Argus, decembrie 1939 (Anul 29, nr. 7995-8019)
1939-12-01 / nr. 7995
ANUL XXVIII No. 79956 PAGINI 3 LEI NOUL MODEL |_____■ 8 CILINDRI ucureşti, PALATUL CICLOP BIROURI: 2-19-50 MAGAZIN 3-88-48 ATELIERE: 2-04-90 ABONAMENTE In străinătate Tariful In funcţiune de convenţiile poştale internaţionale 3 lei în tară — 6 lei In străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fnmmnmnrî* S PANKF.R ei H F VAIFNTIN • vuuumvili w* • ti as* A • VaiiUllilil BIROURILE: București, Str. Constantin Miile No. INDUSTRIEI Sl FINANTEI Telefon: 3.05.44 Vineri 1 Dec. 1939 NOUL MODEL 8 CILINDRIC Ford S. A. București, PALATUL CICLOP . , BIROURI: 2-19-50 Te efon MAGAZIN : 3-88-48 ATELIERE: 2-04-90 publicitatea se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: „ARGUS" S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfov, Redactor responsabil: AL. PETROVICI In țară Un an 1000 Lei 6 luni 550 5 luni 500 POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI „Ceea ce urmărim, cu toată hotărîrea, e să împlinim destinele neamului nostru in bună înţelegere cu popoarele vecine care işi urmăresc şi ele, in pace, menirea lor” IMPORTANTE DECLARAŢII FĂCUTE DE D. GRIGORE GAFENCU, MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE In sala de şedinţe a Senatului, în fața Comisiunilor de afaceri străine ale celor două Corpuri Legiuitoare, "r Grigore Gafencu a făcut ori după amiază expunerea asupra politicii externe românești. Iată textul expunerii d-lui ministru Grigore Gafencu. Domnule Preşedinte, Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, In cuvântarea pe care am avut cinstea s-o ţin la Cameră, la 9 iunie, am lămurit ţelurile paşnice ale politicei noastre externe. Am arătat, atunci, că o ţară care nu râvneşte la bunurile altuia, dar îşi apără cu hotărâre bunurile ei, e o chezăşie de siguranţă pentru ea şi pentru alţii. Vom cerceta azi, cu toată măsura pe care ne-o impun împrejurările, dar şi cu toată sinceritatea ce trebue să ne însufleţească pe toţi, situaţia ţării în vârtejul frământărilor internaţionale, — trei luni după aprinderea răsboiului european ? Am intrat în aceste vremi crâncene, de a căror urmări sângeroase am fi vrut să vedem feriţi şi pe alţii, cu conştiinţa împăcată. Suntem gata să ne facem datoria către ţară. Armata noastră străină de orice gând de agresiune, stă de veghe la hotare. Nu ne-am dat în lături de la nici o colaborare ce ni s’a oferit, pentru a întări stările politice sau economice din jurul nostru. Fără a ne înşela asupra puterilor noastre, dar şi fără a uita de menirea ce avem de înfăptuit, am căutat să ferim asemenea colaborări de orice spirit agresiv sau exclusivist şi ne-am străduit să păstrăm, în toate, acea apoloafii /lrp-mie trebuincioasă atât pentru împlinirea îndatoririlor noastre în afară, cât şi pentru a păstra neatinsă întreaga noastră neatârnare. Cunoaşteţi legăturile noastre economice, făcute de curând, cu statele de care ne apropie însemnate interese complimentare. Mă gândesc la acordul economic încheiat cu Germania în primăvara trecută. Aceste legături s’au dovedit a fi, în împrejurări grele, nu numai mijloace bune de schimb, ci şi adevărate instrumente de pace. Ştiţi iarăşi că garanţiile prieteneşti ce ni s’au dat de Franţa şi de Anglia, — garanţii formulate, cum ţinem minte cu mulţumire, în termeni precişi şi generali, — ne-au ajutat să înmulţim străduinţele noastre pentru a statornici raporturi de încredere cu tot vecinii. Când răsboiul a izbucnit nu am avut de cât să precizăm o situaţie de mai înainte lămurită. Comunicatul Consiliului de Miniştri, din 4 Septembrie arată că România „îşi păstrează atitudinea ei paşnică de până acum şi îşi urmează acţiunea de destindere faţă de vecini". Două zile mai târziu, la 6 Septembrie, Maiestatea Sa Regele convoacă la Cotroceni pe consilierii regali, pe primul ministru și pe ministrul de Externe. Acesta din urmă după ce expune politica guvernului arătând „că bunete