGINI 3 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 INDUSTRIEI $­ FINANŢE! Telefon 3.05.44 Sâmbătă 22 Iulie 1939 NOUL MODEL pe 1 8 CILINDRI bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.45 PUBLICITATEA In tară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 500 „ Diaf­­. A.R. se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS” S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfov | Redactor responsabil: I . AL. PETROVICI 1 Acum câtăva vreme, Ministerul apărării naţionale, a publicat un co­­­municat, prin care înştiinţa că nici un denunţ nu se va lua în seama, dacă el nu va fi semnat cu numele adevărat al trimiţătorului şi cu a­­d­resa lui exactă. Comunicatul a fost provocat de numărul crescând al denunţurilor neadevărate, cari făceau ca organele urmăritoare sau anchetatoare să piardă un timp preţios. Măsura Ministerului apărării na­ţionale e şi dreaptă şi morală. Nu e drept ca inconştienţa sau neserio­zitatea unora să se transforme în urmăriri păgubitoare, în anchete costisitoare. Nu e moral ca din cau­za pornirii unui individ care nu în­drăzneşte nici măcar să-şi dea nu­mele, să se răpească liniştea şi tim­pul­ unor oameni cari, — după cum lasă să se întrevadă comunicatul, — nu au nici o vină“. Ce bine ar fi dacă ar adopta a­­ceastă măsură şi celelallte adminis­traţii publice ! Nu odată conducă­torii acestora sunt ţinuţi să urmă­rească arătările năstruşnice a tu­turor misivelor anonime sau sem­nate cu nume plăsmuite. Şi cât de numeroase sunt ele. O scrisoare de câteva rânduri, bătută la maşină sau scrisă cu ca­ractere tipografice, şi posna e gata. Oamenii sunt puşi pe­­drumuri, svo­­nuri se răspândesc, faptele „încri­minate“ capătă proporţii gigantice, comentariile nu mai contenesc, pen­tru ca, până la urmă, să se consta­te că totu­l e o închipuire. Ştim, sistemul nu poate fi stâr­pit cu desăvârşire. Sunt cazuri când, oricât de ciudat ar părea,­­, denunţul serveşte la ceva. Aseme­nea cazuri, apar, însă, numai la au­torităţile de pază publică. Dar, ce­le înaintate celorlalte autorităţi ? De câte ori preşedinţii de Came­re de comerţ nu sunt asaltaţi de teancuri întregi de denunţuri, prin care sunt înştiinţaţi că cutare sau cutare negustor nu are firma în­scrisă ? Dar, administrative finan­ciare cari primesc denunţuri împo­triva cutărui sau cutărui contri­buabil onorabil ? Sau organele mu­nicipale care, în fiecare zi, primesc Ştiri despre cutare sau cutare aba­tere de la rânduielile municipale ? De câte ori arătările anonime s’au arătat întemeiate ? In fiecare zi, apar noui denun­ţuri şi noui denunţători. Cu semnă­turi scoase parcă din mahalagismul vieţei particulare a denunţătorilor. Căci, ei nu fac nici o deosebire în­tre ceeace e privat şi ceeace e pu­blic. „Mai mulţi vecini indignat!“, 5.Un cetăţean binevoitor”, „Un iubi­tor de dreptate” şi câte alte sem­nături de acelaş calibru. Şi pentru aceşti „indignaţi“, „bi­nevoitori“ sau „drepţi“,­­ se per­­de timp şi se pătează nume. E bine să arătăm că sunt şi legi cari stimulează zelul denunţătorilor, şi au prevederi cari sunt adevărate prime de încurajare pentru ei. Une­le le asigura impunitatea chiar a­­tunci când vina se dovedeşte închi­puită, altele dau premii şi încura­­jări.­­Atunci, de ce să ne mai mirăm că boala denunţurilor se întinde? Noroc că, prin legiuirile­­de bază, s’a pornit o acţiune hotărâtă împo­triva denunţătorilor calomnioşi. Lupta împotriva denunţătorilor anonimi este m­ai grea de dus. Toc­mai pentrucă sunt anonimi. Cum să-i lovească asprimile legii? In asemenea împrejurări, soco­tim, că mijlocul cel mai potrivit este acela hotărât de ministerul apără­rii naţionale: asvârlirea la coş a denunţurilor anonime. Iar, în ceea ce priveşte sistemul încurajării denunţurilor pe cale de lege, ajunge să amintim că oame­nii sunt destul de răutăcioşi din