Argus, februarie 1940 (Anul 30, nr. 8043-8067)

1940-02-01 / nr. 8043

. No. 8043 — Joi 1 Februarie 1940 (6 pagini) A­R­G­U­S Programul de activitate al comisarului general al petrolului Discursul d-lui ministru Const. Instalarea Comisarului general al petrolului si a comitetului consultativ In prezenta d-lui C. Angelescu, ministrul Economiei Nationale si a d-lor Titus Popovici, subsecretar de stat si E. Marian, secretar ge­neral, s’a făcut Luni instalarea comisarului general al petrolului Si a comitetului consultativ de pe lângă comisariatul general al petrolului. . Au luat parte d-nii: prof. Ghe­­ron Netta, comisar general al pe­trolului; Al. Zănescu, delegatul in­dustriei mari de petrol; Al. Teo­­doreanu, delegatul celorlalţi produ­cători de petrol; Xenofon Netta,­ delegatul B. N. R., col. C. Lupes­­cu, delegatul ministerului apărării naţionale; ing. Pascal Popescu. Suntem în prima şedinţă de cons­­tituire a unei instituţii noui pe care eu o socotesc de mare folos şi din punct de vedere al intereselor su­­perioare ale ţărei şi din punct de vedere al economiei naţionale şi vreau să afirm cu toată tăria, şi din punct de vedere al intereselor producătorilor de petrol. Am avut dezavantajul, că această instituţie nu a fost la început înţe­leasă nici de producătorii de petrol, care în urmă s'au lămurit şi, se in­­telege, nici de alte interese, care au putut la un moment dat să creadă că nu corespund realităţilor. Ce am făcut noi ? Am făcut o lege prin care am cr­eat cadrul în care trebue, in vremurile actuale să se desvolte exploatarea de petrol. SE VOR ÎNFIINŢA ŞI AI­TE COMISARIATE Şi de ce am făcut-o pen­tru petrol? Vă spun de la început că o să fim ne­voiţi să mai facem şi alte comisariate. împrejură­rile au să dicteze aceasta delegatul ministerului aerului şi marinei: C. Algiu, prodecanul ba­roului de Ilfov, ca jurist; ing. Al. Krupenschi, directorul petrolului din ministerul economiei nationale; Gh. Popescu, directorul redevente­­lor din ministerul economiei natio­nale si V. Dimiriuc, secretarul ge­neral al comisariatului general al petrolului, şi poate că imediat după comisariatul general al petrolului să facem com­i­sariatul exportului şi pro­ducţiei de cereale. Poate de asemeni, vom fi ne­voiţi să facem şi comisa­riatul metalurgic. Noi suntem datori — aceasta este ideea care ne conduce —să ne apărăm poziţia Ţărei, anume de ţară neutră, aşa cum am fixat-o din punct de vedere po­litic. In al doilea rând, în a­­ceastă apărare, noi înţe­legem să avem toată au­toritatea asupra produc­ţiei ţărei, asupra circula­ţiei bunurilor, asupra dis­tribuţiei lor şi asupra po­sibilităţilor pe care o ţară trebue să le aibă ca să fa­că schimbul cu celelalte ţări. In vremea câiii o ţară este nou- i t­răi­eşte în afară ele orice îndoia­lă că greutăţile vin zi de zi. rând pe rând Nimeni dintre cei cari astăzi sunt beligeranţi nu vor să înţelea­gă că o măsură care se ia, se ia în interesul ţarei, iar nu în inte­resul altora, şi am văzut cu foarte mare surprindere, cu ce nedrep­tate se discută o problemă de im­portanţa acesteia. Dacă s’ar fi întâmplat ca noi să fim atacaţi la frontiere şi nu am fi luat nici o măsura, tarile cari au simpatii pentru noi ne-ar fi a­­cuzat cu drept cuvânt că nu ne apărăm, că nu ne apărăm neutra­litatea. Dacă însă luăm­ o măsură care tinde tocmai la apărarea f­run­tăriilor şi a drepturilor noastre