Argus, noiembrie 1939 (Anul 29, nr. 7969-7994)

1939-11-01 / nr. 7969

ARUL XXVIII No. 7969 NOUL MODEL 8 CILINDRI Ford Dial— Bucureşti, PAL­ATUL CICOOP Telefon 209,46, 217,45 ABONANENTE In tară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 3 lei in tară — M­. In străinătate Tariful In funcţiune de convenţiile poştale internationale lei in străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER şi H. F. VALENTIN BIROURILE: Bucureşti, Str. Constantin Miile No. 15. Taxa poştală plătită la nume, fax conform aprobării No. 30287—1939. INDUSTRIEI ŞI FINANŢE! Telefon: 3.05.44 Miercuri 1 Noemb. 1939 NOUL MODEL:!­8 CILINDRI Ford Dial S. A. R. Bucureşti, PALATUL CSCLOP BIROURI: 2-19-50 Telefon MAGAZIN : 3-88-48 ATELIERE: 2-04-90 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: „ARGUS“ S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI EVOLUŢIA PREŢURILOR MONDIALE Cercurile economice, folosind ex­perienţa războiului trecut, se stră­­duesc să lămurească evoluţia viit­­oare a preţurilor mondiale. Nu­ e lucru tocmai uşor, fiindcă elementele de apreciere sunt corn­tradictorii. Pe de o parte, cererea mare a tot felul de produse ar trebui să ducă la o urcare simţitoare a preţuri­lor. Această sporire de consum va fi însă, în parte, compensată . S-ar putea, de asemenea, produ­ce o nepotrivire în mişcarea pre­ţurilor din cauza greutăţilor de transport. Preţurile ar putea ră­mâne foarte scăzute în ţările pro­ducătoare de peste ocean şi ar pu­tea creşte, în proporţii nebănuite, în ţările consumatoare. In sfârşit, stocurile care de ani de zile apasă asupra preţurilor vor fi, de­sigur, absorbite prin creşte­rea consumului. Ele, însă, se pot forma din nou prin înlăturarea măsurilor de răstrângere a produc­Dii indicaţiile pieţii americane ar rezulta, că o urcare a preţuri­lor mondiale e probabilă. Urcarea produsă în primele zile din Sep­tembrie trecut nu ar fi decât un e­­pisod asemănător celuia din August 1914. ţiei şi încurajarea producţiei. Pe temeiul unor elemente atât de contradictorii e greu să se tra­gă concluzii precise în ceea ce pri­veşte evoluţia preţurilor mondiale. Cercetarea preţurilor americane din timpul războiului trecut ar pu­tea da, însă, unele indicaţii folosi­toare, pentru determinarea acestei evoluţii, aceste preţuri fiind hotă­râtoare pentru determinarea pre­ţurilor mondiale. Intre 1914 şi 1918, piaţa ameri­cană arată la grâul, petrol, bumbac aramă, plumb, zinc şi cositor, o tendinţă uniformă de urcare,­­ în­ceată în 1914 şi 1916, mai vie în 1916 şi 1917, urcare urmată de o scădere bruscă în 1919, datorită faptului că sfârşitul războiului a provocat desfacerea produselor a­­cumulate şi reducerea cererii. Cifrele de mai jos arată evolu­­ţia preţurilor articolelor americane exportate precum şi aceea a preţu­lui mijlociu la metale. Am fi, deci, la începutul unei pe­rioade de urcare generală a pre­ţurilor. Fermitatea valorilor mobiliare, în mai toate bursele din lume, în­dreptăţeşte această credinţă- Preţul materiilor americane exportate (in cenţi) Impozitul pe cifra de afaceri la cheltuelile de transport Vânzările franco-prod­ucator.­Măsuri pentru a se înlătura evaziunile După cum se știe, legea impo­zitului pe lux și cifra de afaceri, prin redactarea dată articolului 4 aliniatul 3 a pus capăt interpretări­lor din trecut, stabilind în mod pre­cis felul de calculare a impozitului pe cifra de afaceri. Anume, sa precizat ce se înţele­ge prin valoare de facturare, impo­zitul trebuind să se calculeze atât asupra preţului de vânzare, cât şi asupra timbrelor, ambalajului, taxe­lor de consumaţie şi tuturor chel­­tuelilor cari alcătuesc valoarea fis­cală de facturare. Printre cheltuelile cari for­mează