Argus, septembrie 1939 (Anul 29, nr. 7917-7942)

1939-09-01 / nr. 7917

ANUL XXVIII No. 7917 HOUL MODEL 8 CILINDRI Ford­ucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209.461 217,45 In străinătate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale Internationale 3 lei in tară — 6 lei In străinătate Dial S. A. R* In tară ABONAMENTE Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 5 luni 300 „ 6 PAGINI 3 LEI ORGAN ZILNIC AL GOMERTHLSI Fondatori: S. PAUKER si H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. ÎS INDUSTRIEI SI FINANTE­ Telefon 3.05.44 ZILE FARÄ ASEMĂNARE Paginile istoriei universale sunt pline de descrieri impresionante des­pre întâmplările năvălirilor bar­bare care au pus capăt împărăţiei romane şi au însemnat limita unui ev nou în viaţa omenirii. Desigur, dacă ne aruncăm privirile peste paginile istoriei noastre naţionale, avem prilejul să întâlnim descrieri tot aşa de impresionante despre năvălirile, mai grozave decât toa­ta cele dinainte, îndurate de nea­mul românesc dealungul veacuri­lor de suferinţe fără sfârşit. Istoria descriptivă a tuturor războaielor mai noi din istoria lu­mii, după epoca năvălirilor bar­bare, nu este altceva decât o re­editare mereu sporită a paginilor care descriau năvălirile cele vechi. Pe măsură ce invenţiile minţii o­­meneşti, folosite de o technică din ce în ce mai perfecţionată, şi-au găsit aplicarea în opera destructi­va a răsboiului amintirea năvăliri­lor barbare din vremi depărtate Şi-a pierdut culoarea vie, cât şi puterea de impresionare. Făcând o comparaţie între opera distructivă a barbarilor năvăli­tori de odinioară şi acţiunea ni­micitoare a armelor moderne de război, ajungi cu tristeţe la con­statarea dureroasă că desvoltarea Civilizaţiei omeneşti a sporit, în­­tr-o măsură neînchipuită, capacita­tea distructivă a năvălitorilor din vremea noastră. E destul să amintim câte ceva din experienţa marelui război ca să ne înfiorăm la gândul celor ce s-ar putea întâmpla într’un alt raz­­boi general, prin efectul armelor destructive noui sau mai perfecţio­nate, care s’au adăugat în cei­­din urmă 20 ani de pace nesigură, după 1918. Astfel, amintim ca o imagine vie despre forţa destructivă a războ­­iului modern, cimitirul depe fron­tul occidental, unde, în timpul luptelor franco-germane, o trupă a fost îngropată aproape de vie sub năvala valurilor de artilerie­ Toţi luptătorii au fost acoperiţi, în picioare, de pământul desfundat prin violenţa bombardamentului şi nu le-a rămas, în afară, decât vâr­ful baionetelor, ca un semn de cu­raj şi de bărbăţie omenească în faţa prăpădului deslănţuit d­in maşinile de război, născocite şi mânuite de dibăcia omenească. Ideea de cinstire a eroului ne­cunoscut sau anonim, adică a lup­tătorului fără nume din mulţimea fără sfârşit a războinicilor mo­derni, na fost, în ultimă analiză, decât concluzia logică a technicei războiului modern. In faţa armelor distrugătoare, de care dispun as­tăzi armatele ţărilor „civilizate“, valoarea personală a luptătorului luat izolat ca şi capacitatea lui de rezistenţă, sau curajul lui, înseam­nă foarte puţin şi sunt reduse a­proape la zero. Grupuri întregi de luptători pot fi distruse dintr’odată prin explo­zia obuzelor de mare calibru tri­mise cu artileria grea sau arunca­te din avioanele de bombardament fără ca să mai rămână vre-o urmă despre luptătorii dispăruţi, astfel ca printr’un farmec diavolesc. In chipul acesta, toate măsurile de altădată