raporturi întărite cu toate puterile nu cuprind angajamente care să ne oblige la participarea la conflict” şi că „păstrarea unei atitudini paşnice este deplin îndreptăţită prin necesitatea de a feri de rât b°i bazinul dunărean şi Balcanii” a încheiat arătând că politica de până azi ,u cerc la hrăfit de demn înainte regalele de neintervenţie şi de neutralitate, întrucât conflictul nu atinge interesele, independenţa şi integritatea noastră, rămânând fireşte să respectăm in acelaş fel angajamentele şi legăturile existente“. Primul Ministru, într-o cuvântare strânsă şi luminoasă, ca toate cele ce le-a ţinut, a arătat grija sa prevăzătoare pentru armată şi pentru acţiunea noastră diplomatică, cea din urmă cuvântare politic semnată a lui Armand Călinescoi aminti aci, cu credin şi prietenie, sprijinul însemnat pe care cu mintea lui clară, cu dragostea lui fierbinte de ţară şi cu voinţa lui de fier, l-a dat Armand Calinescu, politicii noastre externe. După ce Consilierii Regali j şi-au dat fiecare părerea, se aprobă comunicatul care declara: ,,Consiliul în unanimitate aprobă acţiunea diplomatică urmată şi măsurile militare luate pentru apărarea fruntariilor, şi hotărăşte observarea strictă a regulelor neutralităţii, stabilite prin Convenţiile internaţionale faţă de beligeranţii din actualul conflict”. La 17 Septembrie, s’a ivit o situaţie nouă. Guvernul Apolon ne-a înştiinţat că doreşte să se adăpostească în România. In seara aceleaşi zile au şi intrat în fără Preşedintele Republicii, Mareşalul Comandant Suprem al armatei şi toţi membrii Guvernului polon. Tot în ziua de 17 Septembrie, Guvernul sovietic ne-a adus la cunoştinţă că ,,deoarece Statul polonez şi Guvernul său au încetat să existe în fapt” Comandantul Suprem al armatei roşii »a dat ordin trupelor să treacă frontiera şi să ia sub apărarea lor viaţa şi averea populaţiei din Ucraina de Vest şi din Bielo-Rusia de Vest”. In urma acestor fapte, ce s’au întâmplat simultan, Guvernul nostru a dat comunicatul acesta: „Condiţia nile speciale in care s’au desfăşurat evenimentele din Polonia în ziua de 17 Septembrie, precum şi faptul că Guvernul polon s-a refugiat pe teritoriul nostru, au indicat României păstrarea mai departe a atitudinei de strictă neutralitate faţă de beligeranţi. Guvernul va continua să vegheze cu tot patrivitismul la siguranţa şi la apărarea fruntariilor ţării”. Ne aflăm deci în faţa unei îndoite îndatoriri. Se cuvenea, pe de o parte, să primim pe polonezii, civili şi militari, oficiali şi particulari, care se adăposteau la noi, cu simpatia datorită unui popor vecin, legat de poporul nostru şi din nou încercat prin grele suferinţe. Poporul român şi-a împlinit această îndatorire cu omenie şi caldă prietenie In ce priveşte Guvernul, el avea să aplice faţă de refugiaţii militari regulele la care îl sileau angajamentele lui de neutralitate. După evenimentele de la 17 Septembrie Cedarea devizelor din export la cursul oficial cu primă şi depunerea lor la Banca Naţională Devizele din exporturile făcute înainte de 17 Septembrie trebuesc cedate in întregime Depunerea imediată la B. N. R. a devizelor din cota negociabilă de 70 la sută. Cum se socoteşte termenul de 15 zile pentru negociere UN IMPORTANT COMUNICAT AL MINISTERULUI ECONOMIEI NATIONALE In aplicarea decretului lege pentru regle mentarea schimburilor cu situa din 17 Septembrie 1939 $i aretului lege pentru stabilirea regului schimburilor cu streinatate, din 1 Octombrie 1939. Ministerul Economiei Naționale a decis: 1) DEVIZELE PROVENITE DIN EXPORTURILE EFECTUATE ÎNAINTE DE 17 SEPTEMBRIE 1939, al căror termen de negociabilitate acordat prin Jurnalul Consiliului de Ministri No. 3271 din 4 Noembrie 1939 — a expirat, la 20 Noembrie 1939, VOR TREBUI SA FIE CEDATE B. N. R. LA CURSUL OFICIAL, plus prima valutară de 38°/1. 