Argus, februarie 1940 (Anul 30, nr. 8043-8067)
1940-02-01 / nr. 8043
. No. 8043 — Joi 1 Februarie 1940 (6 pagini) ARGUS Programul de activitate al comisarului general al petrolului Discursul d-lui ministru Const. Instalarea Comisarului general al petrolului si a comitetului consultativ In prezenta d-lui C. Angelescu, ministrul Economiei Nationale si a d-lor Titus Popovici, subsecretar de stat si E. Marian, secretar general, s’a făcut Luni instalarea comisarului general al petrolului Si a comitetului consultativ de pe lângă comisariatul general al petrolului. . Au luat parte d-nii: prof. Gheron Netta, comisar general al petrolului; Al. Zănescu, delegatul industriei mari de petrol; Al. Teodoreanu, delegatul celorlalţi producători de petrol; Xenofon Netta, delegatul B. N. R., col. C. Lupescu, delegatul ministerului apărării naţionale; ing. Pascal Popescu. Suntem în prima şedinţă de constituire a unei instituţii noui pe care eu o socotesc de mare folos şi din punct de vedere al intereselor superioare ale ţărei şi din punct de vedere al economiei naţionale şi vreau să afirm cu toată tăria, şi din punct de vedere al intereselor producătorilor de petrol. Am avut dezavantajul, că această instituţie nu a fost la început înţeleasă nici de producătorii de petrol, care în urmă s'au lămurit şi, se intelege, nici de alte interese, care au putut la un moment dat să creadă că nu corespund realităţilor. Ce am făcut noi ? Am făcut o lege prin care am creat cadrul în care trebue, in vremurile actuale să se desvolte exploatarea de petrol. SE VOR ÎNFIINŢA ŞI AITE COMISARIATE Şi de ce am făcut-o pentru petrol? Vă spun de la început că o să fim nevoiţi să mai facem şi alte comisariate. împrejurările au să dicteze aceasta delegatul ministerului aerului şi marinei: C. Algiu, prodecanul baroului de Ilfov, ca jurist; ing. Al. Krupenschi, directorul petrolului din ministerul economiei nationale; Gh. Popescu, directorul redeventelor din ministerul economiei nationale si V. Dimiriuc, secretarul general al comisariatului general al petrolului, şi poate că imediat după comisariatul general al petrolului să facem comisariatul exportului şi producţiei de cereale. Poate de asemeni, vom fi nevoiţi să facem şi comisariatul metalurgic. Noi suntem datori — aceasta este ideea care ne conduce —să ne apărăm poziţia Ţărei, anume de ţară neutră, aşa cum am fixat-o din punct de vedere politic. In al doilea rând, în această apărare, noi înţelegem să avem toată autoritatea asupra producţiei ţărei, asupra circulaţiei bunurilor, asupra distribuţiei lor şi asupra posibilităţilor pe care o ţară trebue să le aibă ca să facă schimbul cu celelalte ţări. In vremea câiii o ţară este nou- i trăieşte în afară ele orice îndoială că greutăţile vin zi de zi. rând pe rând Nimeni dintre cei cari astăzi sunt beligeranţi nu vor să înţeleagă că o măsură care se ia, se ia în interesul ţarei, iar nu în interesul altora, şi am văzut cu foarte mare surprindere, cu ce nedreptate se discută o problemă de importanţa acesteia. Dacă s’ar fi întâmplat ca noi să fim atacaţi la frontiere şi nu am fi luat nici o măsura, tarile cari au simpatii pentru noi ne-ar fi acuzat cu drept cuvânt că nu ne apărăm, că nu ne apărăm neutralitatea. Dacă însă luăm o măsură care tinde tocmai la apărarea fruntăriilor şi a drepturilor noastre de ţară neutră, ni se aduc acuzaţii. Vedeţi cum se pune chestiunea: cu totul nedrept şi cu o afirmare prea injustă asupra drepturilor pe cari capitalul poate să le aibă într’o ţară. Ni se face o nedreptate şi ni se face proces de intenţie. O ţară se mişcă, trăeşte, după împrejurările cărora trebue să le facă faţă şi după conştiinţa pe care o are că trebue să facă cutare lucru şi nu altul. Noi, în faţa lumei întregi suntem strict neutrali, prin urmare pentru apărarea acestei