de ţară neutră, ni se aduc acuza­ţii. Vedeţi cum se pune chestiu­nea: cu totul nedrept şi cu o afir­mare prea injustă asupra dreptu­rilor pe cari capitalul poate să le aibă într’o ţară. Ni se face o nedreptate şi ni se face proces de intenţie. O ţară se mişcă, trăeşte, după îm­prejurările cărora trebue să le facă faţă şi după conştiinţa pe care o are că trebue să facă cutare lucru şi nu altul. Noi, în faţa lumei întregi sun­tem strict neutrali, prin urmare pen­tru apărarea acestei stricte neutrali­tăţi, trebue să avem întreaga auto­ritate. Vedeţi dvs­ şi presa este pusa sub cenzură, nu se vorbeşte. Dar este posibil să nu luăm nici o mă­sură când exportul român de petrol reprezintă 62°­»? Şi este oare posi­bil ca noi să nu luăm nici o măsură când interesele noastre superioare sunt în joc?­ Nu trebue să avem nic o grijă de consumul intern sau da interesele armatei? Oare nu trebue să avem grije ca armata noastră să aibă nu numai petrolul trebuincios dar şi rezervele necesare? (Cine poa­te să ne acuze? Cred că este ,­ in­justiţie când­ se creiază o alarmă şi ni se face procesul de intenţiei pe care o suportăm. Guvernul este da­tor să afirme autoritatea Statului a­­supra producţiei ţării lui. DES­VOLT­AR­EA PRO­DUCŢIEI Dar mai este şi o altă problemă Oare această producţie de petrol nu trebue să o desvoltăm? petroliştii, întotdeauna, au cerut ca tot cei mali priveşte producţia de petrol să fie armonizat şi condus de o instituţi®, ca să se ştie că se găsesc în casa lor, spre a nu se lua măsuri în in­teriorul acestei producţii care să nu se potrivească cu interesele celor cari o exploatează­ In ce priveşte pe petrolişti, nu am auzit spunându-se că vor să lucreze contra intereselor ţârii. Chiar astăzi de dimineaţă am avut o consfătuire cu petroliştii şi am văzut ce gândesc. Cred că toată vâlva ce s’a făcut într’o parte a presei este complect ne­dreaptă. De altfel se­ va vedea din mersul institu­ţiei, câtă dreptate avem. Am sentimentul că o par­te dintre exploatatori, dacă nu în marea lor ma­joritate, poate aproape în unanimitate nu au vă­zut problema cu ochii al­tor interese, ci au văzut-o cu ochii interesului ţărei în care trăesc. Poate chiar cu o uşurare, pen­­tru că, în sfârşit, în aceas­tă producţie de petrol măsurile se vor lua cu li­nişte şi calm şi se vor lua nasuri din vreme pentru că lumea care este interesată la buna desvoltare a producţiei petrolului poa­te să le facă. Vedeţi că s-a creiat o siguranţă complectă, o obiectivitate de acţiune. Vă urez să veghiaţi la apărarea aces­tei producţii, fiindcă interesele sunt mari şi suntem obligaţi să ne facem datoria. Cu acest sentiment, cu arătările pe comitetul consultativ de pe lângă comisariatul general al petrolului fiind chemat, potrivit decretului— lege pentru înfiinţarea comisariatu­­lui general al petrolului nr. 51, pu­blicat în Mon Oficial din 17 ia­nuarie 1940 să avizeze asupra mă­surilor ce comisariatul trebue să ia cu privire la coordonarea produc­ţiei, prelucrării, distribuirii, valori­ficării şi consumului petrolului so­cotesc util să stabilim de la început principalele probleme ce ne vor pre­ocupa. Considerând importanţa covârşi­toare pe care petrolul, în împre­jurările actuale o are atât pentru nevoile de apărare naţională cât şi pentru dobândirea mijloacelor necesare pentru procurarea mate­riilor prime şi produselor fabrica­te ce ne lipsesc