Argus, decembrie 1939 (Anul 29, nr. 7995-8019)

1939-12-01 / nr. 7995

ANUL XXVIII No. 7995­6 PAGINI 3 LEI NOUL MODEL |_____■ 8 CILINDRI­ ucureşti, PALATUL CICLOP BIROURI: 2-19-50 MAGAZIN­­ 3-88-48 ATELIERE: 2-04-90 ABONAMEN­TE In străinătate Tariful In funcţiune de convenţiile poştale internaţionale 3 lei în tară — 6 lei In străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fnmmnmnrî* S PAN­KF.R ei H F VAIFNTIN • vuuumvili w* • ti as* A • VaiiUllilil BIROURILE: București, Str. Constantin Miile No. INDUSTRIEI Sl FINANTEI Telefon: 3.05.44 Vineri 1 Dec. 1939 NOUL MODEL 8 CILINDRI­C Ford S. A. B­ucurești, PALATUL CICLOP . , BIROURI: 2-19-50 Te efon MAGAZIN : 3-88-48 ATELIERE: 2-04-90 p­ublicitatea se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: „ARGUS" S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfov, Redactor responsabil: AL. PETROVICI In țară Un an 1000 Lei 6 luni 550 5 luni 500 POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI „Ceea ce urmărim, cu toată hotărîrea, e să împlinim destinele neamului nostru in bună înţelegere cu popoarele vecine care işi urmăresc şi ele, in pace, menirea lor” IMPORTANTE DECLARAŢII FĂCUTE DE D. GRIGORE GAFENCU, MINISTRUL AFACERILOR STRĂINE In sala de şedinţe a Senatului, în fața Comisiunilor de afaceri străine ale celor două Corpuri Legiuitoare, "r Grigore Gafencu a făcut ori după amiază expunerea asupra politicii externe românești. Iată textul expunerii d-lui mini­stru Grigore Gafencu. Domnule Preşedinte, Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, In cuvântarea pe care am avut cinstea s-o ţin la Cameră, la 9 iunie, am lămurit ţelurile paşnice ale politicei noastre externe. Am arătat, atunci, că o ţară care nu râvneşte la bunurile altuia, dar îşi apără cu hotărâre bunurile ei, e o chezăşie de siguranţă pentru ea şi pentru alţii. Vom cerceta azi, cu toată măsura pe care ne-o impun împre­jurările, dar şi cu toată sinceritatea ce trebue să ne­ însufleţească pe toţi, situaţia ţării în vârtejul frământărilor internaţionale, — trei luni după aprinderea răsboiului european­ ? Am intrat în aceste vremi crân­cene, de a căror urmări sângeroase am fi vrut să vedem feriţi şi pe alţii, cu conştiinţa împăcată. Suntem gata să ne facem datoria către ţară. Armata noastră străină de orice gând de agresiune, stă de veghe la hotare. Nu ne-am dat în lături de la nici o colaborare ce ni s’a oferit, pen­tru a întări stările politice sau eco­nomice din jurul nostru. Fără a ne înşela asupra puterilor noastre, dar şi fără a uita de menirea ce avem de înfăptuit, am căutat să ferim asemenea colaborări de orice spi­rit agresiv sau exclusivist şi ne-am străduit să păstrăm, în toate, acea apoloafii /lrp-mie trebuincioasă a­tât pentru împlinirea îndatoririlor noastre în afară, cât şi pentru a păstra neatinsă întreaga noastră ne­atârnare. Cunoaşteţi legăturile noastre e­­conomice, făcute de curând, cu statele de care ne apropie însem­nate interese complimentare. Mă gândesc la acordul economic în­cheiat cu Germania în primăvara trecută. Aceste legături s’au do­vedit a fi, în împrejurări grele, nu numai mijloace bune de schimb, ci şi adevărate instrumente de pace. Ştiţi iarăşi că garanţiile prie­teneşti ce ni s’au dat de Franţa şi de Anglia, — garanţii formula­te, cum ţinem minte cu mulţumi­re, în termeni precişi şi generali, — ne-au ajutat să înmulţim stră­duinţele noastre pentru a stator­nici raporturi de