stricte neutralităţi, trebue să avem întreaga autoritate. Vedeţi dvs şi presa este pusa sub cenzură, nu se vorbeşte. Dar este posibil să nu luăm nici o măsură când exportul român de petrol reprezintă 62°»? Şi este oare posibil ca noi să nu luăm nici o măsură când interesele noastre superioare sunt în joc? Nu trebue să avem nic o grijă de consumul intern sau da interesele armatei? Oare nu trebue să avem grije ca armata noastră să aibă nu numai petrolul trebuincios dar şi rezervele necesare? (Cine poate să ne acuze? Cred că este , injustiţie când se creiază o alarmă şi ni se face procesul de intenţiei pe care o suportăm. Guvernul este dator să afirme autoritatea Statului asupra producţiei ţării lui. DESVOLTAREA PRODUCŢIEI Dar mai este şi o altă problemă Oare această producţie de petrol nu trebue să o desvoltăm? petroliştii, întotdeauna, au cerut ca tot cei mali priveşte producţia de petrol să fie armonizat şi condus de o instituţi®, ca să se ştie că se găsesc în casa lor, spre a nu se lua măsuri în interiorul acestei producţii care să nu se potrivească cu interesele celor cari o exploatează In ce priveşte pe petrolişti, nu am auzit spunându-se că vor să lucreze contra intereselor ţârii. Chiar astăzi de dimineaţă am avut o consfătuire cu petroliştii şi am văzut ce gândesc. Cred că toată vâlva ce s’a făcut într’o parte a presei este complect nedreaptă. De altfel se va vedea din mersul instituţiei, câtă dreptate avem. Am sentimentul că o parte dintre exploatatori, dacă nu în marea lor majoritate, poate aproape în unanimitate nu au văzut problema cu ochii altor interese, ci au văzut-o cu ochii interesului ţărei în care trăesc. Poate chiar cu o uşurare, pentru că, în sfârşit, în această producţie de petrol măsurile se vor lua cu linişte şi calm şi se vor lua nasuri din vreme pentru că lumea care este interesată la buna desvoltare a producţiei petrolului poate să le facă. Vedeţi că s-a creiat o siguranţă complectă, o obiectivitate de acţiune. Vă urez să veghiaţi la apărarea acestei producţii, fiindcă interesele sunt mari şi suntem obligaţi să ne facem datoria. Cu acest sentiment, cu arătările pe comitetul consultativ de pe lângă comisariatul general al petrolului fiind chemat, potrivit decretului— lege pentru înfiinţarea comisariatului general al petrolului nr. 51, publicat în Mon Oficial din 17 ianuarie 1940 să avizeze asupra măsurilor ce comisariatul trebue să ia cu privire la coordonarea producţiei, prelucrării, distribuirii, valorificării şi consumului petrolului socotesc util să stabilim de la început principalele probleme ce ne vor preocupa. Considerând importanţa covârşitoare pe care petrolul, în împrejurările actuale o are atât pentru nevoile de apărare naţională cât şi pentru dobândirea mijloacelor necesare pentru procurarea materiilor prime şi produselor fabricate ce ne lipsesc din ţară, vom fi siliţi mai întâi să ne îngrijim ca acest produs să se găsească în permanenţă şi în cantităţi suficiente la dispoziţia necesităţilor armatei şi economiei naţionale. PROGRAMUL DE ACTIVITATE ca toată lumea să fie la adăpost de greutăţile pe care le simţim, Dumnezeu ştie câte vor fi şi de unde vor veni. Dacă noî am creia o situaţie neclară, când va veni un pericol, oricare ar fi el, cred petroliştii şi putem noi să credem şi să creadă Şi alţii că «* se vor lua măsuri de, J apărare? In loc să fim o instituţie plină de calm s’ar putea să trăim sub ordonanţele comandamentului militar care de astăzi pe mâine este obligat să pue ordine. De ce să ajungem la o asemenea împrejurare? De ce avem atâta armată concentrată, atâta chin, atâtea cheltueli şi atâtea suferinţă ? Existenţa petrolului să fie motiv de îngrijorare? Şi ce apărăm noi în ţară? Apărăm totul, dar apărăm şi petrolul. Suntem hotărâţi să înlăturăm din vreme greutăţile