valoarea de facturare, e­­ste și costul transportului mărfii. Transportul este dease­­meni o cheltuială supu­să impozitului pe cifra de afaceri și trebue să se treacă, laolaltă cu cele­lalte cheltueli debursate de vânzător, în registrul de cifra de afaceri. Sunt însă foarte multe cazuri, când mărfurile se vând franco depozitul producătorului, /producător la cumpără­tor. In cazurile despre cari ne ocupam, vânzătorul nu poate trece în factură costul transportului, pen­tru că nu-l priveşte şi nici nu-i cunoaşte valoarea, fiind făcut de­ cumpără­tor. Rezultă deci că în cazu­rile când vânzarea se fa­ce franco depozitul pro­ducătorului, transportul netrecându-se nici în fac­tură nici în registrul de cifra de afaceri, impozi­tul pe cifra de afaceri se calculează la valoarea de facturare fără costul transportului. Aceasta nu înseamnă însă, că se poate face vre­o evaziune la plata impozitului pe cifra de a­­faceri. Nu se pot încheia vânzări franco depozitul de vânzare și apoi, în mod tacit cheltuelile de transport să-l privească pe vân­zător, dând note separate cum­părătorului de aceste cheltueli, fără a le trece în factură. Astfel de sustrageri de­la plata impozitului pe ci­fra de afaceri pot fi iden­tificate din verificarea re­gistrelor și a copierului­ care sunt obligatorii. Organele fiscale de con­trol au fost sesizate şi au primit îndrumări ca să descopere asemenea sus­trageri, aplicând imediat sancţiuni grele. Sef. COSTUL TRANSPORTU­­ LUI SITUAŢIA VÂNZĂRILOR FRANCO-PRODUCATOR la Cu alte cuvinte, de multe ori, formalităţile de expediţie şi chel­­tuelile de transport sunt făcute şi suportate de cumpărător. Producătorul primeşte preţul mărfii vândute, transportul ne­­privindu-l pe el. In sensul legii cifrei de afaceri, valoarea de fac­turare trebue să conţină toate cheltuelile făcute până în momentul trans­misiunii mărfurilor de la PIAŢA Bursa Prima şedinţă a Bursei din săp­tămâna aceasta a fost activă în compartimentul acţiunilor. Sectorul cel mai însufleţit a fost cel petro­lier. Cursurile oscilează în jurul cotaţiunilor precedente, deşi unele petrolifere înregistrează mici scă­deri. Mai slabă a fost Steaua Română care a pierdut 55 puncte, încheind la 450. Totuşi acest curs e mult ri­dicat faţă de începutul săptămânii precedente. Petrol Block a cedat 17 puncte. Petrolul Românesc, Con­cordia şi Creditul Minier au pierdut câte zece puncte. Astra Română se ridică la cursul de 1130 iar 1. R. D. P. care atinge în cursul şedin­ţei cursul de 222 e încheiat la 214 faţă de 206 cursul precedent. In sectorul industrial Mica cedea­ză 40 puncte. Celelalte valori osci­lează în jurul cursurilor preceden­te cu mici diferenţe. In compartimentul efectelor vo­lumul tranzacţiilor a fost restrâns şi cursurile au fost staţionare. Doar înzestrare malt mai fermă câştigă Compensaţiile şi de­vizele negociabile Compensaţiile continuă să fie ferme. Au cotat­­ LISTA B. Orice ţară 1790 lei o liră ster­lină. Anglia 1440 Iei o liră sterlină. Colonii 1740 lei o liră sterlină. Belgia 75 lei un belgas. Compensaţiile­­sunt concentrate aproape toate într’o singură mână Soc. „Foreco“. După o pauză de câteva săptă­­mâni, au început ori să se negocie­ze din nniu devizele din cota de 30 la sută. Devizele din cota de 30 la sută Olanda s’au negociat la cursa de 187.50 lei. Devizele la bursele din strainătaie Lira sterlină a fost ceva mai sla­bă la New-York unde a cotat 73.92 jum. La Zuerich lira sterlină a co­tat 17.82 jum. şi la Paris 976 jum. Francul francez a cotat la New-York 2.28 şi o optime, la Zuerich 10.10 iar la Londra 176—177. Francul elveţian cotează la New- York 22.43, la Paris 985 iar la Zue­rich faţă de Dolar 4.46. Numire la Ministe­rul de Finanţe