încredere cu tot­ vecinii. Când răsboiul a izbucnit nu am avut de cât să precizăm o situa­ţie de mai înainte lămurită. Co­municatul Consiliului de Miniştri, din 4 Septembrie arată că Româ­­nia „îşi păstrează atitudinea ei paşnică de până acum şi îşi ur­mează acţiunea de destindere faţă de vecini". Două zile mai târziu, la 6 Sep­tembrie, Maiestatea Sa Regele con­voacă la Cotroceni pe consilierii regali, pe primul ministru și pe ministrul de Externe. Acesta din urmă după ce expune politica guvernului arătând „că bu­nete raporturi întărite cu toate pu­terile nu cuprind angajamente care să ne oblige la participarea la con­flict” şi că „păstrarea unei atitudini paşnice este deplin îndreptăţită prin necesitatea de a feri de rât b°i bazinul dunărean şi Balcanii” a încheiat arătând că politica de până azi ,u cerc la hrăfit de demn înainte regalele de neintervenţie şi de neutralitate, întrucât conflictul nu atinge interesele, independenţa şi integritatea noastră, rămânând fireşte să respectăm in acelaş fel angajamentele şi legăturile exis­tente“. Primul Ministru, într-o cuvântare strânsă şi luminoasă, ca toate cele ce le-a ţinut, a arătat grija sa pre­văzătoare pentru armată şi pentru acţiunea noastră diplomatică, cea din urmă cuvântare politic semnată a lui Armand Călines­coi aminti aci, cu credin şi prietenie, sprijinul însemnat pe c­a­re cu mintea lui clară, cu dragos­tea lui fierbinte de ţară şi cu vo­inţa lui de fier, l-a dat Armand Ca­linescu, politicii noastre externe. După ce Consilierii Regali j şi-au dat fiecare părerea, se aprobă co­municatul care declara: ,,Consi­liul în unanimitate aprobă acţiunea diplomatică urmată şi măsurile mi­litare luate pentru apărarea frun­tariilor, şi hotărăşte observarea strictă a regulelor neutralităţii, stabilite prin Convenţiile interna­ţionale faţă de beligeranţii din ac­tualul conflict”. La 17 Septembrie, s’a ivit o si­tuaţie nouă. Guvernul A­polon ne-a înştiinţat că doreşte să se adăpos­tească în România. In seara ace­leaşi zile au şi intrat în fără Pre­şedintele Republicii, Mareşalul Co­mandant Suprem al armatei şi toţi membrii Guvernului polon. Tot în ziua de 17 Septembrie, Guvernul sovietic ne-a adus la cu­noştinţă că ,,deoarece Statul polo­nez şi Guvernul său au încetat să existe în fapt” Comandantul Su­prem al armatei roşii »a dat ordin trupelor să treacă frontiera şi să ia sub apărarea lor viaţa şi averea populaţiei din Ucraina de Vest şi din Bielo-Rusia de Vest”. In urma acestor fapte, ce s’au în­tâmplat simultan, Guvernul nostru a dat comunicatul acesta: „Condiţia nile speciale in care s’au desfăşu­­rat evenimentele din Polonia în ziua de 17 Septembrie, precum şi fap­tul că Guvernul polon s-a refugiat pe teritoriul nostru, au indicat României păstrarea mai departe a atitudinei de strictă neutralitate faţă de beligeranţi. Guvernul va continua să vegheze cu tot patrivi­tismul la siguranţa şi la apărarea fruntariilor ţării”. Ne aflăm deci în faţa unei îndoite îndatoriri. Se cuvenea, pe de o parte, să primim pe polonezii, civili şi mili­tari, oficiali şi particulari, care se adăposteau la noi, cu simpatia da­torită unui popor vecin, legat de poporul nostru şi din nou încercat prin grele suferinţe. Poporul ro­mân şi-a împlinit această îndato­­rire cu omenie şi caldă prietenie In ce priveşte Guvernul, el avea să aplice faţă de refugiaţii militari re­gulele la care îl sileau angajamen­tele lui de neutralitate. După