Argus, septembrie 1939 (Anul 29, nr. 7917-7942)
1939-09-01 / nr. 7917
No. 7917 — Vineri 1 Septembrie 1939 (6 pagini) Exportul de cereale legume şi oleaginoase în luna iolie Uniunea exportatorilor de cereale din România a întocmit următoarea situaţie,, după datele ministerului economiei naAceste produse au găsit plasament în ordinea cantitativă în următoarele ţări: 149.172 tone Exportul total al acestor produse pentru Ianuarie-August a. c. care s-a ridicat la 1187.888 tone a fost dirijat în ordinea cantitativă la destinaţiile următoare: 1.187.888 tone Rezultă din aceste cifre că în luna Iulie a. c. exportul a depăşit cu 80004 tone pe acela al aceleiaşi luni 1938, fiind totuşi inferior aceluia din luna iunie a. c. Campania nouă nu se anunţă destul de activă pentru comerţul de export, care nu pare a găsi convenienţă, mai ales pentru valorificarea grâului nostru considerat ca prea scump în raport cu ofertele altor provenienţe, cu care nu are posibilitatea pentru moment de a concura. In afară de grâu, care e prinţionare, a exportului de cereale, legume, oleaginoase şi derivatei (în tone de 1000 kg.) pe lural Iulie, cipalul nostru articol la export, se mai plasează orz şi mazăre a căror calitate însă lasă oarecum de dorit. Aceasta în așteptarea campaniei apropiate a porumbului nou care pare săpromită un excedent exportabil apreciabil. Italia . . . pentru 62.835 tone Germania................ 53.155 . Boemia și Moravia . 11.906 . Grecia..................... 2.329 . Diverse alte tari . 8.947 . Anglia . . pentrn 217.710 tone Germania .... 237.571 „ Italia..................... 234.292 , Grecia................ 99.887 , Belgia................. 77.942 . Ţările de Jos . . 69.870 * Danemarca . . . 37.807 „ Diverse alte țări 152.809 . 4 Noui măsuri pentru înfrumuseţarea Capitalei Problema înfrumuseţării Capitalei şi a înlesnirei circulaţiei, preocupă îndeaproape conducerea municipiului. In acest scop, d. general V. Dombrowski, primarul general al Capitalei, a hotărât exproprierea şi dărâmarea tuturor imobilelor izolate,eşite din aliniere care împiedică circulaţia pietonilor. Măsura a fost aplicată în zona centrală unde circulaţia este mai frecventă Câteva imobile mari (Ştirbei Matak, Moteanu) din calea Victoriei au şi fost dărâmate, redându-se circulaţiei, trotuarul încălcat de aceste imobile. Astăzi a început dărâmarea imobilului din str. Batistei, învecinat imobilului care adăposteşte direcţia financiară a municipiului. Aceste dărâmări vor continua în toate arterele centrale, contribuindu-se astfel la un frumos început de înfrumuseţare a Capitalei. Nouile cursuri de convertire ale devizelor la vămi Ministerul de finanţe a comunicat vămilor, următoarele cursuri noul de convertire ale devizelor, rezultând din schimbul de mărfuri cu străinătatea. Cursurile de mai sus vor fi valabile şi obligatorii dela 1 Septembrie 1939, până când se vor trimite alte cursuri. --------— (1) Curs fix conform acordului cu Italia. (2) La aceste valute, Banca Naţională a României nu percepe şi nu plăteşte nici o primă. Conform acordului: ARGUS Poziţia Germaniei în schimburile cu sud-estul Europei ♦........................................................ Situata schimburilor comerciale germano-române în lunile Ianuarie-Martie 1939 Posibilitaţile de schimburi comerciale între Germania pe de oparte și România, Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Grecia şi Turcia, pe de altă parte, au ajuns la cifre maxime în cursul ultimilor ani. In mare măsură, acest lucru se datoreşte preţurilor ridicate şi condiţiunilor acordate de Germania. Desvoltarea condiţiunilor de producţie şi de schimb în bazinul dunărean şi Europa de Sud-Est a fost ajutată şi de faptul că Germania era legată cu Austria şi Cehoslovacia prin sistemul de clearing şi acestea la rândul lor prin acelaşi sistem de statele din Europa de Sud-Est. Deşi reuniunea situaţiunilor economice quasi-omogene germane, austriace şi cehoslovace a avut ca efect mărirea nevoilor de import de alimente şi materii prime, nu