fire, ca să nu mai aibă nevoe de încurajări speciale. D­ENUNŢĂTORII [încadrarea cartelurilor internationale din fard In prevederile legii cartelurilor O importantă chestiune în examinarea Consiliului superior al cartelurilor Din cauza festivităţilor de ori a d. ministru­­• Bujoiu neputând prezida Consiliul Superior al cartelurilor, s-a amânat şedinţa în care urmea­ză să se dea redactare definitivă vii­torului regim de control şi supra­veghere a cartelurilor. După cum am mai arătat în a­­ceastă privinţă lucrările pregăti­toare sunt întocmite şi d. dr. ing. N. Arcadian, secretarul Consiliului superior al cartelurilor, a redactat textele şi referatele respective. ACTIVITATEA CARTE­LURILOR INTERNAŢIO­NALE Deosebit de amănuntele dat numărul de ori al ziarului nostru, mai putem da precizări asupra unei alte prevederi, care se va introdu­ce în textul nou. E vorba de cartelurile inter­­­nale cari activează prin firme afi­liate, în tara noastră. Se ştie prea bine, că activitatea unor carteluri nu se limitează nu­mai la teritoriul unei ţări, ci au o desvoltare mult mai vastă, acţio­nând în mai multe tari, prin orga­nizaţii proprii sau afiliate, sub di­verse forme. Faptul că in ţara noa­stră activează câteva în­treprinderi, cari fără a fi cartelate între ele aci, mai parte d­intrm­im cartel internaţional cu se­diul în străinătate, a fost considerat că, nu este un motiv pentru a nu fi su­puse şi acestea prevede­rilor legii pentru regle­mentarea şi supraveghe­rea cartelurilor. ÎNCADRAREA IN PRE­VEDERILE LEGII Pentru acest conside­rent, Consiliul superior al cartelurilor a socotit că este echitabil ca şi rami­ficaţiile din tara ale car­telurilor internationale să fie încadrate în legea care guvernează activita­tea acestor înţelegeri. Dealtfel, deciziunea lua­tă îşi găseşte explicaţia şi în argumentul că scopul legii fiind supravegherea preţurilor în deosebi şi ramificaţiile cartelurilor internaţionale trebue să se încadreze legii, orga­nizarea lor privind şi for­marea preţurilor produ­selor ce acestea desfac. IDENTIFICAREA TUTU­­ROR CARTELURILOR In genere, noul text al legii pentru reglementa­rea și supravegherea car­telurilor va da o mai lar­gă posibilitate de încadra­re și identificare a nume­roase carteluri indigene, cari sunt organizate sub forme variate, neînscriin­du-se însă în registrul car­telurilor. Sj. rincur ABONAMENTE DE BAI 100 LEI LUHAR CRONICA LEMNULUI Pista lemnului fasonat in Belgia,** Preţurile ce­rute de exportatorii scandinavi. Importul din Belgia Piaţa lemnului fasonat din Bel­gia e liniştită. După ce situaţia po­litică internaţională, s’a mai lini­ştit, plasamentele lemnului s’au ur­cat­ Cu toate acestea importatorii belgieni sunt cu mare băgare de seamă la cumpărări noi, bine­înţe­les că s’au aprovizionat cu canti­tăţi destul de însemnate de marfă pentru livrările de la începutul ve­rii astfel că cererile nu sunt atât de stăruitoare deocamdată­­Preţu­rile cerute de exportatori sunt prea urcate pentru cumpărători, intr­u­cât preturile de vânzare de pe pia­ţa belgiană, erau mai joase cu 2.0 lire la începutul lunei iunie. Consumul de lemne din Belgia Consumul lemnului în Belgia e redus in ultimul timp, din care cau­ză nu se oferă nici un prilej impor­tatorilor la cumpărări, activitatea construcţiilor a suferit mult în timpul crizei, întrucât multe pla­nuri pentru clădiri, au fost amâna­te şi în multe cazuri, construcţiile începute au rămas neterminate. Această însemnează, că s’a pierdut mult din timpul preţios, care chiar la o îmbunătăţire a pieţei construc­ţiei, cu greu se va putea reface. E de remarcat că şi guvernul a anunţat că şi lucrările construcţie ale statului, din acest an să fi re­duse, pentru măsuri de economie Se înţelege prin această, că în lo­cul lucrărilor de clădiri mari, plă­nuite de mai înainte, să se facă lucrări mai mici, ceea ce va fi priei­nie neutru consumul lemnului. Deasemenea si pentru expoziţia internaţională din Liége a fost nevoie până acum de cantităţi mari de lemne, şi va fi nevoie şi pentru viitor de cantităţi însemnate de lemne, intr’u cât lucrările nu s’au terminat încă. Va fi nevoie de ase­menea de mari cantităţi de lemne, pentru apărarea tarei■ In total ac­tivitatea constructivi din anul ace­sta, va rămâne mai prejos de cât anul trecut. Suma totală de lemne cumpărate de Belgia, până în luna Mai e de 100­ 000 stands. Cea mai mare par­te din cumpărări, provine din Fin­landa aproape 35 la sută; din U. R S. S. 25 până la 30 la sută; şi din Suedia 15 până la 20 la sută din cantitatea totală cumpărată• Restul provine din Polonia şi Letonia, po­sturi mai mici de lemn alb s-a cum­părat şi din România. Cea mai mare parte din marfă a fost disponibilă pentru livrările per iunie, Iulie însă cumpărătorii în ceaşcă să amâne încărcările, pe cât­­ posibil, până în toamnă. Se speră, că prin această măsură, să se înlăture aglomeraţia de cantităţi mari la încărcare in vapoare, de­oarece o întâlnire de cantităţi mau într’un timp scurt, poate fi un ma­re desavantaj pentru revânzările din viitor. Se crede că se duc negocieri pentru revânzări de oare­care can­tităţi, spre Anglia deoarece astfel de transacţiuni sunt câte­odată mai rentabile decât importul mărfei în Belgia. Aceste vânzări nu pot să fi însă în proporţii mari, deoarece importatorii din Anglia cumpără marfa din Belgia numai atunci­ când diferenţa de preţ e foarte ma­re faţă de cumpărările directe din Suedia sau Finlanda; reexportatorii din Belgia nu sunt dispuşi la con­cesiuni de preţuri. Piaţa lemnului în Scan­dinavia Preţurile cerute de exportatorii din Scandinavia, au notat o însem­nată urcare, în luna Mai. Nota sue­­deză d­f, se socoteşte pe bază de preţ fob Nederbotten pentru 20AX 7 U/S lemn roş 15-15 lire până la 16.0 in comparaţie cu 1410 lire pâ­nă la 150, luna precedentă. Marfa (Continuare în pag. 3­ a) P­IA­ŢA Situaţia agricola in tara. Noui valori medii. Impunerea localurilor de noapte Semnarea protoco­lului economic cu Germania După cum am anunţat în numă­­rul nostru de eri, negocierile cu de­legaţia germană pentru fixarea cond­iţiunilor de export a unei serii de articole ce urmează să fie furni­­zate Germaniei de piaţa româneas­că, s'au terminat. Miercuri seara. In consecinţă, ori dimineaţă s’a procedat la semnarea protocolului încheiat. Protocolul a fost semnat de d. I Bujoiu, ministrul economiei naţio­nale şi d. Alphons Morritz, preşe­dintele delegaţiei germane. Delegaţia germană a părăsit ori ţara inapoindu-se la Berlin. Duminică dimineaţa, atât guver­nul român cât şi cel german vor da un comunicat privitor la acordul încheiat. Deoarece prin acest acord nu s’a avut în­­ vedere decât eventuale cumpărături de mărfuri în afară de cotele anuale prevăzute în con­­venţia de comerţ dintre Germania şi România, rămâne ca în Septem­brie să aibă loc negocieri pentru fi­­xarea viitoarelor cote anuale. Situaţia agricolă in ţară lată, după datele ministerului agriculturii, care a fost situaţia agricolă între 12-19 iulie. Păioasele se trecră şi pe alocuri se mai seceră. Recolta este în genere mulţumitoare. Calitatea şi cantitatea grâului au avut puţin de suferit, din cauza căldu­rilor excesive. Greutatea hectolitrică variază mult, find­ între 70—79 kgr. Producţia mijlocie la hec­tare este cuprinsă între SQO—1.500 kgr. Corpuri 3 la sută. Orzul de toamnă a dat o recoltă potrivită. Pro­ducţia la hectar : 600— 1.400 kgr. Ovăzii se prezintă mai slab decât orzul, dar mai bun decât anul trecut. Producţia la ha.: 400 — 1.400 kgr. Prăşitoarele vegetează normal. Porumbul înfloreşte în condiţiuni foarte bune, promiţând o recoltă bo­gată. Soia a fost atacată pe atocul de omizi, iar floa­rea soarelui de rugină. Viile se prăşesc, se lea­gă şi se stropesc. Deşi a­­tacate prin unele locuri de cidium şi de mână, au teuşi rod mijlociu. Fâneţele şi păşunile au iarbă suficientă. Se co­sesc a doua oară. Trifoiştile şi lucerrtie­rele sunt invadate pe a­­locuri de cuscută, contra căreia s’au luat măsuri de stârpire. Se continuă arăturile de desmiriştire şi de pre­gătire a ogoarelor de toamnă. Modificări de valori medii S’a făcut cunoscut văm­lor că va­­lorile medii dela articolele mai jos no­tate din tariful unitar al cifrei de a­­faceri, s’au modificat după cum ur­mează: Art. vamal 580, pânze ceruite sau lăcuite (muşamale), ornate, imprimate, în bucăţi determinate sau cu metrul: b) pentru acoperit mese, pentru tape­tat pereţii sau pentru orice alte în­trebuinţări, suta kgr., 18.000 lei la import şi export; art. Vamal 445. Notă: Drojdie de vin suta kgr. 500 lei la export; art. vamal 1684. Notă Formaldehidă solidificată suta kgr. 5.000 lei la export. Aceste noui valori medii intră în vigoare pe ziua de 20 Iulie 1939. impunerea localuri­lor de noapte pentru aplicarea uniformă, de către toate Adiţiile de Constatare a dispoziţiunilor art. 223 alin. 19 din legea M. A. T., referitoare la loca­­luri de noapte (baruri, dancing­ uri, cabarete, etc.) cari plătesc taxa dublă de brevet. Administraţia Co­­mercială M. A. T., a dat adminis­­traţiilor financiare următoarele in­­strucţiuni: Sub denumirea de localuri de noapte ( jafuri, dancing-uri, caba­rete şi cele similare) se înţeleg a­­cele localuri a căror activitate nor­mală începe seara şi continuă în timpul nopţii până spre dimineaţa, având program artistic. Numai patronii unor asemenea localuri, vor fi impuşi la taxa du­­blă, de brevet, conform procedurii prevăzută de art. 223 din legea M. A. T. Celelalte localuri a căror activi­­tate normală începe de la orele 7 dimineaţa şi continuă peste ora 1 noaptea, pe baza unei autorizaţii speciale a organelor poliţieneşti, cum prevede ordinul circular No. 83.364 din 15 Decembrie 1938, nu plătesc taxa dublă, chiar dacă sunt dotate cu muzică (orchestră şi cân­tăreţi). Se va lua imediate măsuri pen­­tru identificarea tuturor localurilor de noapte din raza fiecărei Admi­­nistraţii şi impunerea lor la taxa dublă de brevet, cu începere dela 1 .Aprilie 1939, pe care o vor plăti tri­mestrial. De executarea acestui ordin, Se va referi ministerului, înaintân­­du-se odată cu răspunsul Admini­straţiei şi un tablou de localurile de noapte, din raza Adiţiei respective şi în care tablou se va arăta nu­mele, pronumele şi adresa patronu­lui, valoarea locativă a localului şi taxa de brevet la care a fost im­­pus. O rectificare După cum am arătat pe larg în numărul nostru de ori Miercuri s-a ţinut adunarea generală a societăţii Reşiţa, sub preşedinţia d-lui consilier regal Cost­an­tin Argetoianu vice­preşedinte al Consiliului de admi­­nistraţie asistat de d. Max Auşniţ administrator general al societăţii. In darea de seamă de eri, strecu­­rându-se însă unele greșeli preci­zăm azi că biroul a fost complectat cu d. gen Mihail Negruzzi Comisar al guvernului și d. avocat Radu Rado­­veanu, secretar. t Preşedintele Ro­osevelt va porni o mare campanie electorală In legătură cu acestea corespon­dentul nostru din Londra, comen­tând din izvoare foarte bune ches­tiunea neutralităţii şi ecourile ei, ne telefona aseară: — Preşedintele Roosevelt va pleca îndată după închiderea Par­lamentului într-un turneu de pro­pagandă, adresându-se direct o­­piniei publice pentru a lămuri mo­tivele care l-au îndemnat să ceară revizuirea legii de neutralitate. Acest turneu va fi în acelaş timp o vastă campanie electorală în vederea alegerilor prezidenţiale de anul viitor. Preşedintele Roosevelt este convins că evenimente grave a­­meninţă Europa şi că numai lă­murirea atitudinii Statelor Unite în sensul cerut de el, ar împiedi­ca războiul. Presa engleză relevă în acelaş timp asaltul pornit de la Berlin împotriva preşedintelui Roose­velt. Această atitudine este inter­pretată în sensul că şi cercurile germane consideră că hotărârea luată la Washington poate fi mo­dificată potrivit politicii lui Roo­sevelt. In orice caz, preşedintele Roo­­sevelt a căpătat dreptul de a con­voca congresul de îndată ce si­tuaţia internaţională ar cere o nouă luare în considerație a leg­i neutralității. trafic de devize în Italia ROMA, 20. (Rador.) Au fost de­portate și condamnate la o amendă de 25 milioane lire nouă persoane găsite vinovate de trafic de devize. VOINŢA DE APĂRARE Ziarul „Timpul” publică în numă­rul de azi următorul articol : Sunt ziare străine, înrâurite de o anumită propagandă, care pretind că garanţiile britanice şi franceze au întărit intransigenţa Româ­niei faţă de revendicările te­­ritoriale îndreptate împotriva ei. Ni se dau drept pildă declaraţiile a­­tât de categorice prin care primul ministru, la încheierea discuţiei la mesaj şi ministrul de externe, în ex­punerea sa de politică externă, la Cameră, au arătat hotărîrea Ro­mâniei de a apăra cu armele nea­târnarea şi integritatea ei terito­rială. E drept că aceste declaraţii, fă­cute în cursul lunii iunie, au urmat garanţiilor anglo-franceze. E tot atât de adevărat, însă, că în ele se repetă cuvinte care au fost rostite atât de d. prim minis­tru cât şi de d. ministru de externe în ziua de 27 Martie, în şedinţa Consiliului F. R. N., adică două săptămâni înainte de garanţiile fran­­co-engleze. In adevăr, in această şedinţă, d. Armand Călinescu a declarat: ..Guvernul nostru a făcut cu­noscut cancelariilor străine că suntem hotărâţi să ne apărăm fruntariile. Pentru integritatea teritoriului ei, România se va bate împotriva oricui, cu toate puterile ei şi fără să stea să cân­tărească rezultatul luptei. Ori­­care ar fi rezultatul, istoria va înregistra hotărârea noastră de viaţă independentă şi curajul nostru de a o apăra“. Iar d. Grigore Gafencu, amintind politica pe care a urmat-o în timpul crizei cehoslovac^ **, dn­­ ,,România a dovedit, în zilele prin care am trecut, că înţelege să lucreze pentru pace prin fap­te, străduindu-se să strângă pe temelii reale raporturile fireşti între popoare. Ea a arătat, de a­semenea, că este hotărâtă să a­pere cu armele în mâini hotarele şi neatârnarea ei. La orice atin­gere a acestor bunuri, ea se va bate“ Garanţia engleză, ca şi cea fran­ceză, au urmat declaraţiilor celor doi reprezentanţi autorizaţi ai gu­vernului. In adevăr, la data de 13 Aprilie 1939, d. Chamberlain a declarat în parlamentul englez : „In cazul unei acţiuni care ar a­­meninţa precis independenţa Gre­ciei şi a României şi care ar fi con­siderată de către guvernul grec sau român ca vitală şi cerând rezis­tenţa cu forţele lor naţionale, gu­vernul Maiestăţii Sale se simte le­gat de a da imediat guvernelor grec şi român tot sprijinul pe care-l are în puterile sale“. In aceeaş zi, d. Daladier a făcut o declaraţie similară în Camera franceză. Succesiunea faptelor dovedeşte deci că nu garanţiile franco-engle­­ze au hotărît intransigenţa noas­tră, dar că, dimpotrivă, intransigen­ţa noastră, prin care se exprimă voinţa firească a unui popor de a trăi în pace şi libertate a fost ur­mată şi întărită prin cele două ga­ranţii. Afirmarea voinţii noastre de a ne apăra lămureşte şi condiţionea­ză atât înţelesul cât şi jocul acestor garanţii. * Politica prin care apărăm fiinţa noastră naţională şi integritatea te­ritorială nu a fost deci înrâurită şi nu va fi niciodată înrâurită din a­­fară. Este o politică naţională, care corespunde necesităţilor elementa­re de viaţă şi propăşire ale nea­mului nostru. Am câştigat şi am păstrat independenţa nostră prin lupte grele. Suntem hotărîţi să o păstrăm, dacă e nevoie, tot