evenimentele de la 17 Septembrie Cedarea devizelor din export la cursul oficial cu primă şi depunerea lor la Banca Naţională Devizele din exporturile făcute înainte de 17 Septembrie trebuesc cedate in întregime Depunerea imediată la B. N. R. a devizelor din cota negociabilă de 70 la sută. Cum se socoteşte termenul de 15 zile pentru negociere UN IMPORTANT COMUNICAT AL MINISTERULUI ECONOMIEI NATIONALE In aplicarea decretului lege pen­tru regle m­entarea schimburilor cu si­tu­a din 17 Septembrie 1939 $i a­r­etului lege pentru stabili­­rea reg­­ului schimburilor cu strei­­natate, din 1 Octombrie 1939. Mi­nisterul Economiei Naționale a de­­cis: 1) DEVIZELE­ PROVENITE DIN EXPORTURILE EFECTUATE ÎNA­INTE DE 17 SEPTEMBRIE 1939, al căror termen de negociabilitate acordat prin Jurnalul Consiliului de Ministri No. 3271 din 4 Noembrie 1939 — a expirat, la 20 Noembrie 1939, VOR TREBUI SA FIE CE­DATE B. N. R. LA CURSUL OFI­CIAL, plus prima valutară de 38°/1. 2) Pentru devizele, provenind din exporturile efectuate după data de 17 Septembrie 1939, și a căror cotă de 30°/o a fost depusă la B. N. R., înainte de publicarea prezentului comunicat, negociabilitatea cotei de 70’/o a început în ziua de 25 Noem­brie 1939, ULTIMUL TERMEN DE NEGOCIERE EXPIRÂND LA 10 DECEMBRIE 1939. 3) Toate celelalte devize, care reprezintă valoarea exporturilor e­­fectuate după 17 Septembrie 1939, se vor depune, IN ÎNTREGIME și IMEDIAT DUPĂ REALIZARE, Băn­cii Naţionale a României, unde se vor repartiza: 30*/« pentru Stat și B. N. R., iar 70°/» în contul de ne­gociabilitate al devizelor, deschis, la dispoziţia Ministerului Economiei Nationale, urmând apoi, ca, potri­vit legii, negocialibilitatea lor­ să se facă prin băncile autorizate. JjR'f In conformitate cu art. 31 ifi de­cretului lege pentru stabilirea regi­mului schimburilor cu străinătatea și organizarea Oficiului Schimburi­lor cu Streinătatea, TERMENUL DE NEGOCIABIL­ITATE a! wfe menea devize VA ÎNCEPE Sa CURGĂ DIN MOMENTUL CEDĂ­RII LOR către B. N. R. si se va termina după a 15-a zi dela data ce­dării. 4) Exportatorii, cari au cedat Băn­cii Naţionale a României numai co­ta de 30°A sunt obligaţi ca, deîndată să execute, prin băncile autorizate, şi cedarea cotei de 70"/». Termenul de negociabiltate şi Pen­tru aceste devize expiră la 10 De­cembrie 1939. 5) Băncile autorizate sunt invitate să îngrijească de executarea obli­gaţiunilor­ pe care le au în privinţa acestor cedări şi a negociabilităţii, întrucât Ministerul Economiei Na­ţionale nu va acorda prelungire de termene a­genţi pentru a oferi devizele din cota de 70 la sută conform noului regim de negociere. Nu s-au în­­cheiat tranzacţouni deoarece nu au fost cumpărători, importatorii ne­­având încă autorizaţiile necesare pentru cumpărare. Schimbarea de guvern a făcut să se creadă în u­­nele cercuri că aplicarea noului regim al negocierii devizelor ar putea suferi oarecare întârziere. Eri însă ministerul Economiei Naţionale a dat următorul impor­­tant comunicat prin care stabileşte condiţiunile technice ale negocierii devizelor asfel: Noul regim al schimburilor cu străinătatea şi al plăţilor, intrat în vigoare la 1 Octombrie, a pre­văzut un nou regim de negociere devizelor prin bursă și prin băncile autorizate care urma să intre în vigoare la 25 Noembrie. Prin acest regim s-a stabilit că exportatorii trebue să cedeze Băn­cii Naționale o cotă de devize de 36 la sută, la cursul oficial