pentru identificarea răniţilor şi morţilor de război, din­­tr’un adânc sentiment de umani­tate pentru cei cari mai pot fi salvaţi din ghiarele morţii sau de pietate pentru cei căzuti glorios, „cu fata la duşman“, sunt reduse la nimic. Familiile celor dispărute în asemenea condiţii ale războiului modern, nu mai pot cinsti de­cât amintirea lor, fără nici o legătură materială cu un anumit loc de o­­dihnă veşnică, pentru eroii apără­rii naţionale, căci orice urmă a lor a dispărut în vârtejul unor lupte fioroase pe uscat, pe apă sau în văzduh. Gândindu-ne la ceea ce poate fi războiul în vremea noastră, mai ales după progresele armei aerie­ne și chimice, e vădit lucru că năvălirile barbare de odinioară nu au însemnat comparativ mare lu­cru din punctul de vedere al di­strugerii de vieţi şi bunuri de folos obştesc. Astăzi, când milioane de oa­meni, înarmaţi cu armele cele mai perfecţionate din punctul de ve­dere al puterii lor distrugătoare, se îngrămădesc pe diferitele grani­ţe gata să se arunce unii asupra al­tora, la primul ordin de atac, pu­tem spune că ne este dat să trăim zile fără asemănare în toată isto­ria lum­ei. Nimic din grozăviile trecutului nu s-ar putea asemăna cu grozăviile unui nou război, pe care nici un om sănătos la minte nu l-ar putea dori și, mai ales, nu l-ar putea deslănțui. PIAŢA Perspectivele de destindere în situaţia internaţională a influenţat favorabil şi bursa noastră. Şedinţa a fost animată şi tendinţa fermă în toate compartimentele. S-au înre­gistrat salturi importante la mai toate valorile. In sectorul rentelor externe sta­bilizarea şi desvoltarea se urcă cu 11/4. In sectorul intern înzestrările mici cotează 77 faţă de 76 în ajun. înzestrările mari câştigă fH, iar Exproprierea */1. In compartimentul acţiunilor, Mica bine dispusă face un salt de 75 de puncte terminând şedinţa la 1225■ Astra Română se urcă la 825 de la 780 cursul precedent. Telefoa­nele cotează 1100 fată de 1060 în ajun, Letea 1030 fată de 995. Con­cordia în avans cu 30 de puncte e încheiată la 420 Lira sterlină în ur­care Lira sterlină a înregistrat şi eri urcări. A cotat fată de dolar 4.41.15 fată de francul francez 175.24 şi fată de francul elveţian 19­25. Marca germană a fost din nou cotată la Londra cu 11.00 şi la Pa­ris cu 16.05. N’a fost cotată Insă la bursa din Zuerich, unde de altfel n’au fost cotate nici zlotul, drahma, pengouL Descărcarea mărfu­rilor In portul Con­stanta Importatorii și exportatorii din portul Constanta au de întâmpinat numeroase greutăţi la descărcarea şi încărcarea mărfurilor în portul Constanta din partea lucrătorilor sindicalizaţi şi din partea monopo­lului cărăuşilor. In afară de faptul că lipsurile la mărfuri sunt cazuri frecvente, tarifele de cărăuşie sunt foarte mari S’au făcut hrtervertfluni pentru reglementarea acestor chestiuni. SITUAŢIA SUMARA A BĂNCII NATIONALE La 5 August 1939 po. fai Situaţia sumară a Băncii Naţionale la 5 August 1939, faţă de acea din 29 Iulie ch­., este următoarea: Stocul de aur: 19.032.253.687 lei, faţă de 18.805.284.624 lei. Devize rezervate pentru plata im­­b­rului si alte plăţi: 126.424.973 lei, faţă de 121.358.309 lei. Devize în conturi de clearing de­contate: 584.902.145 lei, faţă de 611.369.080 lei. Devize în conturi de clearing de decontat din depunerile importatori­lor: 819.362.097 lei, faţă de 780.575.896 lei. Bilete de bancă în circulaţie: 39.566.946.520 lei, faţă de 38 mili­arde 980.171.675 Iei. Monedă divizionară: 