2) Pentru devizele, provenind din exporturile efectuate după data de 17 Septembrie 1939, și a căror cotă de 30°/o a fost depusă la B. N. R., înainte de publicarea prezentului comunicat, negociabilitatea cotei de 70’/o a început în ziua de 25 Noembrie 1939, ULTIMUL TERMEN DE NEGOCIERE EXPIRÂND LA 10 DECEMBRIE 1939. 3) Toate celelalte devize, care reprezintă valoarea exporturilor efectuate după 17 Septembrie 1939, se vor depune, IN ÎNTREGIME și IMEDIAT DUPĂ REALIZARE, Băncii Naţionale a României, unde se vor repartiza: 30*/« pentru Stat și B. N. R., iar 70°/» în contul de negociabilitate al devizelor, deschis, la dispoziţia Ministerului Economiei Nationale, urmând apoi, ca, potrivit legii, negocialibilitatea lor să se facă prin băncile autorizate. JjR'f In conformitate cu art. 31 ifi decretului lege pentru stabilirea regimului schimburilor cu străinătatea și organizarea Oficiului Schimburilor cu Streinătatea, TERMENUL DE NEGOCIABILITATE a! wfe menea devize VA ÎNCEPE Sa CURGĂ DIN MOMENTUL CEDĂRII LOR către B. N. R. si se va termina după a 15-a zi dela data cedării. 4) Exportatorii, cari au cedat Băncii Naţionale a României numai cota de 30°A sunt obligaţi ca, deîndată să execute, prin băncile autorizate, şi cedarea cotei de 70"/». Termenul de negociabiltate şi Pentru aceste devize expiră la 10 Decembrie 1939. 5) Băncile autorizate sunt invitate să îngrijească de executarea obligaţiunilor pe care le au în privinţa acestor cedări şi a negociabilităţii, întrucât Ministerul Economiei Naţionale nu va acorda prelungire de termene agenţi pentru a oferi devizele din cota de 70 la sută conform noului regim de negociere. Nu s-au încheiat tranzacţouni deoarece nu au fost cumpărători, importatorii neavând încă autorizaţiile necesare pentru cumpărare. Schimbarea de guvern a făcut să se creadă în unele cercuri că aplicarea noului regim al negocierii devizelor ar putea suferi oarecare întârziere. Eri însă ministerul Economiei Naţionale a dat următorul important comunicat prin care stabileşte condiţiunile technice ale negocierii devizelor asfel: Noul regim al schimburilor cu străinătatea şi al plăţilor, intrat în vigoare la 1 Octombrie, a prevăzut un nou regim de negociere devizelor prin bursă și prin băncile autorizate care urma să intre în vigoare la 25 Noembrie. Prin acest regim s-a stabilit că exportatorii trebue să cedeze Băncii Naționale o cotă de devize de 36 la sută, la cursul oficial plus prima de 38 la sută, restul de 70 la sută fiind lăsate la libera negociere în condiţiunile fixate- La 25 Noembrie au venit la bursă numeroşi exportatori şi a-Devizele din exporturile făcute înainte de 17 Septembrie trebuesc cedate Băncii Naţionale la cursul oficial plus prima de 38 la sută. Devizele din exporturile făcute de la IV Septembrie până la apariţia acestui comunicat şi a căror cota de Ş® la sută a fost depusă la B. N. R., mai pot fi negociate până la 16 Decembrie, dar trebuesc depuse de îndată la Banca Naţională. Toate celelalte devize din exporturile făcute după 17 Septembrie SE DEPUN IN ÎNTREGIM LA BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI, jroiERIA DUPĂ REALIZAREA LOR. Cota negociabilă din aceste devize trebue vândută în 15 zile de la depunere, termen după care devizele vor fi preluate de Banca Naţională, la cursud oficial plus prima plată. Comunicatul Ministerului Economiei Naționale Raporturile cu Uniunea Sovietică Trebuie să lămurim de altă parte, raporturile noastre cu Uniunea Sovietică, trupele căreia ocupaseră tot hotarul nostru nordic de la Nistru şi până la Garpaţi Răspunzând declaraţiei de neutralitate a Rusei, am adus la cunoştinţa Guvernului Uniunei Republicelor Socialiste Sovietice, comunicatul nostru din 18 Septembrie şi am arătat dorinţa noastră de a păstra, pe temeiul unei politici de neutralitate, raporturi paşnice, bune cu toţi vecinii. Această dorinţă, în ce priveşte Rusia Sovietică, vă este îndeobşte cunoscută. Au trecut mai bine de zece ani de când am iscălit, la Moscova, Protocolul pentru punerea în vigoare cu anticipaţie a Pactului Briand-Kelogg. Ne