plus prima de 38 la sută, restul de 70 la sută fiind lăsate la libera ne­gociere în condiţiunile fixate- La 25 Noembrie au venit la bursă numeroşi exportatori şi a-Devizele din exporturile făcute înainte de 17 Septembrie trebuesc cedate Băncii Naţionale la cursul oficial plus prima de 38 la sută. Devizele din exporturile făcute de la IV Septem­­brie până la apariţia acestui comunicat şi a căror cota de Ş® la sută a fost depusă la B. N. R., mai pot fi negociate până la 16 Decembrie, dar tre­­buesc depuse de îndată la Banca Naţională. Toate celelalte devize din exporturile făcute după 17 Septembrie SE DEPUN IN ÎNTREGIM LA BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI, jroiERIA­ DUPĂ REALIZAREA LOR. Cota negociabilă din aceste devize trebue vân­dută în 15 zile de la depunere, termen după care devizele vor fi preluate de Banca Naţională, la cursud­ oficial plus prima p­lată. Comunicatul Ministerului Economiei Naționale Raporturile cu Uniunea Sovietică Trebuie să lămurim de altă parte, raporturile noastre cu Uniunea So­vieti­că, trupele căreia ocupaseră tot hotarul nostru nordic de la Nistru şi până la Garpaţi­ Răspunzând de­claraţiei de neutralitate a Rusei, am adus la cunoştinţa Guvernului U­­niunei Republicelor Socialiste Sovie­tice, comunicatul nostru din 18 Sep­tembrie şi am arătat dorinţa noastră de a păstra, pe temeiul unei politici de neutralitate, raporturi paşnic­e, bune cu toţi vecinii. Această dorinţă, în ce priveşte Ru­sia Sovietică, vă este îndeobşte cu­noscută. Au trecut mai bine de zece ani de când am iscălit, la Moscova, Protocolul pentru punerea în vi­goare cu anticipaţie a Pactului Briand-Kelogg. Ne amintim cu câtă mulţumire s’a primit atunci la noi, vestea că potrivit formulei cuprinse, la cererea noastră, în Preambulul Protocolului acest act avea menirea de a­­întăr­iacea existentă între Statele semna­­tare”. De atunci raporturile dintre noi şi Soviete lămurindu-se şi mai mult, s’au încheiat pacte şi mai precise pentru definirea unor angajamente de securitate. Mai mult însă decât aceste pacte acţiunea noastră politică răspunzând atiudinei paşnice observată de Rusia faţă de noi a dovedit voinţa noastră stator­nică de a ne feri de orice porniri Continuare in pag. 3-a P Bursa In şedinţa de . ,­i bursa a început mai dispusă decât în şedinţa prece­­dentă. Majoritatea valorilor din compartimentul acţuinilor inregis­­trează diferenţe în plus. Tendinţa devine apoi mai calmă şi bursa ră­mâne la închidere nedecisă deşi cursurile acţiunilor sunt nea­­urcate decât cele de sfârşitul şedinţei din ajun. Compartimentul efectelor a fost slab. In sectorul intern scăde­rile sunt de V*. In sectorul intern pierderile sunt mai însemnate, înze­strările mari cedează PI2, înzestră­rile mici pierd 1 1/8. Renta perpe­­tu­ă Cons. Londra cotează mai pu­ţin cu 1 1/4 decât cursul precedent. Urbanele Bucureştii noi in regres tot cu 1 1/4 cotează 62^0. Reface­­rea e încheiată la 59 faţă de 60 cursul precedent. Contractele repre­zentanţilor de co­merţ cu firmele străine Oficiul schimburilor cu străinătatea aduce la cu­noştinţa tuturor repre­zentanţilor de comerţ din ţară, să prezinte până la 5 Decembrie a. c., con­tractele de reprezentanţi ce le au cu diferite firme din străinătate, însoţite cu copii şi traducerea lor. prezentarea acestor con­tracte se va face, pentru reprezentanţii din Bucu­reşti, la ghişeul Secreta­riat Plăţi din O. S. S.