Prin înalt Decret Regal de maior Ştefan Constantinescu, a fost numit director al Direcţiunii mobilizării ş organizării Naţiunii şi Teritoriului din Ministerul Finanţelor. Mutarea oficiului de schimburi cu străi­nătatea D. I. Bujoiu, ministrul economiei naţionale a vizitat ori la amiază a­­partamentele din noul local al mi­nisterului economiei naţionale unde pe ziua de 4 crt. urmează să în­ceapă mutarea şi instalarea birou­rilor Oficiului schimburilor cu străi­­nătatea Aplicarea munei legi a cartelurilor Consiliul superior al cartelurilor se va întruni Marţi 7 Noembrie. Şedinţa comisiei in­dustriale Comisiunea industrială de pe lân­gă Ministerul economiei naţionale s’a întrunit ori după amiază în şe­dinţa săptămânală obişnuită. Comisiunea a dat diferite avize de acordări şi retrageri de avantaje industriale. Audienţe la d. Grigore Gafencu ministrul Afacerilor Străine D- Grigore Gafencu, ministrul Afacerilor Străine, a primit în cursul zilei de Luni 30 Octombrie 1939, în audienţă la minister pe: EE. L­. Yovan Doutchitch, Am­basadorul Iugoslaviei; Constantin Collas, Ambasadorul Greciei; A­­drien Thierry, Ambasadorul Fran­ței; L. de Bardossy, ministrul Ungariei; Sava Kiroff, ministrul Bulgariei şi Fernando de Bastos, ministrul Portugaliei. Se scumpesc mărfurile importate Tendinţa actuală a pieţei comerciale De câteva zie, se observă, pe piaţa Capitalei, o tendinţă destul de pronunţată de scumpire a preţu­rilor la mărfurile de import. Acea­stă tendinţă nu e generală, nici uni­tară. Proporţia de scumpire variază de la cinci la sută la unele articole până la două zeci Ia sută la altele. Cum se lămureşte această nouă scumpire a articolelor de import ? In buletinul ei săptămânal, Ca­mera de comerţ şi industrie din Bu­cureşti arată unele din aceste cau­ze. Se arată în el că „urcările s’au manifestat la articolele importate, — cafea, ceai, piper, orez, untde­lemn, etc. Articolele indigene au marcat şi ele urcări, in special la săpunuri, ulei, etc.“. Cauzele acestor majorări sunt multiple : lipsa de marfă, scumpi­rea devizelor din compensaţii, mij­loacele de transport insuficiente, şi cu tarife ridicate, scumpirea mate­riilor prime şi a sem­i­fabricatelor, la locurile de producţie, măsurile luate din diferitele ţări de a nu se mai ex­porta anumite articole, mărirea ris­curilor, factorul psihologic, etc. In momentul de faţă se oferă cafea din Brazilia care totuşi nu ar fi prea scumpă, dacă posibilităţile de plată ale importatorilor noştri ar fi uşu­rate. Deosebit de constatările Camerei de comerţ şi industrie din Capitală , buletinul ei săptămânal, trebuesc înfăţişate unele tendinţe ale pieţii comerciale destul de importante ca să fie reţinute. Astfel, scumpirea de care e vorba la cafea se cifrează la două­zeci de lei la kilogram numai n cursul săptămânii trecute. la ule­iurile vegetale scumpirea este, a­­tât la engros cât şi la detail, de cir­ca cinci lei la kilogram, de pe urma faptului că semânţa de floarea soa­relui s’a urcat cu încă şapte-opt mii Iei de vagon. LIPSA BUMBACULUI Manufactura este in continuă scumpire. Se vorbeşte de un spot nou la principalele articole, deşi după cum am arătat, s’au mai făcut majorări în ultimele săptămâni. A­­ceastă tendinţă de continuă urcare a articolelor de manufactură se da­­toreşte lipsei de materii prime de care suferă întreprinderile indus­­triale. După câte se pare, se fac oferte de bumbac, mai cu seamă din An­glia, dar importatorii sunt foarte preocupaţi de felul in care vor pu­tea face plăţile în actualele îm­pre­jurări. Stocurile aflătoare în ţară de bumbac ţărănesc şi bumbac in­dustrial sunt din cele mai mici imediat ce va începe aprovizio­narea ţăranilor, astăzi foarte ocu­paţi