Argus, septembrie 1939 (Anul 29, nr. 7917-7942)

1939-09-01 / nr. 7917

No. 7917 — Vineri 1 Septembrie 1939 (6 pagini) Exportul de cereale legume şi oleaginoase în luna iolie Uniunea exportatorilor de ce­reale din România a întocmit următoarea situaţie,, după da­­­tele ministerului economiei na­Aceste produse au găsit pla­sament în ordinea cantitativă în următoarele ţări: 149.172 tone Exportul total al acestor pro­duse pentru Ianuarie-August a. c. care s-a ridicat la 1187.888 tone a fost dirijat în ordinea cantitativă la destinaţiile urmă­toare: 1.187.888 tone Rezultă din aceste cifre că în luna Iulie a. c. exportul a depăşit cu 80004 tone pe acela­ al aceleiaşi luni 1938, fiind to­tuşi inferior aceluia din luna iu­nie a. c. Campania nouă nu se anunţă destul de activă pentru comerţul de export, care nu pare a găsi convenienţă, mai ales pentru va­lorificarea grâului nostru consi­derat ca prea scump în raport cu ofertele altor provenienţe, cu care nu are posibilitatea pentru­ moment de a concura. In afară de grâu, care e prin­ţionare, a exportului de cereale, legume, oleaginoase şi derivatei (în tone de 1000 kg.) pe lural Iulie, cipalul nostru articol la export, se mai plasează orz şi mazăre a căror calitate însă lasă oarecum de dorit. Aceasta în așteptarea campaniei apropiate a porumbu­­lui nou care pare să­­promită un excedent exportabil aprecia­bil. Italia . . . pentru 62.835 tone Germania................ 53.155 . Boemia și Moravia . 11.906 . Grecia..................... 2.329 . Diverse alte tari . 8.947 . Anglia . . pentrn 217.710 tone Germania .... 237.571 „ Italia..................... 234.292 , Grecia................ 99.887 , Belgia................. 77.942 . Ţările de Jos . . 69.870 * Danemarca . . . 37.807 „ Diverse alte țări 152.809 . 4 Noui măsuri pentru înfrumuseţarea Capitalei Problema înfrumuseţării Capita­lei şi a înlesnirei circulaţiei, preo­cupă îndeaproape conducerea mu­nicipiului. In acest scop, d. general V. Dom­­browski, primarul general al Ca­pitalei, a hotărât exproprierea şi dărâmarea tuturor imobilelor izo­late,­eşite din aliniere care împie­dică circulaţia pietonilor. Măsura a fost aplicată în zona centrală unde circulaţia este mai frecventă Câteva imobile mari (Ştirbei Matak, Moteanu) din calea Victo­riei au şi fost dărâmate, redându-se circulaţiei, trotuarul încălcat de a­­ceste imobile. Astăzi a început dărâmarea imo­bilului din str. Batistei, învecinat imobilului care adăposteşte direc­ţia financiară a municipiului. Aceste dărâmări vor continua în toate arterele centrale, contribuin­­du-se astfel la un frumos început de înfrumuseţare a Capitalei. Nouile cursuri de conver­tire ale devizelor la vămi Ministerul de finanţe a comunicat vămilor, următoarele cursuri noul de convertire ale devizelor, rezultând din schimbul de mărfuri cu străinătatea. Cursurile de mai sus vor fi valabile şi obligatorii dela 1 Septembrie 1939, până când se vor trimite alte cursuri. --------—­­ (1) Curs fix conform acordului cu Italia. (2) La aceste valute, Banca Naţională a României nu percepe şi nu plăteşte nici o primă. Conform acordului: ARGUS Poziţia Germaniei în schimburile cu sud-estul Europei ♦........................................................ Situata schimburilor comerciale germano-române în lunile Ianuarie-Martie 1939 Posibilitaţile de schimburi co­merciale între Germania pe de o­­parte și România, Iugoslavia, Bul­garia, Ungaria, Grecia şi Turcia, pe de altă parte, au ajuns la cifre maxime în cursul ultimilor ani. In mare măsură, acest lucru se datoreşte preţurilor ridicate şi con­­diţiunilor acordate de Germania. Desvoltarea condiţiunilor de pro­ducţie şi de schimb în bazinul dunărean şi Europa de Sud-Est a fost ajutată şi de faptul că Germa­nia era legată cu Austria şi Ceho­slovacia prin sistemul de clearing şi acestea la rândul lor prin ace­laşi sistem de statele din Europa de Sud-Est. Deşi reuniunea situaţiunilor eco­nomice quasi-omogene germane­, austriace şi cehoslovace a avut ca efect mărirea nevoilor de import de alimente şi materii prime, nu se poate şti dacă această situaţiu­­ne va rămâne şi dacă în această reuniune va persista aceeaşi situa­­ţiune care o prezenta fiecare din­tre elementele sale în parte. S'ar putea ca printr-o raţionalizare şi o nouă repartiţie a schimburilor şi producţiunei, intensitatea impor­tului să fie scăzută. Totuşi, se poate afirma că ex­portul manufacturier va păstra aceeaşi intensitate iar importul Ger­maniei, adresat ţărilor din Sud- Estul Europei, va creşte, deoarece: 1. Pentru a negocia cu aceste ţări nu are nevoie de devize li­bere. I i ,'j QIi 1 □ I 2. Aceste pieţe sunt capabile­ a compensa pierderile pe care Ger­mania le-ar avea pe alte pieţe. In această chestiune pot inter­veni însă şi alte condiţiuni econo­mice sau extra-economice. Nu trebue uitat, că planul de 4 ani al Germaniei se îndreaptă în primul rând spre realizarea unui vast sistem autarhic, plan care ar trebui să treacă nu numai peste frontierele politice ale Germaniei, dar şi să înglobeze o serie de ţări care ar contribui la aproviziona­rea Germaniei, cât şi la asigu­rarea debuşeelor şi la siguranţa de ordin politic. In acelaşi timp ca­pacitatea de rezistenţă a ţărilor din Europa de Sud-Est, va fi cu atât mai slabă, la presiunea ger­mană, cu cât va depinde într’o mai mare măsură de piaţa ger­mană. Din datele statistice ale Iugosla­­viei rezultă că Germania, Austria și Cehoslovacia au absorbit din to­talul exportului făcut de Bulgaria 63,2 la sută în 1937, 74,4 la sută în 1936, 31,5 la sută în 1937 și 26,3 la sută în 1936, din exportul făcut de Grecia. , 1. Din totalul importurilor făcute de Bulgaria 52,7 la sută provenea din Germania pe 1937 şi pentru Turcia 55,6 la sută în 1937 şi 42,9 la sută în 1936. Exceptând Ungaria, Grecia şi Iugoslavia, importul Germaniei din Sud-Estul Europei a fost în scă­dere în 1937 faţă de 1936, iar ex­portul în creştere cu excepţia Ro­mâniei şi Ungariei faţă de care a fost staţionar. Piaţa germană depinde mai pu­ţin de ţările din Sud-Estul Euro­pei decât acestea de Germania şi participarea acestor ţări în comer­ţul exterior al Reichului a fost în creştere în cursul ultimilor ani. Taxarea la vamă în Franța a ardeiului pisat românesc Direcţiunea economică agrară din Ministerul agriculturii şi Do­meniilor comunică următoarele : Guvernul francez a dispus ca ar­deiul pisat (boiaua de ardei) ce le exportă din România în Franţa să nu mai fie taxat în tariful vamal francez la art. 100 (ardei pisat) pentru care s’ar plăti o taxă