ce întrezărim spre a nu complica şi mai mult o situaţie şi aşa destul de apăsătoare. POSTUL COMISARIATULUI Noi, în aceasă instituţie, care este o instituţie care se face cu socoteală, cu înţelepciune, trebue să ne punem cu tot sufletul şi cu tot avântul, spre a o desvolta, astfel încât să folosească tuturor şi să facă faţă diferitelor cerinţe ale interesului comun care reprezintă o realitate. Trebue să urmărim o armonizare a tuturor factorilor care contribue la desvoltarea acestei industrii. M’am simţit obligat să spun acestea dela început ca să se ştie gândurile noastre. Am avut norocul ca d. Gheron Netta, să accepte să fie comisar eeneralal petrolului. D-sa este un om îiţelept, un om pe care toată lumea financiară, toţi industriaşii şi în special cei de petrol, îl cunosc. Cum am spus, ne trebue un om priceput, viguros, aşa cum este d. Neta, care să înţeleagă problemele ce ni se pun şi care să trăească in atmosfera lor. Eu îi mulţumesc în faţa dvs., pentru că a acceptat această grea însărcicinare. Ii doresc erudită şi îi doresc, lucru de care nu mă îndoesc, să fie în cea mai complectă înţelegere cu dvs. care constituiţi sfatul său, fiindcă legea prevede că orice hotărâre a d-lui comisar general al petrolului trebue să aibă avizul dvs. Prin urmare, orice chestiune, oricât ar fi ea de grea, are să vină în acest for atât de important şi dvs. aveţi să vă spuneţi în toată libertatea părerea. Nu va prezida d. comisar general al petrolului, ci va prezida preşedintele de drept, reprezentantul Oficiului schimburilor cu străinătatea. In lipsa să vă rog să admiteţi să prezideze cel mai în vârstă dintre dvs. si dvs. vă veţi da părerile. Şi în urmă tot ce aţi hotărât dvs. şi tot ce vrea d. comisar general al petrolului, care are putere dictatorială, — acesta a fost si rostul — de altfel al legii, spre a putea să lucrăm expeditiv — vine la ministerul Economiei Naţionale, oricine va fi el, fiindcă nu se poate duce în altă parte, este în linia firească. Acest ministru reprezintă voinţa unui guvern şi guvernul, care este în contact cu tot ce se întâmplă în această ţară, are să fie în cea mai largă măsură, accesibil sugestiilor pe care toatn acest scop, vom încuraja îmbunătăţirea actualelor metode de extracţie pentru a se diminua cantitatea de ţiţeiu remanent; vom face propuneri pentru activarea producţiei de ţiţeiu, ţinând seamă de exploatările existente, de rezervele sigure şi posibile — atât pe terenurile statului cât şi pe cele particulare — şi vom stărui pentru intensificarea activităţii de explorare pe terenurile posibil petrolifere. Vom urma apoi o prelucrare cât mai complectă şi o utilizare cât mai bună a produselor brute extrase atât a produselor principale, cât şi a celor secundare. ('u deosebire mp va preocupa i ml a si rializarea pazelor asociate cu fifeiul şi a pazelor de cratiiup, întrucât actuala valorificare insuficientă a acestora cauzeazâ pa pecare vi le-am făcut, eu — la prima şedinţă , vă doresc să reuşiţi şi vă doresc să faceţi din această instituţie nou înfiinţată, un model ca să rămână pentru desvoltarea intereselor pe care le apărăm, dar şi ca model pentru celelalte instituţii, care ar putea, din cauza nevoilor, să se mai înfiinţeze. Vă doresc spor la muncă, fie considerabile economiei naţionale. Situaţia de astăzi ne impune nu numai o desăvârşită funcţionare a instalaţiunilor pentru craking, ci şi o extindere a lor, precum şi un utiaj cât mai complect pentru recuperarea gazelor de distilaţie. DOTAREA INDUSTRIEI NAŢIONALE Bineînţeles că toate străduinţele ce se vor depune pentru complectarea lipsurilor actuale şi pentru dotarea industriei naţionale cu produse noi vor găsi cel mai larg sprijin al nostru. Valorificarea produselor petrolifere atât înăuntru cât şi în afară va fi mult uşurată prin intensificarea