cu muncile agricole, desigur că lipsa unor stocuri suficiente se va resimţi. Deasemeni s-au înregistrat scum­piri la articolele mărunte de fieră­rie şi la unele feluri de încălţămin­te. ŞI UNELE EFTINIRI In schimb, au fost şi unele scă­­deri de preţuri. In primul rând ls lemnele de foc unde scăderea se cifrează la circa zece la sută. Şi­., la lămâi, unde scăderea e de 25 la sută. La aceste două articole, eftinirea e fără îndoială o urmare a înlesni­­rei transporturilor. Se adevereşte astfel părerea, că imediat ce se va normalza afluxul de măfuri în unele compartimente preţurile vor ceda.­­Dealttfel fap­tul poate fi constatat şi la alte ar­ticole de provenienţă indigenă. To­tul e să se găsească şi mijlocul de a se normaliza importul din strai­­niatate SCUMPIREA PRODUSE­LOR ANIMALE Un compartiment sab­ situaţia este anormală e acela al cărnii. Ne­gustorii engrosişti sunt nemulţu­miţi de preţurile maximale la care sunt siliţi să vândă şi pretind o ur­care a lor. Din această cauză se abţin de la tăieri. La unele grăsimi s’au produs, în cursul săptămânii urcări de peste două­zeci la sută Problema se află în cercetarea ad­ministraţiei municipale. TENDINŢA PRODUSE­LOR PETROLIFERE In sfârşit, la petrol, tendinţa pro­duselor albe este foarte fermă. Ce­rerile sunt foarte însufleţite. Vân­zările sunt în continuă urcare mai ales la combustibilele pentru calo­rifer şi industrii. Se observă ce­reri foarte importante de petrol lampant din provincie. Stocuri sunt îndestulătoare. Livrările se fac nor­mal. Se vede din cele de mai sus că în ciuda faptului că piaţa com­er­cială dovedeşte o oarecare tendinţă de normalizare, totuşi preţurile sunt în continuă mişcare. Sunt unele ar­ticole unde se poate spune că pre­ţurile sunt în scădere. In această categorie intră mai cu seamă ace­lea cari sufereau de pe urma stân­­jenirii traficului comercial. In schimb, la cele mai multe, pre­turile sunt în continuă urcare, ca o urmare a faptului că sosirile de ma­terii prime și de semi-fabricate din străinătate sunt prea reduse. In această categorie intră mai cu sea­mă produsele coloniale la care îm­prospătarea stocurilor s’a făcut în ultimele zile foarte greu; metalele foarte disputate pe pieţele străine la preţuri în continuă urcare şi prohi­bite la export în multe ţări furni­zoare, precum şi articolele de care au nevoie industria textilă şi indus­tria încălţămintei. Toate aceste urcări de preţuri au o influenţă destul de simţitoare a­­supra puterii de cumpărare a popula­ţiei şi asupra deverului comercial. Situaţia exportului de cereale în luna Septembrie prima lună de război. Uniunea Generală a Exportatori­lor din România a intocmit urma­torul Buletin al situaţiei exporturi­lor de cereale in luna Septembrie. După datele statistice ale minis­terului Economiei Nationale se constată eşirea din ţară în tone de 1000 kg. cereale, seminţe oleaginoase şi derivate pentru luna Septembrie în: Aceste produse au fost dirijate în ordinea cantitativă în urmă­toarele ţări: situaţiei internaţionale privându­­ne de mijloacele de transporturi maritime şi fluviale devenite prea rare şi scumpe din cauza riscurilor de război.­­ In ciuda acestor fluenratiuni pe­riculoase pentru tranzactiuni In­ternationale, urcarea pentru toate produsele noastre agricole continuă progresiv cu o cerere vie mai ales pentru oleaginoase şi leguminoase a căror stocuri par a fi destul de reduse Aplicarea întârziată a noului re­gim de export a impus oarecare prudenţă şi rezerve pentru opera­ţiile cu străinătatea a cărei pieţe sunt expuse la flucturaţiuni nere­gulate şi chiar dezorientate Timpul revenit la frumos şi us­cat face să se spere la culesul nou­lui porumb în condiiuni mai bune pentru a putea să fie exportat în curând în mod mai intens la pre­ţuri destul de avantajoase. O lege de prohibiţiune loveşte exportul de fasole şi ovăz a căror disponibilităţi sunt reclamate pen­tru nevoile consumului intern, rezultând pentru luna Septembrie a. c. un export inferior cu 17.236 tone ca în aceeaşi lună în 1938 Exportul total de aceste poduse agricole în cele 9 luni a. c. adică Ianuarie până la 31 Septembrie s-a ridicat la 1.407069 tone care în or­dinea cantitativă au găsit plasa­ment în țările următoare: 1.407.