se poate şti dacă această situaţiune va rămâne şi dacă în această reuniune va persista aceeaşi situaţiune care o prezenta fiecare dintre elementele sale în parte. S'ar putea ca printr-o raţionalizare şi o nouă repartiţie a schimburilor şi producţiunei, intensitatea importului să fie scăzută. Totuşi, se poate afirma că exportul manufacturier va păstra aceeaşi intensitate iar importul Germaniei, adresat ţărilor din Sud- Estul Europei, va creşte, deoarece: 1. Pentru a negocia cu aceste ţări nu are nevoie de devize libere. I i ,'j QIi 1 □ I 2. Aceste pieţe sunt capabile a compensa pierderile pe care Germania le-ar avea pe alte pieţe. In această chestiune pot interveni însă şi alte condiţiuni economice sau extra-economice. Nu trebue uitat, că planul de 4 ani al Germaniei se îndreaptă în primul rând spre realizarea unui vast sistem autarhic, plan care ar trebui să treacă nu numai peste frontierele politice ale Germaniei, dar şi să înglobeze o serie de ţări care ar contribui la aprovizionarea Germaniei, cât şi la asigurarea debuşeelor şi la siguranţa de ordin politic. In acelaşi timp capacitatea de rezistenţă a ţărilor din Europa de Sud-Est, va fi cu atât mai slabă, la presiunea germană, cu cât va depinde într’o mai mare măsură de piaţa germană. Din datele statistice ale Iugoslaviei rezultă că Germania, Austria și Cehoslovacia au absorbit din totalul exportului făcut de Bulgaria 63,2 la sută în 1937, 74,4 la sută în 1936, 31,5 la sută în 1937 și 26,3 la sută în 1936, din exportul făcut de Grecia. , 1. Din totalul importurilor făcute de Bulgaria 52,7 la sută provenea din Germania pe 1937 şi pentru Turcia 55,6 la sută în 1937 şi 42,9 la sută în 1936. Exceptând Ungaria, Grecia şi Iugoslavia, importul Germaniei din Sud-Estul Europei a fost în scădere în 1937 faţă de 1936, iar exportul în creştere cu excepţia României şi Ungariei faţă de care a fost staţionar. Piaţa germană depinde mai puţin de ţările din Sud-Estul Europei decât acestea de Germania şi participarea acestor ţări în comerţul exterior al Reichului a fost în creştere în cursul ultimilor ani. Taxarea la vamă în Franța a ardeiului pisat românesc Direcţiunea economică agrară din Ministerul agriculturii şi Domeniilor comunică următoarele : Guvernul francez a dispus ca ardeiul pisat (boiaua de ardei) ce le exportă din România în Franţa să nu mai fie taxat în tariful vamal francez la art. 100 (ardei pisat) pentru care s’ar plăti o taxă vamală de 12,16 franci francezi pe kilogram, ci la art. 314 (mirodenii preparate nedenumite) spre a se plăti o taxă vamală de 0,78 franci francezi. Produsul românesc este astfel asimilat cu produsul similar ungurisc și iugoslav. Acest produs trebue să sosească în Franţa în ambalaj plumbuit şi însoţit de certificate de control liberate de staţiunile agronomice româneşti autorizate. Audienţe la d. ministru Bujoiu D, ministru al Economiei Naţionale I. Bujoiu, a primit ieri in audienţă pe d. Gunther, ministrul Statelor Unite şi pe d. Kott, însărcinatul de afaceri a INorvegiei. Activarea încasărilor Statului D. Const. Procopiu, secretar general la ministerul finanţelor, a avut ieri două conferinţe cu administratorii financiari şi cu perceptorii şefi. D-sa a arătat că veniturile Statului trebue să fie realizate cu punctualitate. Nu se mai poate admite, acumularea de rămăşiţe. Dacă se vor mai găsi debite vechi nerealizate, deşi contribuabilii respectivi sunt solvabili, se vor aplica sancţiuni. In urmă, d. C. Procopiu a dat instrucţiuni pentru activarea încasărilor Statului. Listele de naţionalitate Primăriile din ţinuturile alipite vor înscrie şi pe locuitorii respinşi în trecut pentru tardivitatea cererilor Ministerul justiţiei a trimis următoarea circulară Ţinuturilor: „Ministerul justiţiei este informat că unele primării din ţinuturile alipite refuză înscrierea în listele de naţionalitate a locuitorilor ale căror cereri, făcute în trecut, au fost respinse ca tardivele autorităţile judecătoreşti, cari s’au pronunţat potrivit dispoziţiunilor art.14 