producţiunii şi prin desăvârşirea prelucrării ţiţeiului, iar noi o vom urmări de aproape pentru a-i da cele mai mari înlesniri, pentru ca industria de petrol atât de folositoare în acest moment, să simtă protegiuirea statului. CONSUMUL INTERN Consumul intern va constitui un obiect de deosebita preocupare a noastră şi cererile lui îndreptăţite vom căuta să fie satisfăcute în cea mai desăvârşită armonie atât cu producătorii şi distribuitorii, cât şi cu consumatorii. In acest scop, vom studia posibilităţile cele mai raţionale de transport, depozitare şi distribuire a produselor petrolifere. Pentru cercetarea tuturor acestor probleme, de a căror întindere şi complexitate ne dăm de la început seama şi asupa cărora sunteţi chemaţi să avizaţi, comisariatul general al petrolului va organiza, pe baze ştiinţifice un serviciu de statistică şi documentare petroliferă. Vom avea astfel la îndemână un organ de informaţii de a cărui lipsă ne-am resimţit atât de mult, în felul acesta înţelegem, să coordonăm măsurile de luat cu privire la variatele întreprinderi in legătură cu petrolul, din cuprinsul frontierelor noastre şi nădăjduim să avem o înţelegere deplină atunci când interesele şi salvarea Patriei sunt mai presus de interesele fiecăruia din noi. DISCURSUL D-LUI MINISTRU C. ANGELESCU Apărarea neutralităţii Cuvântarea comisarul general al petrolului CUVÂNTAREA DELEGATULUI PETROLIŞTILOR D. ing. Al. Zănescu, delegatul industriilor de petrol, a rostit apoi următoarele: Să-mi daţi voe, în calitate de reprezentant al industriei mari de petrol, să adaug câteva cuvinte. S'a spus adineaori că publicarea acestui decret-lege a produs oarecare vâlvă în străinăatte şi poate chiar şi printre producători. Daţi-mi voe, cel puţin în ce priveşte producţia noastră, a marei industrii de petrol, să declar că ea nu a fost alarmată de acest decret-lege. Toate că atunci când a apărut, publicată în ziarele de dimineaţă, ştirea înfiinţării noului comisariat general al petrolului, fără a se cunoaşte textul decretului-lege şi mai ales fără a se cunoaşte comentarii, se poate că — spun — termenul de comisariat general ne-a dat de temut ca nu cumva să fie o măsură prea drastică, cu un caracter autocratic, acela la care dv., domnule ministru v-aţi referit spunând că, dacă nu am lua măsuri am fi — la un moment dat — într’o situaţie grea urmând să se recurgă la măsuri cu caracter militar. Poate că au existat temeri că se vor lua măsuri prea drastice. De îndată ce, însă, a apărut textul complect al decretului lege şi de îndată ce l-am putut citi în întregime şi mai ales când textul art. 3 începe cu cuvântul ,coordonarea" cel puţin industria mare de petrol a avut, nu zic impresia, ci convingerea că menirea acestui decret,lege de înfiinţare a comisariatului general al petrolului este tocmai de a coordona toate eforturile și toate măsurile ce urmează a fi luate pentru că această grea problemă a industriei de petrol să poată fi rezolvată în termeni strict armonioși. APLICABILITATEA NOULUI DECRET - LEGE Nu voiu insista asupra chestiunilor de politică generală a ţării, asupra strictei neutralităţi, etc. Sunt chestiuni pe care guvernul le cunoaşte mai bine decât noi toţi. Eu aş vrea să vă relev aplicabilitatea acestui decret-lege sub raportul părţii practice. D-voastră ştiţi foarte bine, fără a enumera tot articolul 2, care vor fi atribuţiile acestui organism. Dar, în materie de petrol, atunci de exemplu când iei hotărîrea să pui prima sondă, industria de petrol se află în faţa a felurite operaţiuni şi, din această cauză trebue săţină legătură şi să ţină seama de dispoziţiile luate de un departament sau chiar de mai multe. $i în aceasta a constat totdeauna marea grijă. Pentrucă mai ales după răsboin — nu este o critică pe care o fac — legiuirile făcute n’au avut