­­ al­ Victoriei Nr. 133, intra­rea prin Str. G-ral Manu Nr. 21, reprezentanţii din provincie vor trimite con­tractele lor prin scrisori recomandata. • Restituirea contracte­lor se va face de îndată ce vor fi confruntate cu copiile şi traducerile ce­­rămân la O. S .S. Hidratul de alumi­nium Hidratul de aluminium al cărui consum era acoperit până acum nu­mai prin import din străinătate se fabrică acum și în țară. Consumul intern va fi acoperit cu cele 350 vagoane de hidrat de alu­minium pe care le produce anual industria indigeni. Plata mărfurilor im­portate din Turcia Ministerul Ecomomiei Naţionale — Oficiul Schimburilor cu Străinăta­tea invită pe toţi importatorii ro­mâni, interesaţi, să prezinte ime­diat cererile de plată, însoţite de toate documentele justificative, pen­tru mărfurile de origină turcească, importate până la data de 21 No­embrie a. c. urmând ca, după obţi­nerea aprobării şi până cel mai târ­­ziu, la 6 Decembrie a. c. inclusiv, să efectueze la Banca Naţională a României depunerea în lei a con­travaloarea plăţilor aprobate. Cererile de plată se vor întocmi pe formularele tip şi se vor intro­duce numai prin băncile autorizate cu credit nelimitat, la ghişeul Di­­recţiunei Plăţilor ia străinătate din D. S. S. str. General Manu 21. Exportul produselor agricole prohibite Uniunea exportatorilor de cerea­le a intervenit pe lângă Ministerul Economiei Naţionale ca să permită exportul cantităţilor de orz anga­jate cu străinătatea cu dată certă până la prohibiţie, adică 25 Noem­brie, precum şi a cantităţilor de orz aflate în silozuri şi magazii în ve­derea exportului. In acelas sens s’a intervenit şi pentru admiterea la export a se­­m­in­ţei de in­­a floarea soarelui, a cânpei şi a rapiței angajate pentru export până la hotărârea prohibi­ţiei. A Lira sterlină, francul francez şi francul elveţian Lira sterlină a cotat la Newyork 3.92‘A şi la Zurich 17.46‘A. Francul francez cotează la New York 2.22‘A şi la Zurich 9.89. Francul elveţian a cotat la New York 22.43‘A iar la Zurich dolarul a cotat 4.46. Devizele negociabile Exportatorii de cereale s’au în­trunit ori sub preşedinţia d-lui prof. Em. Brancovici preşedintele Uniu­­nei exportatorilor pentru a discuta greutăţile ivite în calea negocierei devizelor.­­ S-a hotărât ca o delegaţie de ex­portatori să se prezinte în audien­ţă la d. ministru C. Anghelescu pen­tru a cere înlăturarea acestor greu­tăţi. Eliberarea din vă­mi a mărfurilor so­site fără autoriza­ţie de import Problema aprovizornărei pieţei in­terne cu mărfuri necesare consuma­ţiei a pus in discuţie o serie de mă­suri printre care şi aceia a eventua­lei eliberări a mărfurilor sosite în vămi. După cât ni se afirmă ministerul economiei naţionale a luat îndea­proape cercetare această măsură. I­A­T Negocierile comerciale ruso-japoneze MOSCOVA, 29. (Rador). — Corespondentul Agenţiei D. IM. R. află din sursă japoneză că ne­­gocierile comerciale sovieto-ja­­poneze vor începe în ianuarie 1940, la Moscova. Negocierile cu privire la con­venţia de pescuit, care a fost prelungită pe un an, vor fi re­luate înainte de ianuarie, proba­­bil la Tokio. Rusia a rupt relaţiile diplomatice cu Finlanda „Trupele sovietice de la frontiera Finlandei au primit ordinul de a fi gata pentru orice eventualitate MOSCOVA 29 (Rador).­­ Co­respondentul agenţiei Havas co­munică: D. Molotov a declarat că gu­vernul sovietic a hotărât să re­tragă pe reprezentanţii săi po­litici şi economici din Helsinki şi că a dat ordin trupelor să fie gata pentru orice eventualitate. MOSCOVA. 