Argus, octombrie 1939 (Anul 29, nr. 7943-7968)

1939-10-01 / nr. 7943

ANUL XXVIII No. 7943 6 PAGINI 3 LEI »MI NOUL MODEL Ford 8 CILINDRI Dial București, PALATUL CICLOP Telefon 209,46, 217,45 S. A. RABONAMEN In fără Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 * _TE In străinătate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale internationale 3 lei in tară — 6 lei In străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori : S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15 Taxa poştală plătită la numerar conform aprobări No. 30281—1939. INDUSTRIEI ŞI FINANŢE! Telefon 3.05.44 Duminică 1 Oct. 1939 NOUL MODEL 8 CILINDRI Ford S. A. R Dial Bucureşti, PALATUL CICLOP Telefon 209,46, 217,45 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS" S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL PETROVICI Cififi în pag. 5"a: Importante acorduri econonomice încheiate de Rusia cu Germania și Estonia PROGRAMUL GUVERNULUI Declaraţiile d-lui C. Argetoianu, preşedintele Consiliului de miniştri Solicitat fiind de către reprezentanţii Presei, d. Constantin Argetoianu, preşedintele Consiliului de Miniştri, a binevoit a răspunde întrebării care i-a fost expusă: — Puteţi să ne precizaţi, d-le preşedinte, care este îndrumarea noului guvern? — Noul guvern? Nu poate fivorba de un guvern nou. Dacă pot parafraza o butadă istorică, daţi-mi voe să declar că nu s’a schimbat nimic în România şi că a intrat numai un servitor mai mult în echipa strâns unită în jurul Regelui şi în serviciul Ţării. Caracteristica esenţială a regimului creat prin Constituţia din Martie 1938, regim întemeiat pe autoritatea Coroanei şi sprijinit pe Frontul Renaşterii Naţionale, Front care oglindeşte ntreaga noastră opinie publică, este continuitatea. Guvernul de azi continuă opera guvernului de ezi, după cum guvernul de mâine va continua opera guvernului de azi. Cea mai bună dovadă a acestei continuităţi o dă însăşi alcătuirea ministerului care a depus aseară jurământul, sub preşedinţia mea. In ce priveşte problemele interne, aceiaşi echipă care a muncit din greu până acum, va continua să lucreze mai departe cu aceiaşi râvnă şi să desăvârşească programul început. In ce priveşte politica externă, prezenţa mai departe a d-lui Gafencu la ministerul afacerilor Străine este o sigură chezăşie că vom paşi şi de aci înainte pe calea celei mai stricte neutralităţi. Cine vrea pace în afară, trebuie să o asigure şi înăuntru.. Tradiţiile pe care le reprezint, şi trecutul nou trebue să dea tuturor cetăţenilor încrederea, că atât timp cât voi fi eu în fruntea guvernului, nici cea mai mică abatere de la ordinea, liniştea şi disciplina indispensabilă în vremuri atât de grele ca cele prin care trecem — nu va fi tolerată. Până şi sămânţa netrebnicilor şi inconştienţilor ce ar încerca să tulbure minţile poporului nostru atât de bun şi tolerant — trebue stârpită. — Ne vom adresa tuturor Românilor, vom cere fiecăruia, mic şi mare, să se strângă într'un suflet şi o voinţă în jurul Regelui nostru, căci numai prin unirea tuturor vom putea face faţă greutăţilor care ne pândesc. Toţi Românii trebue să lase în aceste clipe la o parte once patimă personală sau ideologică, să se desfacă din orice legături inutile moştenite din trecut şi să puie umăr la umăr în jurul Coroanei şi al steagului Ţării. Minorităţile noastre etnice, pentru care voim un tratament drept şi egal pentru toate, un tratament care să respecte legitimele lor aspiraţiuni în evoluţia Statului nostru unitar, ne-au dat în ceasurile dureroase prin care am trecut, dovada neclintitului lor devotament către Tron şi Ţară. Pentru această strălucită dovadă de solidaritate, le suntem adânc recunoscători. Suntem cu toţii conştienţi de nevoile şi de greutăţile pe care le întâmpină în aceste timpuri de criză şi de mobilizare a tuturor puterilor noastre, păturii© muncitoare de la ţară şi de la oraşe, vom face tot ce ne va sta în putinţă pentru a veni în ajutorul lor şi a le uşura sarcinile. Daţi-mi voe să închei cu nădejdea că apelul pe care-l vom adresa cât dee curând Ţării, va fi auzit şi că toate bunăvoinţele vor