­69 tone Activitatea micşorată a comerţu­lui nostru de export se­ datoreşte Germania pentru . . . Belgia........................... Elveţia ....... Anglia....................... Proteu. Boem. şi Morav. Diverse alte ţâri . . . I 39.576 tone 17,547 tone 14,790 tone 8,424 tone 3,729 tone 16.7U tone IOl.ZcO tone Germania................... Anglia....................... Italia ........ Grecia Belgia.......................... Ţările de Jos . . . . Prot. Boem. şi Morav. Danemarca . . . . . Elveţia ... . . . . Franţa ....................... Diverse alte țări . ... 330.368 tone 289.181 tone 254.174 tone 100,647 tone 9 -.522 tone 71.222 tone 38.336 tone 37.981 tone 31.899 tone 15.758 tone 109.981 tone Presa franceză cere intensificarea producţiei mate­rialelor de război. PARIS, 30 (Prin telefon). — Ziarele de azi se ocupă de chestiunea producţiei materialului de război şi cer că fabricarea muniţiei şi arma­­tei.Aui să fie continuată cu cea mai mare grijă. , h­otărîrea senatului american cu privre la suspendarea embargoului, nu trebue să influenţeze producţia mate­rialului de războiu din Franţa — scrie Keryllis în ziarul ,,L’Epoque". Să nu se uite că „ producţie permanentă, nor­­mală şi sistematică şi cea mai eftină este acea din­­arăt care nu numai că nu poate fi neglijată, ci trebue în con­tinii desăvârşită și majorată■” „PETROLUL VA FI HOTĂRÂTOR „IN ACTUALUL CONFLICT” PARIS, 30. (Rador). —­ D. Joseph Caillaux, preşedintele comisiunii fi­nanciare a Senatului, este primul om de Stat francez de vază, care afir­mă în mod public posibilitatea unui războiu de scurtă durată. Analizând în „Paris Soir’’ posibi­lităţile de ravitaliere ale Germaniei, autorul declară că dacă aliaţii vor şti să folosească superioritatea lor, în­deosebi în domeniul produselor pe­trolifere, victoria lor va fi asigurată în scurt timp­ D. Caillaux afirmă că petrolul va fi hotărâtor în conflictul ac­tual şi că, majoritatea acestuia trebuind să fie adus de peste o­cean, furniturile de petrol vor fi controlate de acei cari au stăpâni­rea mărilor. Minereul suedez de prima cali­tate este transportat prin Atlantic din portul norvegian Harvik. Tran­sportul său prin Baltică nu ar fi posibil decât după construirea u­­nei liniii speciale de cale ferată. In asemenea condițiuni aliații nu ar putea pierde războiul decât da­că ar da dovadă de o neînchipuită incompentenț­ă. inch.ee d. Cail­­laux. TENDINŢĂ FERMA LA BURSA DIN PARIS Ziarele franceze relevă fermitatea care stăruie la Bursa din Paris care prin semnarea acordului cu Turcia ridicarea embargo-ului şi-a accentuat dispoziţia prielnică. Din cauza lipsei de titluri fror­tante, cererile nu pot fi satisfăcute­ decât cu preţul unor apreciabile urcări. Valorile metalice sunt deosebit de căutate. Hârtiile internaţii­­nale beneficiază de o cerere activă. In compartimentul acţii­­­lor pe­trolifere, fermitatea se dovedeşte tot mai accentuată. Scăderea sto­curilor americane cu aproape 1,7 milioane barile într’o săptămână contribue la această tendință sus­ţinută. Royal Dutch a atins cursul la sfârşitul săptămânii trecu­te de 6800, Shell 785. Celelalte valori sunt deaseme­­nea­­în vădit progres. Războiul