din ţară, vom fi siliţi mai întâi să ne îngrijim ca acest produs să se găsească în permanenţă şi în cantităţi suficien­te la dispoziţia necesităţilor arma­tei şi economiei naţionale. PROGRAMUL DE ACTI­VITATE ca toată lumea să fie la adăpost de greutăţile pe care le simţim, Dumne­zeu ştie câte vor fi şi de unde vor veni. Dacă noî am creia o situaţie ne­clară, când va veni un pericol, ori­­care ar fi el, cred petroliştii şi pu­­tem noi să credem şi să creadă Şi alţii că «* se vor lua măsuri de, J apărare? In loc să fim­ o instituţie plină de calm s’ar putea să trăim sub ordonanţele comandamentului militar care de astăzi pe mâine este obligat să pue ordine. De ce să ajungem la o asemenea împrejurare? De ce avem atâta ar­mată concentrată, atâta chin, atâ­­tea cheltueli şi atâtea suferinţă ? Existenţa petrolului să fie motiv de îngrijorare? Şi ce apărăm noi în ţa­ră? Apărăm totul, dar a­­părăm şi petrolul. Suntem hotărâţi să înlăturăm din vreme greutăţile ce între­zărim spre a nu complica şi mai mult o situaţie şi aşa destul de apăsătoa­re. POSTUL COMISARIATU­LUI Noi, în aceasă instituţie, care este o instituţie care se face cu socoteală, cu­ înţelepciune, tre­bue să ne punem cu tot sufletul şi cu tot avântul, spre a o des­­volta, astfel încât să folosească tuturor şi să facă faţă diferite­lor cerinţe ale interesului comun care reprezintă o realitate. Tre­bue să urmărim o armonizare a tuturor factorilor care contribue la desvoltarea acestei industrii. M’am simţit obligat să spun a­­cestea dela început ca să se ştie gândurile noastre. Am avut no­rocul ca d. Gheron Netta, să ac­cepte să fie comisar eeneral­­al petrolului. D-sa este un om îi­­­ţelept, un om pe care toată lu­mea financiară, toţi industriaşii şi în special cei de petrol, îl cunosc. Cum am spus, ne trebue un om priceput, viguros, aşa cum este d. Ne­ta, care să înţeleagă proble­mele ce ni se pun şi care să trăească in atmosfera lor. Eu îi mulţumesc în faţa dvs., pentru că a acceptat această grea însărci­­cinare. Ii doresc erudită şi îi do­resc, lucru de care nu mă îndoesc, să fie în cea mai complectă în­ţelegere cu dvs. care constituiţi sfa­tul său, fiindcă legea prevede că orice hotărâre a d-lui comisar ge­neral al petrolului trebue să aibă avizul dvs. Prin urmare, orice chestiune, oricât ar fi ea de grea, are să vină în acest for atât de important şi dvs. aveţi să vă spuneţi în toată libertatea păre­rea. Nu va prezida d. comisar general al petrolului, ci va prezida preşedin­tele de drept, reprezentantul Oficiului schimburilor cu străinătatea. In lipsa să vă rog să admiteţi să prezideze cel mai în vârstă dintre dvs. si dvs. vă veţi da părerile. Şi în urmă tot ce aţi hotărât dvs. şi tot ce vrea d. co­misar general al petrolului, care are putere dictatorială, — acesta a fost si rostul — de altfel al legii, spre a pu­tea să lucrăm expeditiv — vine la ministerul Economiei Naţionale, ori­cine va fi el, fiindcă nu se poate du­ce în altă parte, este în linia firească. Acest ministru reprezintă voinţa unui guvern şi guvernul, care este în con­tact cu tot ce se întâmplă în această ţară, are să fie în cea mai largă mă­sură, accesibil sugestiilor pe care toa­tn acest scop, vom în­curaja îmbunătăţirea ac­tualelor metode de ex­tracţie pentru a se dimi­nua cantitatea de ţiţeiu remanent; vom face pro­puneri pentru activarea producţiei de ţiţeiu, ţi­nând seamă de