veni să se închege în Frontul Renaşterii Naţionale pentru îndrumarea şi desvoltarea căruia un Departament special a fost creat. J1Oil. Daţi-mi voe să mă opresc aci. Vom spune tot ce avem de spus în manifestul adresat Ţării şi pe care-l pregătim. Deocamdată vă rog să credeţi că stăm de veghe şi că suntem pătrunşi de toată răspunderea noastră. Argentina a oprit exportat de metale BUENOS AIRES 29 (Bador). — Guvernul a dat un decret-lege prin care se interzice exportul fierului, oţelului, aluminiului, antimoniului, zincului şi altor metale, în stare nouă sau veche. Cursul zlotului la Polonia BERLIN 29 (Rador). — Printr-un decret al comandamentului suprem al armatei, zlotul va avea putere circulatorie în Polonia alături de markă, având valoarea de 50 pfenigi. . împrumuturile americane pentru ţările beligerante WASHINGTON, 29. (Rador.) __ Ultimele ştiri despre discuţia din Congres cu privire la legea neutralităţii arată că s’a ridicat chestiunea incompatibilităţii unor pasagii din această lege, relative la împrumuturi. Ie pentru ţările beligerante, şi legea Johnson, care prevede că nu se pot acorda împrumuturi ţărilor care nu şi-au plătit datoriile din războiul celălalt. Senatorul Pittmann a declarat că va propune un amendament prin care să se evite un conflict între cele două legi, deoarece — a spus el — legea Johnson era făcută pentru a răspunde situației din timp de pace, dar acum situația s’a schimbat. INCHEEREA NEGOCIERILOR ECONOMICE CU GERMANIA Ce cuprinde protocolul de schimburi comerciale pe 1939-1940 Stabilirea nouilor contingente, germane rămâne neschimbat. Negocierile economice cu Germania, cari au început la București la 17 Septembrie crt. s’au terminat. Delegatiunea română a fost prezidată de d. Em. Marian, secretarul general al ministerului economiei naţionale, iar delegaţia germană de d. C. Klodius, director în ministerul Economiei Reichului. Protocolul încheiat a fost semnat ori la orele 2 d. a. de către preşedinţii celor două delegaţiuni, deoarece în aceste negocieri nu a fost vorba de încheierea unei noui convenţii sau unui nou tratat economic pentru schimbarea structurală a relaţiilor comerciale dintre cele două ţări ci numai de examinarea modului de funcţionare a convenţiilor existente şi fixarea contingentelor anuale prevăzute de aceste convenţii Convenţia economică dintre România şi Germania din 23 Martie 1935 precum şi tratatul de comerţ din 23 Martie 1939 prevăd — după cum se ştie — numai normele generale în care urmează să se facă schimburile de mărfuri. Aceste convenţii alcătuesc deci numai un cadru care trebueşte complecţii prin dispoziţiuni periodice isvorâte din soluţionarea diferitelor probleme de technică economică, din care cauză s’a prevăzut în textele lor întrunirea periodică a delegaţiilor celor două guverne pentru a fixa contingentele de schimburi anulate, întrunirile delegaţiilor guvernamentale, sunt cu deosebire necesare atunci când e vorba de convenţii de clearing , cum este în cazul d© faţă. Dealtfel metoda revizuirii periodice a unor asemenea convenţii este aproape generală şi România o aplică regulat pentru a pune la punct convenţiile economice pe care le avem, cu diferite ţări cum sunt de aproape generală şi România o apui Negocierile de acum au fost hotărâte încă de la 10 Decembrie 1938. Ele erau determinate de necesitatea întocmirei programului ce schimburi şi păstrează caracterul „unei simple înţelegeri gospodăreşti normale” — ca să întrebuinţăm însăşi expresia interlocutorilor noştri, din sferele oficiale. Aceste tratative nu au nici o contingenţă cu vre-o problemă de ordin extern sau ci vreunul din evenimentele internaţionale la ordinea zilei. Coincidenţa acestor evenimente nu a influenţat natura negocierilor de la Bucureşti. Cele două delegaţiuni au exami nat cu toată atenţiunea chestiunile Cursul mărcii ce s’au pus în discuţie şi au căutat a găsi soluţiile cele mai potrivite pentru a satisface interesele statelor pe care le-au reprezentat. Singura problemă nouă ce a trebuit rezolvată a fost pusă de integrarea economiei Boemiei şi Moraviei în economia Reichului. Până acum Germania a