LONDRA 30 (Rador). — Tonajul pierdut de marina comercială en­­gleză în cursul săptămânii trecute este de 21.000 tone. Pierderea spune agenţia Havas este compensată prin prinderea unor vapoare comerciale germane al căror volum de mărfuri confiscate se ridică la 19.000 tone. Tonajul pierdut în cursul lunii Octombrie este aproximativ de 65.000 tone faţă de 156.000 tone în Sep­tembrie. La Londra nu sunt luate în serios pierderile de submarine germane aşa cum au fost anunţate de postu­rile de radio­ germane. Se subliniază că înaltul comandament german a anunţat ieri că trei submarine nu au revenit la bazele lor în timp ce a­­miralitatea germană anunţă pierde­rea a nouă submarine. Deasemeni, nu se ţine seama nici de informa­ţiile răspândite în Germania, care anunţau că un anumit număr de vapoare de războiu engleze şi anume Ark Royal, Hood, Southampton şi Edinburgh ar fi fost scufundat. In ce priveşte numărul submari­nelor germane scufundate, se rea­minteşte cifra, citată de d. Chamber­lain şi de d. Churchill în Camera Comunelor. Treisprezece submarine ar fi fost scufundate, cinci au fost grav avariate şi probabil şi acestea scufundate. Pe de altă parte, se reaminteşte că primul ministru a anunţat că de atunci un alt submarin german a fost­ scufundat şi încă unul a fost probabil distrus. In urma timpului rău epava unui submarin, care a eşuat la Goodins, se afundă şi mai mult în nisip. BERLIN, 30 (Rador) — „Deu­tsche Allgemeine Zeitung” publică un­ articol în care atrage atenţia asupra faptului că în timpul primelor două luni de războiu au fost scufundate va­poare engleze însumând o jumătate milion de tone. Această cifră, adaugă ziarul, întrece tot ceea ce Anglia a fost nevoită să experimenteze în condiţii similare în timpul războiului mondial. Doctrina navală engleză este înte­meiată pe aceeaşi greşeală ca şi doc­trina ei politică. Anglia nu a înţeles nici schimbările petrecute pe continent, nici sfârşitul propriei sale situaţii insulare. Intemeindu-se pe stăpânirea sa asupra­ mărilor şi pe poziţia sa inatacabilă, Anglia a adaptat regulile războiului naval şi comercial la propriile sale trebuinţe, dar a uitat elementul cel mai im­portant: o putere continentală la adăpost de efectele biocusului poate face dint-un războiu comercial ce i-a fost impus chiar de Anglia o armă cu atât mai eficace împotriva imperiului britanic cu cât mijloacele tehnice mo­derne au fost perfecţionate. Cel ce se ridică împotriva libertăţii mărilor nu trebue să se mire dacă adver­sarul foloseşte opinia britanică asupra dreptului naval şi distruge libertatea trecerilor spre Anglia. Doctrina brita­nică a devenit o sabie cu două tăişuri, iar apărarea continentului se serveşte tocmai în acest domeniu de arme ca furni­zate de cutezanţa engleză. Numai această apărare va garanta drepturile neutrilor. Dacă există o doctrină care implică egalitatea de drepturi, aceea este doctrina libertăţii mărilor. Lupta pentru libertatea mărilor, închee zia­­rul, nu mai este o ală engleză, ci a devenit marele risc al imperiului bri­tanic ■Ar LONDRA, 30. (Rador.) — Vasul de pescari englez ,,Lynx” a fost scu­fundat în Marea Nordului. Echipagiul, alcătuit din 10 mate­­loţi, a debarcat în Scoţia. * LONDRA 30 (Rador). — Se a­­nunţă că vaporul britanic „Mara­­bar“, de 8000 de tone, a fost scu­­fundat Duminică de un submarin german în Atlantic. Un inginer şi patru mateloţi in­dieni au pierit. Supravieţuitorii, în număr de 70, au fost aduşi într’un port britanic. * LONDRA 30 (Rador).­­ Se a­­nunţă că vasul de pescari englez ,,Saint Nidan“ a fost scufundat pe când se înapoia în portul Hull du­pă o călătorie de 15 zile pe mare. Echipagiul, compus din 15 oa­­meni, a fost salvat

Next