Argus, aprilie 1940 (Anul 30, nr. 8095-8117)

1940-04-01 / nr. 8095

No. 8095 Luni I Aprilie 1940 (8 pagini)N,ARGUS 13 Comercianţii şi industria­şi trebuie să facă până la 20 Aprilie declaraţii de impunere In adevăr, legea obligă pe toţi contribuabilii, comercianţi şi in­dustriaşi, firme individuale şi firme sociale de orice categorie, cu excepţiunea celor clasificaţi până la clasa IX-a inclusiv, ca să depună la Adiţia sau circum­scripţia de constatare, în raza căruia se află sediul principal al întreprinderii, PANA IN SEA­RA ZILEI DE 20 APRILIE 1940, o declaraţiune care să cuprindă toate elementele prevăzute în art. 8 şi anume: „Beneficiile brute obţi­nute în cursul anilor 1936, 1937 şi 1938, bene­ficiul brut obţinut în cursul anului 1939, după ultimul bilanţ şi suma ca­re reprezintă diferenţa intre media beneficiilor brute ale anilor 1936, 1937 şi­­ 1938 şi benefi­ciul brut al anului 1939“. Pentru firmele care nu au ac­tivat decât în cursul anilor 1937 şi 1938, sau numai în 1938, be­neficiul brut care se va lua de bază, va fi media celor doi ani anteriori sau numai diferenţa a­­leasă în plus între beneficiul a­­nului 1938 şi 1939. Declaraţiunile se dau pe hâr­tie simplă şi cei ce le semnează îşi iau răspunderea cifrelor con­semnate în această declaraţiune. După cum­ se vede, părţile de venituri care urmează să suporte această contribuţiune naţională sunt diferenţele în plus de veni­turi ce rezultă între media bene­­ficiilor brute ale celor trei ani an­teriori şi beneficiul brut al anu­lui 1939. La această diferenţă se aplică contribuţiunea naţională cu cotele progresive fixate prin art. 5 al legii. Activitatea organelor de consta­tare se rezumă deci la aplicarea contribuţiunii, cu cotele prevăzute la art. 5, la suma pe care, fiecare din cei ce se încadrează în dis­poziţiunile acestei legi , sunt obli­gaţi să o declare ca reprezentând diferenţa de beneficiu brut, sub forma arătată în aliniatul prece­dent. Aci este locul, însă, ca atât cei ca­re sunt chemaţi să aplice a­­ceastă lege, care este un corectiv de justiţie fiscala, cât şi cei care sunt obligaţi să suporte această sar­cină naţională, să cunoască care este în înţelesul legii, benefciul brut care trebue să concure la fi­xarea diferenţelor ce trebue să su­porte această contribuţiune naţio­nală. Contribuţia pentru apărarea naţională IMPUNEREA BENEFICIILOR EXCEPŢIONALE ALE ÎNTREPRINDERILOR COMERCIALE ŞI INDUSTRIALE Cum se calculează beneficiul excepţional Declaraţiile comercianţilor şi industriaşilor Importantele instrucţiuni ale ministerului de finanţe Cu începere dela 1 Aprilie 1940, punându-se în aplicare dispoziţiunile legii pentru impunerea beneficiilor excepţionale ale întreprinderilor co­merciale şi industriale, beneficii care urmează să suporte o contribuţie naţională progresivă, înce­pând dela 10 la 20 la sută şi care se aşează asu­pra plusului de beneficiu ce rezultă din diferenţa între media beneficiilor anilor 1936, 1937 şi 1938 şi beneficiul anului 1939, Ministerul de Finanţe a dat organelor sale, pentruu aşezarea acestei contri­­buţiuni, următoarele instrucţiuni: Legea pentru aşezarea unei con­­tribuţiuni naţionale excepţionale pentru apărarea ţării, lege publi­cată în Monitorul Oficial cu nr. din 1 Aprilie 1940, cuprinde la cap. II, impunerea la contribuţiu­nea naţională a benefici­lor excep­ţionale, obţinute în cursul anului 1939, de către firmele comerciale şi industriale. Iată, în întregime, dispoziţiunile acestei legi, încadrate în articolele 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 și 13: ART. 5. — Ct, începerea dela 1 A­­prilie­ 1940 si numai până la 31 Mar­ie 1941 " BENEFICIILE EX­CEPTIONALE OBTINUTE IN­­CURSUL ANULUI 19­39, DE CA­­TRE FIRMELE COMERCIALE ŞI INDUSTRIALE, se supun la o con­tribuţie care se fixează la următoarele cote progresive şi pe tranşe: a) Beneficiile până la 100.000 lei inclusiv, sunt supuse la o contribuţie de 10%/.,; b) Beneficiile de la 100.001—300.000 lei inclusiv, sunt supuse la o contribu­ţie de 12%; c) Beneficiile delà 3oo.ool-5oo.ooo lei inc'usiv,, sunt supuse la o contri. butié de 14Vo; d' Beneficiile dela 500,001 1.000.000 iei inclusiv, sume supuse la o Coi­tri­buție de 15"/«; e) Benef'ci’le delà 1 000.001 — 5.000.000 Ici inclusiv, sunt supuse la o contribute de 17°/o; f) Beneficiile care depăşesc suma de 5­ 000.000 Li sunt supuse la o contri­­buţe de 20 la sută. ART. 6. — Prin beneficiu excepţio­nal, supus la contribuţia prevăzută în articolul precedent se înţelege dife­renţa în plus ce rezultă între media beneficiilor brute, care au concurat la impunerea la impozitul comercial şi industrial pe ultimii 3 ani­­— 1936- 37, 1937-28, 1938-39 — şi beneficiul brut obţinut în cursul anului 1939. Prin beneficiul brut se înţelege diferenţa între cifra de afaceri şi preţul de cost al mărfurilor vân­dute, astfel cum rezultă din re­gistrele comerciale. Prin cifra de afaceri se înţelege suma totală a încasărilor brute provenite din vânzările, efectiv re­alizate, de obiecte şi mărfuri, fă­cute pe bani gata ori pe credit, sau din remuneraţiile dobândite ca preţ al diferitelor servicii pre­state, sau­ operaţiuni efectuate în contul altora, în cursul unui an. Pentru instituţiunile de credit şi bănci, beneficiul brut este repre­zentat prin totalitatea veniturilor realizate care figurează în contul de profit şi pierdere, întocmit în conformitate cu dispoziţiunile le­gii pentru organizarea şi reglemen­tarea comerţului de bancă, mai puţin dobânzile plătite. Pentru societăţile de asigurare, la stabilirea beneficiului brut se­­ vor aplica prevederile legii pen­tru constituirea şi funcţionarea în­treprinderilor private de asigurare şi reglementarea contractului de asigurare din 7 Iulie 1930. ART. 7.—Contribuţia dela art. 5 de mai sus se aşează pe baza declaraţiu­­nii pe care toţi comercianţii şi indus­­triaşii de orice natură şi de orice ca­tegorii sunt obligaţi să o facă şi să o depună la administraţia sau circum­scripţia de constatare în raza căreia se găseşte sediul principal al între­prinderii comerciale sau industriale până în seara zilei de 20 Aprilie 1940, cu excepţia celor clasificaţi până la clas­a IX-a inclusiv, care nu sunt su­puşi la această contribuţie. ART. 8. — Declaraţiunea impusă de articolul precedent şi care este o­­bligatorie cu sancţiunile prevăzute mai jos, Va trebui să cuprindă, pe ani, ur­mătoarele elemente: Beneficiile brute obţinute în cursul anului 1936, 1937 şi 1938. Beneficiul brut obţinut în cursul a­­nului 1939, după ultimul bilanţ. Suma care reprezintă diferenţa între media beneficiilor brute ale anilor 1936, 1937 şi 1938 şi beneficiul anu­lui 1939. Declaraţiunile se vor face pe hârtie simplă şi vor fi semnate de contribua­bil sau de cei împuterniciţi a face a­sen­menea declaraţii, sub atestarea că cei care semnează cunosc dispoziţiu­nile şi sancţiunile prezentei legi şi îşi iau deplină răspu­ndere pentru datele şi cifrele prevăzute în declaraţiuni, sub sancţiunile cuprinse în lege. Adminsitraţiile şi circumscripţiile de constatare vor înregistra, în ziua pri­mirii acestei declaraţiuni, într'un regi­stru special, care va ţine o evidenţă a lor, eliberând celor în drept adeve­­rinţ­e numerotate de primirea declara­­ţiunilor. Aceste declaraţiuni dosariate, pre­cum şi registrul de înregistrare a lor, se vor păstra de către administratorul de constatare sau de căte şeful cir­cumscripţiei respective, care rămân răpunzători de orice dispariţie sau substituire de declaraţiuni. CALCULAREA CONTRA­VENTIUNII ART 9. — Organele de constata­re ale ministerului de finanţe, pe baza declaraţiunilor primite, vor proceda de îndată, prin dresare de procese-verbale, sub controlul şi răspunderea personală a administra­torului respectiv, la calcularea şi a­­şezarea contribuţiei, cu cotele pre­văzute la art 5 de mai sus, la su­ma care reprezintă diferenţa între media beneficiilor brute ale celor anului 1939, numai pe baza decla- 3 ani preedenţi şi beneficiul brut al raţiunii primite de la contribuabili, care se va socoti ca sinceră şi con­­formă cu realitatea, fără să se fa­că vre-o cercetare sau verificare în registrele contribuabililor respectivi şi care să ducă la modificarea decla­raţiunilor. Procesele-verbale, d­upă aproba­rea lor de către administratorul de constatare respectiv, vor fi co­municate contribuabililor cu pro­cedura prevăzută în legea contri­­buțiunilor directe, după care vor fi înaintate Administrației de în­casări și plăți pentru debitare și urmărire. Plata acestor contribuţiuni se face trimestrial în conformitate cu dispoziţiunile legii pentru unifica­rea procedurii fiscale. Procesele-verbale de impunerea şi aşezarea taxei prevăzute în legea de faţă, fiind întocmite numai pe baza cifrelor declarate de contri­buabili, sunt definitive şi executo­rii, contribuabilii având dreptul nu­­mai la contestaţia prevăzută la art. 125 din legea contribuţiunilor di­recte, înlăuntrul termenului de o lună dela achitarea taxei, pentru eventuale vicii constatate în aşe­zarea taxei sau în acţiunea de ur­mărire. Contestaţia se face cu procedura prevăzută in legea pentru unifica­rea procedurii fiscale. ART. 10. (( a) Comercianţii şi industriaşii, care se vor dovedi că au făcut declaraţiuni necomplete faţă de datele şi cerinţele arătate în prezenta lege, provocând astfel in prealabil, complectarea lor de către organele fiscului, în vederea aşezării dreptului statului, rezultat din această contribuţie, vor supor­ta odată cu această contribuţie şi o amendă egală cu 1-5 din contribu­­ţiunea cuvenită. b) Comercianţii şi industriaţii care, ulterior înregistrării declara­­ţiunilor lor, se va constata că au înscris în declaraţiunile respective cifre şi date necorespunzătoare rea­lităţii, vor fi supuşi la plata diferen­ţei de contribuţiune ce va rezulta în urma verificărilor ce se vor face de către organele de constatare ale fiscului, cum şi la o amendă egală cu de 5 ori această diferenţă de con­tribuţiune; c) Comercianţii şi industriaşii ca " nu s’au conform c* lor art 7 de mai sus şi nu au dat în termenul prescris de lege decla­raţiunile cerute, odată cu aşezarea dreptului ce rezultă din această con­tribuţie, vor suporta şi o amendă egală cu de 5 ori contribuţiunea cuvenită. ART. 11. — Ulterior încheierii ac­telor de constatarea şi aşezarea con­tribuţiunii naţionale excepţionale pentru apărarea ţării, prevăzută în legea de faţă, ministerul de finan­ţe va putea dispune la oricare din­tre contribuabilii care intră în pre­vederile acestei legi, verificările ce va crede necesare pentru a constata sinceritatea declarațiunilor date conform prezentei legi Asemenea verificări vor putea fi făcute și pentru a se constata,dacă contribuabilii­ care cad in preve­derile prezentei legi au dat sau nu declaraţiunile cerute de art 7 şi următorii de mai sus. şi a dis­pune dresarea actelor legale pen­tru valorificarea dreptului statului nedeclarat Verificările dela alineatele pre­cedente se vor putea face numai dela caz la caz şi numai de către organele superioare de constatare şi control, în mod special împuter­nicite în acest scop de ministerul de finanţe şi cu o delegaţiune menţionând numele contribuabilu­lui ce va fi verificat. CONTRAVENŢIUNI Constatarea contravenţiunilor se face prin încheiere de procese­­verbale la care se vor anexa bi­lanţurile şi orce alte piese care pot face dovada sumelor care nu au suportat această contribuţiune excepţională sau a diferenţelor ce vor rezulta în urma verificări­lor. Procesele-verbale vor cuprinde: numele, pronumele şi funcţiunea celui care a cercetat şi constatat infracţiunea, numărul şi data de­­legaţiunii în baza căreia s’a dresat procesul-verbal, infracţiunea să­vârşită şi textul de lege la care s'a contravenit acel care fixea­ză sancţiunea. Procesele-verbale de constatarea infracţiunilor după verificarea lor de către administratorul de constatare, se înaintează ministe­rului finanțelor, direcţiunea con­tribuţiunilor directe, pentru apro­bare. ART. 12. — Comercianţii şi in­dustriaşii cari au fost sancţionaţi pe baza art. 10­ de mai sus, au dreptul la apel impotriva procesu­­lui-verbal care constată infracțiu­nea Apelul se declară în primele 15 zile dela comunicarea procesului­­verbal, care va trebui făcută cu procedura prevăzută la art. 95 din legea contribuțiunilor directe, și a­­ceea prevăzută în legea pentru u­­nificarea procedurii fiscale. Apelul se judecă de tribunalul local unde se săvârşeşte infracţiu­nea. Apelul va trebui să cuprindă nu­mele şi prenumele apelantului, a­­legerea de domiciliu a acestuia în oraşul de reşedinţă al tribunalului anexarea procesului - verbal apelat şi arătarea motivelor de apel cu alăturarea în copie certificată a ac­telor invocate în susţinerea apelului O copie de pe petiţiunea de apel După cum se poate constata, din însăşi redactarea textelor men­ţionate mai sus, legea aceasta fi­xează o contribuţiune naţională a­­supra beneficiilor excepţionale ca­re s’au putut obţine în cursul anu­lui 1939, datorate, în majoritate, speculaţiunilor ce s’au putut face, ca urmare la importantele sume pe care Statul a trebuit, în calitatea lui de furnizor, să le plătească* pen­tru aprovizionarea Armatei, pentru şi a actelor depuse se vor co­munica fiscului prin Administrația respectivă de constatare. Sentințele tribunalelor se­­ dau cu drept de recurs la Curtea de A­­pel respectivă, în termen de l0 zile dela comunicare. I Hotărârile Curții de Apel se dau fără drept de opoziție. ART. 13. —­­Procesele-verbale aprobate sunt executorii în termen de 15 zile de la comunicarea lor. Debitele create pe baza acestor procese-verbale de contravenţie trebuesc împlinite în cel puţin 99 zile de la data debitării, adminis­tratorul de încasări şi plăţi ră­mânând răspunzător personal de nelichidarea lor înăuntrul acestui termen. Instanţele judecătoreşti nu pot suspenda urmărirea lor iar mini­sterul finanţelor nu poate reduce cuantumul acestor amenzi. Instanţele judecătoreşti nu vor putea anula procesele-verbale pen­tru vicii de formă şi în cazul când se constată vicii de formă de na­tură esenţială, procesele-verbale se vor înapoia fiscului pentru a fî complectate, după care se va urma cu judecarea­­ apelului, înzestrarea ei şi pentru operaţiu­nile de fortificarea graniţelor­­Această contribuţiune naţională este progresivă şi ea este aşezată asupra beneficiilor brute, iar nu asupra beneficiilor nete, întrucât principiul legii este ca, încasarea acestor drepturi să se facă pe ba­za declaraţiunei contribuabililor, fă­ra o verieare prezideut­ă ge­nelor fiscale, ne individuale sau sociale, cu ex­­cepţiunea celor clasificaţi până la clasa IX,a inclusiv, pentru ca să le cunoască şi pentru ca în decla­raţiunile pe care vor trebui să le facă până în seara zilei de 20 Aprilie a. c„ să treacă cifrele, aşa cum ele corespund acestor explica­­­ţiuni în ceia ce priveşte beneficii­le brute pentru ca, pe de o parte, această contribuţiune să fie aşezată asupra diferenţelor de venituri co­respunzătoare, iar pe de alta, pen­tru ca toţi aceştia să fie puşi la adăpostul sancţiunilor pe care, e­­ventual, le-ar putea suporta prin nedeclararea cifrelor reale. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIILOR DE IMPUNERE Declaraţiunile pe care contribua­bilii, ce se încadrează în d­epozi­­ţiunile legii, le vor da în termenul fixat prin lege, se vor înregistra în ziua primirei, într’un registru special ce se va deschide atât la administrația de constatare, cât la Serviciile de constatare respec­tive, liberându-se celor în drept, adeverinţa de primire învestită cu numărul de ordine. Aceste declaraţiuni, cum şi re­gistrele de înregistrarea lor, se vor păstra de către Administra­torul de constatare sau de şeful circumscripţiei respective, pe răspunderea lor şi după expira­rea termenului de 20 Aprilie, or­ganele de constatare însărcinate de Au­torul de constatare, în mod special, vor proceda la aşe­zarea contribuţiunei, în condiţiu­­nile legii, prin dresare de proces verbal Această contribuţiune naţiona­lă va fi fixată numai pe baza de­claraţiei contribuabilului, fără nici o cercetare sau verificare în registrele contribuabilului, verifi­care care ar duce la modificarea dec l­a r­aţ­i­un î 1 c r. Procesele verbale de impunere sunt definitive Procesele verbale dresate pentru așezarea acestor drepturi, fiind în­tocmite pe baza cifrelor declarate de contribuabili. Sunt definitive şi executorii, contribuabilii având nu­mai dreptul de contestaţie, în con­diţiunile art. 125 din legea contri­­buţiunilor directe, înlăuntrul unui termen de o lună dela achitarea contribuţiei şi în consecinţă, pro­cesele verbale de aşezarea contri­­buţiunei naţionale se vor cominica cu procedura legală în chiar ziua dresării lor, contribuabililor res­pectivi. Pe data de 1 Aprilie 1940 va in­tra în vigoare legea pentru spori­rea taxelor de consumaţie la unele produse petrolifere, ciment şi unele produse metalurgice. Legea prevede sporirea taxelor de consumaţie, după cum se arată mai jos, pe categoriile de produse: Produse petrolifere ART. 1. — Taxele de consuma­ţie la următoarele produse petroli­fere se majorează precum urmea­ză: a) Gazolina şi benzina cu densi­tatea până la 0,785, lei 7,50 de kg. b) Petrolul rafinat sau distilat Întrebuinţat în alt scop decât pen­tru ars în lămpi, lei 2 de kg.; c) Motorina (postetele) cu den­sitatea 0.831—0.900, lei 2 de kg.; d) Păcura (rămăşiţele), lei 0,35 de kg.; e) Orice combustibil special, pro­dus fie direct din distilaţie, fie prin amestec, a cărui densitate este de cel puţin 0,870 la +15 gr. C., vâs­­cozitatea la 50 gr. C de cel puţin 1,7 gr Engler cu o toleranţă în mi­nus de 0,2, întrebuinţat la calori­fere, injectoare şi cazane cu aburi, lei 0,60 de kgr.; f) Uleiurile minerale, cu densita­tea 0,901—0,980, lei 15 de kg­. ART. II. — Taxa de consumaţie asupra cimentului se majorează la lei 0,50 de kg. Produse metalurgice ART. III. — Taxele de consuma­ţie la produsele metalurgice fabri­cate în ţară sau importate, cuprin­se în art. 1034, în care se încadrea­ză şi fierul laminat în colaci de ori­ce dimensiune, art. 1035—1054, 1077—1082, 1089, 1093, precum ^ obiectele ș' lucrările importate, în­globate în art. 1095—1183, 1190— 1191, 1193—1221 și 1230—1323 din Tariful Vamal se fixează cum se a­­rată pentru fiecare în lista alătu­rată, care face parte din lege. Se vor da imediat dispoziţiuni organelor de control de pe lângă fabricile de petrol, ciment şi pro­­duse metalurgice ca începând dela 1 Aprilie 1940, la scoaterea din fabrici a produselor pentru care legea prevede majorarea taxelor, să se procedeze la taxarea produ­­selor în cauză cu nouile taxa de consumaţie. Articolele 4 şi 5 prevăd urmă­toarele: ART. IV. — Cantităţile de pro­duse ieşite din fabrici cu vechile taxe, pentru care prezenta lege pre­vede majorarea taxelor, aflate la data de 1 Aprilie 1940 în depozite de orice fel, antrepozite, ca şi în magazinele comercianţilor cu ridi­cata, vor fi taxate cu sporul adus de legea de faţă. ART. V. — Toţi deţinătorii de produse petrolifere, ciment şi pro­duse metalurgice, cu orice titlu, în scop de comercializare sau prelu­crare, sunt obligaţi in termen de 10 zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, să declare la Admi­nistraţia financiară respectivă can­titățile de produse avute la data de 1 Aprilie 1940. Constatarea se va face de către organele ministerului Finanțelor, prin încheiere de procese-verbale, care vor constitui titlul de împlini­re al sporului de taxe, ce se va a­­chita în şase rate lunare egale. In consecinţă, se vor da dispo­­ziţiuni organelor de control res­pective ca imediat (după data de 10 Aprilie 1940) să verifice la­ faţa locului declaraţiile date de între­prinderile menţionate mai sus, dresând proces verbal de cele con­statate, din care un­­ exemplar să fie depus la pdiţie, iar alt exem­plar împreună cu o copie după de­claraţia întreprinderii să se înain­teze Ministerului fără întârziere. Stabilirea stocurilor şi impunerea Procesele verbale de stabilirea stocurilor de produse petrolifere și a sporului de taxe cuvenit, se vor înainta acestei Direcţiuni Ser­viciul Petrolului, cu raport separat urmând ca toate celelalte procese vebale de constatarea stocurilor de ciment și produse­­ metalurgice să se înainteze Serviciului Faunei, Cimentului și Acidului Carbonic Cit un alt raport. Pe baza declaraţiilor date de în­treprinderile în cauză şi a Procese­lor verbale de constatare la faţa locului, dresate de organele de control veţi proceda la darea în debit a sumelor cuvenite din sporul de taxe, care se vor achita în şase rate lunare egale cu începere dela 1 Aprilie 1940. Art. 6 și 7 din lege prevăd ur­­mătoarele: Lista produselor metalurgice Fier laminat, sârmă, ta­blă și unele produse din fontă și fier 1. Fierul lamnat fără altă prelu­­crare, în drugi cu secțiunea rotunda sau pătrată, în colaci pentru fabricile de cule, de orice dimensiune, sârma fierul comercial, fierul beton, fier ba­lot fier profilat ș. a­, adica toate pro­dusele cuprinse în art. 1034,­­ care se încadrează și fierul laminat sub 5 mm., 1035—1043 din tariful vamal. Taxa pe kgr. lei 0,90­2. Sine de drum de fier, sine de tramvai_ având orice formă, fie găuri­te traverse de drum de fier, fie chiar găurite, eclise și plăci de suport pentru sine; fier laminat, tăiat la anumite dimensiuni și găurit, însă ^ nenihib­ și fără altă prelucrare, adcă produsele cuprinse în art. 1044—1048 din tari­ful vamal taxa pe kgr. lei 0.95. 3. Tablă de fier laminată, neteda sau striată, triată în unghiuri drepte, fără altă prelucrare, adică produsele cuprinse în art. 1049 din tariful va­mal, având o grosime: a) delà 2—5 mm. sau mai mult taxa pe kgr. lei 1.30; b) sub 2—0 7 mm. taxa pe kgr 1er 1.30; is c) sub 0.7 mm. laxa pe kgr. le1 1.30. „ 4. Tablă de fier laminată, neteda sau striată, tăiată în unghiuri drepte, fără altă prelucrare, vopsită, galvani­­zată, (zncu­tă), plumbuită, alămuită alăttuită sau aluminată, cositorită, ver­nisată sau nu, nichelată, argintată,­­ de orice gros­ie și în orice fel copita, cum şi tabla de fier ondulată, fără altă prelucrare, adică produsele cuprin­se în art- 1050— 1054 din tariful var mal taxa pe kgr. lei 1.30 Tv0fs __ al Acei cari produc fa­bricatele cuprinse in art. 1-4 Şi le-ar prelucra ei înşişi, pentru obţinerea unui alt produs neimpus prin legea, de față, vor plăti taxa de consumație la cantitatea de material prelucrat, cu excepția materialului întrebuințat în fabricarea produselor cuprinse în art. 1184-1189 inclusiv și 1222-1229. Când produsul obținut este supus la o taxa de consumație mai mare, taxa se va aplica acestui din urmă Produs; da­că însă aceste produse ar fi prelucrate de o altă fabrică din material taxat, se va plăti diferenţa de taxă.. 5 Tuburi de fonta, de orice dia­­metru, brute, chiar smolite sau cătră­nite, găurite, şlefuite, date la strung, lăcuite, cositorite, zincuţe, plumbuite, colorate bronzate, smălţuite, ornamen­tate, alămuite, nichelate, alămuite,­­ ar­gintate, firingurite, precum şi bucăţile de împreunare a tuburilor, ad că toat produsele cuprinse în art. 1077-1079 din tariful vamal: a) Pereţii având o grosime de 12 mm, sau mai mult pe toată întinderea taxa pe kgr. lei 0.80; . b) Pereţi, având o gros­ie mai mi­că de 12 mm­, taxa pe kgr. lei 0.90­ 6. Tuburi de fier laminat, trase sau sudate, bucăţile lor dau împreunare, planşe şi mufe cu sau fără tăiere de şurub, chiar smolite sau cătrănite, ase­menea şi cele şlefuite, zincuite, arămui­te, nichelate, argintate, de orice dia­metru, tuburi pentru acid carbonic, oxigen, amoniac sau alte gaze compri­mate, adică produsele cuprinse în art. 1080­i 1082 din tariful vamal taxa pe kgr. lei 2.20. 7. Articolele de fontă pentru­ insta­­laţiuni igienice, fie d­oar smălţuite, băi, closete, chiuvete, rezervoare pen­tru closete, cuprinse în art. 1089, dar tariful vamal taxa pe kgr. lei 2.20. 8. Căldări şi sobe de fontă pentru calorifere şi piesele l°r accesorii, mon­tate sau demontate, însă toate organele făcând parte dintr’o singură bucată, cuprinse în art. 1093 din tariful va­mal taxa pe kgr. lei 1.80. 9. Radiatorii de orice fel, cu sau fără aripi, cuprinse și în art. 1094 din tariful vamal: a) de fontă taxa pe kgr. lei 1.80; b) de fier forjat taxa pe kgr. lei 3­ 50. 10. Obiectele și lucrările impor­tate, cuprinse în art. 1095—1183, 1190—1221 și 1230—1323 din ta­riful vamal, dacă în compunerea lor intră fierul, fonta sau oțelul, sub orice formă și în orice proporție, vor fi im­puse la o taxă de consumație de taxa pe kgr. lei 1.40. Nota Nr. 1. — In aplicarea taxelor de consmație se vor respecta notele de la articolele din tariful vamal, când ele încadrează produsul la un articol ce ar avea altă taxă. Nota Nr. 2. — Pentru produsele de­ art. 1, 2, 3, 4 și 6, ca taxare, o­­ţelul se asimilează cu fierul. O contribuț­ie progresiva Sporirea taxelor de consumație la unele produse petrolifere, metalurgice şi la ciment Instrucţiunile mini­sterului de finanţe Ce se înţelege prin beneficiu brut Prin beneficiu brut se înţelege: a) Pentru firmele comerciale: cifra totală a încasărilor anuale a anilor ce trebue să formeze baza de comparaţie, adică cifra de afaceri mai puţin preţul de cost al mărfurilor vândute, ast­fel cum rezultă din registrele co­merciale, iar prin cifra de afaceri se înţelege suma totală a înca­sărilor brute provenite din vân­zările efectiv realizate, de obiec­te şi mărfuri, făcute pe bani gata ori pe credit, sau din remunera­ţiile dobândite ca preţ al dieec­telor servicii prestate, sau opera­ţiuni efectuate în contul altora, în cursul unui an. b) Pentru industrie, în gene­ral, cifra totală a încasărilor, a­­dică cifra de afaceri a anilor res­pectivi, mai puţin costul materiei prime, în care se cuprind chel­­tuelile de transport al acestor materii prime şi toate taxele pe care le a suportat materia primă până la loco fabrică, cum şi mâ­na de lucru. Prin mâna de lucru se înţele­ge lefurile lucrătorilor şi Casa Asigurărilor Sociale a aces­ora. Se vor mai scădea, de asemenea, şi cheltuelile de asgurarea uzi­nelor. In ce priveşte fabricile petroli­fere, materia primă fiind ţiţeiul, urmează ca la fixarea beneficii­lor brute ale anilor respectivi, ce trebue să concure la aşezarea­­a­cestei contribuţiuni, din totalul cifrei de afaceri să fie scăzută această materie primă, adică co­stul exploatării ţiţeiului, cu toa­te taxele ce le suportă pentru extragerea lui şi cu mâna de lu­cru, aşa cum s-a prevăzut în a­­liniatul precedent pentru toate industriile în general. c) Pentru bănci, prin beneficiu brut se înţelege: totalul încasă­rilor, mai puţin dobânzile plătite şi beneficiile reportate din anii anteriori celor care se iau de ba­ză la fixarea acestei contribu­ţiuni. Incontestabil că, în totalul în­casărilor la bănci nu pot fi cu­prinse restituirile de capital. d) Pentru societăţile de asigu­rări, situaţia acestor societăţi şi caracterul lor fiind complet dis­tinct şi de acel al întreprinderilor comerciale şi de acel al între­prinderilor industriale, prin bene­­ficiu brut se înţelege beneficiul ce rezultă din conturile de profit şi pierdere, la care se vor adăuga cheltuelile generale de gestiune. Acestea fiind explicaţiunile lega­le ce se dau organelor de impu­nere în ce priveşte calificarea de beneficiu brut, pentru toate catego­riile ce trebue să suporte această contribuţiune naţională, ele tre­­buesc aduse, sub formă de publi­caţii şi afişere, la cunoştinţa tu­turor contribuabililor impuşi la im­pozitul comercial şi industrial, făr­ CONTROLURILE ŞI VERIFICĂRILE Controlurile şi verificările care vor fi reclamate de aplicarea a­­cestor sancţiuni, nu vor putea fi făcute decât numai în baza unor dispoziţiuni speciale ce se vor da de Ministerul de Finanţe, dela caz la caz, la timpul necesar. Este deci cu desăvârşire inter­zis să procedeze la asemenea verificări, pe care numai Ministe­­rul le va dispune şi aceasta numai după ce administratorul de con­statare va comunica Direcţiei Contribuţiunilor Directe, rezulta­tul aşezării acestei contribuţiuni naţionale, cu care ocaziune va raporta şi asupra cazurilor nede­clarate sau a acelor în care s'a constatat reaua credinţă a con­tribuabililor. PLATA CONTRI­BUŢIU­NI­I EXCEPŢIONALE SE FACE TRIMESTRIAL încasarea acestei con­tribuţiuni făcându-se cu formele prevăzute in le­nea de urmărire încadra­tă în dispoziţiunile legii pentru unificarea proce ■ durei fiscale, plata contri­buţiunei naţionale se va PUTEA FACE T­E CHE­ST II U IU şi sumele înca­sate se vor vărsa la Fon­dul Apărării Naţionale. Treducerile prevăzute în dispoziţiunile art. 5 din suszisa lege nu sunt apli­cabile acestei contribuţiu­ni naţionale. Sporirea impozitului pe facturi şi impozitului pe acte şi fapte juridice Instrucţiunile Ministerului de finanțe Ministerul de Finanţe a trimis administraţiilor financiare urmă­toarele instrucţiuni: Prin art. I din legea pentru sporirea impozitu­lui pe acte şi fapte juri­dice şi adăugirea unui a- Limiat nou la art. 17, dig* I Aprilie 1340, sa dispus ca începând dela data de I Aprilie a., c. taxele de timbru, precum şi impo­zitele proporţionale şi progresive prevăzute în legea timbrului şi a îin f Continuare în pagina 6-a

Next