menţinut executarea convenţiilor pe care le avea statul Cehoslovac. Era necesar, cu acest prilej să se procedeze la o reglementare a contingentelor globale în care să se integreze şi aportul Boemiei şi Moraviei la economia germană. Este de remarcat că în fixarea contingentelor de schimburi nu s’a prezentat nici-o dificultate. Delegaţiunile germană şi română au stabilit cu uşurinţă proporţiile contingentelor ce se vor schimba în anul 1939—1940 graţie unei largi înţelegeri pe care au arătat-o intereselor reciproce. Este o înţelegere corectă şi cordială, care nu a întâmpinat vreo piedică provenită din vreo cerere exagerată dintr’o Mai este de relevat că în negocierile ce s’au dus s’a putut constata că Germania apreciază sforţările noastre pentru întemeierea unei industrii naţionale şi înţelege că trebue să ne consacrăm desvoltărei tuturor acelor industrii viabile şi consolidate. In ce priveşte exportul nostru în Germania, în special al articolelor noui cum sunt vinul şi fructele se constată o tendinţă de creştere îmbucurătoare. Fapt interesant e că de unde până acum asemenea exporturi se făceau de către comercianţi, veniţi din afară de data aceasta ele au fost efectuate exclusiv de către români. Dacă efectuarea exporturilor de către români este unul din postulatele ce trebuiesc satisfăcute, tot atât de importantă pentru avântul economiei naţionale este obligaţia înobilării produselor noastre de parte sau alta. Totalul contingentelor acordate rămâne aproape în limita anului precedent cu unele mici variaţii cerute de ambele părţi. Nici chestiunea cursului mărcii nu a provocat vreo controversă. Marca germană păstrează acelaşi curs ca şi până acum, export. Va trebui cât mai curând să procedăm la o standardizare severă a acestor produse, selecţionând calităţile şi prezentăndu-le străinătăţii sub un aspect atât de atrăgător încât marca românească să aibă un prestigiu asigurat pe toate pieţele. Clasarea calităţilor va trebui să fie de asemenea atât de precisă şi în acelaş timp cunoscută, încât importatorii streini să nu fie obligați decât a indica clasa, pentru ca comenzile lor să fie, cu uşurinţă, satisfăcute. Când vom ajunge la aceste rezultate exportul României va fi în adevăr la înălţimea excepţionalelor calităţi ale produselor ei. Cerinţele de import ale unei mari ţari ca Germania, cu care schimburile noastre comerciale au fost totdeauna intense va contribui desigur la atingerea acestui tel economic. Contingentele de schimburi Sendinţa exportului nostru în germana negocierile economice germano-ungare BUDAPESTA, 29 (Rador). — Misiunea economică germană de sub conducerea d-lui Clodius, ministru plenipotenţiar, a sosit la Budapesta, venind din Bucureşti. Misiunea a şi început. Vineri după amiază, negocierile cu comisiunea guvernului ungar prezidată de d. von Nicki. Negocierile vor dura probabil două zile. Sunt în discuţie chestiuni referitoare la traficul de mărfuri şi plăţi.★ BUDAPESTA 29 (Rador). — Comisiunea germană in frunte cu d. Claudius, ministru plenipotenţiar, a început la Budapesta negocieri cu reprezentanţii guvernului ungar in vederea reglementării periodice a chestiunilor ce rezultă din operaţiile de schimb in natură şi de plăţi. Negiceri germanoiugoslave BELGRAD 29 (Rader). — Ministrul comerţului şi industriei a declarat ziariştilor, în legătură cu negocierile economice începute ori la Belgrad între delegaţia germana - delegaţia iugoslavă, că actualele condiţii din Europa dau acestor negocieri o importanţă deosebită. Aceste negocieri — a continuat ministrul — trebuiesc să asigure interesele vitale ale comerţului, în ţara care constituie cea mai mare piaţă a noastră. Pe de altă parte, aceste ii'.' -yr’-r. tre’ -’CSI' , ; *'J ' ": - ‘ ■ atitudinea de neutralitate împărtăşită de ţara noastră. Vom mai avea şi alte negocieri economice, cu Grecia, cu Italia, cu Ungaria şi cu alte ţări. Săptămâna industrială Durata muncii.— Transporturile.— Aplicarea legii speculei.—Târgul petrolui Astăzi se întrunesc din nou la ministerul muncii, reprezentanţii organizaţiunilor profesionale economice, pentru a stabili, de acord cu autoritatea respectivă şi cu reprezentanţii breslelor muncitoreşti, durata muncii, în întreprinderile industriale cu derogare de la actualele prevederi ale codului muncii în vigoare. Durata muncii în întreprinderi e o problemă a industriei şi a comerţului, din toate vremurile. Ea se cere chibzuit rezolvată, chiar şi în vremuri normale, cu atât mai mult în momentele de faţă, înfăţişarea cea mai delicată, a problemei, constă în faptul că durata muncii zilnice, în uzine, fabrici şi ateliere, în magazine şi birourile comerciale ca şi în ale instituţiilor financiare, nu poate fi stabilită după norme rigide, străine de nevoile şi interesele întreprinderilor. In stabilirea duratei muncii trebue neapărat să se ţină seamă şi de nevoia de reculegere şi odihnă a muncitorului, dar şi de caracterul specific al fierarei întreprinderi, de interesele ei vitale, ca şi de anumite interese superioare de ordin general, ale Statului, ale economiei şi apărării naţionale. La noi, ca şi în alte câteva ţări, cari s’au grăbit a îmbrăţişa o ideologie prea avansată în această mateie, problema a fost rezolvată în mod unilateral, exclusiv în favoarea intereselor şi nevoii de odihnă a muncitorului, fără nici o armonizarea cu interesele întreprinderei şi cu cele generale. De aceia s’au constatat mari neajunsuri şi în timpuri normale, înpaguba producţiei şi a patronatului, dar nu mai puţin şi în paguba muncitorilor. Acum însă când în joc sunt interesele superioare ale apărării naţionale, în vederea unei producţii cât mai largi şi statornice, problema nu mai rabdă soluţia ei simplistă, din trecut, ci s’a simţit nevoia reexaminării ei. Acum d’abia se verifică adevărul, că după cum mersul trenurilor nu poate fi întrerupt pe înserate, trimiţându-se personalul locomotivelor şi vagoanelor la plimbare, tot aşa nici durata muncii în uzine, fabrici şi ateliere, ca şi în anumite alte întreprinderii industriale şi comerciale, nu poate fi stabilită după reguli, rigide şi comune, cari nu, ţin seamă de caracterul întreprinderii, de posibilităţile ei technice şi financiare, de rentabilitatea ei şi alte condiţii esenţiale, interesând deopotrivă pe patron şi pe muncitor. Plusul de muncă, aduce plusul de producţie, acesta la rândul său oferă întreprinderii un plus de rentabilitate, care se restrânge nu numai în folosul patronului, dar şi în acel al muncitorului, care îşi vede asigurat locul de muncă, perspectivele şi putinţa unei remuneraţii mai mulţumitoare. Sunt întreprinderi sezoniere, cari pentru a produce cu câştig, sunt nevoite, a lucra intensiv în anumite anotimpuri, fie prelungind numărul orelor de lucru, fie lucrând neîntrerupt ziua şi noaptea. Sunt altele, cari pentru necesităţi technice în interesul unei producţii satisfăcătoare, din punct de vedere cantitativ şi calitativ nu se po mărgini la un număr limitat de ore de muncă. De aceia durata muncii nu poate fi numai în funcţiune de interesele şi dorinţa muncitorului ci în cele mai multe cazuri, această durată, trebue să se adapteze nevoilor în teriei, care decr zie şi cu folos, ocupă şi oferă mijloc de existenţă muncitorului şi familiei sale, pe când în caz contrar muncitorul rămâne în afara câmpului muncii. Ideologia în materie de durată şi de remunerare a muncii are o margine firească, bine definită. Ea nu poate depăşi cadrul de o elasticitate relativă, a cererei şi ofeţei de muncă, ambele raportate la restabiliatea întreprinderilor. In aceste împrejurări, legea, care în timp de pace, stabileşte anumite date rigide şi comune, pentru durata muncii în întreprinderi, fară să ţină seama de realităţi, crează neajunsuri mari şi producţiei şi muncii dar nu periclitează alte interese decât cele ale vieţii economice şi sociale. In împrejurări ca cele de azi, se constată că situaţia c eată în trecut prin o favorizare rău înţeleasă a muncitorime' la cari oh'l d'Tit i muncii. a ant ei at s' a^prier seier product e s ap r i na li oi al , iar de aci înainte o asemenea favorizare ar însemna direct o sabotrae a nevoilor apărării naționale. CoKtin?wre S..