va­mală de 12,16 franci francezi pe kilogram, ci la art. 314 (mirodenii preparate nedenumite) spre a se plăti o taxă vamală de 0,78 franci francezi. Produsul românesc este astfel a­­similat cu produsul similar ungu­­risc și iugoslav. Acest produs trebue să sosească în Franţa în ambalaj plumbuit şi însoţit de certificate de control li­berate de staţiunile agronomice ro­mâneşti autorizate. Audienţe la d. ministru Bujoiu D, ministru al Economiei Na­ţionale I. Bujoiu, a primit ieri in audienţă pe d. Gunther, mi­nistrul Statelor Unite şi pe d. Kott, însărcinatul de afaceri a I­­Norvegiei. Activarea încasărilor Statului D. Const. Procopiu, secretar general la ministerul finanţelor, a avut ieri două conferinţe cu administratorii financiari şi cu perceptorii şefi. D-sa a arătat că veniturile Statului trebue să fie realizate cu punctualitate. Nu se mai poa­te admite, acumularea de rămă­şiţe. Dacă se vor mai găsi debite vechi nerealizate, deşi contri­buabilii respectivi sunt solvabili, se vor aplica sancţiuni. In urmă, d. C. Procopiu a dat instrucţiuni pentru activarea încasărilor Statului. Listele de naţionalitate Primăriile din ţinuturile alipite vor înscrie şi pe locuitorii respinşi în trecut pentru tardivitatea cererilor Ministerul justiţiei a trimis ur­mătoarea circulară Ţinuturilor: „Ministerul justiţiei este infor­mat că unele primării din ţinu­turile alipite refuză înscrierea în listele d­e naţionalitate a locuitori­lor ale căror cereri, făcute în tre­cut, au fost respinse ca tardive­le autorităţile judecătoreşti, cari s’au pronunţat potrivit dispoziţiu­­nilor art.­­14 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţio­nalităţii române din 24 Februarie 1924, fie că au fost respinse pen­tru aceleaş motiv şi de primării­­, de autorităţile judecătoreşti, cari s’au pronunţat în temeiul art. 67 din aceiaş lege, astfel cum a fost modificat prin legile publicate în Monitoarele Oficale Nr. 119 din 2 Iunie 1928 şi Nr. 224 din 18 Decem­­brie 1932, deşi aceşti locuitori în­truneau celelalte condiţiuni pentru înscriere cerute de legea din 1924. Ca urmare la circula­ra noastră Nr. 86772 di­n­ 28 iulie a. c., avem onoare­a vă­raţia să bi­nevoiţi a pune in vede­rea primăriilor din acel Ţinut, să înscrie din ob­isciu, sau la cerere, şi pe aceşti locuitori ale căror cereri de înscrie­re au fost respinse pen­tru motivul tardivităţii introducerea lor“. SITUAŢIA BĂNCII FRANŢEI Cota acoperirei atinge 65,36 Conturile săptămânale ale Băn­cii Franţei la 17 August, indică o situaţie monetară cu deosebire să­nătoasă şi calmă. La activ, se înregistrează mai multe posturi prin care Banca fur­nizează credite pieţei. Efectele şi waranţele agricole avalizate de o­­ficiul de grâu se prezintă în spe­cial în scădere cu 484 milioane și jumătate, pe când restul porto­foliului comercial abea variază, e­­fectele scontate sporind doar cu 10 milioane. Totalul e de altfel foarte mic 4 miliarde 43 milioane. Avansurile asupra titlurilor se reduc la 52 milioane, şi avansurile pe 30 zile asupra efectelor publice la 224 milioane. Acestea din urmă se cifrează la 374 milioane. In fine, efectele negociabile, în Franţa au crescut foarte puţin, cu 41,6 milioane. La pasiv, o nouă reducere de 593 milioane a circulaţiei biletelor care a mai fost redusă săptămâ­na trecută cu 718 milioane. Contul curent al Trezoreriei e creditat cu 25 milioane şi se ci­frează la 3 miliarde 42 milioa­ne. Acela al Casei autonome e debitat cu 12 milioane şi se înscrie la 2.103 milioane. Celelalte conturi curente creditoare scad cu 268 milioane, prin jocul normal al a­­chiziţiilor de aur la fondurile de egalizare a schimburilor. In total, angajamentele la ve­dere ale Băncii se află astfel re­duse cu 853 milioane şi scad la 14 miliarde 818 milioane, aşa că co­ta de acoperire se urcă de la 64.99 la sută la 65.36 la sută (70.37 la sută). 1 i ! I 1 Dacă adăugăm că fondurile de egalizare ale schimburilor dispun de asemenea de o rezervă de aur egală cu aproximativ cincimea in­­casso-ului Băncii, se poate admite că Institutul de emisiune întâmpină criza internaţională cu o monetă foarte puternică, acoperită în reali­tate cu aproape 90 la sută şi un mare potenţial de credit, cu atât mai mult, că reintrările de aur se amplifică şi consolidează, în fie­care zi, moneta naţională. Starea culturilor italiene Secerişul grâului şi al cerealelor de iarnă s'a terminat la şes în re­giunea deluroasă şi primele rezul­tate ale treeratului confirmă bu­nele prevederi de recoltă. Starea culturilor de orez şi de porumb s’a îmbunătăţit mult şi condiţiunile de creştere ale celor­lalte culturi industriale sunt bune sau satisfăcătoare. Treetatul boabelor de sămânţă şi-a urmat cursul lor regulat, cu o producţie variabilă în ce priveşte calitatea şi cantitatea, pe când pre­vederile pentru fasole şi alte plan­te leguminoase de sămânţă sunt bune. Fructificarea măslinului, porto­calului şi lămâiului e normală şi fructul apare bine legat. In ceea ce priveşte producţia celorlalţi pomi fructiferi, ea e inegală. Congresul de pie­lărie dela Londra Societatea internaţională de chimişti ai industriilor de pielă­rie (I. S. L. T. C.) a organizat de la 27 August la 1 Septembrie 1939, un congres de pielărie, ca­re a fost inaugurat la Politechni­ca din Regent Street din Londra printr’o alocuţiune a preşedinte­lui său,, d. W. Q. Atlin și expo­­zeul teoriei Procter-Wilson. Informaţiuni D. Renée Rămniceanu, directo­rul general al Institutului Naţional al Cooperaţiei, a fost primit ieri în audienţă de d. ministru al Eco­nomiei Naţionale Ioan Bujoiu, că­ruia i-a făcut un expozeu asupra activităţii Cooperaţiei în legătură cu valorificarea grâului şi cu sta­diul cumpărărilor făcute înnă în prezent. Reparaţi maşinele Dv. de scris şi cumpăraţi maşini de scris şi furni­turi la Segaller, Pasajul Comedia, I Telefon 3.85.85. Direcţia comercială a pădurilor, din Ministerul Agriculturii şi Do­meniilor, precizează că locurile vacante de funcţionari, despre ca­re s’a scris în prelu.ă că ar exista la această instituţie sunt de ingineri, conductori şi brigadieri silvici iar nicidecum de personal admini­strativ. Ministerul de finanţe face cu­noscut pe, această cale că lo­curile vacante de agenţi de ur­mărire rurali, au fost completa­te, rugând deci pe cei interesați să nu mai depună cereri de nu­mire. 1 3 DE ÎNCHIRIAT IN CENTRUL CAPITALEI STRADA BERZEI No. 19 mare imobil, singur în curte, bun pentru instituții, birouri, depozit de mărfuri, industrie, şcoală, etc. Parter: 1 birou 6 m.X4 m. ,1,3 m.X3,45 m. ,1,8 m.X5,70 m. 1 sală 28 m.X7 m. Parter: 1 sală 4 m.X4,35 m. Etaj 1:1 „ 32,20 m.X7 m. Eta II: 1 „ 10 m. X 7 m. 1 pod 21,50m.X7 m. APĂ, CANAL, CALORIFER, ELECTRICĂ, CURTE MARE se adresa la Librăria SOCEC, Cassieria Generală. Un DE ÎNCHIRIAT prin centru în imobilul „Generala“, calea Victoriei 100, aparta­­ment, având 20 camere­ de birouri, intrare separată, ultra con­fort.­­ Informațiuni „Generala" B dul Carol 14. Vagoanele de dormit pentru Berlin circulä pânä la Kracovia Complectând ştirile date de noi­eri, în legătură cu restricţiunile ivite în traficul vagoanelor directe cu strei­nătatea, organele căilor ferate ţin să precizeze că vagonul de dormit Bucureşti—Ostende, care circulă în garnitu­ra trenului Nord Express (în România acceleratul 501, cu pleca­rea în gara de Nord la ora 13.43) pe via Orăşeni—Lwow—Krakow—Ka­­towice ■— Breslau — Berlin — Köln ■— Aachen—Liege—Bruxelles, nu mai este îndrumat decât până la Krakow. Această dispoziţiune va fi menţi­nută atâta timp cât va mai dura ac­tuala încordare internaţională. Deasemeni, vagonul de dormit Bucureşti—Berlin, din compunerea trenului 503, care circulă pe via Bucu­reşti — Lwow­—Krakow—Katowice—■ Berlin, nu va mai fi îndrumat, până la nouă ordine, decât până la Kra­kow. SISTAREA TRAFICULUI DE COLE­­TARIE RAPIDĂ PENTRU SI IN TRANZIT PRIN POLONIA CERNĂUŢI. 30.­­ Organele conducătoare ale Inspecţiei a VIII-a C. F. R. din Cernăuţi au fost sesizate de forurile subal­terne de la punctul vamal Oră­şeni (Grigore Ghica Vodă), că autorităţile feroviare poloneze, nu mai primesc bagaje şi măr­furi la marea viteză pentru sta­ţiunile de cale ferată din întreg cuprinsul Poloniei. Deasemeni, aceleaşi autorităţi refuză să iai în primire orice fel de mărfuri, bagaje şi coletărie, în tranzit prin Polonia­, cu desti­naţia Danzig sau Germania. Dată fiind această situaţie In­specţia a VIII-a C. F. R. din Cer­năuţi s-a adresat telegrafic Di­recţiunii generale P. K. P. din Lwow, cerându-i să-i notifice de urgenţă dacă frontiera polonă, respectiv căile feroviare polone­ze, este sau nu închisă pentru transporturile de mărfuri româ­neşti, întrucât P­ R. P. n’a răspuns încă în mod oficial la acest de­mers, numeroase vagoane şi transporturi de mărfuri, de che­restea,, vite, cereale şi alte pro­duse agricole şi economice ro­mâneşti s’au aglomerat în staţia Orăşeni, aşteptând cuvenitele or­dine de transport din partea au­torităților poloneze. Aplicarea timbrului judiciar pe cererile adresate ministerului de justiţie Ministerul justiţiei, aduce la cu­noştinţa publicului şi a magistra­ţilor că toate cererile de orice na­tură care se adresează ministeru­lui de justiţie pe orice cale, ur­mează să fie timbrate în con­for­­mitate cu art. 7 din legea pri­vitoare la înlocuirea taxelor bene­vole cu timbrul judiciar, adică cu timbrul judiciar de patru lei. Sub nici un cuvânt nu se va mai da curs cererilor netimbrate. Ele vor fi clasate la dosar.­­­a Legea în art. 24 prevede se­vere sancţiuni împotriva funcţio­narilor care vor primi cererile ne­timbrate. 1 iii, 1 _i i­I Valoarea producţiunii agricole din anul 1938 Direcţiunea economică agrară din ministerul agriculturei a centralizat următoa­rele cifre referitoare la valoarea producţiei agricole a României din 1938:

Next