Argus, iunie 1940 (Anul 30, nr. 8141-8163)

1940-06-01 / nr. 8141

. . . BIROURL 2-IMO Telefon magazin : A-88-1c ATELIERE: 2-04-90 In străinătate Tariful In funcţiune de convenţiile poştale internationale 3 lei In ţară—6 lei în străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER ,­ H. F. VALENTIN BIROURILE : București, Str. Constatin Miile No. 15 Telefon 3.05.44 ABONAMENTE In ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarulu­­i la toate agenţiile de publicitate Proprietar : „ARGUS" S. A. înscria sub No. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI Com­e­rţ­u­l Statelor­ U­n­ite Cercurile economice din New- Y­ork, care sperau să tragă mari foloase de pe urma războiului ac­tual, sunt dezamăgite. "Ele soco­teau că nevoile tot mai mari ale Statelor aliate, cererile tot mai nu­meroase ale neutrilor precum şi scoaterea Germianiei — ca ţară exportatoare­­ — din comerţul mondial, vor spioni activitatea eco­nomiei americane in toate ramu­rile din industrie şi comerţ. Iată, însă, că indicele activită­ţii economice a Statelor­ Unite a­­rată o scădere simţitoare: 107,8 la sfârşitul lui Decembrie 1939 şi 95,6 la 13 Aprilie 1940. Scăderea se datoreşte, în parte, unor factori externi, în parte, unor factori interni. 1 . 1 Politica economică dusă de A­­liaţi trebue socotită printre fac­torii externi cu o înrâurire ne­prielnică asupra activităţii econo­miei americane. Experienţele trecutului silesc Ma­rea Britanie şi Franţa să ducă o economie de război foarte strânsă. Această economie de răsboi stân­jeneşte, într’o largă măsură, ac­tivitatea economiei americane. Blocul economic ’şi financiar, ca­re înseamnă o sforţare internă cât mai mare dusă cu cheltueli ex­terne cât mai mici, s’a tradus, în primul rând, prin folosirea bo­găţiilor din colonii şi dominioane. Aliaţii, căutând să-şi economi­sească devizele şi aurul, nu mai cer Statelor­ Unite decât un aju­tor complimentar, reprezentat, prin cumpărări de material de război — arme, muniţii, avioane,, vase, motoare — cu eliminarea, celorlalte mărfuri, — fructe, tutun, textile, produse agricole. E firesc ca economia Statelor­ Unite să sufere de p­e urmă­ acestei stări. Politica dusă de Aliaţi, nu e, desigur, pe placul cercurilor eco­nomice americane. Promisiunile re­petate ale acestora de a reveni la liberalismul economic ,,de în­dată ce împrejurările o vor în­gădui" au, tocmai, ca scop să potolească plângerile americane. Promisiunile nu pot, însă, mul­ţumi cercurile economice din Sta­­tele­ Unite, care văd comerţul lor scăzând mereu. Pe de altă parte,, scăderea ac­tivităţii economice în Statele-Uni­­te se datorează şi unor factori in­terni. Statele-Unite sunt, în ade­văr, prizonierele unei politici şi a unor restricţiuni care, fatal, îm­piedică desvoltarea firească a e­­conomiei naţionale. Ne gândim la legea­­Johnson, care interzice a­­cordarea de credite Statelor, care nu şi-au achitat datoriile de răz­boi şi la legea Neutrality Act, care subordonează respectului clausei ,,cash and carry" schimburile co­merciale cu beligeranţii. Pentru a înviora economia na­ţională a Statelor­ Unite, se în­cearcă, în momentul de faţă, o uşurare a rigorilor acestor legi , neîndoelnic, că o modificare a legilor respective Johnson şi Neu­trality Act ar lărgi mult cercul cumpărăturilor externe. Câtă vreme, însă, o evoluţie psi­hologică prealabilă nu va fi modi­ficat atmosfera polt­ică în Statele­ Unite, sunt puţine speranţe ca a­­ceste legi restrictive să poată fi amendate. Pentru moment, nici u­­nul din cele două mari partide — democrat şi republican — care îşi dispută scaunul preşedinţial, nu are curajul să vorbească de acea­stă problemă pe faţă, ci ca uită să a­­mâne modificările statutului actual al comerțului exterior american, până ce va fi dobândit victoria în alegeri,­­ deşi economicul con­tinuă să fie în centrul preocupă­rilor electorale ale poporului a­merican.