exploată­rile existente, de rezer­vele sigure şi posibile — atât pe terenurile statu­lui cât şi pe cele particu­lare — şi vom stărui pen­tru intensificarea activi­tăţii de explorare pe te­renurile posibil petroli­fere. Vom urma apoi o prelucrare cât mai com­plectă şi o utilizare cât mai bună a produselor brute extrase atât a pro­duselor principale, cât şi a celor secundare. ('u deosebire mp va pre­ocupa i ml a si riali­za­rea pazelor asociate cu fife­­iul şi a pazelor de cra­­tiiup, întrucât actuala va­lorificare insuficientă a acestora cauzeazâ pa pe­care vi le-am făcut, eu — la prima şedinţă , vă doresc să reuşiţi şi vă doresc să faceţi din această instituţie nou înfiinţată, un model ca să rămâ­nă pentru desvoltarea intereselor pe care le apărăm, dar şi ca model pen­tru celelalte instituţii, care ar putea, din cauza nevoilor, să se mai înfiin­ţeze. Vă doresc spor la muncă, fie considerabile econo­miei naţionale. Situaţia de astăzi ne impune nu numai o desăvârşită funcţionare a instalaţiunilor pentru craking, ci şi o extindere a lor, precum şi un u­­tiaj cât mai complect pentru re­cuperarea gazelor de distilaţie. DOTAREA INDUSTRIEI NAŢIONALE Bineînţeles că toate străduinţele ce se vor depune pentru compl­ec­­tarea lipsurilor actuale şi pentru dotarea industriei naţionale cu pro­duse noi vor găsi cel mai larg sprijin al n­ostru. Valorificarea produse­lor petrolifere atât înă­untru cât şi în afară va fi mult uşurată prin inten­sificarea producţiunii şi prin­ desăvârşirea prelu­crării ţiţeiului, iar noi o vom urmări de aproape pentru a-i da cele mai mari înlesniri, pentru ca industria de petrol atât de folositoare în acest moment, să simtă prote­­giuirea statului. CONSUMUL INTERN Consumul intern va con­stitui un obiect de deose­bita preocupare a noastră şi cererile lui îndreptăţi­te vom căuta să fie satis­­făcute în cea mai desă­vârşită armonie atât cu producătorii şi distribui­torii, cât şi cu consumato­rii. In acest scop, vom studia posibil­ităţile cele mai raţionale de trans­­port, depozitare şi distribuire a pro­duselor petrolifere. Pentru cerceta­­rea tuturor acestor probleme, de a căror întindere şi complexitate ne dăm de la început seama şi asupa că­­rora sunteţi chemaţi să avizaţi, co­misariatul general al petrolului va organiza, pe baze ştiinţifice un ser­­viciu de statistică şi documentare petroliferă. Vom avea astfel la îndemână un organ de informaţii de a cărui lipsă ne-am resimţit atât de mult, în felul acesta înţelegem, să coor­donăm măsurile de luat cu privire la variatele întreprinderi in legătură cu petrolul, din cuprinsul frontiere­­lor noastre şi nădăjduim să avem o înţelegere deplină atunci când inte­­r­es­ele şi salvarea Patriei sunt mai presus de interesele fiecăruia din noi. DISCURSUL D-LUI MINISTRU C. ANGELESCU Apărarea neutralităţii Cuvântarea comisarul general al petrolului CUVÂNTAREA DELEGATULUI PETROLIŞTILOR D. ing. Al. Zănescu, delegatul industriilor de petrol, a rostit a­­poi următoarele: Să-mi daţi voe, în calitate de reprezentant al industriei mari de petrol, să adaug câteva cuvinte. S'a spus adineaori că publicarea acestui decret-lege a produs oare­care vâlvă în străinăatte şi poate chiar şi­­ printre producători. Daţi-mi voe, cel puţin în ce pri­veşte producţia noastră, a marei industrii de petrol, să declar că ea nu a fost alarmată de acest de­cret-lege. Toate că atunci când