Argus, aprilie 1940 (Anul 30, nr. 8095-8117)
1940-04-01 / nr. 8095
No. 8095 Luni I Aprilie 1940 (8 pagini)N,ARGUS 13 Comercianţii şi industriaşi trebuie să facă până la 20 Aprilie declaraţii de impunere In adevăr, legea obligă pe toţi contribuabilii, comercianţi şi industriaşi, firme individuale şi firme sociale de orice categorie, cu excepţiunea celor clasificaţi până la clasa IX-a inclusiv, ca să depună la Adiţia sau circumscripţia de constatare, în raza căruia se află sediul principal al întreprinderii, PANA IN SEARA ZILEI DE 20 APRILIE 1940, o declaraţiune care să cuprindă toate elementele prevăzute în art. 8 şi anume: „Beneficiile brute obţinute în cursul anilor 1936, 1937 şi 1938, beneficiul brut obţinut în cursul anului 1939, după ultimul bilanţ şi suma care reprezintă diferenţa intre media beneficiilor brute ale anilor 1936, 1937 şi 1938 şi beneficiul brut al anului 1939“. Pentru firmele care nu au activat decât în cursul anilor 1937 şi 1938, sau numai în 1938, beneficiul brut care se va lua de bază, va fi media celor doi ani anteriori sau numai diferenţa aleasă în plus între beneficiul anului 1938 şi 1939. Declaraţiunile se dau pe hârtie simplă şi cei ce le semnează îşi iau răspunderea cifrelor consemnate în această declaraţiune. După cum se vede, părţile de venituri care urmează să suporte această contribuţiune naţională sunt diferenţele în plus de venituri ce rezultă între media beneficiilor brute ale celor trei ani anteriori şi beneficiul brut al anului 1939. La această diferenţă se aplică contribuţiunea naţională cu cotele progresive fixate prin art. 5 al legii. Activitatea organelor de constatare se rezumă deci la aplicarea contribuţiunii, cu cotele prevăzute la art. 5, la suma pe care, fiecare din cei ce se încadrează în dispoziţiunile acestei legi , sunt obligaţi să o declare ca reprezentând diferenţa de beneficiu brut, sub forma arătată în aliniatul precedent. Aci este locul, însă, ca atât cei care sunt chemaţi să aplice această lege, care este un corectiv de justiţie fiscala, cât şi cei care sunt obligaţi să suporte această sarcină naţională, să cunoască care este în înţelesul legii, benefciul brut care trebue să concure la fixarea diferenţelor ce trebue să suporte această contribuţiune naţională. Contribuţia pentru apărarea naţională IMPUNEREA BENEFICIILOR EXCEPŢIONALE ALE ÎNTREPRINDERILOR COMERCIALE ŞI INDUSTRIALE Cum se calculează beneficiul excepţional Declaraţiile comercianţilor şi industriaşilor Importantele instrucţiuni ale ministerului de finanţe Cu începere dela 1 Aprilie 1940, punându-se în aplicare dispoziţiunile legii pentru impunerea beneficiilor excepţionale ale întreprinderilor comerciale şi industriale, beneficii care urmează să suporte o contribuţie naţională progresivă, începând dela 10 la 20 la sută şi care se aşează asupra plusului de beneficiu ce rezultă din diferenţa între media beneficiilor anilor 1936, 1937 şi 1938 şi beneficiul anului 1939, Ministerul de Finanţe a dat organelor sale, pentruu aşezarea acestei contribuţiuni, următoarele instrucţiuni: Legea pentru aşezarea unei contribuţiuni naţionale excepţionale pentru apărarea ţării, lege publicată în Monitorul Oficial cu nr. din 1 Aprilie 1940, cuprinde la cap. II, impunerea la contribuţiunea naţională a beneficilor excepţionale, obţinute în cursul anului 1939, de către firmele comerciale şi industriale. Iată, în întregime, dispoziţiunile acestei legi, încadrate în articolele 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 și 13: ART. 5. — Ct, începerea dela 1 Aprilie 1940 si numai până la 31 Marie 1941 " BENEFICIILE EXCEPTIONALE OBTINUTE INCURSUL ANULUI 1939, DE CATRE FIRMELE COMERCIALE ŞI INDUSTRIALE, se supun la o contribuţie care se fixează la următoarele cote progresive şi pe tranşe: a) Beneficiile până la 100.000 lei inclusiv, sunt supuse la o contribuţie de 10%/.,; b) Beneficiile de la 100.001—300.000 lei inclusiv, sunt supuse la o contribuţie de 12%; c) Beneficiile delà 3oo.ool-5oo.ooo lei inc'usiv,, sunt supuse la o contri. butié de 14Vo; d' Beneficiile dela 500,001 1.000.000 iei inclusiv, sume supuse la o Coitribuție de 15"/«; e) Benef'ci’le delà 1 000.001 — 5.000.000 Ici inclusiv, sunt supuse la o contribute de 17°/o; f) Beneficiile care depăşesc suma de 5 000.000 Li sunt supuse la o contribuţe de 20 la sută. ART. 6. — Prin beneficiu excepţional, supus la contribuţia prevăzută în articolul precedent se înţelege diferenţa în plus ce rezultă între media beneficiilor brute, care au concurat la impunerea la impozitul comercial şi industrial pe ultimii 3 ani— 1936- 37, 1937-28, 1938-39 — şi beneficiul brut obţinut în cursul anului 1939. Prin beneficiul brut se înţelege diferenţa între cifra de afaceri şi preţul de cost al mărfurilor vândute, astfel cum rezultă din registrele comerciale. Prin cifra de afaceri se înţelege suma totală a încasărilor brute provenite din vânzările, efectiv realizate, de obiecte şi mărfuri, făcute pe bani gata ori pe credit, sau din remuneraţiile dobândite ca preţ al diferitelor servicii prestate, sau operaţiuni efectuate în contul altora, în cursul unui an. Pentru instituţiunile de credit şi bănci, beneficiul brut este reprezentat prin totalitatea veniturilor realizate care figurează în contul de profit şi pierdere, întocmit în conformitate cu dispoziţiunile legii pentru organizarea şi reglementarea comerţului de bancă, mai puţin dobânzile plătite. Pentru societăţile de asigurare, la stabilirea beneficiului brut se vor aplica prevederile legii pentru constituirea şi funcţionarea întreprinderilor private de asigurare şi reglementarea contractului de asigurare din 7 Iulie 1930. ART. 7.—Contribuţia dela art. 5 de mai sus se aşează pe baza declaraţiunii pe care toţi comercianţii şi industriaşii de orice natură şi de orice categorii sunt obligaţi să o facă şi să o depună la administraţia sau circumscripţia de constatare în raza căreia se găseşte sediul principal al întreprinderii comerciale sau industriale până în seara zilei de 20 Aprilie 1940, cu excepţia celor clasificaţi până la clasa IX-a inclusiv, care nu sunt supuşi la această contribuţie. ART. 8. — Declaraţiunea impusă de articolul precedent şi care este obligatorie cu sancţiunile prevăzute mai jos, Va trebui să cuprindă, pe ani, următoarele elemente: Beneficiile brute obţinute în cursul anului 1936, 1937 şi 1938. Beneficiul brut obţinut în cursul anului 1939, după ultimul bilanţ. Suma care reprezintă diferenţa între media beneficiilor brute ale anilor 1936, 1937 şi 1938 şi beneficiul anului 1939. Declaraţiunile se vor face pe hârtie simplă şi vor fi semnate de contribuabil sau de cei împuterniciţi a face asenmenea declaraţii, sub atestarea că cei care semnează cunosc dispoziţiunile şi sancţiunile prezentei legi şi îşi iau deplină răspundere pentru datele şi cifrele prevăzute în declaraţiuni, sub sancţiunile cuprinse în lege. Adminsitraţiile şi circumscripţiile de constatare vor înregistra, în ziua primirii acestei declaraţiuni, într'un registru special, care va ţine o evidenţă a lor, eliberând celor în drept adeverinţe numerotate de primirea declaraţiunilor. Aceste declaraţiuni dosariate, precum şi registrul de înregistrare