Argus, august 1939 (Anul 29, nr. 7891-7916)
1939-08-02 / nr. 7891
ANUL XXVIII No. 7891 MM JFord 1-2H“ Dial “ Bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 317.S _ TE la străinătate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale internationale 3 lei in tară — 6 lei in străinătate * ORGAN ZILNIC AL Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 1§ INDUSTRIEI SI FINANTE) Telefon 3.05.44 Miercuri 2 August 1939" NOUL MODEL " p . 8 CIOHER NOUL MODEL ABONAMEN fcî tară lin an 1000 Lei 6 luni 550 „ S luni 300 M Diai & a.tt.; »Ucuresti, PALATUL CICLOP Telefon 209.64. 217.« PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului $1 la toate agenţiile de publicitate Proprietar: ,ARGUS” S. A. înscris sub No. 203 îTib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI ADAPTARE Rareori o dezbatere parlamentară s’a făcut într’o atmosferă atât de plină de interes, ca discuţâunea asupra Legei de valorificare a grâului. Fără altă grijă, decât aceea de a aduce o contribuţie la lămurirea uneia dintre cele mai importante probleme a vieţei noastre agricole, rând pe rând, cei mai mulţi dintre specialiştii noştri în domeniul economiei naţionale şi-au spus cuvântul lor în Cameră şi mai cu deosebire în Senat. Ei nu au fost totdeauna de acord asupra felului de a privi problema grâului. Nici nu ar fi putut să fie altfel. De la început, punându-se întrebarea firească, dacă nu cumva ar fi nevoe de a se stăvili de pe acum, prin ajutorul unor măsuri luate la timp, tendinţa de a se întinde tot mai mult în suprafaţă cultura grâului, în dauna altor culturi poate mai interesante, ca o consecinţă a sistemului susţinerii preţului aproape exclusiv numai a grâului, s-au ivit anumitedivergenţe. Răspunsul la această întrebare nu a fost totdeauna acelaş. Unii au susţinut, că există serioase motive de tehnică agricolă şi de oportunitate socială, pentru a se promova şi mai departe numai cultura grâului. Alţii au susţinut un punct de vedere contrariu. Unde însă toată lumea a fost de aceeaşi părere, a fost atunci când s'a hotărât, că cultura acestei nobile graminee trebueşte incuregată şi în anul acesta, pe calea artificială a aşa zisei valorificări, cu ajutorul unor preţuri remuneratorii, deşi această încurajare aduce după sine sacrificii băneşti însemnate din partea contribuabililor şi a consumatorilor de pâine şi deşi sistemul actual de încurajare nu poate duce totdeauna la rezultatul dorit. Nimănui nu i-a trecut însă prin minte, să socotească acest regim de favoare acordat grâului, altfel decât cum trebue, adică ca trebuinţă numai de moment, destinată să uşureze parcurgerea unei perioade de tranziţie în agricultura noastră, împrejurările au voit, ca odată cu această discuţie din Parlament, să se facă o altă examinare nu mai puţin interesantă, a situaţiunei agriculturii noastre. O delegaţie agricolă german care nu a părăsit decât zilele trecute ţara noastră, după ce a încheiat un acord cu noi în cadru convenţiei generale româno-germane, al cărui text general a fost dat publicităţii, venită cu scopu de a ne arăta, care sunt produsele pe care are nevoe să şi le procure de la noi şi a căror cultură ar dori să o vadă din această cauză luând o mai mare întindere, a examinat, împreună cu fiecare dintre organele noastre de resort, posibilităţile în direcţiunea stimulării schimburilor produselor agricole cu Germania. Această din urmă discuţie între Specialişti, mai pozitivă desigur decât aceea ce s-a făcut în Parlament a dus la unele concluzii de mare interes pentru noi. Ea a deschis în primul rând ochii şi celor mai aprigi susţinători ai expansiunei culturii grâului pe o suprafaţă mereu crescândă, asupra faptului, că după cum cei mai mulţi o ştiu, grâul în