‘ pag. 2-a de I. RADU L - Í Realităţile economiei naţionale Comerţul exterior al României Cinci volume de documentare, apărute în ,,Biblioteca monetară, economică şi financiara * O lucrare de proporţii neobişnuite încă în literatura economică, nu numai românească, a fost tipărită cu cheltuiala Băncii Naţionale a Romăniei în „Biblioteca monetară, economică şi financiară”. Lucrarea e cuprinsă în cinci volume mari de serioasă analiză şi documentare despre : COMERŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI IN PERIOADA DELA 1928 LA 1937, înlesnind cunoaşterea realităţilor economiei naţionale, aceasta cuprinzătoare analiză a evoluţiei schimburilor noastre de mărfuri cu străinătatea dă celor cari le cercetează posibilitatea de a înţelege cu uşurinţă drumurile ce trebuesc urmate în politica economică a României, în împrejurările de azi şi în viitor. Ca şi celelate lucrări despre realităţile economiei naţionale cari au apărut până acum în „Biblioteca monetară, economică şi financiară’’ şi dintre cari e deajuns să amintim „Contribuţiunile la problema creditului în România” şi „Contribuţiunile la problema materiilor prime în România”, lucrări de care ne-am ocupat pe larg aci, şi această nouă operă de documentare este rodul stăruinţii depusă de d. M. Constantinescu, ministrul Finanţelor şi guvernatorul Băncii Naţionale, care a înţeles câtă nevoie pentru viaţa noastră economică să se pună la îndemâna tuturor factorilor economiei româneşti o documentare serioasă şi cât mai complectă, care ne-a lipsit până azi. D. ministru Mitiţă Constantinescu contribue astfel într’o largă măsură la inaugurarea unei politici economice moderne, încheind epoca păgubitoarelor dibuiri in întunericul neştiinţei şi aceia a atât de costisitoarelor experienţe cari s’au făcut in trecut în domeniul atât de delicat al schimburilor cu străinătatea. In ,,cuvântul înainte”’ pe care-l pune in fruntea nouei lucrări şi prin care d-sa recomandă tuturor să o cerceteze cu toată seriozitatea, d. ministru Mitită Constantinescu mărturiseşte gândul sincer de care a fost însufleţit in hotărârea sa de a publica toate datele statistice despre ,, Comerţul exterior al României", date culese de serviciul de studii al Băncii Naţionale cu concursul Serviciului statisticei financiare din ministerul de Finanţe. D. ministru Mitită Constantinescu scrie astfel : „Publicăm această documentare, pe care noi o frământăm, o analizăm de ani de zile, din expresiunea căreia am dedus lozincile marilor imperative ale politicii de valorificare naţională, le publicăm pentru ca ele să fie îndreptar poruncitor al drumurilor ce trebuesc urmate în politica economică a noastră, pentru toţi acei ce aşează la începutul acţiunii lor, în acest domeniu, pasiunea realităţilor şi zbuciumul pentru binele neamului lor. ..Cu simţământul cald al acestei valori superioare, punem la dispoziţia tuturor celor ce doresc să înveţe şi să creeze spre binele ţării lor această documentare“* Deşi cele cinci volume despre „Comerţulexterior al României’’ de care ne ocupăm, sunt închinate în special analizei importului şi exportului României în perioada de timp de la 1928 la 1937 o mare parte a lucrării cuprinde consideraţiuni generale privitoare la comerţul exterior al ţării noastre şi la comerţul mondial din anii 1910 —1937, care sunt de un deosebit interes şi pentru specialişti şi pentru cei cari simt vreodată nevoia unei documentări mai precise în relaţiile economice ale ţării noastre cu străinătatea. In afară de aceasta în cifrele reci ale schimburilor de mărfuri şi de valori între state, în diagramele, hărţile şi statisticile comerţului exterior se descifrează mai bine poate decât oriunde puterea de muncă şi de producţie a popoarelor, gradul lor de civilizaţie şi piedicile pe care trebue să le învingă sau stările la cari trebue să se adapteze în cursul desvoltării lor economice. In aceste cifre apar totodată culimpezime legătura strânsă care există în desvoltarea economică a tuturor naţunilor şi influenţa reciprocă şi permanentă dintre activitatea economică şi stările sau schimbările politice interne şi externe. D-nii Şerban Gheorghiu, Mihail Dr. Romaşcanu şi Săndulescu-Godeni cari au întocmit