353.875.160 lei, faţă de 353.742.377 lei. Portofoliu comercial: 11.350.154.087 lei, faţă de 10.967.660.688 lei Portofoliu şi datorii articole şi ur­bane: 1.458.038.657 lei faţă de 1.468.553.994 lei. Bonuri de tezaur ale Statului Ro­mân pentru pierderi la datoriile agri­cole şi urbane: 4.591.358.811 lei, faţă de 4.590.849.863 lei. Datoria Statului este aceiaşi: 3.583.402.492 lei. Avansuri temporare acordate te­zaurului: două miliarde lei. Totalul angajamentelor la vedere: 50.146.861.754 lei, faţă de 49 mili­arde 496.736.423 lei. Raportul între stocul de aur şi an­gajamente: 37,95 la sută, faţă de 37,99 la sută. Scontul 31/1 la sută. Dobândă 4141 la sută. încurajarea automobilismului o treime făcut pentru înlesnirea importului de maşini J ..................................................... Acum câteva zile s-a ţinut la ministerul comunicaţiilor o şedinţă cu reprezentanţi ai tuturor, depar­tamentelor interesate, având ca o­­biect încurajarea automobilismului în tară. In împrejurările de acum, mă­rirea parcului de mașini, consti­tuie o problemă din cele mai in­teresante. Cu toate acestea, în anii din ur­mă nu i s’a acordat însemnătatea cuvenită, din care pricină s'a a­­juns ca importul de autovehicule, care în 1929 ajunsese la peste un miliard şi jumătate lei să scadă la mai puţin de 300 milioane în 1935. E drept că în 1938 el s'a urcat din nou la aproape un mi­liard şi jumătate, bineînţeles că această din urmă cifră este însă rezultatul unei politici noi,­­ care ţine seamă de interese superioare de Stat. Totuşi suntem încă departe de situaţia unui parc îndestulător de maşini, care să dea putinţa unor transporturi uşoare şi rapide, aşa cum­ cer interesele economiei na­ţionale, cât şi trebuinţele generale de motorizare ale ţărei. Până acum, în materie de au­tomobil s'a practicat o politică de fiscalitate, care a împiedicat des­­voltarea acestui mijloc de loco­­moţiune. Taxele vamale scum­pe şi im­­pozitele anuale ridicate, precum­ şi înlăturarea sub diverse forme a concurenţei automobile pentru a­părarea căilor ferate, au dat re­zultatele de azi. După cât se pare, această po­litică va suferi o radicală schim­bare. Reglementarea raporturilor între drumul de fer şi automobil lasă posibilitatea unor soluţii noi pen­tru încurajarea motorizării. Cărăuşia publică urmează a fi organizată pe baze, cari să în­lesnească legaturi rapide şi sigure cât mai ieftine între diversele puncte ale ţarei. Concesiunile vor fi acordate du­pă criterii noi ,astfel ca traficul să poată creşte nestingherit. O întreagă serie de sarcini de tot felul ,care­ apăsa greu, va fi înlăturată. Se înţelege, că în a­­ceste condiţiuni, automobilul vo­ găsi în cărăuşia publică un de­buşeu din cele mai importante în interiorul ţarei noastre. O încercare de raţionalizare a tipurilor şi mărcilor n'ar fi de­sigur prea uşoară. Pentru aceasta ar fi nevoie de o fabrică com­plet înzestrată, care să producă nu numai motoarele şi şasiurile sau să monteze maşini, dar să producă şi toate piesele anexe. Pentru încurajarea automobilis­mului în ţară se cer­e în prim­ul rând înlesniri la import. Actualele re­­stricţiuni, atât în ce priveşte regi­mul de contingentare, cât şi re­gimul fiscal, trebuie să sufere schi­rt­bări în sensul unor cât mai largi înlesniri. Fără îndoială, sarcinile actuale cu caracter fiscal reprezintă venituri importante pentru diver­sele autorităţi publice. Nu, se poate renunţa la ele de la o iză la alta. Cei cari