totdeauna în vedere interesul technic al chestiunii, ci de multe ori au predominat diferite pofte în alcătuirea unei legi, si chiar si în aplicarea. In materie de petrol, spre a face o sondă, trebue să ceri autorizaţia organelor ministerului Economiei Naţionale. Când începi perforarea sondei sau vrei să traversezi o şosea trebue să ceri autorizaţia ministerului de lucrări publice. Dacă trebue să treci printr’o comună rurală trebue să ceri autorizaţie autorităților comunale. Ca să înjghebi o producție, o rafinărie, trebue sa te adreszi la diferite ministere. PROBLEMA TRANSPORTULUI Şi acum nu mai vorbesc de partea importantă pentru noi, aceea a transportului. Aci este problema căilor ferate, unde avem un regim cu multe dificultăţi. Căile ferate au voit să-şî creeze venituri mai mari. Tarifele de la căile ferate sunt în disproporţie cu tarifele de export Acum câţiva ani nu se mai putea transporta păcura la Constanţa pentru că tarifele erau mari. Tona de păcură se vindea sub costul transportului ei la Constanta., Vedeţi ce multe dificultăţi şi îngrijorări am avut în această ordine de idei. A fost nevoe tocmai de găsirea unui organ care să armonizeze această problemă de industrie a petrolului. De altfel, Domnule Ministru, d-voastră ne-aţi afirmat acest lucru acum, şi suntem convinşi şi noi că, în ce priveşte noul organism, sub acest raport, cel puţin societăţile mari şi care lucrează şi pentru interesul economic al ţării ca şi pentru interesul lor particular, nu vor avea decât să tragă profit de pe urma acestei instituţii. Pe de altă parte, Domnule Ministru, prezenţa D-voastră în fruntea acestui departament şi prezenţa d-lui Gheron Netta în fruntea comisariatului general al petrolului ne dă o şi mai mare linişte, pentru că am avut ocazia, în special cu D.voastră in ultima vreme, să vedem cum judecaţi problema, care sunt modalităţile de aplicare, şi am avut posibiltatea să vedem cu cât bun simţ__ dacă îmi permiteţi — şi cu câtă dreptate trataţi această chestiune. (Continuare in pag. 4 a) INFORMAŢII In cadrul ciclului de prelegeri „Probleme principale ale culturii româneşti", organizat de rectoratul Academiei de înalte Studii comerciale şi industriale din Bucureşti, va conferenţia în Auditorium Maximum al instituţiei noastre, în ziua de Joi 1 Februarie 1940, orele 19, d. prof. Rădulescu-Motru, preşedintele Academiei Române despre: „Raţionalizarea muncii în România". Pot participa, pe lâga studenţii Academiei şi studenţii altor facultăţi. Societatea Anonimă Română de Telefoane informează pe abonaţii săi şi onor. public că începând dela 1 Februarie 1940 intră în vigoare noui tarife pentru convorbirile internaţionale. Modificarea acestor tarife se datorează atât schimbării căilor pe cari se fac aceste convorbiri atât şi schimbării parităţii în lei a francului aur cu diferitele țări. Pentru a obrunse nouile tarife intetrntaţiicnie se pot căpăta de la comanda internaţională „07“. Rugăm pe abonaţii noştri şi onor. public a se informa asupra tarifului înainte de a face comenzi pentru asemerea convorbiri. A apărut: „ANUARUL DE ADRESE“ din cuprinsul Municipiului Bucureşti, ediţia pe 1940. Preţul unui exemplar Lei 360. Editura Rudolf Mosse S. A. Bucureşti, str. Sărindar No. 12. Reparaţi maşinile dv. de scris, orice sisteme, şi cumpăraţi maşini şi furnituri la Segaller, Pasajul Comedia, Telefon 3.85.85. Cursuri pentru agenţi agricoli comunali Ministerul Agriculturii a luat măsura ca până la 15 Martie a. c., toţi agenţi agricoli comunali să ia parte la cursurile de instruire care vor avea loc în fiecare judeţ. Programul întocmit pentru aceste cursuri cuprinde conferinţe privitoare la organizarea comunei din punct de vedere agricol, precum şi conferinţe cu caracter tehnic, care vor fi documentate cu datele Institutului de Cercetări Agronomice. Perfecţionarea elementelor care vin direct şi prin contact cu plugarii nu poate avea decât rezultate bune, astfel că măsura luată de Ministerul Agriculturii apare ca binevenită. STATELE UNITE ŞI AJUTORUL FINANCIAR PENTRU FINLANDA WASHINGTON. 