a lor, se vor păstra de către administratorul de constatare sau de căte şeful circumscripţiei respective, care rămân răpunzători de orice dispariţie sau substituire de declaraţiuni. CALCULAREA CONTRAVENTIUNII ART 9. — Organele de constatare ale ministerului de finanţe, pe baza declaraţiunilor primite, vor proceda de îndată, prin dresare de procese-verbale, sub controlul şi răspunderea personală a administratorului respectiv, la calcularea şi aşezarea contribuţiei, cu cotele prevăzute la art 5 de mai sus, la suma care reprezintă diferenţa între media beneficiilor brute ale celor anului 1939, numai pe baza decla- 3 ani preedenţi şi beneficiul brut al raţiunii primite de la contribuabili, care se va socoti ca sinceră şi conformă cu realitatea, fără să se facă vre-o cercetare sau verificare în registrele contribuabililor respectivi şi care să ducă la modificarea declaraţiunilor. Procesele-verbale, după aprobarea lor de către administratorul de constatare respectiv, vor fi comunicate contribuabililor cu procedura prevăzută în legea contribuțiunilor directe, după care vor fi înaintate Administrației de încasări și plăți pentru debitare și urmărire. Plata acestor contribuţiuni se face trimestrial în conformitate cu dispoziţiunile legii pentru unificarea procedurii fiscale. Procesele-verbale de impunerea şi aşezarea taxei prevăzute în legea de faţă, fiind întocmite numai pe baza cifrelor declarate de contribuabili, sunt definitive şi executorii, contribuabilii având dreptul numai la contestaţia prevăzută la art. 125 din legea contribuţiunilor directe, înlăuntrul termenului de o lună dela achitarea taxei, pentru eventuale vicii constatate în aşezarea taxei sau în acţiunea de urmărire. Contestaţia se face cu procedura prevăzută in legea pentru unificarea procedurii fiscale. ART. 10. (( a) Comercianţii şi industriaşii, care se vor dovedi că au făcut declaraţiuni necomplete faţă de datele şi cerinţele arătate în prezenta lege, provocând astfel in prealabil, complectarea lor de către organele fiscului, în vederea aşezării dreptului statului, rezultat din această contribuţie, vor suporta odată cu această contribuţie şi o amendă egală cu 1-5 din contribuţiunea cuvenită. b) Comercianţii şi industriaţii care, ulterior înregistrării declaraţiunilor lor, se va constata că au înscris în declaraţiunile respective cifre şi date necorespunzătoare realităţii, vor fi supuşi la plata diferenţei de contribuţiune ce va rezulta în urma verificărilor ce se vor face de către organele de constatare ale fiscului, cum şi la o amendă egală cu de 5 ori această diferenţă de contribuţiune; c) Comercianţii şi industriaşii ca " nu s’au conform c* lor art 7 de mai sus şi nu au dat în termenul prescris de lege declaraţiunile cerute, odată cu aşezarea dreptului ce rezultă din această contribuţie, vor suporta şi o amendă egală cu de 5 ori contribuţiunea cuvenită. ART. 11. — Ulterior încheierii actelor de constatarea şi aşezarea contribuţiunii naţionale excepţionale pentru apărarea ţării, prevăzută în legea de faţă, ministerul de finanţe va putea dispune la oricare dintre contribuabilii care intră în prevederile acestei legi, verificările ce va crede necesare pentru a constata sinceritatea declarațiunilor date conform prezentei legi Asemenea verificări vor putea fi făcute și pentru a se constata,dacă contribuabilii care cad in prevederile prezentei legi au dat sau nu declaraţiunile cerute de art 7 şi următorii de mai sus. şi a dispune dresarea actelor legale pentru valorificarea dreptului statului nedeclarat Verificările dela alineatele precedente se vor putea face numai dela caz la caz şi numai de către organele superioare de constatare şi control, în mod special împuternicite în acest scop de ministerul de finanţe şi cu o delegaţiune menţionând numele contribuabilului ce va fi verificat. CONTRAVENŢIUNI Constatarea contravenţiunilor se face prin încheiere de proceseverbale la care se vor anexa bilanţurile şi orce alte piese care pot face dovada sumelor care nu au suportat această contribuţiune excepţională sau a diferenţelor ce vor rezulta în urma verificărilor. Procesele-verbale vor cuprinde: numele, pronumele şi funcţiunea celui care a cercetat şi constatat infracţiunea, numărul şi data delegaţiunii în baza căreia s’a dresat procesul-verbal, infracţiunea săvârşită şi textul de lege la care s'a contravenit acel care fixează sancţiunea. Procesele-verbale de constatarea infracţiunilor după verificarea lor de către administratorul de constatare, se înaintează ministerului finanțelor, direcţiunea contribuţiunilor directe, pentru aprobare. ART. 12. — Comercianţii şi industriaşii cari au fost sancţionaţi pe baza art. 10 de mai sus, au dreptul la apel impotriva procesului-verbal care constată infracțiunea Apelul se declară în primele 15 zile dela comunicarea procesuluiverbal, care va trebui făcută cu procedura prevăzută la art. 95 din legea contribuțiunilor directe, și aceea prevăzută în legea pentru unificarea procedurii fiscale. Apelul se judecă de tribunalul local unde se săvârşeşte infracţiunea. Apelul va trebui să cuprindă numele şi prenumele apelantului, alegerea de domiciliu a acestuia în oraşul de reşedinţă al tribunalului anexarea procesului - verbal apelat şi arătarea motivelor de apel cu alăturarea în copie certificată a actelor invocate în susţinerea apelului O copie de pe petiţiunea de apel După cum se poate constata, din însăşi redactarea textelor menţionate mai sus, legea aceasta fixează o contribuţiune naţională asupra beneficiilor excepţionale care s’au putut obţine în cursul anului 1939, datorate, în majoritate, speculaţiunilor ce s’au putut face, ca urmare la importantele sume pe care Statul a trebuit, în calitatea lui de furnizor, să le plătească* pentru aprovizionarea Armatei, pentru şi a actelor depuse se vor comunica fiscului prin Administrația respectivă de constatare. Sentințele tribunalelor se dau cu drept de recurs la Curtea de Apel respectivă, în termen de l0 zile dela comunicare. I Hotărârile Curții de Apel se dau fără drept de opoziție. ART. 13. —Procesele-verbale aprobate sunt executorii în termen de 15 zile de la comunicarea lor. Debitele create pe baza acestor procese-verbale de contravenţie trebuesc împlinite în cel puţin 99 zile de la data debitării, administratorul de încasări şi plăţi rămânând răspunzător personal de nelichidarea lor înăuntrul acestui termen. Instanţele judecătoreşti nu pot suspenda urmărirea lor iar ministerul finanţelor nu poate reduce cuantumul acestor amenzi. Instanţele judecătoreşti nu vor putea anula procesele-verbale pentru vicii de formă şi în cazul când se constată vicii de formă de natură esenţială, procesele-verbale se vor înapoia fiscului pentru a fî complectate, după care se va urma cu judecarea apelului, înzestrarea ei şi pentru operaţiunile de fortificarea graniţelorAceastă contribuţiune naţională este progresivă şi ea este aşezată asupra beneficiilor brute, iar nu asupra beneficiilor nete, întrucât principiul legii este ca, încasarea acestor drepturi să se facă pe baza declaraţiunei contribuabililor, făra o verieare prezideută genelor fiscale, ne individuale sau sociale, cu