prin f ffffțp Si d or fr c fo tir­iq fr-1 fost statornicit In cuprinsul unor hotare drepte şi fireşti, independen­ţa noastră e legată de aceste ho­tare. Voinţa noastră de apărare a­­coperă atât una cât şi celelalte. Garanţiile anglo-franceze nu au făcut decât să consfinţească o voin­ţă care a fost socotită, pe bună dreptate, un element de valoare pentru păstrarea şi întărirea ordi­­nei şi a păcii europene. Incident la DANZIG! Un funcţionar polon împuşcat de un vameş al Oraşului Liber DANZIG, 20. — Un funcţionar polon a fost împuşcat de un vameş din serviciul Oraşului Liber. VERSIUNEA GERMANA Corespondentul agenţiei D. N. R. dă următoarele amănunte asupra îm­prejurărilor în cari s'a produs inci­dentul. Vameşul din serviciul Danzigului a fost atacat joi dimineaţă de un funcţionar polon în apropiere de sta­ţia de frontieră Postelau, pe când patrula dealungul graniţei. In aceste condiţiuni el a făcut uz de armă şi a împuşcat pe funcţiona­rul polon. S’a deschis o anchetă pentru a se stabili vinovăţiile. Se afirmă că funcţionarul polon, aflat pe teritoriul polon, a îndreptat arma asupra vameşului din Danzig, care astfel a fost în stare de legitimă apărare. VERSIUNEA POLONA DANZIG, 20. — Corespondentul agenţiei Havas transmite: Din sursă polonă se declară ca incidentul în cursul căruia a fost împuşcat un grănicer polon s’a pe­trecut în următoarele împrejurări: Joi la ora 10, la Trzionki, post Va­mal polon, situat la 30 metri de frontieră, în apropiere de Tseeziw, un vameş polon şi doi naţionali so­­cialişti, au pătruns pe teritoriul po. Ion. Deoarece grănicerul polon Wi­told Budiewcz a voit să-i aresteze, ei l-au omorât cu focuri de revol­­ver. Atacatorii s-au refugiat apoi pe teritoriul Oraşului Liber. Presa din Danzig, apărută joi la amiază, nu acordă nici o importan­­ţă acestui incident, susţinând că grănicerul polon a fost numai ră­nit, iar nu omorât. ★ Corespon­tentul Agenţiei Reuter transmitee: D. Beck a avut o întrevedere în cursul după amiezii cu d. Skladkowski, preşedintele con­siliului. Se declară că chestiunea îm­puşcării lui Budziewicz, funcţio­­nar polon, de către un vameş danzighez va fi discutată într’o conferinţă la care va participa şi mareşalul Smigly Rydz în­­nainte de a se lua vreo hotărîre în această privinţă. Intre timp, cercurile oficiale par a fi dispuse să privească in­cidentul extrem de grav. Se crede că Polonia va trimite o notă foarte energică la Dan­zig, subliniind consecinţele pe cari le-ar putea avea repetarea unui astfel de incident. SCUZELE DANZIG, 20. — Joi la ora 13 un reprezentant al Senatu­lui Oraşului Liber s’a prezentat la comisariatul general al Poloniei, exprimând regretul autorităților din Danzig față de incidentul în cursul căruia un grănicer polon a fost îm­pușcat. Acordul anglo-polon LONDRA, 20­­Rador. — Redacto­rul diplomatic al Agenţiei Reuter află că negocierile anglo-poloneze au făcut azi un atât de considerabil progres încât semnarea acordului poate fi aşteptată în scurt timp. Operaţia cuprinde: 1) un împru­mut de 8.000.000 lire sterline, care vor fi destinate reînarmării şi cum­părării de material brut şi 2) un împrumut de 5.000.000 lire sterline, pe care guvernul polonez va fi li­ber să-l cheltuiască în alte ţări. A­­cest ultim împrumut va fi supus unor uşoare rezerve, cam­ bine­înţe­les nu vor constitui obstacole în calea utilizării lui. In legătură cu această operație, guvernul francez va autoriza acor­darea unui împrumut de 600.000.000 de franci francezi către Polonia, pentru cumpărarea de material de război. întrevederea Smigly Rdz-Ironside VARŞOVIA 20 (Rador). — Generalul Ironside, inspectorul general al forţelor britanice din afara Metropolei, a avut o lungă întrevedere cu mareşalul Smigly Rydz. In cursul zilei de joi, genera­lul Ironside va asista la diferite exerciţii militare. *

Next