consideraţiunil© generale despre comerţul exterior al României şi comerţul mondial din anii 1910-1937 au avut de trecut mari piedici pentru a putea da o oglindă fidelă a evoluţiei schim-burilor economice internaţionale şi în special a României într’o epocă atât de frământată în care s’au făcut războiul şi s’au produs atâtea crize economice, în care s’au schimbat cursurile monedelor şi s’au modificat esenţial valorile a numeroase mărfuri. Stabilind o unitate de măsură fixă pentru toate epocile prin transformarea tuturor valorilor în dolari aur la cursul de 1 dolar aur 3 4.1979222 mărci-aur s’a înlăturat o importantă piedică la întocmirea corectă a statisticilor a căror înţelegere este uşurată într’o măsura nespus de mare prin scheme şi diagrame eloquente. In afară de aceasta, pentru ca oricine să poată înţelege evoluţia schimburilor de mărfuri, astfel ca să tragă concluzii generale şi permanente, s’a ţinut seama de momentele mari cari au determinat schimbări în structura comerţului exterior şi s’a făcut un examen amănunţit pe perioade de timp distincte analizându-se volumul schimburilor, importul, exportul şi balanţa comercială în mod amănunţit şi separat, insistându-se asupra locului pe care îl ocupă România în comerţul mondiali şi în comerţul cu fiecare ţară în parte. Perioada anilor 1910 la 1913, reprezintă sfârşitul epocei de pace şi de activă mişcare comercială, în care schimburile de mărfuri nu erau tulburate de restricţiuni de nici un fel, înregistrând an după an o permanentă desvoltare. ★ După ce examinează volumul comerţului mondial, al importului şi al exportului celor mai însemnate ţări, se face în primul volum o amănunţită analiză a importului, exportului şi balanţei comerciale a ţării noastre cu celelalte state şi se observă locul pe care-l ocupă diferite grupuri de state în comerţul mondial Astfel în epoca 1910—1913 comerţul ţărilor agrare reprezintă 6,3 la sută din comerţul mondial, comerţul ţărilor industriale 38,2 la sută şi comerţul între ţările agrare şi cele industriale 55,5 la sută, numai Europa deţinând 63,74 la sută din totalul comerţului mondial. Este epoca împlinirii armonioase a nevoilor dintre ţărileagricole şi cele industriale Războiul din 1914—1918 provoacă o adâncă schimbare în situaţia comerţului mondial. Volumul comerţului internaţional în această perioadă e greu de stabilit în mod precis, deoarece unele state n’au putut culege şi centraliza datele statistice, iar alte state nu le-au publicat din diverse motive. Din această cauză fiind riscant compararea comerţului exterior dintre diferite state şi cu totul imposibilă urmărirea evoluţiei comerţului unei ţări sau a unui continent faţă de evoluţia comerţului mondial, se cercetează pe scurt comerţul exterior al ţărilor mai în-semnate împărţite pe două grupe: ţări beligerante şi ţări neutre. Comerţul exterior al României este examinat sub cele două aspecte ale lui dela 1914 la 1915 ca ţară neutră şi dela 1916 la 1918 ca ţară beligerantă, înregistrându-se cu obiectivitate pierderile suferite în vremea ocupaţiei străine. Pentru comerţul mondial, războiul din 1914 înseamnă inaugurarea politicii de protecţionist vamal şi de restricţiuni şi reglementări de tot felul, cari au adu atâta suferinţă şi cari au fost cauzele tulburărilor din viaţa politică şi socială a popoarelor de atunci până acum. Ca aspect general, răsboiul înregistrează scăderea simţitoare a comerţului european şi sporire bruscă a locului ocupat de America, în special de Statele Unite in comerţul international. In perioada de la 1919—1928 toat popoarele se străduesc să-şi refac viaţa economică transformând economia lor de răsboi în economi de pace şi profitând de experient răsboiului trecut încearcă să-ş câştige independenţa economic printr-o politică activă de autarhi la adăpostul protecţiei vamal care înăbuşe ultimele libertăţi de viaţa economică mondială. Exportul și importul Români cari au trecut toate aceste piedi noui este examinat pe larg pentr toată această perioadă de timp după natura mărfurilor, după terife cu care avem relatiuni comerciale și în raport cu volumul Continuare In pag. 3-