amintim cu câtă mulţumire s’a primit atunci la noi, vestea că potrivit formulei cuprinse, la cererea noastră, în Preambulul Protocolului acest act avea menirea de aîntăriacea existentă între Statele semnatare”. De atunci raporturile dintre noi şi Soviete lămurindu-se şi mai mult, s’au încheiat pacte şi mai precise pentru definirea unor angajamente de securitate. Mai mult însă decât aceste pacte acţiunea noastră politică răspunzând atiudinei paşnice observată de Rusia faţă de noi a dovedit voinţa noastră statornică de a ne feri de orice porniri Continuare in pag. 3-a P Bursa In şedinţa de . ,i bursa a început mai dispusă decât în şedinţa precedentă. Majoritatea valorilor din compartimentul acţuinilor inregistrează diferenţe în plus. Tendinţa devine apoi mai calmă şi bursa rămâne la închidere nedecisă deşi cursurile acţiunilor sunt neaurcate decât cele de sfârşitul şedinţei din ajun. Compartimentul efectelor a fost slab. In sectorul intern scăderile sunt de V*. In sectorul intern pierderile sunt mai însemnate, înzestrările mari cedează PI2, înzestrările mici pierd 1 1/8. Renta perpetuă Cons. Londra cotează mai puţin cu 1 1/4 decât cursul precedent. Urbanele Bucureştii noi in regres tot cu 1 1/4 cotează 62^0. Refacerea e încheiată la 59 faţă de 60 cursul precedent. Contractele reprezentanţilor de comerţ cu firmele străine Oficiul schimburilor cu străinătatea aduce la cunoştinţa tuturor reprezentanţilor de comerţ din ţară, să prezinte până la 5 Decembrie a. c., contractele de reprezentanţi ce le au cu diferite firme din străinătate, însoţite cu copii şi traducerea lor. prezentarea acestor contracte se va face, pentru reprezentanţii din Bucureşti, la ghişeul Secretariat Plăţi din O. S. S. al Victoriei Nr. 133, intrarea prin Str. G-ral Manu Nr. 21, reprezentanţii din provincie vor trimite contractele lor prin scrisori recomandata. • Restituirea contractelor se va face de îndată ce vor fi confruntate cu copiile şi traducerile cerămân la O. S .S. Hidratul de aluminium Hidratul de aluminium al cărui consum era acoperit până acum numai prin import din străinătate se fabrică acum și în țară. Consumul intern va fi acoperit cu cele 350 vagoane de hidrat de aluminium pe care le produce anual industria indigeni. Plata mărfurilor importate din Turcia Ministerul Ecomomiei Naţionale — Oficiul Schimburilor cu Străinătatea invită pe toţi importatorii români, interesaţi, să prezinte imediat cererile de plată, însoţite de toate documentele justificative, pentru mărfurile de origină turcească, importate până la data de 21 Noembrie a. c. urmând ca, după obţinerea aprobării şi până cel mai târziu, la 6 Decembrie a. c. inclusiv, să efectueze la Banca Naţională a României depunerea în lei a contravaloarea plăţilor aprobate. Cererile de plată se vor întocmi pe formularele tip şi se vor introduce numai prin băncile autorizate cu credit nelimitat, la ghişeul Direcţiunei Plăţilor ia străinătate din D. S. S. str. General Manu 21. Exportul produselor agricole prohibite Uniunea exportatorilor de cereale a intervenit pe lângă Ministerul Economiei Naţionale ca să permită exportul cantităţilor de orz angajate cu străinătatea cu dată certă până la prohibiţie, adică 25 Noembrie, precum şi a cantităţilor de orz aflate în silozuri şi magazii în vederea exportului. In acelas sens s’a intervenit şi pentru admiterea la export a seminţei de ina floarea soarelui, a cânpei şi a rapiței angajate pentru export până la hotărârea prohibiţiei. A Lira sterlină, francul francez şi francul elveţian Lira sterlină a cotat la Newyork 3.92‘A şi la Zurich 17.46‘A. Francul francez cotează la New York 2.22‘A şi la Zurich 9.89. Francul elveţian a cotat la New York 22.43‘A iar la Zurich dolarul a cotat 4.46. Devizele negociabile Exportatorii de cereale s’au întrunit ori sub preşedinţia d-lui prof. Em. Brancovici preşedintele Uniunei exportatorilor pentru a discuta greutăţile ivite în calea negocierei devizelor. S-a