30 (Rador). —Comisia de politică externă a Senatului se întruneşte Miercuri, urmând să discute, între alte chestiuni, problema ajutorului financiar pe care Statele Unite îl vor acorda Finlandei şi problema embargoului împotriva Japoniei Pag. 3-a Masinile Stop! INCIDENT DE TRANSMISIE... CUREAUA RUPTA... As«m»nu veţi auz! în toate fabricile, uzinei», ţi etehetele ear» se crede ca transmiterea fortei este s» lucru «eeewder fi »• poate face ca orice fel de meserîe&j Dar mo acalat lucrar« întâmplă atunci când sunt folosita CURELELE CLARE Fabricate din cele mai bune materiale, aceste curele esigură o transmisiune maximă, sigură fi neîntreruptă a forfei, rezultând vreme îndelungata la uzură. ÎNTREBUINŢATI in orice atelier. UZINA SAU FABRICĂ NUMAI CURELELE PLOESJI ■É Bonurile pentru înzestrarea armatei, plasament rentabil şi lichid ) căutarea mijloacelor penfinanţarea uriaşei opere de înarmare, căreia trebue să-i facă faţă, guvernul român a înlăturat atât împovărarea excesivă a economiei interne printr-o sporire exagerată a impozitelor, cât şi mijloacele uşoare inflaţioniste care, mai devreme sau mai târziu au ca urmare dezechilibrul economic şi financiar. Pentru aceste motive, guvernul român a hotărît ca finanţarea înarmării să fie făcută pe calea unui împrumut intern i pe termen scurt. Acest împrumut realizat, sub forma ,,Bonurilor pentru înzestrarea armatei“ a fost astfel conceput, încât să constitue pentru subscriitori un plasament rentabil și ușor lichidabil. Plasament rentabil, pentru că bonurile asigură o dobândă de 4 luni, la sută pe an, iar cei ce subscriu imediat, au, pe primul an, o dobândă de 5,25 la sută primul cupon plătindu-se anticipat, adică cu lei 970 se primește un bon da lei 1.000. Plasament ușor lichidatul, deoarece în caz de nevoe de numerar, subscriitorul are avantajul de a dispune de 20 sau 30 lasută din valoarea nominală a bonurilor subscrise, prezentând în acest scop talonul fracţionar al bonului, spre încasare la Banca Naţională a României, oricând după 6 luni de la emisiune. Adăugând şi celelalte avantagii ale bonurilor: Scutirea de impozite şi taxa prezente şi viitoare, posibilitatea de a se utiliza la plata impozitelor, la valoarea lor nominală, cu 15 zile înainte de scadenţă şi siguranţa rambursării lor temeinic chezăşuită de politia financiară chibzuită a guvernului, trebue să se recunoască că BONURILE CONSTITUE UN PLASAMENT fOARTE BUN ATAT PENTRU ECONOMIILE PARTICULARILOR CAT SI PENTRU FONDURILE DE REZERVA ALE SOCIETĂŢILOR DE TOT FEIUL. E de aşteptat deci, ca fiecare român, înţelegând momentele prin cari trecem şi importanţe patriotică a acestui imprumut, işi va da concursul său neprecupeţit pentru reuşita împrumutului, a cărui menire este de a consolida, la adăpostul unei oştiri bine înzestrate, propăşirea ţării liniştea căminelor şi siguranţa fruntariilor câştigate cu preţul atâtor sacrificii. In gara Cernăuţi Un automotor s’a ciocnit cu un tren personal CERNĂUŢI 30.• Azi dimineaţă, la ora 9, s’a produs un grav accident de cale ferată in gara principală, din , localitate. Automotorul Nr.5273, care circulă pe linia Cernăuţi-Vijniţa, pe când se afla la ieşirea din gară, la bifuterie a liniilor, a fost surprins de trenul personal Nr. 7088, care circulă de la Lacavăţ la Cernăuţi. Ciocniica a fost puternică. Două vagoane au fost complect sfărâmate. Pasagerii au fost cuprinşi de o panică de nedescris Cu acest prilej au fost răniţi 14 călători. La locul accidentului a sosit imediat personalul gării principale, în frunte cu şeful gării. A venit deasemeni o comisiune de anchetă, în frunte cu d. Galben, inspector CFR, precum şi medicii dr. Lupu Strejac, medic-şef al municipiului, dr. Săveanu şi dr. Cinevici, cari au dat la ambulatoriul Crucei Roşii, din ţara locală primele ajutoare răniţilor din acest accident Au fost rănite grav şase persoane. Acestea in stare disperată, au fost transportate la spitalul „Regele Carol IF’ din localitate. NUMELE RĂNIŢILOR Iată numele răniţilor: Carol Fischer, de 65 ani, mare proprietar, din com. Ispas; Tudose Galopciuc, hamal in gara centrală din Cernăuți; Nicolae Răutu de 32 ani, administrator de moșie, din comuna Otropeni, Ciprian Costrevschi, pensionar C F. R. de 57 ani, din Focșani; Elena Cernicean, de 40 ani din comuna Lupeni, Leia Lobei, de 40 ani, din Cernăuţi str. Spiru Haret Nr. 7, Ştefan Tepişcă, preot din Cernăuţi, str .Spiru Haret Nr. 18, Eric Moch, şef de birou C. F. R. Cernăuţi str. Brătianu Nr. 18, Ottokar Solniuc, de 41 ani, declarant vamal Cernăuţi, str. Maximovici Nr. 7, Dumitru Lupu, funcţionar C. F R. din Paşcani; Ludwig Mentroc, funcţionar la Serviciul apelor, Cernăuţi, strada Eremia Movilă Nr. 58; Edgard Finkler inginer la Serviciul Apelor, Cernăuţi, str. Basarabiei Nr. 28; Iosif Melenciuc de 36 ani de la Serviciul Apelor, Cernăuţi, str. Horia nr. 5; Liuba Caslinschi, de 17 ani, din comuna Bărbești (Cernăuți]. Serviciul poşta! „Expres” Pentru a pune la îndemâna publicului din Capitala un mijloc rapid de comunicaţie în afară de telegraf, Direcţiunea generală PTT a înfiinţat un serviciu nou, de Expres loco, mulţumită căruia o scrisoare loco ,dacă este depusă La ghişeul special de la oficiul Telegraf Central sau de la oficiul poştal Central (ambele în Palatul Poştelor) să fie înmânată la destinaţie în cel mult 2 ore, iar dacă este depusă la ghişeele speciale înfiinţate de oficiile Gara de Nord (peron), Bucureşti Griviţa din piaţa Gării de Nord, Bucureşti 21 Mica, din calea Victoriei 63 sau la ghişeul PTT de la Biroul de voiaj CFR, din Palatul Fundaţiei Carol Piaţa Regele Carol III să fie înmânată în cel mult 3 ore din momentul depunerii. Administraţia nu-şi asumă nici o răspundere în ceea ce priveşte rapiditatea serviciului pentru scrisorile expres, depuse eventual în cutiile de scrisori. Beneficiază în schimb de acest serviciu şi scrisorile expres destinate altor localităţi . . Depunerea poate fi făcută la Oficiul Telegraf Central în orice zi şi orice oră (ziua sau noaptea) iar la celelalte oficii menţionate, zilnic de la orele 8—20. Taxele scrisorilor expres, simple sau recomandate sunt cele obișnuite, la care se adaugă tot prin aplicare de timbre poștale, 10 lei pentru o scrisoare loco și 15 lei pentru altă localitate. Măcelarii la d. general Dombrowski legaţie a comercianţilor engrosişti şi detailişti. Din partea engrosiştilor au luat parte d-nii: Iorgu Stroescu, preşedintele asociaţiei, Gh. Donciu, secretar general, C. Ionescu-Pantelimon şi A. Ceacâru, consilier din partea detailiştilor preşedintele asociaţiei d. Dadin, secretarul general d- Mişu Colonel s- a. La discuţii a luat parte şi d- dr. C Georgescu, directorul general al abatorului municipiului Bucureşti. S-a cerut de către comercianţi desfiinţarea ştamplării cărnii şi acordarea la comerţul en detail un câştig de 15 la sută. După ce a ascultat doleanţele celor prezenţi, d. gem V. Dombrowski a promis că va studia cu toată atenţia problema aprovizionării cu carne a Capitalei, urmând ca mâine să se ia hotărârile definitive. Dela primărie o delegaţie s’a prezentat d-lui col. Miclescu, directorul serv. speculei, căruia i-au înmânat un memoriu referitor la greutăţile ce le întâmpină comerţul cu carne în Capitală-Fun dimineaţă, a fost primită la primăria municipiului Bucureşti, de d. gen Dombrowski, primarul general al Capitalei, o numeroasă de st.