excepţiunea celor clasificaţi până la clasa IX,a inclusiv, pentru ca să le cunoască şi pentru ca în declaraţiunile pe care vor trebui să le facă până în seara zilei de 20 Aprilie a. c„ să treacă cifrele, aşa cum ele corespund acestor explicaţiuni în ceia ce priveşte beneficiile brute pentru ca, pe de o parte, această contribuţiune să fie aşezată asupra diferenţelor de venituri corespunzătoare, iar pe de alta, pentru ca toţi aceştia să fie puşi la adăpostul sancţiunilor pe care, eventual, le-ar putea suporta prin nedeclararea cifrelor reale. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIILOR DE IMPUNERE Declaraţiunile pe care contribuabilii, ce se încadrează în depoziţiunile legii, le vor da în termenul fixat prin lege, se vor înregistra în ziua primirei, într’un registru special ce se va deschide atât la administrația de constatare, cât la Serviciile de constatare respective, liberându-se celor în drept, adeverinţa de primire învestită cu numărul de ordine. Aceste declaraţiuni, cum şi registrele de înregistrarea lor, se vor păstra de către Administratorul de constatare sau de şeful circumscripţiei respective, pe răspunderea lor şi după expirarea termenului de 20 Aprilie, organele de constatare însărcinate de Autorul de constatare, în mod special, vor proceda la aşezarea contribuţiunei, în condiţiunile legii, prin dresare de proces verbal Această contribuţiune naţională va fi fixată numai pe baza declaraţiei contribuabilului, fără nici o cercetare sau verificare în registrele contribuabilului, verificare care ar duce la modificarea dec la raţiun î 1 c r. Procesele verbale de impunere sunt definitive Procesele verbale dresate pentru așezarea acestor drepturi, fiind întocmite pe baza cifrelor declarate de contribuabili. Sunt definitive şi executorii, contribuabilii având numai dreptul de contestaţie, în condiţiunile art. 125 din legea contribuţiunilor directe, înlăuntrul unui termen de o lună dela achitarea contribuţiei şi în consecinţă, procesele verbale de aşezarea contribuţiunei naţionale se vor cominica cu procedura legală în chiar ziua dresării lor, contribuabililor respectivi. Pe data de 1 Aprilie 1940 va intra în vigoare legea pentru sporirea taxelor de consumaţie la unele produse petrolifere, ciment şi unele produse metalurgice. Legea prevede sporirea taxelor de consumaţie, după cum se arată mai jos, pe categoriile de produse: Produse petrolifere ART. 1. — Taxele de consumaţie la următoarele produse petrolifere se majorează precum urmează: a) Gazolina şi benzina cu densitatea până la 0,785, lei 7,50 de kg. b) Petrolul rafinat sau distilat Întrebuinţat în alt scop decât pentru ars în lămpi, lei 2 de kg.; c) Motorina (postetele) cu densitatea 0.831—0.900, lei 2 de kg.; d) Păcura (rămăşiţele), lei 0,35 de kg.; e) Orice combustibil special, produs fie direct din distilaţie, fie prin amestec, a cărui densitate este de cel puţin 0,870 la +15 gr. C., vâscozitatea la 50 gr. C de cel puţin 1,7 gr Engler cu o toleranţă în minus de 0,2, întrebuinţat la calorifere, injectoare şi cazane cu aburi, lei 0,60 de kgr.; f) Uleiurile minerale, cu densitatea 0,901—0,980, lei 15 de kg. ART. II. — Taxa de consumaţie asupra cimentului se majorează la lei 0,50 de kg. Produse metalurgice ART. III. — Taxele de consumaţie la produsele metalurgice fabricate în ţară sau importate, cuprinse în art. 1034, în care se încadrează şi fierul laminat în colaci de orice dimensiune, art. 1035—1054, 1077—1082, 1089, 1093, precum ^ obiectele ș' lucrările importate, înglobate în art. 1095—1183, 1190— 1191, 1193—1221 și 1230—1323 din Tariful Vamal se fixează cum se arată pentru fiecare în lista alăturată, care face parte din lege. Se vor da imediat dispoziţiuni organelor de control de pe lângă fabricile de petrol, ciment şi produse metalurgice ca începând dela 1 Aprilie 1940, la scoaterea din fabrici a produselor pentru care legea prevede majorarea taxelor, să se procedeze la taxarea produselor în cauză cu nouile taxa de consumaţie. Articolele 4 şi 5 prevăd următoarele: ART. IV. — Cantităţile de produse ieşite din fabrici cu vechile taxe, pentru care prezenta lege prevede majorarea taxelor, aflate la data de 1 Aprilie 1940 în depozite de orice fel, antrepozite, ca şi în magazinele comercianţilor cu ridicata, vor fi taxate cu sporul adus de legea de faţă. ART. V. — Toţi deţinătorii de produse petrolifere, ciment şi produse metalurgice, cu orice titlu, în scop de comercializare sau prelucrare, sunt obligaţi in termen de 10 zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, să declare la Administraţia financiară respectivă cantitățile de produse avute la data de 1 Aprilie 1940. Constatarea se va face de către organele ministerului Finanțelor, prin încheiere de procese-verbale, care vor constitui titlul de împlinire al sporului de taxe, ce se va achita în şase rate lunare egale. In consecinţă, se vor da dispoziţiuni organelor de control respective ca imediat (după data de 10 Aprilie 1940) să verifice la faţa locului declaraţiile date de întreprinderile menţionate mai sus, dresând proces verbal de cele constatate, din care un exemplar să fie depus la pdiţie, iar alt exemplar împreună cu o copie după declaraţia întreprinderii să se înainteze Ministerului fără întârziere. Stabilirea stocurilor şi impunerea Procesele verbale de stabilirea stocurilor de produse petrolifere și a sporului de taxe cuvenit, se vor înainta acestei Direcţiuni Serviciul Petrolului, cu raport separat urmând ca toate celelalte procese vebale de constatarea stocurilor de ciment și produse metalurgice să se înainteze Serviciului Faunei, Cimentului și Acidului Carbonic Cit un alt raport. Pe baza declaraţiilor date de întreprinderile în cauză şi a Proceselor verbale de constatare la faţa locului, dresate de organele de control veţi proceda la darea în debit a sumelor cuvenite din sporul de taxe, care se vor achita în şase rate lunare egale cu începere dela 1 Aprilie 1940. Art. 6 și 7 din lege prevăd următoarele: Lista produselor metalurgice Fier laminat, sârmă, tablă și unele produse din fontă și fier 1. Fierul lamnat fără altă prelucrare, în drugi cu secțiunea rotunda sau pătrată, în colaci pentru fabricile de cule, de orice dimensiune, sârma fierul comercial, fierul beton, fier balot fier profilat ș. a, adica toate produsele cuprinse în art. 1034, care se încadrează și fierul laminat sub 5 mm., 1035—1043 din tariful vamal. Taxa pe kgr. lei 0,902. Sine de drum de fier, sine de tramvai_ având orice formă, fie găurite traverse de drum de fier, fie chiar găurite, eclise și plăci de suport pentru sine; fier laminat, tăiat la anumite dimensiuni și găurit, însă ^ nenihib și fără altă prelucrare, adcă produsele cuprinse în art. 1044—1048 din tariful vamal taxa pe kgr. lei 0.95. 3. Tablă de fier laminată, neteda sau striată, triată în unghiuri drepte, fără altă prelucrare, adică produsele cuprinse în art. 1049 din tariful vamal, având o grosime: a) delà 2—5 mm. sau mai mult taxa pe kgr. lei 1.30; b) sub 2—0 7 mm. taxa pe kgr 1er 1.30; is c) sub 0.7 mm. laxa pe kgr. le1 1.30. „ 4. Tablă de fier laminată, neteda sau striată, tăiată în unghiuri drepte, fără altă prelucrare, vopsită, galvanizată, (zncută), plumbuită, alămuită alăttuită sau aluminată, cositorită, vernisată sau nu, nichelată, argintată, de orice grosie și în orice fel copita, cum şi tabla de fier ondulată, fără altă prelucrare, adică produsele cuprinse în art- 1050— 1054 din tariful var mal taxa pe kgr. lei 1.30 Tv0fs __ al Acei cari produc fabricatele cuprinse in art. 1-4 Şi le-ar prelucra ei înşişi, pentru obţinerea unui alt produs neimpus prin legea, de față, vor plăti taxa de consumație la cantitatea de material prelucrat, cu excepția materialului întrebuințat în fabricarea produselor cuprinse în art. 1184-1189 inclusiv și 1222-1229. Când produsul obținut este supus la o taxa de consumație mai mare, taxa se va aplica acestui din urmă Produs; dacă însă aceste produse ar fi prelucrate de o altă fabrică din material taxat, se va plăti diferenţa de taxă.. 5 Tuburi de fonta, de orice diametru, brute, chiar smolite sau cătrănite, găurite, şlefuite, date la strung, lăcuite, cositorite, zincuţe, plumbuite, colorate bronzate, smălţuite, ornamentate, alămuite, nichelate, alămuite, argintate, firingurite, precum şi bucăţile de împreunare a tuburilor, ad că toat produsele cuprinse în art. 1077-1079 din tariful vamal: a) Pereţii având o grosime de 12 mm, sau mai mult pe toată întinderea taxa pe kgr. lei 0.80; . b) Pereţi, având o grosie mai mică de 12 mm, taxa pe kgr. lei 0.90 6. Tuburi de fier laminat, trase sau sudate, bucăţile lor dau împreunare, planşe şi mufe cu sau fără tăiere de şurub, chiar smolite sau cătrănite, asemenea şi cele şlefuite, zincuite, arămuite, nichelate, argintate, de orice diametru, tuburi pentru acid carbonic, oxigen, amoniac sau alte gaze comprimate, adică produsele cuprinse în art. 1080i 1082 din tariful vamal taxa pe kgr. lei 2.20. 7. Articolele de fontă pentru instalaţiuni igienice, fie doar smălţuite, băi, closete, chiuvete, rezervoare pentru closete, cuprinse în art. 1089, dar tariful vamal taxa pe kgr. lei 2.20. 8. Căldări şi sobe de fontă pentru calorifere şi piesele l°r accesorii, montate sau demontate, însă toate organele făcând parte dintr’o singură bucată, cuprinse în art. 1093 din tariful vamal taxa pe kgr. lei 1.80. 9. Radiatorii de orice fel, cu sau fără aripi, cuprinse și în art. 1094 din tariful vamal: a) de fontă taxa pe kgr. lei 1.80; b) de fier forjat taxa pe kgr. lei 3 50. 10. Obiectele și lucrările importate, cuprinse în art. 1095—1183, 1190—1221 și 1230—1323 din tariful vamal, dacă în compunerea lor intră fierul, fonta sau oțelul, sub orice formă și în orice proporție, vor fi impuse la o taxă de consumație de taxa pe kgr. lei 1.40. Nota Nr. 1. — In aplicarea taxelor de consmație se vor respecta notele de la articolele din tariful vamal, când ele încadrează produsul la un articol ce ar avea altă taxă. Nota Nr. 2. — Pentru produsele de art. 1, 2, 3, 4 și 6, ca taxare, oţelul se asimilează cu fierul. O contribuție progresiva Sporirea taxelor de consumație la unele produse petrolifere, metalurgice şi la ciment Instrucţiunile ministerului de finanţe Ce se înţelege prin beneficiu brut Prin beneficiu brut se înţelege: a) Pentru firmele comerciale: cifra totală a încasărilor anuale a anilor ce trebue să formeze baza de comparaţie, adică cifra de afaceri mai puţin preţul de cost al mărfurilor vândute, astfel cum rezultă din registrele comerciale, iar prin cifra de afaceri se înţelege suma totală a încasărilor brute provenite din vânzările efectiv realizate, de obiecte şi mărfuri, făcute pe bani gata ori pe credit, sau din remuneraţiile dobândite ca preţ al dieectelor servicii prestate, sau operaţiuni efectuate în contul altora, în cursul unui an. b) Pentru industrie, în general, cifra totală a încasărilor, adică cifra de afaceri a anilor respectivi, mai puţin costul materiei prime, în care se cuprind cheltuelile de transport al acestor materii prime şi toate taxele pe care le a suportat materia primă până la loco fabrică, cum şi mâna de lucru. Prin mâna de lucru se înţelege lefurile lucrătorilor şi Casa Asigurărilor Sociale a acesora. Se vor mai scădea, de asemenea, şi cheltuelile de asgurarea uzinelor. In ce priveşte fabricile petrolifere, materia primă fiind ţiţeiul, urmează ca la fixarea beneficiilor brute ale anilor respectivi, ce trebue să concure la aşezareaacestei contribuţiuni, din totalul cifrei de afaceri să fie scăzută această materie primă, adică costul exploatării ţiţeiului, cu toate taxele ce le suportă pentru extragerea lui şi cu mâna de lucru, aşa cum s-a prevăzut în aliniatul precedent pentru toate industriile în general. c) Pentru bănci, prin beneficiu brut se înţelege: totalul încasărilor, mai puţin dobânzile plătite şi beneficiile reportate din anii anteriori celor care se iau de bază la fixarea acestei contribuţiuni. Incontestabil că, în totalul încasărilor la bănci nu pot fi cuprinse restituirile de capital. d) Pentru societăţile de asigurări, situaţia acestor societăţi şi caracterul lor fiind complet distinct şi de acel al întreprinderilor comerciale şi de acel al întreprinderilor industriale, prin beneficiu brut se înţelege beneficiul ce rezultă din conturile de profit şi pierdere, la care se vor adăuga cheltuelile generale de gestiune. Acestea fiind explicaţiunile legale ce se dau organelor de impunere în ce priveşte calificarea de beneficiu brut, pentru toate categoriile ce trebue să suporte această contribuţiune naţională, ele trebuesc aduse, sub formă de publicaţii şi afişere, la cunoştinţa tuturor contribuabililor impuşi la impozitul comercial şi industrial, făr CONTROLURILE ŞI VERIFICĂRILE Controlurile şi verificările care vor fi reclamate de aplicarea acestor sancţiuni, nu vor putea fi făcute decât numai în baza unor dispoziţiuni speciale ce se vor da de Ministerul de Finanţe, dela caz la caz, la timpul necesar. Este deci cu desăvârşire interzis să procedeze la asemenea verificări, pe care numai Ministerul le va dispune şi aceasta numai după ce administratorul de constatare va comunica Direcţiei Contribuţiunilor Directe, rezultatul aşezării acestei contribuţiuni naţionale, cu care ocaziune va raporta şi asupra cazurilor nedeclarate sau a acelor în care s'a constatat reaua credinţă a contribuabililor. PLATA CONTRIBUŢIUNII EXCEPŢIONALE SE FACE TRIMESTRIAL încasarea acestei contribuţiuni făcându-se cu formele prevăzute in lenea de urmărire încadrată în dispoziţiunile legii pentru unificarea proce ■ durei fiscale, plata contribuţiunei naţionale se va PUTEA FACE TE CHEST II U IU şi sumele încasate se vor vărsa la Fondul Apărării Naţionale. Treducerile prevăzute în dispoziţiunile art. 5 din suszisa lege nu sunt aplicabile acestei contribuţiuni naţionale. Sporirea impozitului pe facturi şi impozitului pe acte şi fapte juridice Instrucţiunile Ministerului de finanțe Ministerul de Finanţe a trimis administraţiilor financiare următoarele instrucţiuni: Prin art. I din legea pentru sporirea impozitului pe acte şi fapte juridice şi adăugirea unui a- Limiat nou la art. 17, dig* I Aprilie 1340, sa dispus ca începând dela data de I Aprilie a., c. taxele de timbru, precum şi impozitele proporţionale şi progresive prevăzute în legea timbrului şi a îin f Continuare în pagina 6-a