afară decât bineînţeles grâul de calitate, ce nu poate fi obţinut decât în anumite regiuni ale ţării, a încetat de mult de a mai constitui o marfă aur, din a cărei vânzare s’ar putea obţine mijloace de plată de primul ordin. Grâul obişnuit, mai puţin căutat astăzi pe pieţele străine decât orzul şi decât porumbul, între altele poate şi pentru faptul că munca porumbului nu a putut fi complect încă mecanizată ca aceea a grâului şi că din această cauză mămăliga nu poate fi produsă decât acolo unde munca manuală este eftină, începe a constitui tot mai mult un test în economiile agricole ale diferitelor state, de care mai devreme sau mai târziu fiecare dintre ele va trebui să se libereze. Discuţia aceasta a mai întărit apoi pe cei ce văd o stare anormală a agriculturii noastre în sistemul de cultură de astăzi, în convingerea lor, că nu ne mai putem menţine multă vreme pe drumul culturii exclusive a cerealeor, fără a pune în zdruncin întreaga noastră viaţă economică şiără a împiedeca orice progres în agricultura noastră. Atât dezbaterea urmată în jurul valorificării grâului în Parlament, cât şi discuţiunile urmate în afara lui, între tehnicieni, au dus la o concluzie identică, la aceea, că agricultura noastră trebuie îndrumată fără întârziere pe calea unei grabnice adaptări la cerinţele pieţelor străine. Către o asemenea adaptare, ce nu poate fi socotită decât ca o acţiune de cea mai reală cuminţenie, trebueşte îndrumată cu hotârâre agricultura noastră. Tot ceea ce avem măi cuminte de făcut astăzi, este desigur să punem cât mai neîntârziat agricultura noastră în situaţiunea de a se îndruma către cultura acelor produse, pentru care există cumpărători. Nici o putere din lume nu va putea susţine la nesfârşit preţul acelor produse, de care cumpărătorii se dezinteresează, valoarea acestor produse fiind matematic sortită să se reducă în foarte scurtă vreme la nimic. Statul cel dintâiu, care prin amestecul său în atâtea doblerii economice a dus pe calea aşa zisei „dirijări” la atâta sdruncin, nu poate rămânea nepăsător în faţa unei atât de importante probleme. D. profesor Nicolae Iorga dezbătut de altfel pe larg această problemă în sânul Senatului. Cu vasta sa cunoştinţă şi cu justa sa apreciere, pe care o are, despre lucrurile şi despre oamenii trecuţi în istorie, cu talentul pe care îl caracterizează, a arătat cu un mare lux de argumente, felul în care străbunii noştri au ştiut să învingă, rând pe rând, toate crizele economice şi agricole, izvorâte din vicisitudinile vremurilor, adaptând mereu agricultura noastră la cerinţele când ale Turcilor, când ale Puterilor Centrale, când ale Ruşilor, adică la cerinţele pieţelor de desfacere de pe atunci. Să fim noi oare mai puţin pregătiţi decât străbunii noştri în această privinţă? Mircea A. Bădăranu Taxa de timbru la cambiile necompletate Măsurile luate de ministerul finanţelor pentru împiedicarea evaziunii Pentru înlesnirea operaţiunilor de credit, d. Mitiţă Constantinescu, ministrul finanţelor a prevăzut prin modificarea legiil timbrului, reducerea cu 50 la sută a impozitelor de timbru la cambii. Prin redactarea dată articolului 14 paragraful 4 din legea timbrului, impozitul pentru cambii şi pentru toate efectele de comerţ s’a redus la 0,20 la sută când scadenţa este mai mica de 6 luni şi la 0,40 la sută când scadenţa este mai mare de luni. La articolul 14 paragraful din legea timbrului s’a mai prevăzut apoi şi scutirea da plati. impozitului proporţional de 0,31 la sută pentru deschiderile de credit, circă pentru preţul datorat se emit cambii. S’au observat însă cazuri în practica de toate zilele — când s’a lucrat cu cambii în alb, cari au fost prelungite fără a plăti taxa de timbru, cu ocazia prelungirii. S-a observat astfel că debitorul poate da o cambie în alb, la care taxa de timbru se percepe ca pentru o scadență mai mică de 6 luni. La scadență, creditorul poate acorda deci prelungirea cambiei pe un nou termen, folosind însă aceiași cambie care nu a fost complectată și pentru care s’a plătit numai odată impozitul cel mai mic. Conferinţa parlamentară internaţională de comerţ BRUXELLES 31 (Radar). — Conferinţa parlamentară internaţională de comerţ s-a întrunit după amiază în sala de şedinţe a Senatului, pentru a sărbători a 25-a aniversare a întemeierii ei. Delegaţiile engleză, franceză, română, olandeză, iugoslavă, egipteană şi turcă au participat la conferinţă. Adunarea, după ce a ascultat expunerile făcute de mai mulţi delegaţi a ales ca preşedinte pe d. Deveze, ministrul de interne al Belgiei, în locul d-lui Enrico San Martino di Valperga, al cărui mandat a luat sfârşit. Şedinţa jubiliară a fost precedată de o reuniune a consiliului general al conferinţei care s’a ocupat cu pregătirea adunărilor plenare, cari se vor ţine la Lisabona în Mai 1940 şi la Cairo în 1941. Taxa de timbru la cambiile in alb Pentru aceste motive, ministerul de finanţe a luat măsuri ca ori de câte ori se va constata că se foloseşte acest procedeu, să se dreseze acte de contravenţie. Cu alte cuvinte, atunci când se vor găsi în portofoliul vreunei întreprinderi cambii în alb, se va considera că scadenţa este mai mare de 6 luni şi se va aplica amendă, pentru că s’a perceput impozitul de 0,20 la sută, loc de 0,10 la sută. Prin urmare, orice preprindere care deţine cambii în alb, asupra cărora s’a plătit impozitul pentru o scadenţă mai mică de 6 luni, se presupune că au acordat credite cu o scadenţă mai mare şi sunt pasibile de contravenţie. In acest sens, s’au luat măsuri de verificare. S. ■ n Tratatul de comerţ dintre Statele Unite şi Japonia însemnătatea tratatului şi urmările denunţării lui de către Statele Unite Statele Unite au denunţat tratatul de comerţ cu Japonia, încheiat in I90 şi valabil până la 26 ianuarie 1910. Această ştire, cu totul neaşteptată, pe care am publicat-o la timp, a produs cea mai vie surprindere în cercurile politice şi economice internaţionale cu atât mai mult cu cât se ştia că balanţa comercială dintre cele două ţări prezintă un excedent important în favoarea Statelor Unite. In Japonia hotărârea Statelor Unite a fost primită cu proteste vehemente, din două motive: în primul rând pentru că prin denunţarea tratatului, Japonia este lipsită de importante produse de care are nevoie pentru continuarea campaniei militare din China. In al doilea rând exista temerea ca noua atitudine a Statelor Unite faţă de Extremul Orient să nu îndemne Anglia, să fie mai dărză ca până acum în negocierile ce se duc la Tokio pentru reglementarea conflictului de la Tientsin. Câţiva deputaţi englezi au şi întrebateri in Camera Comunelor pe d, Chamberlain dacă nu socoteşte necesar să ducă o acţiune unitară cu Statele Unite în Extremul Orient şi chiar dacă nu ar fi momentul ca şi Anglia să denunţe acordul economie cu Japonia. D. Chamberlain a răspuns ca politica britanică şi cea americană urmăresc laolaltă aceleaşi scopuri in Extremul Orient dar că nu sunt exact aceleaşi condiţiunile în care această politică e dusă. In ce priveşte chestiunea denunţării tratatului de comerţ cu Japonia, d. Chamberlain a precizat că pentru o astfel de hotărâre este nevoie de consultaţiuni cu guvernele dominionurilor engleze cu care guvernul britanic este în permanent contactată cauza pentru care japonezii dau azi în negocierile cu Anglia o mai mare însemnătate chestiunilor economice, întreaga presă japoneză subliniază convingerea oficialităţii că de mulţumitoarea lor rezolvare atârnă