a apărut, publicată în ziarele de dimineaţă, ştirea înfiinţării noului comisariat general al petrolului, fără a se cu­­noaşte textul decretului-lege şi mai ales fără a se cunoaşte comentarii, se poate că — spun — termenul de comisariat general ne-a dat de te­­mut ca nu cumva să fie o măsură prea drastică, cu un caracter au­tocratic, acela la care dv., domnule ministru v-aţi referit spunând că, dacă nu am lua măsuri am fi — la un moment dat — într’o situaţie grea urmând să se recurgă la mă­­suri cu caracter militar. Poate că au existat temeri că se vor lua mă­suri prea drastice. De îndată ce, însă, a apărut tex­­tul complect al decretului lege şi de îndată ce l-am putut citi în întregi­­me şi mai ales când textul art. 3 începe cu cuvântul ,coordonarea" cel puţin industria mare de petrol a avut, nu zic impresia, ci convinge­­rea că menirea acestui decret,lege de înfiinţare a comisariatului gene­ral al petrolului este tocmai de a coordona toate eforturile și toate măsurile ce urmează a fi luate pen­­tru că această grea problemă a in­dustriei de petrol să poată fi re­zol­­vată în termeni strict armonioși. APLICABILITATEA NOU­LUI DECRET - LEGE Nu voiu insista asupra chestiu­nilor de politică generală a ţării, a­­supr­a strictei neutralităţi, etc. Sunt chestiuni pe care guvernul le cu­noaşte mai bine decât noi toţi. Eu aş vrea să vă relev aplicabilitatea acestui decret-lege sub raportul părţii practice. D-voastră ştiţi foarte bine, fără a enumera tot articolul 2, care vor fi atribuţiile acestui organism. Dar, în materie de petrol, atunci de exemplu când iei h­otărîrea să pui prima sondă, industria de petrol se află în faţa a felurite operaţi­uni şi, din această cauză trebue să­­ţină legătură şi să ţină seama de dispoziţiile luate de un departa­­ment sau chiar de mai multe. $i în aceasta a constat totdeauna marea grijă. Pentrucă mai ales după răsboin — nu este o critică pe care o fac — legiuirile făcute n’au avut totdeauna în vedere in­teresul technic al chestiunii, ci de multe ori au predominat diferite pofte în alcătuirea unei legi, si chiar si în aplicarea­­. In materie de petrol, spre a face o sondă, trebue să ceri autorizaţia organelor ministerului Economiei Naţionale. Când începi perforarea sondei sau vrei să traversezi o şosea trebue să ceri autorizaţia ministerului de lucrări publice. Da­că trebue să treci printr’o comu­nă rurală trebue să ceri autorizaţie autorităților comunale. Ca să în­jghebi o producție, o rafinărie, tre­bue sa te adreszi la diferite mi­nistere. PROBLEMA TRANSPOR­TULUI Şi acum nu mai vorbesc de par­tea importantă pentru noi, aceea a transportului. Aci este problema căilor ferate, unde avem un regim cu multe dificultăţi. Căile ferate au voit să-şî creeze venituri mai mari. Tarifele de la căile ferate sunt în disproporţie cu tarifele de export Acum câţiva ani nu se mai putea transporta păcura la Constanţa pentru că tarifele erau mari. Tona de păcură se vindea sub costul transportului ei la Con­stanta., Vedeţi ce multe dificultăţi şi îngrijorări am avut în această ordine de idei. A fost nevoe toc­mai de găsirea unui organ care să armonizeze această problemă de industrie a petrolului. De altfel, Domnule Ministru, d-voastră ne-aţi afirmat acest lu­cru acum, şi suntem convinşi şi noi că, în ce priveşte noul orga­nism, sub acest raport, cel puţin societăţile mari şi care lucrează şi pentru interesul economic al ţării ca şi pentru interesul lor particu­lar, nu vor avea decât să tragă profit de pe urma acestei instituţii. Pe de altă parte, Domnule Mini­stru, prezenţa D-voastră în fruntea acestui departament şi prezenţa d-lui G­heron Netta în fruntea comisaria­tului general al petrolului ne dă o şi mai mare linişte, pentru că am a­­vut ocazia, în special cu D.voastră in ultima vreme, să vedem cum ju­­decaţi problema, care sunt modali­tăţile de aplicare, şi am avut posi­­biltatea să vedem cu cât bun simţ__ dacă îmi permiteţi — şi cu câtă dreptate trataţi această chestiune. (Continuare in pag. 4­ a) INFORMAŢII In cadrul ciclului de prelegeri „Probleme principale ale culturii româneşti", organizat de rectora­tul Academiei de înalte Studii co­merciale şi industriale din Bucu­reşti, va conferenţia în Auditorium Maximum al instituţiei noastre, în ziua de Joi 1 Februarie 1940, o­­rele 19, d. prof. Rădulescu-Motru, preşedintele Academiei Române despre: „Raţionalizarea muncii în România". Pot participa, pe l­âga studen­ţii Academiei şi studenţii altor fa­cultăţi. Societatea Anonimă Ro­mână de Telefoane infor­mează pe abonaţii săi şi onor. public că începând dela 1 Februarie 1940 in­tră în vigoare noui tari­fe pentru convorbirile internaţionale. Modificarea acestor ta­rife se datorează atât schimbării căilor pe cari se fac aceste convorbiri atât şi schimbării parită­ţii în lei a francului aur cu diferitele țări. Pentru a obrunse nouile tarife intetrntaţiicni­e se pot căpăta de la comanda internaţională „07“. Rugăm pe abonaţii no­ştri şi onor. public a se informa asupra tarifului înainte de a face comenzi pentru asemer­ea convor­biri. A apărut: „ANUARUL DE ADRE­SE“ din cuprinsul Muni­cipiului Bucureşti, ediţia pe 1940. Preţul unui exemplar Lei 360. Editura Rudolf Mosse S. A. Bucureşti, str. Să­rindar No. 12. Reparaţi maşinile dv. de scris, ori­ce sisteme, şi cumpăraţi maşini şi fur­nituri la Segaller, Pasajul Comedia, Telefon 3.85.85. Cursuri pentru agenţi­ agricoli comunali Ministerul Agriculturii a luat mă­­sura ca până la 15 Martie a. c., toţi agenţi agricoli comunali să­ ia parte la cursurile de instruire care vor avea loc în fiecare judeţ. Programul întocmit pentru a­­ceste cursuri cuprinde conferinţe privitoare la organizarea comunei din punct de vedere agricol, precum şi conferinţe cu caracter tehnic, care vor fi documentate cu datele Insti­tutului de Cercetări Agronomice. Perfecţionarea elementelor care vin direct şi prin contact cu plu­garii nu poate avea decât rezultate bune, astfel că măsura luată de Mi­nisterul Agriculturii apare ca bine­venită. STATELE UNITE ŞI AJUTORUL FINANCIAR PENTRU FINLANDA WASHINGTON. 30 (Rador). —Co­misia de politică externă a Senatu­lui se întruneşte Miercuri, urmând să discute, între alte chestiuni, pro­blema ajutorului financiar pe care Statele­ Unite îl vor acorda Finlan­dei şi problema embargoului împo­triva Japoniei Pag. 3-a M­asinile Stop! INCIDENT DE TRANSMISIE... CUREAUA RUPTA... As«m»nu veţi auz! în toate fabricile, uzinei», ţi etehetele ear» se crede ca transmiterea­ fortei este s» lucru «eeewder fi »• poate face ca orice fel de meserîe&j Dar mo acalat lucra­r« întâmplă atunci când sunt folosita CURELELE CLARE Fabricate din cele mai bune materiale, aceste curele esi­­gură o transmisiune maximă, sigură fi neîntreruptă a forfei, rezultând vreme îndelungata la