studiază problema încura­­jărei automobilismului au căutat, cum era şi firesc, să găsească con­travaloarea sub forma unor im­puneri indirecte, cari să nu scum­pească prea mult automobilul. Intre soluţiile propuse s’a reco­mandat şi impunerea unitară pe combustibil. O maşină, odată in­trodusă în ţară, la un preţ ieftin, va circula. Consumatorul suportă mai uşor aceeaş sarcină reparti­zată pe fracţiuni mici. Numărul tot mai mare de au­tomobile, pe de altă parte, va face să sporească consumul de com­­bustibil, iar veniturile cam­ azi sunt aproape staţionare, vor merge şi ele în creştere. Acest plus de ve­nituri va înlesni încă şi mai mult desvoltarea automobilismului prin utilizarea lor la construcţii de dru­muri. Nu se ştie până în cele din urmă care va fi soluţia ce se va adopta pentru încurajarea automobilismu­lui sau mai bine spus pentru în­lesnirea acţiunei de motorizare a ţărei. In orice caz, un mare parc de maşini şi creearea de debuşee noi, cum este cărăuşia publică, con­­stitue un pas înainte în vederea creerei unei fabricaţiuni integrale de automobile în ţara noastră. Sc. ......... — - -- - —- 1. -------- - . -- ---- ■■ Cereri mari de produse petrolifere :«♦♦♦♦» Cum s’a înfăţişat piaţa mondială şi cea internă în ultimele două săptămâni. O schimbare radicală de situaţie Ţările continentale,, în special Germania, Italia şi Olanda, au luat măsuri importante în legă­tură cu consumul şi vânzarea petrolului. Astfel, unele au ho­tărât să nu îngăduie decât cu mari restricţii şi numai între a­­numite limite, consumul benzi­nei de către particulari, în timp ce altele cari nu s’au simţit o­­bligate să ia asemenea măsuri, au socotit totuşi că e prudent să prohibească exportul. Toate aceste măsuri, cu un caracter hotarât preventiv, — deoarece nu se poate afirma că vreuna­ din țările [amintite simte vreo lipsă la consumul curent, — a­­rată încă odată,, însemnătatea pe care diferitele guverne o a­­cordă produselor petrolifere în vremile grele de astăzi. In asemenea împrejurări, so­cotim interesant să arătăm cum se înfăţişează piaţa internaţio­nală a­ petrolului, precum şi ac­tivitatea ei în ultimele două săptămâni. Pentru aceasta, vom folosi pe lângă datele noastre, şi pe acelea date de marea pu­blicaţie parisiana „Agence éco­­nomique et financiere“, în ulti­mul ei număr. Schimburi temeinice Din toate acestea rezultă ciă în ultimele două săptămâni situaţia pieţii internaţionale a suferit schim­bări radicale. Restrângerea produc­ţiei americane a avut ca urmare un spor de preţuri. Astfel, preţul benzinei a crescut atât în Mid-Con­tinent cât şi pentru cotaţiile golf. La această din urmă cotaţie, s-au înregistrat avansuri la lampant, la gas-oil şi la fuel-oil. Totuşi, situa­ţia nu e destul de lămurită pentru a îngădui un pronostic pentru vii­tor. Restrângerea producţiei Totul atârnă de felul cum se vor respecta măsurile de restrân­gere a producţiei şi de propor­ţiile cari se vor da acestor mă­suri. Deocamdată datele statisti­ce dovedesc că închiderea puţu­­rilor în unele regiuni a făcut ca producţia americană să scadă în medie la 2,480.550 barile zil­nic, faţă de 3,550.100 barile în săptămâna precedentă,­­ adică o scădea de 1.069.550 barile pe . O asemenea reducere n’a ră­mas fără urmări asupra stocu­rilor, mai ales că activitatea ra­­fineriilor a fost desitul de mare. De teamă că vor avea greutăţi de suferit cu prilejul nouilor a­­pro vizionări, acestea din urma au socotit că este prudent să lucreze cât mai mult. Rezultatul e că în timp ce stocurile de ţi­ţei s’au micşorat, cele de moto­­rină şi de produse rafinate au sporit. În Mid Continent, cererile au fost destul de active iar preţu­rile au avut o tendinţă bună. Astfel, benzina s-a scumpit cu 0,125 până la 0,25 cenţi la galon. Sporul se datoreşte pe de o parte cererilor în continuă urcare iar pe de alta, contracţiunii aprovi­zionărilor. In târgurile de export are ,,Golf“-ul­­, urcarea la benzină a fost chiar mai simţitoare, 0,25- 0,375 de galon. Toate celelalte produse petrolifere s’au urcat in proporţie. Tendinţa generală fermă Urmarea acestei noui situaţii pe piaţa americană a fost că pe mai toate c Telalte pieţe tendinţa a fost fermă. S’au înregistrat sporuri de preţuri. Cererile sunt foarte active. Se conttib­uă cu­ complectarea stocurilor. Piaţa românească Care a fost situaţia târgului românesc? La noi, tendinţa fer­mă d­­i n­u este de mai m­ultă vre­me. Au fost şi cereri numeroase. Unele au fost în întregime satis­făcute.­­ Altele, însă, n’au putut fi, uneori din cauza lipsei de stocuri, alteori din cauza nepu­tinţei de a se livra în condiţiile pieţii de import. Din această cauză au fost necesare şi unele măsuri administrative. Se fac sforţări, de unele societăţi petro­lifere pentru deslegarea proble­mei exportului nostru de produ­se petrolifere în Franţa. Preţurile pe piaţa noastră de export sunt ferme. Benzina u­­şoară a atins iar nivelul ridicat din 1937 iar motorina a depăşit acest nivel. Cererile pentru fur­nizări inor­ate sunt cu totul ex­cepţionale. Păcat că producţia se menţine la un nivel nemulţumi­tor de numai 16.500 tone pe zi şi încă cu tendinţă de scădere. E o conjunctură pe care n’o pu­tem folosi în plin din cauza lip­sei de stocuri îndestulătoare. In cercurile petrolifere se a­­şteaptă cu nerăbdare întocmirea nouei legi a minelor în care se pun mari nădejdi. Inârziereai redactării acestei legi după ce s’au stabilit principiile de bază, poate fi atribuită şi vacanţei. In orice caz, e păcat că nu s'a pu­tut veni cu noul regim mai de­vreme, pentru a nu perde actua­lul sezon de foraje. Din toate cele de mai sus re­­ese limpede că sub imperiul mă­surilor restrictive luate în Sta­tele Unite şi sub influenţa eve­nimentelor internaţionale, piaţa mondială a petrolului se prezintă activă, cu urcări de preţuri şi cu cereri în creştere. Această si­tuaţie nouă, se simte în plin şi pe piaţa noastră de export, care e destul de activă. * Situaţia la fjnrsa Sin Ijerica BERLIN, 30 (Rador). — A­genţia DNB transmite: Pe piaţa acţiunilor cumpără­rile au prevalat şi astăzi. In lip­să de oferte suficiente se înre­gistrează o urcare generală a cursurilor, deşi tranzacţiile au fost reduse. Tendinţa generală este calmă şi favorabilă. In târgul rentelor, împrumutul Reichului se menţine la 132. Pe piaţa schimburilor taxe pentru avansurile zilnice s-a ur­cat cu o optime, oscilând între 2,5 şi 2,7 optimi. Lira sterlină a fost cotată la 10,93, florinul la 133,54 şi francul la 6,24. Noui urcări la bursa din Milano MILANO 30 (Prin tele­fon). — Tendința de haus­­ă a continuat și azi la bursa din Milano. Toate valorile au înregistrat urcări însemnate. Vineri 1 Sept. 1939 NOUL MODEL Ford 8 CILINDRI »S3« PUBLICITATEA se primeşte la administrare ziarul® şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS” S. A. înscris sub No. 208 Trib. Ilfov Redactor responsabil: Dial S. A. R. București, PALATUL CICLOP Telefon 209,46, 