29. (Rador.) __ Pos­­tul de radio Moscova a anunţat Miercuri seara : „Trupele sovietice staţionate la frontiera finlandeză arată o dorinţă vie de a răspunde la provocarea ban­diţilor finlandezi printr’un atac distru­gător. Suntem convinşi că soldaţii şi lucră­torii finlandezi vor veni alături de trupele roşii. înţeleaptă politică a guvernului so­­vietic a făcut armata noastră de ne­învins". Ele adaugă însă că trebuie să se spere într’o soluţie paşnică. Finlan­­dezii trebue să rămână calmi şi să privească realităţile în faţă. * PARIS. 29 (Rador). — Agenţia Havas arată că la Copenhaga nu se confirmă svonurile, care au circu­lat aseară în acel oraş, despre o mo­bilizare generală în Finlanda. Aceeaşi agenţie arată că la Stock­holm se desminte oficial ştirea des­pre o mobilizare generală în Fin® landa. Statele Unite se oferă să medieze aplanarea conflictului WASHINGTON. — D. Huli a anunţat că guvernul Statelor Ui­nite e gata să-şi ofere bunele ofi­­cii în diferendul fino­ sovietic da­­că cele două guverne acceptă Corespondentul Agenţiei Ste­­fani transmite. In unele cercuri politice se afir­­mă că ambasadorul Statelor U­­nite la Moscova, care s’a înapoiat de curând în capitala sovietică­ după o vizită la Helsinki, ar fi fost însărcinat să ofere mediaţiai în vederea unui acord între cele UIT "JL.il"­* ROMA 29 (Rador). — Ministrul Finlandei la Roma, d. Edro Jar­­nefel, a acordat ziarului ..Tribuna“ un interview cu privire la rela­ţiile sovieto-finlandeze în general şi la modul în care guvernul din Helsinki înţelege să restabilească relaţii normale cu Kremlinul. D. Jarnefelt a declarat între al­tele: ,,Suntem dispuşi sg­ facem o ’î • ,ati , ‘‘i , f, ... ţiilcin­ti -ma de cerinţele apărării Lenin­gradului. Nu putem totuşi sa de­păşim anumite limite, căci inde­pendenţa şi neutralitatea noastră trebue să fie salvgardate“­­Ministrul a tăgăduit apoi că în Finlanda ar exista un partid co­munist sau chiar numai partizani ai doctrinei lui Lenin şi a asigu­rat că situaţia financiară a Fin­landei este satisfăcătoare. ★ HELSINKI 29 (Rador): — In co­­mentariile lor privitoare la schim­bul de note dintre URSS şi Finlan­­da, ziarele din Helsinki recunosc că situaţia este mai gravă ca oricând­­ de spectator. Gr­mania nu a luat nici un fel de poziţie faţă de tensiunea fino-rusă BERLIN. 29. (Radar!) _ Din sursă autorizată se comunică : Contrar svonurilor răspândite în străinăt­ate, se subliniază aici că cercurile germane nu au luat pozi­­ţie, nici oficial, nici oficios, faţă de tensiunea sovieto-finlandeză. Cercurile politice declară numai că Reichul nu poate părăsi rolul său DECLARAŢIILE D-LUI MOLOTOV MOSCOVA, 29 (Rador). — Agenţia DNR transmite: D. Molotov, preşedintele consi­liului comisarilor poporului şi co­misar al afacerilor străine, a ro­stit Miercuri la miezul nopţii o cuvântare cu privire la criza so­­vieto-finlandeză. Cercurile politice califică acea­stă cuvântare drept un ultim apel in favoarea unei soluţionări paş­nice a conflictului. D. Molotov a declarat între alte­le : Atitudinea ostilă a guvernului finlandez actual faţă de URSS a impus guvernului sovietic o serie de măsuri urgente menite să apere securitatea statului. Guvernul sovietic a dus în ulti­mele două luni negocieri cu guver­­nul finlandez în legătură cu aceste propuneri, socotite de guvernul so­vietic