şi latura politică şi administrativă a negocierilor. Cum s’a ajuns la denunţarea tratatului comercial americano-japonez D. Vandenberg senator republican din Michigan făcuse nu de mult înaintea Comisiei senatoriale americane a afacerilor străine propunerea de a se denunţa tratatul comercial americano-japonez şi de a se convoca, pe de altă parte, o conferinţă laBruxelles pentru a se stabili violarea „Tratatului celor nouă puteri’’ de către Japonia. Propunerea a fost amânată pentru că se socotea necesar un supliment de informare, totuşi, pe neaşteptate tratatul a fost denunţat. Cauza trebue căutată în recentele acte de violenţă comise de japonezi împotriva cetăţenilor americani din China şi mai ales interesului deosebit, pe care America l-a arătat întotdeauna faţă de Extremul Orient. Pe lângă aceasta nu trebue să se uite marile interese comerciale pe care le au Statele Unite în China. sfârşitul anului 1938, această situaţie a continuat să se agraveze. Schimburile comerciale între Statele Unite şi Japonia Denunţarea tratatului de comerţ, cu Japonia de către Statele Unite a produs nedumerire în cererile economice pentru că situaţia schimburilor între aceste două ţări era net favorabilă St.Unite. Comerţul american cu Japonia a evoluat astfel în ultimii ani (în milioane yeni): Anul Export. Import 1938 (j.-avril 114 269 1939 (j.-avril) 125 319 Trebue să se observe că aceste schimburi ocupă un loc mai însemnat în comerţul japonez decât în al Statelor Unite cam împreună cu Filipinele ei Hawai vând Japoniei aproape30 la sută din totalul mărfurilor pe care această ţară le importă în devize şi cumpără din Japonia 45% din totalul mărfurilor ce ea exportă. Japonia însă, deşi ocupă locul al treilea printre clienţii Statelor Unite nu absoarbe decât 8 la sută din comerţul american de export care este comparativ mult mai redus faţă de activitatea economică internă, decât este comerţul de export japonez. In al doilea rând Statele Unite cumpără din Japonia mai ales mătase naturală, produse de lux, pe când Japonia cumpără din Statele Unite fer şi aramă, şi pentru mai mult de 60 la sută din importul din America, produse petrolifere atât de necesare marinei, aviaţiei şi carelor de luptă. Denunţarea tratatului americano-japonez lipsește Japonia de produse de primă necesitate și îi răpește în acelaș timp un important debușeu pentru produsele ei de export. 1936 594 874 1937 639 1.270 1938 425 915 Relaţiile dintre cehi şi germani PRAGA 31 (Rador). Corespondentul Agenţiei Havas transmite : Presa germană acuzând în mai multe rânduri pe cehi de inerţie şi pasivitate, „Poledni List“ publică Luni un articol pe care îl numeşte dovadă că cehii au toată bună voinţa de colabora cu germanii“. Ziarul propune să se ia drept bază a relaţiilor între cele două naţionalităţi proeetele de legi şi revendicările partidului german al sudeţilor. „Ceea ce a fost bun atunci nu poate să fi devenit rău acum, scrie ziarul. Germanii protestau contra cehizării. Noi protestăm contra germanizării. Avem tot motivul să credem că lucrurile întemeiate pe violenţă nu pot să dureze“. însemnătatea tratatului denunţat Dăm câteva cifre pentru a se vedea care este însemnătatea tratatului denunţat şi care sunt interesele americane în China. Comerţul cu China Statele Unite ocupă în comerţul cu China locul al doilea după Japonia. Astfel China importă din Japonia 23,5 la sută din totalul importului ei,, din Statele Unite 17 la sută, din Germania 12,6 la sută şi din Anglia 7,9 la sută. Ea exportă în acelaşi timp în Japonia 15,3 la sută, in Statele Unite 11,4 la sută, în Germania 7,4 la sută şi în Anglia 7,4 la sută. Investiţiile americane în China se ridică la 40 milioane lire sterline ceea ce nu înseamnă desigur prea mult faţă de totalul investiţiilor streine din China care se ridică la 600 milioane dolari dintre cari aparţin numai englezilor 250 până la 300 milioane. Cu toate acestea posibilităţile americanilor erau nesfârşite pentru viitor. Americanii sperau să-şi sporească într-o largă măsură comerţul cu China şi investiţiile în favoarea mişcării naţionale condusă de Gang Kai Shek In locul acestei desvoltări a relaţiunilor economice şi financiare cu Chiina guvernul american a fost sesizat în repetate rânduri despre persecutarea comercianţilor americani de către japonezii cuceritori, şi de la energica notă de protest adresată guvernului japonez de ministerul de externe american la PIAŢA Bursa In şedinţa de ori bursa a fost lipsită de vioiciune. S-au încheiat tranzacţii puţine■ In compartimentul efectelor cursurile oscilează în jurul celor precedente. In compartimentul acţiunilor au fost cotate puţine valori. Bancarele şi petroliferele au fost neglijate. Telefoanele mai dispuse se urcă cu 25 de puncte terminând şedinţa la 1175. S. T. B. în avans cu 10 puncte e încheiat la 1100. Celelalte acţiuni cotate au fost staţionare. Negocierile economice cu Ungaria Negocierile cu delegaţia ungară, începute de curând la Sinaia, in vederea încheierei unui mare acord de schimburi şi plăţi, decurg în mod normal Delegaţia ungară este compusă din d-nii: Vladar Ervin, consilier de legaţie, preşedinte. Lorx Tibor, secretar de legaţie. Gevay Wolf Nádor, secretar ministerial, delegat al ministerului de comerţ. Mudrany Ferenc, consilier minsiterial, delegat al ministerului agriculturei. Zombori Nándor, consilier ministerial, delegat al ministerului de agricultură Kvassay László, delegatul ungar în Comisia internaţională a Dunărei. Vâgo, inginer ministerial. Dérr Tibor, delegatul exterior din ministerul de comerţ, şi Solljar Karoly, secretar de legaţie, membri. Importul din Palestina începând de la data de 1 August 1939, importul normal din Palestina al mărfurilor necontingentate (inclusiv cărţi), nu se poate face decât pe baza facturilor vizate de Banca Naţională a României. La importul în compensaţie din Palestina al mărfurilor necontingentate, nu este nevoie de viza facturilor respective, firmele vor prezenta la vămuire încheierea de compensaţie făcută printr’o Banca autorizată. Alegerea probelor de vin românesc pentru congresul vinului din Germania In zilele de 30 şi 31 Iulie, o comisie alcătuită din d-nii: V. Ionescu şi C. Herbert, inspectori generali, Rânghianu, Olănescu, C. Dumitrescu, N. Stere, Emil Dodu, N. Constantinescu, V. Genete, inspectori din Direcţia viticulturii, s’a întrunit pentru degustarea probelor de vinuri trimise din centrele principalelor podgorii. Cele mai bune mostre de vinuri româneşti au fost reţinute pentru că dintre acestea, să fie trimise câteva in Germania la degustarea ce se va face cu prilejul congresului internaţional al vinului şi al viei ce se va ține la 30 August. REZERVELE BE ABSINT AFLATE M BANGLE CHINEZE DM TIENTSIN TOKIO 31 (Rador). — In cursul unei conferinţe de presă, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Străine a declarat că rezervele de argint deţinute de băncile chineze din concesiunile franceză şi britanică din Tientsin se ridică la suma de 48 000 000 yeni. Din această sumă se află in concesiunea britanică 14.000.000 yeni. Un ziarist întrebând dacă guvernul japonez va cere şi autorităţilor franceze din Tientsin să livreze argintul din băncile chineze, purtătorul de cuvânt a răspuns că deocamdată Japonia nu negociază decât cu Marea Britanie şi că nu este în măsură să spună dacă se vor face şi autorităţilor franceze o cerere asemănătoare. J Moartea financiarului Charles Blair Cordon MONTREAL 31 (Rador). — Financiarul sir Charles Blair Cordon, preşedintele Băncii Montreal, a încetat din viaţă în vârstă de 71 ani I Declaraţiile d-lui Chamberlain LONDRA, 31. — Declaraţia de astăzi a d-lui Chamberlain îr» chestiunea tratativelor cu Rusia este cea mai importantă făcută în tot cursul celor patru luni de când durează negocierile cu Moscova. Primul ministru a anunţat trimiterea unei misiuni militare, subliniind că negocierile politice vor continua până la încheierea definitivă a acordului. Misiunea pleacă încă săptămâna aceasta. Impresia generală în cercurile p©-litice este aceia pe care a exprimat-o şeful opoziţiei laburiste: „speranţa că militarii vor da o lecţie bună oamenilor politici, reuşind mai repede decât aceştia”. In sfârşit, d. Chamberlain a amintit că d. Molotov a exprimat părerea că odată conversaţiunile militare începute, dificultăţile întâmpinate până acum nu ar putea să fie de neînvins. Declaraţia d-lui Chamberlein a fost primită cu satisfacţie în toatei cercurile. S’a relevat mult, deasemeni, afirmarea primului ministru că chestiunea Danzigului nu pricinuieşte guvernului britanic o nelinişte nejustificată. __ Este posibil ca înainte de plecarea parlamentarilor In vacantă, pe 4 August, să mai fie o desbatere de politică externă în Camera Comunelor. „In ce priveşte România şi Grecia, am dat acestor ţări ajutorul nostru pentru întărirea frontului păcii, garantându-le. Prin aceste garanţii le-am dat asigurări că nu le lipsesc prieteni în lume, că aceşti prieteni au recunoscut că ele ar putea fi eventual atacate şi au promis să le vină în ajutor dacii se vor afla într’o asemenea situaţie”. * Publicăm în pag. V a declaraţiile d-lui Chamberlain încasarea creanţelor pentru întreprinderile comerciale şi industriale transportul mărfurilor prin comisionari — O precizare a Direcţiei Generale a Poştelor— In legătură cu articolelele noastre intitulate „încasarea Creanţellor pentru întreprinderile comerciale şi industriale” apărut în ziarul cu data de 23 Iulie şi „Transportul mărfurilor prin comisionari” apărut în ziarul cu data 23 Iunie, Direcţiunea generală a Poştelor ne trimite o precizare prin care ne arată că Î11 conformitate cu dispoziţiunile tari-,fare şi cu instrucţiunile respective publicate în Monitorul Oficial nr. 31 din 15 Februarie 1939, oricine poa-te să-şi distribuie prin angajaţii săi obiectele sale proprii în raza localităţii sediului întreprinderii respective, dar când este vorba de transporturi de bani sau alte obiecte între diferite localităţi (cazul în speţă) întreprinderea urmează a solicita o autorizaţie pentru distribuirea prin curieri proprii, între diferite localităţi, a obiectelor ce le aparţin şi care sunt supuse monopolului poştal chiar dacă acestea sunt în legătură cu comerţul sau industria exercitată. Nu este necesară o autorizaţie atunci când un negustor sau o societate comercială sau industrială prin procuristul său, merge în diferite localităţi spre a-şi cumpăra marfă, având asupra-şi sume de bani, fie pentru plata unei arvune fie pentru plata intergrală a mărfurilor achiziţionate, însă ori de câte ori sumele de bani transportate sunt destinate flirăţii rator angajamente anterioare, ele fiind cunoscute dinainte în cuantumul şi destinaţia lor, acei ce fac emenea transporturi de bani urează a obţine autorizaţia Adminizaţiei P. T. T. ,ARGUS“ ABONAMENTE DE BAI Conferinţa ambasadorilor turciei ISTANBUL, 31 (Rador)). — In urma recentei mişcări din corpul diplomatic al Turciei mai mulţi ambasadori şi miniştri ai Turciei se vor întruni la Ankara, în scurt timp, sub preşedinţia ministrului afacerilor străine. In cursul acestei conferinţe ministrul externelor va da directive reprezentanţilor diplomatici ai Turciei 1