217,45 AL PETROVTCI_____ PIAŢA MONDIALA A MATERIILOR PRIME Zenrinţa consumului de cauciuc După un studiu publicat sub în­grijirea lui Commodity­­Exchange din New-York rezultă că în afara Statelor Unite, care de la începutul anului au reprezentat 52,1°/o din consumul mondial de cauciuc, opt ţări absorb fiecare peste 1­100 tone pe lună şi constituind 38,1*/» din debuşeul mondial, au între­buinţat 2,6*/» mai puţin decât în 1938 .Un alt grup de opt ţări, absor­bind de la 500—1000 tone şi repre­zentând 11,60°/o din consumul mon­dial au întrebuinţat în schimb cu 11,2*/» mai mult ca în 19­38. Cele mai importante sporiri, în afara Statelor Unite, au fost înre­gistrate de Australia (58,7°/»), Ca­nada (21,5%­),­­Polonia (25,1°/o). Debuseul mediu din primul se­mestru, în Statele Unite, e in­re­gistrat cu 47.761 tone fată de 30.339 în 1938 (+50,8*/»). Pentru ansam­blul celorlalte țări, se înregis­trează o scădere de 0,03"/o, progre­sul consumului mondial fiind ast­­fel redus cu 21,1"/o. Activitatea pieţii expor­tatoare de cereale Repriza preţurilor grâului pe piaţa internaţională, nu rezultă doar din factorul psihologic legată de în­cordarea politică, cumpărări excep­ţional de importante s’au semnalat cu destinaţia Anglia. Astfel, în ziua de 22 August s’au expediat în contul guvernului en­­glezi şase vapoare de grâu canadian şi patru de grâu argentinian. Acea­stă tranzacţie a fost încheiată pe baza de 20 sh­­per quarter, îmbar­carea trebuind să se efectuieze ju­mătate in Septembrie şi jumătate în Noembrie-Decembrie. Af­etările cu plecarea din Saint­ Laurent au fost reţinute pentru îm­barcarea în Septembrie cu tariful minimum regulat de 2 sh. 9 d. per quarter. Trei alte vapoare au fost afretate cu plecarea litoralul nord al Pacificului in Septembrie, Octom­brie şi Decembrie, respectiv cu 25 sh. 6 d. per tonă adică cu o majo­rare de 6 d. Piaţa mondială a po­rumbului Institutul international de agri­cultură rezumă astfel factorii ac­tuali ai pieţii mondiale a porum­bului: Disponibilităţi exportabile limi­tate mai mult la Argentina; Disponibilităţile danubiene sunt de asemenea modeste şi absorbite, în mare parte, de piaţa internă. Noua recoltă a Uniunei sud­­africane va alimenta cu importan­te cantităţi comerţul mondial în lunile viitoare. Printre exportatorii secundari, Indochina şi Manciuro vor trimite probabil cantităţi destul de im­­portante pe piaţa mondială. Disponibilităţile importante ale ultimei recolte de porumb din Statele Unite, constituie factori liniştitori a unei desvoltări nor­male a aprovizionărilor cu po­rumb în ţările importatoare.­­ Privită în întregul ei, produc­ţia mondială în timpul campaniei 1938—39 se cifrează la 1.133 mi­lioane chintale faţă de 1­148 mi­lioane în 1937—38 şi 980 milioane în medie în timpul precedentei perioade Quadrenale. Pe de altă parte, buletinul Ins­titutului de agricultură observă că campania comercială în curs (din Noembrie 1938—Octombrie 1939) evoluează în condițiuni prezen­tând o mare analogie cu acelea ale campaniei precedente. Ea e a­lmentată de o bună recoltă a Statelor Unite și de o recoltă, din nou mediocră, a Argentinei. Cum se ştie că Statele Unite nu intervin, în general, deloc în ex­portul mondial decât dacă pot rea­liza preţuri mari, nivelul preţului porumbului e relativ urcat acum faţă de enormele disponibilităţi mondiale de grâu care se vând cu preţuri foarte scăzute, ceea ce îm­piedică scurgerea porumbului din tarile exportatoare