ca un minimum necesar să apere frontierele URSS și în special să asigure securitatea orașului Le­­ningrad. De la început, guvernul finlandez s’a arătat inaccesibil acestor propu­neri pacifice și nu a căutat să a­­jungă la un acord cu guvernul so­vietic. Din contră, guvernul finlan­­dez a pornit pe căi ce servesc inte­reselor deslănțuitorilor de războae. Cu toate concesiunile făcute de guvernul sovietic, negocierile nu au avut vreun rezultat. De curând, provocările unei clici militare finlandeze au fost înre­gistrate la frontiera sovieto-fin­­landeză. In cursul lor s’a tras asupra unor unităţi ale armatei roşii, încercările guvernului so­vietic de a atrage atenţia asupra gravităţii repetării unor asemenea provocări nu au avut niciun suc­ces în Finlanda, ci au condus dim­potrivă la noui incidente de fron­tieră-Guvernul finlandez a respins net propunerile sovietice şi a contestat insolent atacul unui detaşament de artilerie finlandez contra trupelor sovietice. Din răspunsul finlandez reiese că Finlanda are intenţia să ţină şi în viitor Leningradul sub pre­siunea trupelor finlandeze. Guvernul finlandez nevoind deci să rupă relaţiile cu imperialiştii, nu vrea să întreţină relaţii normale cu URSS şi nu a dispus să ţin­ă seamă de prevederile pactului de neagresi­une dintre URSS şi Finlanda. In fata nouilor provocări finlande­ze, guvernul sovietic consideră deci ca indicate următoarele măsuri: 1) denunţarea ce a fost comunicată, a pactului de neagresiune cu Finlanda; 2) Ruperea relaţiilor di­plomatice cu Finlanda, guvernul Sovietic nepu­­tand să mai admită situa­­ţia actuală; 3) un ordin dat armatei şi flotei de a fi gata pen­­tru orice surpriză din part­­ea trupelor finlandeze şi de a răspunde cu arme­le la orice provocare. S’a răspândit în străinătate svo­­nul de către duşmanii Sovietelor că URSS ar urmări să cuceerască Finlanda şi că ea nutreşte intenţii războinice. Acest svon este absurd şi răuvoitor, URSS nu are asemenea intenţii. Ea este dimpotrivă dispusă pentru a restabili bunele relaţii d­e Finlanda, să-i acorde concesiuni te­ritoriale în anumite părţi ale Ca­­reliei locuite exclusiv de finlandezi. In acest scop, este insă necesar ca poziţia guvernului finlandez faţă de URSS să nu fie ostilă, ci amicală. Intre alte afirmaţii ponegritoare, Finlanda a pretins că URSS ar ur­mări s’­ se amestece în afacerile ei interne. 111 această privinţa guvernul so­vietic subliniază că recunoaşte Fin­­landa ca stat independent în ce pri­veşte politica ei externă şi internă. Guvernul sovietic e de părere că poporul finlandez trebue el însuşi să hotărească politica sa internă şi externă. Popoarele Uniunei Soviete­lor vor ura şi în viitor ca poporul finlandez să aibă posibilitatea să se desvolte printr-o evoluţie liberă şi independentă. Deasemeni, URSS nu se va mai amesteca niciodată în relaţiile dintre Finlanda şi celelalte state, deoarece ea socoteşte că a­­ceste chestiuni nu privesc decât în­, seşi Finlanda. In schimb­, U.R.S.S. nu poate renunţa la datoria de a asigura propria sa securitate şi în special aceea a Leningradului. Tocmai a­­ceasta securitate a fost singurul scop al recentelor negocieri. U.R S­ S. nu poate admite ca securi­tatea sa să depindă de reaua vointe I a guvernului actual finlandez. In ce priveşte Sovietele, ele nu se îndoesc că o soluţie pozitivă a acestei chestiuni ar putea stabili bazele unei noui amiciţii intre U.R.S.S. si Finlanda.

Next