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române din 24 Februarie 1924, fie că au fost respinse pentru aceleaş motiv şi de primării, de autorităţile judecătoreşti, cari s’au pronunţat în temeiul art. 67 din aceiaş lege, astfel cum a fost modificat prin legile publicate în Monitoarele Oficale Nr. 119 din 2 Iunie 1928 şi Nr. 224 din 18 Decembrie 1932, deşi aceşti locuitori întruneau celelalte condiţiuni pentru înscriere cerute de legea din 1924. Ca urmare la circulara noastră Nr. 86772 din 28 iulie a. c., avem onoarea văraţia să binevoiţi a pune in vederea primăriilor din acel Ţinut, să înscrie din obisciu, sau la cerere, şi pe aceşti locuitori ale căror cereri de înscriere au fost respinse pentru motivul tardivităţii introducerea lor“. SITUAŢIA BĂNCII FRANŢEI Cota acoperirei atinge 65,36 Conturile săptămânale ale Băncii Franţei la 17 August, indică o situaţie monetară cu deosebire sănătoasă şi calmă. La activ, se înregistrează mai multe posturi prin care Banca furnizează credite pieţei. Efectele şi waranţele agricole avalizate de oficiul de grâu se prezintă în special în scădere cu 484 milioane și jumătate, pe când restul portofoliului comercial abea variază, efectele scontate sporind doar cu 10 milioane. Totalul e de altfel foarte mic 4 miliarde 43 milioane. Avansurile asupra titlurilor se reduc la 52 milioane, şi avansurile pe 30 zile asupra efectelor publice la 224 milioane. Acestea din urmă se cifrează la 374 milioane. In fine, efectele negociabile, în Franţa au crescut foarte puţin, cu 41,6 milioane. La pasiv, o nouă reducere de 593 milioane a circulaţiei biletelor care a mai fost redusă săptămâna trecută cu 718 milioane. Contul curent al Trezoreriei e creditat cu 25 milioane şi se cifrează la 3 miliarde 42 milioane. Acela al Casei autonome e debitat cu 12 milioane şi se înscrie la 2.103 milioane. Celelalte conturi curente creditoare scad cu 268 milioane, prin jocul normal al achiziţiilor de aur la fondurile de egalizare a schimburilor. In total, angajamentele la vedere ale Băncii se află astfel reduse cu 853 milioane şi scad la 14 miliarde 818 milioane, aşa că cota de acoperire se urcă de la 64.99 la sută la 65.36 la sută (70.37 la sută). 1 i ! I 1 Dacă adăugăm că fondurile de egalizare ale schimburilor dispun de asemenea de o rezervă de aur egală cu aproximativ cincimea incasso-ului Băncii, se poate admite că Institutul de emisiune întâmpină criza internaţională cu o monetă foarte puternică, acoperită în realitate cu aproape 90 la sută şi un mare potenţial de credit, cu atât mai mult, că reintrările de aur se amplifică şi consolidează, în fiecare zi, moneta naţională. Starea culturilor italiene Secerişul grâului şi al cerealelor de iarnă s'a terminat la şes în regiunea deluroasă şi primele rezultate ale treeratului confirmă bunele prevederi de recoltă. Starea culturilor de orez şi de porumb s’a îmbunătăţit mult şi condiţiunile de creştere ale celorlalte culturi industriale sunt bune sau satisfăcătoare. Treetatul boabelor de sămânţă şi-a urmat cursul lor regulat, cu o producţie variabilă în ce priveşte calitatea şi cantitatea, pe când prevederile pentru fasole şi alte plante leguminoase de sămânţă sunt bune. Fructificarea măslinului, portocalului şi lămâiului e normală şi fructul apare bine legat. In ceea ce priveşte producţia celorlalţi pomi fructiferi, ea e inegală. Congresul de pielărie dela Londra Societatea internaţională de chimişti ai industriilor de pielărie (I. S. L. T. C.) a organizat de la 27 August la 1 Septembrie 1939, un congres de pielărie, care a fost inaugurat la Politechnica din Regent Street din Londra printr’o alocuţiune a preşedintelui său,, d. W. Q. Atlin și expozeul teoriei Procter-Wilson. Informaţiuni D. Renée Rămniceanu, directorul general al Institutului Naţional al Cooperaţiei, a fost primit ieri în audienţă de d. ministru al Economiei Naţionale Ioan Bujoiu, căruia i-a făcut un expozeu asupra activităţii Cooperaţiei în legătură cu valorificarea grâului şi cu stadiul cumpărărilor făcute înnă în prezent. Reparaţi maşinele Dv. de scris şi cumpăraţi maşini de scris şi furnituri la Segaller, Pasajul Comedia, I Telefon 3.85.85. Direcţia comercială a pădurilor, din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, precizează că locurile vacante de funcţionari, despre care s’a scris în prelu.