­­.................... ... A. Flata impozitului pe cifra de afaceri la ţiţeiul brut Ministerul de Finanţe ţinând seama de data re­centă a introducerii im­pozitului pe cifra de afa­ceri la ţiţeiul brut, a a­­probat ca acest impozit cuvenit pe luna Aprilie 1940, şi exigibil la IO Mai, să fie achitat în mod excepţional până la data de 16 Iunie 1940, irevo­cabil, împreună cu impo­zitul cuvenit pe luna Mai 1940. Ziarul italian „Sole“ despre politica financiară a României MILANO 30 (Hador). — Ziarul „Sole” publică un lung articol asupra Băn­cii­­Naţionale a României şi asupra politicei finan­ciare, atât de prudent şi de inteligent condusă de d. Mitiţă constantinescu, ministrul finanţelor. Noua reglementare a consumului cărnii Miercuri, Joi şi Vineri nu se va mai consuna care Primăria Capitalei a hotărât o nouă reglementare a consumului de carne. S-au fixat numai două zile de tă­iere în abatorul comunal şi în aba­toarele din comunele suburbane. Aceste zile vor fi Luni, când se vor tăia vite pentru zilele de Luni şi Marţi şi a doua tăiere se va face Vi­neri pentru Sâmbătă, Duminică şi eventual Luni. In urma acestor măsuri consuma­ţia cărnii nu mai este permisă în zi­lele de Miercuri, Joi şi Vineri, când se va putea consuma numai carnea de pasăre, vânat, peşte şi mezeluri. Noul regim priveşte deocamdată populaţia Capitalei, ministerul eco­nomiei naţionale hotărând aceleaşi măsuri şi pentru restul ţării. Perceperea taxelor ad-valorem la exporturile de produse petrolifere In scopul aplicării unei proceduri uniforme în ce priveşte perceperea taxelor ad-valorem la exporturile de produse petrolifere şi potrivit rezo­­luţiunei Ministerului de finanţe jur­nal nr. 6888 din 1940, vămile au fost invitate ca la preţurile reale de fac­turare, în care sunt incluse toate chel­­tuelile până la punctul de frontieră, prin care se face exportul şi la care urmează să calculeze şi să perceapă taxele de 12 la sută, 13 şi 30 la sută, ad­ valorem (conform dispoziţiunilor ordinului circular nr. 550209 din 1940) să nu mai adauge taxa timbru­lui fis­cal de 5 la mie, taxa timbrului de a­­viaţie de 4 la mie şi taxa asupra na­vlului. Excepţie de la normele de mai sus o face taxa de 2 la sută ad-valorem contribuţie naţională excepţională, pe care o vor percepe la preţul final de facturare a mărfurilor, inclusiv toate taxele şi impozitele arătate mai sus, afară de totalul acestei taxe Însăși. Cursa P­IAJA Bursa a fost tot mai dispusă. Volumul afacerilor n’a fost prea în­semnat. Tranzacţiile încheiate s’au făcut însă la cursuri mai urcate de­cât în ajun. Efectele externe au rămas neschim­bate. In sectorul intern mai dispuse înzestrările mici încheiate la 67 jum. dela 67 şi Urb. Bucureşti noi de la 511, înzestrările mari cedează »­, la 76. Urbanele Iaşi 10 la sută au co­tat 1­ 7 juni, iar Rentă perpetuă ÎŞi/­ In compartimentul acţiunilor ma­joritatea valorilor înregistrează plu­suri. Mica în avans cu 25 de puncte termină şedinţa la 1290, Letea 1070 dela 1050, 8RD, 1025 delà 1000. In sectorul petrolifer Concordia se ridi­că la 535 dela 515, Redevenţa 2S0 delà 225, Creditul Minier 275 delà 260, IRDP, mai puţin dispus 635 de la 600. Steaua Română şi Petrol Block nu au fost cotate. Devizele Lira sterlină şi francul francez au înregistrat urcări atât la New York cât şi la Zuerich. Marca germană a scăzut la Zue­rich cu 50 de puncte. Francul elveţian şi-a menţinut cursul la New York. Celelalte devize nu au suferit­ schimbări Lira sterlină a cotat la New York 320 şi o optime (317 şi trei pătrimi), la Zurich 14.30 (14.20). Francul francez a cotat la New York 181 şi trei optimi (178 jum.), şi la Zuerich 8.10 (8.07 jum.). Francul elveţian a cotat la New York 22.42, iar dolarul la Zuerich 4.46. Marca germană a scăzut la Zue­rich de la 178.75 la 178 şi un sfert. Lira italiană şi coroana suedeză au rămas neschimbate. Export in Orient Exportul nostru în Egipt, Siria şi Palestina întâmpină greutăţi din cauza fluctuaţiunilor lirei sterline. Contractele au fost făcute pe ba­za cursului lirei 4 dolari o liră ster­lină. De atunci Ura a scăzut aproape cu 25 la sută ceea ce a determinat pe cumpărători să nu primească mărfurile. Exportatorii caută acuma o so­luţie. Au propus o urcare de 10 la sută. Cumpărătorii din afară sunt de acord, dar trebuie să-şi dea con­­sim­ţământul şi Banca Naţi­onală, dat fiind că exportatorii sunt obli­gaţi să depue devizele la Banca Na­ţională conform contractului, 4 do­lari o liră sterlină. Comisiuni fiscale Astăzi după amiază, la orele 8 luni, se ţine la ministerul finanţe­lor, o şedinţă a comisiei pentru le­giferarea amnistiei fiscale. Se pare că va fi ultima şedinţă, deoarece lucrările sunt ca şi terminate. Deosebit de delegaţii ministeru­lui vor fi prezenţi la această şedin­ţă şi delegaţii comercianţilor şi in­dustriaşilor. Aprovizionarea cu uleiuri vegetale Ministerul economiei naţionale e preocupat de chestia aprovizionării pieţii cu uleiuri vegetale. S-a hotă­­rit luarea unor măsuri practice pentru aprovizionarea fabricelor cu materii prime. Astfel, s’a dat ordin circular staţiilor de cale ferată să încarce cu precădere seminţele de floarea soarelui. Deasemeni s’a hotărît aspra pe­depsire a tuturor acelora din deţi­nătorii de seminţe cari nu vor ţine seama de reglementările în vigoa­re. N’ar fi exclus să se recurgă şi la un nou sistem de organizare a distribuţiei de uleiuri vegetale. In acest caz se va ţine seama de ulti­mele fluctuaţii ale preţurilor la se­minţe. A fost vorba şi de o unificare a preţurilor uleiurilor. Se pare însă că s’a renunţat la ea. I­ntrebuinţarea grâului Miercuri după amiază s’a ţinut o şedinţă a Oficiului de valorificare al grâului. S’a discutat cu acest prilej, dacă e sau nu oportun să se creeze pentru consumul maselor o pâine integrală. Deasemeni, s’a examinat dacă nu e locul să se procedeze la un amestec cu po­rumb. Concluzia la care s-a ajuns a fost adusă la cunoştinţa ministerului de agricultură. Taxa ad­valorem la carne Doritoare de a compensa minu­sul de încasări la taxa advalorem la carne, provocată de împuţinarea zilelor de consum, Primăria muni­cipiului Bucureşti a hotărît să ma­joreze taxa. Astfel, cu începere de eri, nu se încasează cinci zeci de lei de vită, ci circa o sută cinci zeci. Importul de maşini agricole D. Gh. Ionescu-Siseşti, minis­trul Agriculturei a avut o impor­tantă consfătuire cu d-nii Subse­cretar de Stat Mihail Şerban şi René Romniceanu directorul Coo­peraţiei cu care a examinat posibi­lităţile importului de maşini agri­cole prin cooperaţie. Preţul vinului în urcare Pe piaţa vinului se înregistrea­ză o tendinţă de urcare a preţuri­lor. Urcarea e in raport cu spori­rea preţului sulfatului de cupru, a materialelor vinicole şi a mânei de lucru. Recolta de fructe După informaţiile culese de la Ministerul Agriculturii vom avea o recoltă normală de mere, pere, prune, cireşi, vişine şi gutui. Recolta de caise şi piersici va fi ceva mai slabă deoarece mulţi pomi au degerat. Până acum vegetația viilor e normală. Recolta va fi mai slabă ca anul trecut. Inventarierea stocurilor de grâu şi de porumb O importantă hotărâre care trebue dusă cât mai bine la îndeplinire .Din dorinţa de a orga­niza cât mai bine aprovi­zionarea populaţiei s-a ho­târât de către ministerul de agricultura, in înţele­gere cu ministerul de in­terne şi ministerul apă­rării naţionalei inventa­rierea stocurilor de grâu şi porumb. Această in­ventariere se va face în cursul săptămânii ace­steia şi până la 4 iunie a. c. Inventarierea se va fa­ce prin intermediul ad­ministraţiilor locale. In fiecare judeţ ea va fi or­ganizată de către prefec­tura respectivă, care va fi ajutată de către pri­mării, camere de agricul­tură şi camerele de co­merţ. CONFRUNTAREA CIFRELOR Cum interesează toate cantităţile aflate în ţară, se va folosi şi acti­vitatea consiliilor agricole comuna­le, care vor avea misiunea ca, în fiecare comună, să obţină maximul de informaţie. Datele ce se vor aduna până la 4 iunie vor avea un caracter pro­vizoriu, urmând ca mai apoi, să se procedeze la o confruntare a cifre­­or spre a se obţine o statistică cât mai exactă. O INVENTARIERE GENERALA După informaţiile pe care le-am căpătat din isvor oficial, vor fi in­ventariate stocurile de grâu şi de porumb aflate la mori, la negustori, la diferitele instituţii cu caracter public sau particular şi la producă­tori. Această inventariere a deve­nit necesară, deoarece s-a consta­tat că actuala repartiţie a cantită­­ţilor este neegală. Sunt judeţe un­de cantităţile existente sunt foarte mari, întocmai cum sunt altele un­de disponibilul nu poate acoperi nici măcar nevoile consumului local. O MAI BUNA ORGANI­ZARE Deasemenea, s’a mai făcut con­statarea că pentru împlinirea ace­stor din urmă nevoi, se procedea­ză cât se poate de neraţional. Din necunoaşterea disponibilităţilor s-a ajuns în situaţia paradoxală ca u­­nii consumatori sau revânzători să nu se aprovizioneze din judeţul în­vecinat sau cel mai apropiat care a­­re stocuri prisoselnice, ci din ju­deţe foarte îndepărtate făcând ast­fel ca circulaţia pe căile ferate să fie îngreuiată, iar preţul să sporeas­că inutil. Organele locale au căpătat in­strucţiuni detailate despre felul cum trebuiesc întocmite formalită­ţile de inventariere. Ele vor fi di­rect răspunzătoare de executarea cât mai exactă şi rapidă a instruc­­ţiilor primite. O MĂSURĂ DE PRE­VEDERE Măsura de mai sus a guvernului e cât se poate de binevenită. Ea are şi un vădit caracter de preve­dere. Intr’o vreme în care se ur­măreşte stabilirea unei calităţi tip de pâine pentru toţi locuitorii ţă­rii, când cererile de porumb la ex­port sunt destul de importante, e firesc să ştim pe cât putem conta pentru nevoile consumului intern şi cât ne mai prisoseşte pentru ex­port. Căci, ar fi un act de uşurin­ţă dacă ştiind condiţiile cu totul neprielnice în care s-a desfăşurat în acest an recolta de grâu,­­pre­cum şi constatând faptul că mun­ca agricolă a fost stânjenită atât de condiţiile atmosferice cât şi de lipsa braţelor de muncă, nu ne-am preocupa îndeajuns de raţionaliza­rea producţiei şi a desfacerii. ORGANIZAREA INVENTARIERII Noi am atras mai de mult aten­ţia asupra acestei nevoi şi bine că e pe cale de împlinire. La prefectu­rile de judeţ s’au ţinut conferinţe în cari pe baza ordinelor primite dela centru, s’au dat îndrumări co­munelor, inspectoratelor, camerelor de agricultură şi camerelor de in­dustrie şi comerţ despre felul cum trebuie să se facă lucrările de in­ventariere. Nădejdea exprimată cu prilejul acestor conferinţe de către unii ca­re au participat, e că stocurle află­toare în ţară vor fi îndestulătoare pentru acoperirea tuturor nevoilor noastre. Chiar dacă nu vom dispu­ne de grâu suficient, cantităţile de porumb pe care le avem le va în­gădui să facem faţă situaţiei. Nu se urmăreşte decât cunoaşte­rea disponibiltăţilor existente. 1 Aplicarea nouilor acorduri de plăţi cu Bulgaria şi Grecia „Monitorul Oficial” de ori publică jurnalele Consiliului de miniştri prin care se aprobă aplicarea nouilor con­venţii de plăţi cu Bulgaria şi Grecia, care au fost semnate în luna Martie. Textele şi prevederile acestor acor­duri au apărut în ziarul „Argus” in numerele 8071 și 8081 din luna Martie. Statistica preţurilor de gros O importantă lucrare de documentare economică­ tipărită de Banca Naţională La noi, ca şi în toate celelalte ţări, problema preţurilor s’a im­pus atenţiunii deosebite a guver­nului şi formează obiectul unor măsuri de îndrumare şi control menite să păstreze echilibrul ne­cesar dintre preţuri şi puterea de cumpărare reprezentată prin mon­­edă şi salarii. Pentru rezolvarea acestei deli­cate probleme a formării şi evolu­ţiei preţurilor, Banca Naţională a­­duce o preţioasă contribuţie tipă­rind pe a sa cheltuială în „Biblio­teca monetară, economică şi fi­nanciară”, lucrarea cuprinzătoare a d-lui Mihail Gr. Romaşcanu, des­pre „Statistica preţurilor de gros din Bucureşti dela 1935-1939”. Arătând printr’un „Cuvânt îna­inte” întreaga însemnătate pe care o astfel de lucrare o prezintă pentru cunoaşterea realităţior e­­conomiei naţionale, d. Mitiţă Cons­tantinescu, ministrul finanţelor şi guvernatorul Băncii Naţionale face în acelaş timp o luminoasă expu­nere a problemei preţurilor, aşa cum se pune pentru ţara noastră şi cum trebue să fie ea rezolvată prin stabilirea unei relaţiuni cons­tante între preţuri, salarii şi mo­­netă. , „Termenii acestui trinom econo­mic: preţuri, salarii monetă — scrie d-sa, nu pot avea decât o e­­voluţiune conjugată şi concor­dantă, iar nu izolată şi individuală de natură a rupe raportul liniar al parităţii ce le leagă”. Numai prin păstrarea severă a acestui raport preţurile constante pot menţine salarii constante şi amândouă pot asigura monetei o putere stabilă de cumpărare internă, înlesnind des­voltarea creditului şi producţia. Măsuri pentru reglementarea pre­ţurilor şi stăpânirea formaţiunii şi a evoluţiei lor s’au luat în toate ţările chiar şi în cele în cari liber­tatea schimbului era o tradiţie şi un principiu de temelie al vieţii e­­conomice. Aceste măsuri s’au luat odată cu reformele pentru adaptarea pro­ducţiei şi schimbului la împrejură­rile grele creiate de starea de răz­boi din lume, pentru că această a­­daptare nu se poate face fără sgu­­duiri decâit printr-o evoluţie armo­nioasă a tuturor sectoarelor de activitate economică. Ruperea a­­cestui echilibru prin măsuri izola­te şi necomplecte e plină de pri­mejdii. Este o realitate ce nu a scăpat spiritului obiectiv şi realist al d-lui ministru Mitiţă Constantinescu gu­vernatorul Băncii Naţionale, care a primit în 1938 sarcina grea de a organiza viaţa noastră economică. In realizarea programului său e­­conomic d-sa a dat de la început în­treaga atenţiune problemei preţu­rilor care trebuia rezolvată odată cu noua organizare a vieţii econo­­nice. Socotind că s’a comis în tre­cut o greşeală indrumându-se re­gimul devizelor şi al metalelor pre­ţioase, al importului şi al exportu­­lui, dar lăsându-se în voia întâm­plării evoluţia preţurilor care de fapt trebuia să constituie începu­tul politicii de dirijare economică, d. ministru Mitiţă Constantinescu a luat încă din anul 1937 măsuri pentru strângerea materialului do­cumentar şi pentru examinarea a­­profundată a problemei preţurilor. Problema preţurilor a început deci a fi examinată de comisiunile speciale înfiinţate la Banca Naţio­nală din iniţiativa d-lui ministru Mitiţă Constantinescu şi apoi de ministerul Economiei Naţionale, unde d-sa a prevăzut crearea or­ganismului administrativ menit să aplice noua politică a preţurilor. Această activitate nu a fost însă continuată după ce d. ministru Mi­tiţă Constantinescu a trecut de la ministerul Economiei Naţionale în fruntea ministerului de Finanţe şi din această cauză problema preţu­rilor nu a putut fi încă rezolvată definitiv la noi. Străduinţa d-lui ministru Mitiţă Constantinescu nu a rămas însă zadarnică. Materialul documentar atât de preţios pentru adâncirea şi rezolvarea problemei preţurilor ce a fost adunat cu îngrijire de d. Mi­hail Romaşcanu, are nu numai o reală valoare ştiinţifică şi docu­mentară ei poate fi folosit acum de cei care sunt însărcinaţi să fixeze azi o politică sănătoasă a preţurilor potrivită cu realităţile vieţii noastre economice. Lucrarea aceasta prezintă evo­luţia preţurilor de gros pentru 371 de articole împărţite în următoa­rele nouă categorii: alimente de o­­rigină animală, alimente de origi­nă vegetală, cereale şi furaje, bău­turi, îmbrăcăminte şi încălţăminte, combustibil, materiale de cons­trucţie, metale brute şi prelucrate şi diverse alte articole în care sunt trecute hârtia şi medicamentele. Mişcarea preţurilor de la 1935 la 1939 inclusiv e prezentată în mod amănunţit în tablouri statistice şi diagrame de o claritate grăitoare, după datele culese de la serviciul de statistică şi preţuri al Camerei de Comerţ din Bucureşti, după mercu­rialul Camerii de comerţ şi tablou­rile statistice ale diferitelor între­prinderi particulare de mai mare însemnătate şi după constatările direcţiei desvoltării producţiei in­dustriale din ministerul Economiei Naţionale. Statisticele şi diagramele cu­prinse în această vastă lucrare ti­părită de Banca Naţională prezin­tă astfel toate garanţiile de serio­zitate și obiectivitate necesare pen­tru o lucrare de o atât de mare în­semnătate economică. Apărarea Ţării se face la hotare dar se pre­găteşte înăuntru prin colaborarea tuturor for­ţelor vii ale naţiunii. Să ne facem datoria şi plătind regulat impo­zitele şi taxele speciale ce s’au înfiinţat pentru apărarea naţională să dăm guvernului mijloa­cele necesare pentru întărirea liniilor noastre de apărare şi pentru sporirea puterii mili­­tare a ţării,_________________________________________ Comisiunile economice germano­­iugoslave şi-au încheiat dri lucrările BELGRAD, 80 (Rador). — Agenţia DNR transmite : Negocierile urmate între comisi­unile economice germano-iugoslave s’au terminat joi. Rezultatele acestor negocieri au fost trecute într'un pro­tocol. Un supliment la tratatul de comerţ germano-iugoslav şi la acordul de clearing încheiat între cele două ţări, comportă convenţiuni adiţionale. Din cercuri autorizate germane, Agenţia DNR află următoarele : cu tot caracterul extrem de complex al programului lucrărilor, convorbire ce au putut da în trei săptămâni rezul­tate remarcabile, de­oarece, cu toată starea de război, nu a fost nevoe de vre-o convocare a comisiunilor de guvern în cursul celor 6 luni ce au precedat convorbirile de la Belgrad. In acest fel Germania şi Iugosla­via îşi vor putea menţine relaţiile lor economice în plin război. Posibilităţile traficului de mărfuri au fost examinate. Realizarea acor­durilor stabilită pentru acest an este asigurată şi pentru viitor. Proble­mele rezultând pe de o parte de ne­cesităţile mereu crescânde ale Iugo­slaviei de la începutul războiului, iar pe de altă parte de exportul dirijat al Germaniei, au găsit soluţiuni, fără a se schimba prea adânc schimbul de mărfuri între Germania şi Iugoslavia. Exportul Iugoslaviei pentru pro­tectoratul Boemiei şi Moraviei a spo­rit atât de mult în ultimul an, încât s-au născut probleme de clearing, care au şi fost rezolvate. Comisiunile guvernelor au luat măsuri ca schimburile curente să nu sufere nici o stingherire cu privire la plăţi. Cum clearing-ul germano­­iugoslav era de mult în stare de echi­libru din cauza evoluţiei favorabile a exportului german, conversaţiile de data aceasta au purtat mai mult a­­supra problemei clearingului dintre Praga şi Belgrad precum şi asupra diverselor chestiuni ridicate de miş­carea capitalului. In domeniul cursului nimic nou. Reglementarea intervenită anul tre­cut dovedindu-se practică şi durabilă. Intr'o serie de chestiuni de ordin va­mal, a fost posibil de a se ţine în mod larg socoteala de principii şi de dorinţele reciproce ale celor două comisiuni ale guvernelor.

Next