uzură. ÎNTREBUINŢATI in orice atelier. UZINA SAU FABRICĂ NUMAI CURELELE PLOESJI ■É Bonurile pentru înzestrarea armatei, plasament rentabil şi lichid ) căutarea mijloacelor pen­­finanţarea uriaşei opere de înarmare, căreia trebue să-i facă faţă, guvernul român a înlătu­rat atât împovărarea excesivă a economiei interne printr-o spo­rire exagerată a impozitelor, cât şi mijloacele uşoare inflaţioniste care, mai devreme sau mai târ­ziu au ca urmare dezechilibrul economic şi financiar. Pentru aceste motive, guver­nul român a hotărît ca finanţa­rea înarmării să fie făcută pe calea unui împrumut intern i pe termen scurt. Acest împrumut realizat, sub forma ,,Bonurilor pentru înzestrarea armatei“ a fost astfel conceput, încât să constitue pentru subscriitori un plasament rentabil și ușor lichi­­dabil. Plasament rentabil, pentru că bonurile asigură o dobândă de 4 luni, la sută pe an, iar cei ce subscriu imediat, au, pe primul an, o dobândă de 5,25 la sută primul cupon plătindu-se antici­pat, adică cu lei 970 se primește un bon da lei 1.000. Plasament ușor lichidatul, deoarece în caz de nevoe de nu­merar, subscriitorul are avanta­jul de a dispune de 20 sau 30 la­­sută din valoarea nominală a bonurilor subscrise, prezentând în acest scop talonul fracţionar al bonului, spre încasare la Ban­ca Naţională a României, ori­când după 6 luni de la emisiune. Adăugând şi celelalte avanta­­gii ale bonurilor: Scutirea de impozite şi taxa prezente şi viitoare, posibilitatea de a se utiliza la plata impozite­lor, la valoarea lor nominală, cu 15 zile înainte de scadenţă şi si­guranţa rambursării lor temei­nic chezăşuită de polit­ia finan­ciară chibzuită a guvernului, tre­bue să se recunoască că BONU­RILE CONSTITUE UN PLASA­­MENT f­OARTE BUN ATAT PENTRU ECONOMIILE PARTI­­CULARILOR CAT SI PENTRU FONDURILE DE REZERVA ALE SOCIETĂŢILOR DE TOT FE­­I­UL. E de aşteptat deci, ca fiecare român, înţele­­gând momentele prin ca­­ri trecem şi importanţe patriotică a acestui im­prumut, işi va da con­cursul său neprecupeţit pentru reuşita împrumu­tului, a cărui menire este de a consolida, la adăpo­stul unei oştiri bine în­zestrate, propăşirea ţării liniştea căminelor şi si­­guranţa fruntariilor câ­ştigate cu preţul atâtor sacrificii. In gara Cernăuţi Un automotor s’a ciocnit cu un tren personal CERNĂUŢI 30.­­• Azi dimineaţă, la ora 9, s’a produs un grav accident de cale ferată in gara principală, din , localitate. Automotorul Nr.5273, care circu­lă pe linia Cernăuţi-Vijniţa, pe când se afla la ieşirea din gară, la bifuter­ie a liniilor, a fost surprins de trenul personal Nr. 7088, care circulă de la L­acavăţ la Cernăuţi. Ciocniica a fost puternică. Două vagoane au fost complect sfărâmate. Pasagerii au fost cuprinşi de o panică de nedescris Cu acest prilej au fost răniţi 14 călători. La locul accidentului a sosit ime­diat personalul gării principale, în frunte cu şeful gării. A venit deasemeni o comisiune de anchetă, în frunte cu d. Galben, in­spector CFR, precum şi medicii dr. Lupu Strejac, medic-şef al municipiu­lui, dr. Săveanu şi dr. Cin­evici, cari au dat la ambulatoriul Crucei Roşii, din ţara locală primele ajutoare răni­ţilor din acest accident Au fost rănite grav şase persoane. Acestea in stare disperată, au fost transportate la spitalul „Regele Carol IF’ din localitate. NUMELE RĂNIŢILOR Iată numele răniţilor: Carol Fischer, de 65 ani, mare proprietar, din com. Ispas; Tudose Galopciuc, hamal in ga­ra centrală din Cernăuți; Nicolae Răutu de 32 ani, administrator de mo­șie, din comuna Otropeni, Ciprian Costrevschi, pensionar C F. R. de 57 ani, din Focșani; Elena Cernicean, de 40 ani din comuna Lupeni, Leia Lo­bei, de 40 ani, din Cernăuţi str. Spi­­ru Haret Nr. 7, Ştefan Tepişcă, preot din Cernăuţi, str .Spiru Haret Nr. 18, Eric Moch, şef de birou C. F. R. Cer­năuţi str. Brătianu Nr. 18, Ottokar Solniuc, de 41 ani, declarant vamal Cernăuţi, str. Maximovici Nr. 7, Du­mitru Lupu, funcţionar C. F R. din Paşcani; Ludwig Mentroc, funcţionar la Serviciul apelor, Cernăuţi, strada Eremia Movilă Nr. 58; Edgard Finkler inginer la Serviciul Apelor, Cernăuţi, str. Basarabiei Nr. 28; Iosif Melenciuc de 36 ani de la Serviciul Apelor, Cer­năuţi, str. Horia nr. 5; Liuba Caslin­­schi, de 17 ani, din comuna Bărbești (Cernăuți]. Serviciul poşta! „Expres” Pentru a pune la îndemâna pu­blicului din Capitala un mijloc ra­pid de comunicaţie în afară de te­legraf, Direcţiunea generală PTT a înfiinţat un serviciu nou, de Expres loco, mulţumită căruia o scrisoare loco ,dacă este depusă La ghişeul special de la oficiul Te­legraf Central sau de la oficiul poş­tal Central (ambele în Palatul Po­ştelor) să fie înmânată la desti­naţie în cel mult 2 ore, iar dacă este depusă la ghişeele speciale înfiinţate de oficiile Gara de Nord (peron), Bucureşti Griviţa din pia­ţa Gării de Nord, Bucureşti 21 Mica, din calea Victoriei 63 sau la ghişeul PTT de la Biroul de voiaj CFR, din Palatul Fundaţiei Carol Piaţa Regele Carol III să fie în­mânată în cel mult 3 ore din mo­mentul depunerii. Administraţia nu-şi asumă nici­ o răspundere în ceea ce priveşte ra­piditatea serviciului pentru scriso­rile expres, depuse eventual în cu­tiile de scrisori. Beneficiază în schimb de acest serviciu şi scrisorile expres desti­nate altor localităţi . . Depunerea poate fi făcută la O­­ficiul Telegraf Central în orice zi şi orice oră (ziua sau noaptea) iar la celelalte oficii menţionate, zilnic de la orele 8—20. Taxele scrisorilor expres, simple sau recomandate sunt cele obișnui­te, la care se adaugă tot prin apli­care de timbre poștale, 10 lei pen­tru o scrisoare loco și 15 lei pen­tru altă localitate. Măcelarii la d. general Dombrowski legaţie a comercianţilor engrosişti şi detailişti. Din partea engrosiştilor au luat parte d-nii: Iorgu Stroescu, preşe­dintele asociaţiei, Gh. Donciu, se­cretar general, C. Ionescu-Panteli­­mon şi A. Ceacâru, consilier din partea detailiştilor preşedintele aso­ciaţiei d. Dadin, secretarul general d- Mişu­ Colonel s- a. La discuţii a luat parte şi d- dr. C Georgescu, directorul general al abatorului municipiului Bucureşti. S-a cerut de către comercianţi desfiinţarea ştamplării cărnii şi­ a­­cor­darea la comerţul en detail un câştig de 15 la sută. După ce a ascultat doleanţele celor prezenţi, d. gem V. Dombrow­­ski a promis că va studia cu toată atenţia problema aprovizionării cu carne a Capitalei, urmând ca mâi­ne să se ia hotărârile definitive. Dela primărie o delegaţie s’a pre­zentat d-lui col. Miclescu, directo­rul serv. speculei, căruia i-au în­mânat un memoriu referitor la greutăţile ce le întâmpină comerţul cu carne în Capitală-Fun dimineaţă, a fost primită la primăria municipiului Bucureşti, de d. gen Dombrows­ki, primarul ge­neral al Capitalei, o numeroasă de­ st.

Next