hotărât ca o delegaţie de exportatori să se prezinte în audienţă la d. ministru C. Anghelescu pentru a cere înlăturarea acestor greutăţi. Eliberarea din vămi a mărfurilor sosite fără autorizaţie de import Problema aprovizornărei pieţei interne cu mărfuri necesare consumaţiei a pus in discuţie o serie de măsuri printre care şi aceia a eventualei eliberări a mărfurilor sosite în vămi. După cât ni se afirmă ministerul economiei naţionale a luat îndeaproape cercetare această măsură. IAT Negocierile comerciale ruso-japoneze MOSCOVA, 29. (Rador). — Corespondentul Agenţiei D. IM. R. află din sursă japoneză că negocierile comerciale sovieto-japoneze vor începe în ianuarie 1940, la Moscova. Negocierile cu privire la convenţia de pescuit, care a fost prelungită pe un an, vor fi reluate înainte de ianuarie, probabil la Tokio. Rusia a rupt relaţiile diplomatice cu Finlanda „Trupele sovietice de la frontiera Finlandei au primit ordinul de a fi gata pentru orice eventualitate MOSCOVA 29 (Rador). Corespondentul agenţiei Havas comunică: D. Molotov a declarat că guvernul sovietic a hotărât să retragă pe reprezentanţii săi politici şi economici din Helsinki şi că a dat ordin trupelor să fie gata pentru orice eventualitate. MOSCOVA. 29. (Rador.) __ Postul de radio Moscova a anunţat Miercuri seara : „Trupele sovietice staţionate la frontiera finlandeză arată o dorinţă vie de a răspunde la provocarea bandiţilor finlandezi printr’un atac distrugător. Suntem convinşi că soldaţii şi lucrătorii finlandezi vor veni alături de trupele roşii. înţeleaptă politică a guvernului sovietic a făcut armata noastră de neînvins". Ele adaugă însă că trebuie să se spere într’o soluţie paşnică. Finlandezii trebue să rămână calmi şi să privească realităţile în faţă. * PARIS. 29 (Rador). — Agenţia Havas arată că la Copenhaga nu se confirmă svonurile, care au circulat aseară în acel oraş, despre o mobilizare generală în Finlanda. Aceeaşi agenţie arată că la Stockholm se desminte oficial ştirea despre o mobilizare generală în Fin® landa. Statele Unite se oferă să medieze aplanarea conflictului WASHINGTON. — D. Huli a anunţat că guvernul Statelor Uinite e gata să-şi ofere bunele oficii în diferendul fino sovietic dacă cele două guverne acceptă Corespondentul Agenţiei Stefani transmite. In unele cercuri politice se afirmă că ambasadorul Statelor Unite la Moscova, care s’a înapoiat de curând în capitala sovietică după o vizită la Helsinki, ar fi fost însărcinat să ofere mediaţiai în vederea unui acord între cele UIT "JL.il"* ROMA 29 (Rador). — Ministrul Finlandei la Roma, d. Edro Jarnefel, a acordat ziarului ..Tribuna“ un interview cu privire la relaţiile sovieto-finlandeze în general şi la modul în care guvernul din Helsinki înţelege să restabilească relaţii normale cu Kremlinul. D. Jarnefelt a declarat între altele: ,,Suntem dispuşi sg facem o ’î • ,ati , ‘‘i , f, ... ţiilcinti -ma de cerinţele apărării Leningradului. Nu putem totuşi sa depăşim anumite limite, căci independenţa şi neutralitatea noastră trebue să fie salvgardate“Ministrul a tăgăduit apoi că în Finlanda ar exista un partid comunist sau chiar numai partizani ai doctrinei lui Lenin şi a asigurat că situaţia financiară a Finlandei este satisfăcătoare. ★ HELSINKI 29 (Rador): — In comentariile lor privitoare la schimbul de note dintre URSS şi Finlanda, ziarele din Helsinki recunosc că situaţia este mai gravă ca oricând de spectator. Grmania nu a luat nici un fel de poziţie faţă de tensiunea fino-rusă BERLIN. 29. (Radar!) _ Din sursă autorizată se comunică : Contrar svonurilor răspândite în străinătate, se subliniază aici că cercurile germane nu au luat poziţie, nici oficial, nici oficios, faţă de tensiunea sovieto-finlandeză. Cercurile politice declară numai că Reichul nu poate părăsi rolul său DECLARAŢIILE D-LUI MOLOTOV MOSCOVA, 29 (Rador). — Agenţia DNR transmite: D. Molotov, preşedintele consiliului comisarilor poporului şi comisar al afacerilor străine, a rostit Miercuri la miezul nopţii o cuvântare cu privire la criza sovieto-finlandeză. Cercurile politice califică această cuvântare drept un ultim apel in favoarea unei soluţionări paşnice a conflictului. D. Molotov a declarat între altele : Atitudinea ostilă a guvernului finlandez actual faţă de URSS a impus guvernului sovietic o serie de măsuri urgente menite să apere securitatea statului. Guvernul sovietic a dus în ultimele două luni negocieri cu guvernul finlandez în legătură cu aceste propuneri, socotite de guvernul sovietic ca un minimum necesar să apere frontierele URSS și în special să asigure securitatea orașului Leningrad. De la început, guvernul finlandez s’a arătat inaccesibil acestor propuneri pacifice și nu a căutat să ajungă la un acord cu guvernul sovietic. Din contră, guvernul finlandez a pornit pe căi ce servesc intereselor deslănțuitorilor de războae. Cu toate concesiunile făcute de guvernul sovietic, negocierile nu au avut vreun rezultat. De curând, provocările unei clici militare finlandeze au fost înregistrate la frontiera sovieto-finlandeză. In cursul lor s’a tras asupra unor unităţi ale armatei roşii, încercările guvernului sovietic de a atrage atenţia asupra gravităţii repetării unor asemenea provocări nu au avut niciun succes în Finlanda, ci au condus dimpotrivă la noui incidente de frontieră-Guvernul finlandez a respins net propunerile sovietice şi a contestat insolent atacul unui detaşament de artilerie finlandez contra trupelor sovietice. Din răspunsul finlandez reiese că Finlanda are intenţia să ţină şi în viitor Leningradul sub presiunea trupelor finlandeze. Guvernul finlandez nevoind deci să rupă relaţiile cu imperialiştii, nu vrea să întreţină relaţii normale cu URSS şi nu a dispus să ţină seamă de prevederile pactului de neagresiune dintre URSS şi Finlanda. In fata nouilor provocări finlandeze, guvernul sovietic consideră deci ca indicate următoarele măsuri: 1) denunţarea ce a fost comunicată, a pactului de neagresiune cu Finlanda; 2) Ruperea relaţiilor diplomatice cu Finlanda, guvernul Sovietic neputand să mai admită situaţia actuală; 3) un ordin dat armatei şi flotei de a fi gata pentru orice surpriză din partea trupelor finlandeze şi de a răspunde cu armele la orice provocare. S’a răspândit în străinătate svonul de către duşmanii Sovietelor că URSS ar urmări să cuceerască Finlanda şi că ea nutreşte intenţii războinice. Acest svon este absurd şi răuvoitor, URSS nu are asemenea intenţii. Ea este dimpotrivă dispusă pentru a restabili bunele relaţii de Finlanda, să-i acorde concesiuni teritoriale în anumite părţi ale Careliei locuite exclusiv de finlandezi. In acest scop, este insă necesar ca poziţia guvernului finlandez faţă de URSS să nu fie ostilă, ci amicală. Intre alte afirmaţii ponegritoare, Finlanda a pretins că URSS ar urmări s’ se amestece în afacerile ei interne. 111 această privinţa guvernul sovietic subliniază că recunoaşte Finlanda ca stat independent în ce priveşte politica ei externă şi internă. Guvernul sovietic e de părere că poporul finlandez trebue el însuşi să hotărească politica sa internă şi externă. Popoarele Uniunei Sovietelor vor ura şi în viitor ca poporul finlandez să aibă posibilitatea să se desvolte printr-o evoluţie liberă şi independentă. Deasemeni, URSS nu se va mai amesteca niciodată în relaţiile dintre Finlanda şi celelalte state, deoarece ea socoteşte că aceste chestiuni nu privesc decât în, seşi Finlanda. In schimb, U.R.S.S. nu poate renunţa la datoria de a asigura propria sa securitate şi în special aceea a Leningradului. Tocmai aceasta securitate a fost singurul scop al recentelor negocieri. U.R S S. nu poate admite ca securitatea sa să depindă de reaua vointe I a guvernului actual finlandez. In ce priveşte Sovietele, ele nu se îndoesc că o soluţie pozitivă a acestei chestiuni ar putea stabili bazele unei noui amiciţii intre U.R.S.S. si Finlanda.