spre ţările imp­­ortatoare. Diversele intervenţii ale guver­nului în producţia si consumul de porumb ca si nivelul relativ ur­cat al preţului porumbului fata de acela al grâului, ceea ce ar® drept consecinţă concurenta­­ aces­­tui ultim produs, caracterizează orientarea producţiei şi comerţu­lui mondial de porumb­ Reducerea producţiei a­­mericane de petrol Statistica producţiei americane ele petrol până la 19 August re­­flectă o scădere rezultând din primi­mele măsuri de închidere a preţu­­rilor. Debitul mediu n’a mai fost decât de 2.480.550 barile, adică cu 1.069.550 barile mai puţin ca în săptămâna precedentă. Scăderea aceasta e cu deosebire importantă în statul Texas, de unde a pornit, la 15 August, ac­ţiunea de protest contra scăderii preţurilor. Producţia cotidiană medie nu a fost decât de 210.000 ba-­­rile faţă de 942.0001 în săptămâna precedentă. Stocurile­­ de benzină au fost, la sfârşitul săptămânii, de 68.478.000 barile faţă de 69.455.000 la 12 Au­gust. Situaţia rafinăriilor rămâne di­ferită, după regiuni şi mijloacele individuale ale societăţilor. Cele mai serios atinse sunt acelea a căror activitate e limitată în mod exclusiv la producţia de benzină, ca Barnsdall Refining Corp. şi Plymouth. Din contra, altele, cu un carac­ter mixt, vor fi, cel puţin un oare­care timp, avantajate de greva producătorilor. Se citează, cu deo­sebire, în această privinţă, urmă­toarele companii: Texas Gulf, Shell Union,_ Consolidated Oil, Socony, Atlantic Refining, Standard of Indiana. Standard of New Jersey-Preţul de gros al benzinei a suferit o nouă majorare de Vi cent de gallon, în statele Golfului. La detail, majorarea a ajuns până la 2 centi. O conferinţă a producătorilor a fost convocată la 28 August lui Austin. Vânzările „pool“ ale zincului Părerea lui Metal Exchange este împărţită cu privire la importan­ţa vânzărilor efectuate în „pool” ale zincului. După unele aprecieri, aceste vân­­zări reprezintă aproximativ jumă­tate din stodiul de 15­000 tone. Părerea curentă este însă că a­­ceste vânzări nu pot fi evaluate de­cât la 5000 tone. Preţul grâului in scădere la Londra LONDRA 30 (Rador). — Impresia unei destinderi în situaţia internaţională şi ameliorată cursului li­rei sterline au provocat azi scăderi la cursurile valorilor comerciale şi în special la grâu. Circulaţia trenurilor şi Vapoarelor internaţionale BUDAPESTA, 30 (Rador). — Agenţia telegrafică­ ungară transmite: Direcţia căilor ferate de stat anunţă că pe linia Bud­apesta- Viena a fost suspendată circu­laţia trenurilor automotoare, precum şi a trei trenuri rapide, printre care şi Orient Expresul. Celelalte trenuri rapide conti­nuă să circule conform orariilor internaţionale. In circulaţia trenurilor dintre Ungaria şi Slovacia au fost sus­pendate două trenuri rapide.­­ VIENA, 30 (Rador). — Socie­tatea de navigaţie dunăreană a­­nunţă că serviciile rapide Viena- Dunărea de jos sunt suspendate ca începere dela 31 August. VARŞOVIA, 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Havas transmite. Se anunţă că navigaţia flu­vială pe Vistula spre Gdynia, via Danzig, a fost suspendată. Toate vasele care merg de la­ Varşovia în această direcție se opresc la Torun. Se menţine traficul aerian Londra-Amsterdam BERLIN 30 (Radar). — Socie­tatea olandeză de comunicaţii ae­riene declară că menţine traficul aerian pe linia Berlin-Amsterdam- Londra, în amândouă sensurile. Traficul Amsterdam-Batavia Va fi şi el menţinut, odată pe s

Next