ă că ar exista la această instituţie sunt de ingineri, conductori şi brigadieri silvici iar nicidecum de personal administrativ. Ministerul de finanţe face cunoscut pe, această cale că locurile vacante de agenţi de urmărire rurali, au fost completate, rugând deci pe cei interesați să nu mai depună cereri de numire. 1 3 DE ÎNCHIRIAT IN CENTRUL CAPITALEI STRADA BERZEI No. 19 mare imobil, singur în curte, bun pentru instituții, birouri, depozit de mărfuri, industrie, şcoală, etc. Parter: 1 birou 6 m.X4 m. ,1,3 m.X3,45 m. ,1,8 m.X5,70 m. 1 sală 28 m.X7 m. Parter: 1 sală 4 m.X4,35 m. Etaj 1:1 „ 32,20 m.X7 m. Eta II: 1 „ 10 m. X 7 m. 1 pod 21,50m.X7 m. APĂ, CANAL, CALORIFER, ELECTRICĂ, CURTE MARE se adresa la Librăria SOCEC, Cassieria Generală. Un DE ÎNCHIRIAT prin centru în imobilul „Generala“, calea Victoriei 100, apartament, având 20 camere de birouri, intrare separată, ultra confort. Informațiuni „Generala" B dul Carol 14. Vagoanele de dormit pentru Berlin circulä pânä la Kracovia Complectând ştirile date de noieri, în legătură cu restricţiunile ivite în traficul vagoanelor directe cu streinătatea, organele căilor ferate ţin să precizeze că vagonul de dormit Bucureşti—Ostende, care circulă în garnitura trenului Nord Express (în România acceleratul 501, cu plecarea în gara de Nord la ora 13.43) pe via Orăşeni—Lwow—Krakow—Katowice ■— Breslau — Berlin — Köln ■— Aachen—Liege—Bruxelles, nu mai este îndrumat decât până la Krakow. Această dispoziţiune va fi menţinută atâta timp cât va mai dura actuala încordare internaţională. Deasemeni, vagonul de dormit Bucureşti—Berlin, din compunerea trenului 503, care circulă pe via Bucureşti — Lwow—Krakow—Katowice—■ Berlin, nu va mai fi îndrumat, până la nouă ordine, decât până la Krakow. SISTAREA TRAFICULUI DE COLETARIE RAPIDĂ PENTRU SI IN TRANZIT PRIN POLONIA CERNĂUŢI. 30. Organele conducătoare ale Inspecţiei a VIII-a C. F. R. din Cernăuţi au fost sesizate de forurile subalterne de la punctul vamal Orăşeni (Grigore Ghica Vodă), că autorităţile feroviare poloneze, nu mai primesc bagaje şi mărfuri la marea viteză pentru staţiunile de cale ferată din întreg cuprinsul Poloniei. Deasemeni, aceleaşi autorităţi refuză să iai în primire orice fel de mărfuri, bagaje şi coletărie, în tranzit prin Polonia, cu destinaţia Danzig sau Germania. Dată fiind această situaţie Inspecţia a VIII-a C. F. R. din Cernăuţi s-a adresat telegrafic Direcţiunii generale P. K. P. din Lwow, cerându-i să-i notifice de urgenţă dacă frontiera polonă, respectiv căile feroviare poloneze, este sau nu închisă pentru transporturile de mărfuri româneşti, întrucât P R. P. n’a răspuns încă în mod oficial la acest demers, numeroase vagoane şi transporturi de mărfuri, de cherestea,, vite, cereale şi alte produse agricole şi economice româneşti s’au aglomerat în staţia Orăşeni, aşteptând cuvenitele ordine de transport din partea autorităților poloneze. Aplicarea timbrului judiciar pe cererile adresate ministerului de justiţie Ministerul justiţiei, aduce la cunoştinţa publicului şi a magistraţilor că toate cererile de orice natură care se adresează ministerului de justiţie pe orice cale, urmează să fie timbrate în conformitate cu art. 7 din legea privitoare la înlocuirea taxelor benevole cu timbrul judiciar, adică cu timbrul judiciar de patru lei. Sub nici un cuvânt nu se va mai da curs cererilor netimbrate. Ele vor fi clasate la dosar.a Legea în art. 24 prevede severe sancţiuni împotriva funcţionarilor care vor primi cererile netimbrate. 1 iii, 1 _i iI Valoarea producţiunii agricole din anul 1938 Direcţiunea economică agrară din ministerul agriculturei a centralizat următoarele cifre referitoare la valoarea producţiei agricole a României din 1938: