Argus, iunie 1940 (Anul 30, nr. 8141-8163)
1940-06-01 / nr. 8141
. . . BIROURL 2-IMO Telefon magazin : A-88-1c ATELIERE: 2-04-90 In străinătate Tariful In funcţiune de convenţiile poştale internationale 3 lei In ţară—6 lei în străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Fondatori: S. PAUKER , H. F. VALENTIN BIROURILE : București, Str. Constatin Miile No. 15 Telefon 3.05.44 ABONAMENTE In ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului la toate agenţiile de publicitate Proprietar : „ARGUS" S. A. înscria sub No. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI Comerţul Statelor Unite Cercurile economice din New- York, care sperau să tragă mari foloase de pe urma războiului actual, sunt dezamăgite. "Ele socoteau că nevoile tot mai mari ale Statelor aliate, cererile tot mai numeroase ale neutrilor precum şi scoaterea Germianiei — ca ţară exportatoare — din comerţul mondial, vor spioni activitatea economiei americane in toate ramurile din industrie şi comerţ. Iată, însă, că indicele activităţii economice a Statelor Unite arată o scădere simţitoare: 107,8 la sfârşitul lui Decembrie 1939 şi 95,6 la 13 Aprilie 1940. Scăderea se datoreşte, în parte, unor factori externi, în parte, unor factori interni. 1 . 1 Politica economică dusă de Aliaţi trebue socotită printre factorii externi cu o înrâurire neprielnică asupra activităţii economiei americane. Experienţele trecutului silesc Marea Britanie şi Franţa să ducă o economie de război foarte strânsă. Această economie de răsboi stânjeneşte, într’o largă măsură, activitatea economiei americane. Blocul economic ’şi financiar, care înseamnă o sforţare internă cât mai mare dusă cu cheltueli externe cât mai mici, s’a tradus, în primul rând, prin folosirea bogăţiilor din colonii şi dominioane. Aliaţii, căutând să-şi economisească devizele şi aurul, nu mai cer Statelor Unite decât un ajutor complimentar, reprezentat, prin cumpărări de material de război — arme, muniţii, avioane,, vase, motoare — cu eliminarea, celorlalte mărfuri, — fructe, tutun, textile, produse agricole. E firesc ca economia Statelor Unite să sufere de pe urmă acestei stări. Politica dusă de Aliaţi, nu e, desigur, pe placul cercurilor economice americane. Promisiunile repetate ale acestora de a reveni la liberalismul economic ,,de îndată ce împrejurările o vor îngădui" au, tocmai, ca scop să potolească plângerile americane. Promisiunile nu pot, însă, mulţumi cercurile economice din Statele Unite, care văd comerţul lor scăzând mereu. Pe de altă parte,, scăderea activităţii economice în Statele-Unite se datorează şi unor factori interni. Statele-Unite sunt, în adevăr, prizonierele unei politici şi a unor restricţiuni care, fatal, împiedică desvoltarea firească a economiei naţionale. Ne gândim la legeaJohnson, care interzice acordarea de credite Statelor, care nu şi-au achitat datoriile de război şi la legea Neutrality Act, care subordonează respectului clausei ,,cash and carry" schimburile comerciale cu beligeranţii. Pentru a înviora economia naţională a Statelor Unite, se încearcă, în momentul de faţă, o uşurare a rigorilor acestor legi , neîndoelnic, că o modificare a legilor respective Johnson şi Neutrality Act ar lărgi mult cercul cumpărăturilor externe. Câtă vreme, însă, o evoluţie psihologică prealabilă nu va fi modificat atmosfera poltică în Statele Unite, sunt puţine speranţe ca aceste legi restrictive să poată fi amendate. Pentru moment, nici unul din cele două mari partide — democrat şi republican — care îşi dispută scaunul preşedinţial, nu are curajul să vorbească de această problemă pe faţă, ci ca uită să amâne modificările statutului actual al comerțului exterior american, până ce va fi dobândit victoria în alegeri, deşi economicul continuă să fie în centrul preocupărilor electorale ale poporului american..................... ... A. Flata impozitului pe cifra de afaceri la ţiţeiul brut Ministerul de Finanţe ţinând seama de data recentă a introducerii impozitului pe cifra de afaceri la ţiţeiul brut, a aprobat ca acest impozit cuvenit pe luna Aprilie 1940, şi exigibil la IO Mai, să fie achitat în mod excepţional până la data de 16 Iunie 1940, irevocabil, împreună cu impozitul cuvenit pe luna Mai 1940. Ziarul italian „Sole“ despre politica financiară a României MILANO 30 (Hador). — Ziarul „Sole” publică un lung articol asupra BănciiNaţionale a României şi asupra politicei financiare, atât de prudent şi de inteligent condusă de d. Mitiţă constantinescu, ministrul finanţelor. Noua reglementare a consumului cărnii Miercuri, Joi şi Vineri nu se va mai consuna care Primăria Capitalei a hotărât o nouă reglementare a consumului de carne. S-au fixat numai două zile de tăiere în abatorul comunal şi în abatoarele din comunele suburbane. Aceste zile vor fi Luni, când se vor tăia vite pentru zilele de Luni şi Marţi şi a doua tăiere se va face Vineri pentru Sâmbătă, Duminică şi eventual Luni. In urma acestor măsuri consumaţia cărnii nu mai este permisă în zilele de Miercuri, Joi şi Vineri, când se va putea consuma numai carnea de pasăre, vânat, peşte şi mezeluri. Noul regim priveşte deocamdată populaţia Capitalei, ministerul economiei naţionale hotărând aceleaşi măsuri şi pentru restul ţării. Perceperea taxelor ad-valorem la exporturile de produse petrolifere In scopul aplicării unei proceduri uniforme în ce priveşte perceperea taxelor ad-valorem la exporturile de produse petrolifere şi potrivit rezoluţiunei Ministerului de finanţe jurnal nr. 6888 din 1940, vămile au fost invitate ca la preţurile reale de facturare, în care sunt incluse toate cheltuelile până la punctul de frontieră, prin care se face exportul şi la care urmează să calculeze şi să perceapă taxele de 12 la sută, 13 şi 30 la sută, ad valorem (conform dispoziţiunilor ordinului circular nr. 550209 din 1940) să nu mai adauge taxa timbrului fiscal de 5 la mie, taxa timbrului de aviaţie de 4 la mie şi taxa asupra navlului. Excepţie de la normele de mai sus o face taxa de 2 la sută ad-valorem contribuţie naţională excepţională, pe care o vor percepe la preţul final de facturare a mărfurilor, inclusiv toate taxele şi impozitele arătate mai sus, afară de totalul acestei taxe Însăși. Cursa PIAJA Bursa a fost tot mai dispusă. Volumul afacerilor n’a fost prea însemnat. Tranzacţiile încheiate s’au făcut însă la cursuri mai urcate decât în ajun. Efectele externe au rămas neschimbate. In sectorul intern mai dispuse înzestrările mici încheiate la 67 jum. dela 67 şi Urb. Bucureşti noi de la 511, înzestrările mari cedează », la 76. Urbanele Iaşi 10 la sută au cotat 1 7 juni, iar Rentă perpetuă ÎŞi/ In compartimentul acţiunilor majoritatea valorilor înregistrează plusuri. Mica în avans cu 25 de puncte termină şedinţa la 1290, Letea 1070 dela 1050, 8RD, 1025 delà 1000. In sectorul petrolifer Concordia se ridică la 535 dela 515, Redevenţa 2S0 delà 225, Creditul Minier 275 delà 260, IRDP, mai puţin dispus 635 de la 600. Steaua Română şi Petrol Block nu au fost cotate. Devizele Lira sterlină şi francul francez au înregistrat urcări atât la New York cât şi la Zuerich. Marca germană a scăzut la Zuerich cu 50 de puncte. Francul elveţian şi-a menţinut cursul la New York. Celelalte devize nu au suferit schimbări Lira sterlină a cotat la New York 320 şi o optime (317 şi trei pătrimi), la Zurich 14.30 (14.20). Francul francez a cotat la New York 181 şi trei optimi (178 jum.), şi la Zuerich 8.10 (8.07 jum.). Francul elveţian a cotat la New York 22.42, iar dolarul la Zuerich 4.46. Marca germană a scăzut la Zuerich de la 178.75 la 178 şi un sfert. Lira italiană şi coroana suedeză au rămas neschimbate. Export in Orient Exportul nostru în Egipt, Siria şi Palestina întâmpină greutăţi din cauza fluctuaţiunilor lirei sterline. Contractele au fost făcute pe baza cursului lirei 4 dolari o liră sterlină. De atunci Ura a scăzut aproape cu 25 la sută ceea ce a determinat pe cumpărători să nu primească mărfurile. Exportatorii caută acuma o soluţie. Au propus o urcare de 10 la sută. Cumpărătorii din afară sunt de acord, dar trebuie să-şi dea consimţământul şi Banca Naţională, dat fiind că exportatorii sunt obligaţi să depue devizele la Banca Naţională conform contractului, 4 dolari o liră sterlină. Comisiuni fiscale Astăzi după amiază, la orele 8 luni, se ţine la ministerul finanţelor, o şedinţă a comisiei pentru legiferarea amnistiei fiscale. Se pare că va fi ultima şedinţă, deoarece lucrările sunt ca şi terminate. Deosebit de delegaţii ministerului vor fi prezenţi la această şedinţă şi delegaţii comercianţilor şi industriaşilor. Aprovizionarea cu uleiuri vegetale Ministerul economiei naţionale e preocupat de chestia aprovizionării pieţii cu uleiuri vegetale. S-a hotărit luarea unor măsuri practice pentru aprovizionarea fabricelor cu materii prime. Astfel, s’a dat ordin circular staţiilor de cale ferată să încarce cu precădere seminţele de floarea soarelui. Deasemeni s’a hotărît aspra pedepsire a tuturor acelora din deţinătorii de seminţe cari nu vor ţine seama de reglementările în vigoare. N’ar fi exclus să se recurgă şi la un nou sistem de organizare a distribuţiei de uleiuri vegetale. In acest caz se va ţine seama de ultimele fluctuaţii ale preţurilor la seminţe. A fost vorba şi de o unificare a preţurilor uleiurilor. Se pare însă că s’a renunţat la ea. Intrebuinţarea grâului Miercuri după amiază s’a ţinut o şedinţă a Oficiului de valorificare al grâului. S’a discutat cu acest prilej, dacă e sau nu oportun să se creeze pentru consumul maselor o pâine integrală. Deasemeni, s’a examinat dacă nu e locul să se procedeze la un amestec cu porumb. Concluzia la care s-a ajuns a fost adusă la cunoştinţa ministerului de agricultură. Taxa advalorem la carne Doritoare de a compensa minusul de încasări la taxa advalorem la carne, provocată de împuţinarea zilelor de consum, Primăria municipiului Bucureşti a hotărît să majoreze taxa. Astfel, cu începere de eri, nu se încasează cinci zeci de lei de vită, ci circa o sută cinci zeci. Importul de maşini agricole D. Gh. Ionescu-Siseşti, ministrul Agriculturei a avut o importantă consfătuire cu d-nii Subsecretar de Stat Mihail Şerban şi René Romniceanu directorul Cooperaţiei cu care a examinat posibilităţile importului de maşini agricole prin cooperaţie. Preţul vinului în urcare Pe piaţa vinului se înregistrează o tendinţă de urcare a preţurilor. Urcarea e in raport cu sporirea preţului sulfatului de cupru, a materialelor vinicole şi a mânei de lucru. Recolta de fructe După informaţiile culese de la Ministerul Agriculturii vom avea o recoltă normală de mere, pere, prune, cireşi, vişine şi gutui. Recolta de caise şi piersici va fi ceva mai slabă deoarece mulţi pomi au degerat. Până acum vegetația viilor e normală. Recolta va fi mai slabă ca anul trecut. Inventarierea stocurilor de grâu şi de porumb O importantă hotărâre care trebue dusă cât mai bine la îndeplinire .Din dorinţa de a organiza cât mai bine aprovizionarea populaţiei s-a hotârât de către ministerul de agricultura, in înţelegere cu ministerul de interne şi ministerul apărării naţionalei inventarierea stocurilor de grâu şi porumb. Această inventariere se va face în cursul săptămânii acesteia şi până la 4 iunie a. c. Inventarierea se va face prin intermediul administraţiilor locale. In fiecare judeţ ea va fi organizată de către prefectura respectivă, care va fi ajutată de către primării, camere de agricultură şi camerele de comerţ. CONFRUNTAREA CIFRELOR Cum interesează toate cantităţile aflate în ţară, se va folosi şi activitatea consiliilor agricole comunale, care vor avea misiunea ca, în fiecare comună, să obţină maximul de informaţie. Datele ce se vor aduna până la 4 iunie vor avea un caracter provizoriu, urmând ca mai apoi, să se procedeze la o confruntare a cifreor spre a se obţine o statistică cât mai exactă. O INVENTARIERE GENERALA După informaţiile pe care le-am căpătat din isvor oficial, vor fi inventariate stocurile de grâu şi de porumb aflate la mori, la negustori, la diferitele instituţii cu caracter public sau particular şi la producători. Această inventariere a devenit necesară, deoarece s-a constatat că actuala repartiţie a cantităţilor este neegală. Sunt judeţe unde cantităţile existente sunt foarte mari, întocmai cum sunt altele unde disponibilul nu poate acoperi nici măcar nevoile consumului local. O MAI BUNA ORGANIZARE Deasemenea, s’a mai făcut constatarea că pentru împlinirea acestor din urmă nevoi, se procedează cât se poate de neraţional. Din necunoaşterea disponibilităţilor s-a ajuns în situaţia paradoxală ca unii consumatori sau revânzători să nu se aprovizioneze din judeţul învecinat sau cel mai apropiat care are stocuri prisoselnice, ci din judeţe foarte îndepărtate făcând astfel ca circulaţia pe căile ferate să fie îngreuiată, iar preţul să sporească inutil. Organele locale au căpătat instrucţiuni detailate despre felul cum trebuiesc întocmite formalităţile de inventariere. Ele vor fi direct răspunzătoare de executarea cât mai exactă şi rapidă a instrucţiilor primite. O MĂSURĂ DE PREVEDERE Măsura de mai sus a guvernului e cât se poate de binevenită. Ea are şi un vădit caracter de prevedere. Intr’o vreme în care se urmăreşte stabilirea unei calităţi tip de pâine pentru toţi locuitorii ţării, când cererile de porumb la export sunt destul de importante, e firesc să ştim pe cât putem conta pentru nevoile consumului intern şi cât ne mai prisoseşte pentru export. Căci, ar fi un act de uşurinţă dacă ştiind condiţiile cu totul neprielnice în care s-a desfăşurat în acest an recolta de grâu,precum şi constatând faptul că munca agricolă a fost stânjenită atât de condiţiile atmosferice cât şi de lipsa braţelor de muncă, nu ne-am preocupa îndeajuns de raţionalizarea producţiei şi a desfacerii. ORGANIZAREA INVENTARIERII Noi am atras mai de mult atenţia asupra acestei nevoi şi bine că e pe cale de împlinire. La prefecturile de judeţ s’au ţinut conferinţe în cari pe baza ordinelor primite dela centru, s’au dat îndrumări comunelor, inspectoratelor, camerelor de agricultură şi camerelor de industrie şi comerţ despre felul cum trebuie să se facă lucrările de inventariere. Nădejdea exprimată cu prilejul acestor conferinţe de către unii care au participat, e că stocurle aflătoare în ţară vor fi îndestulătoare pentru acoperirea tuturor nevoilor noastre. Chiar dacă nu vom dispune de grâu suficient, cantităţile de porumb pe care le avem le va îngădui să facem faţă situaţiei. Nu se urmăreşte decât cunoaşterea disponibiltăţilor existente. 1 Aplicarea nouilor acorduri de plăţi cu Bulgaria şi Grecia „Monitorul Oficial” de ori publică jurnalele Consiliului de miniştri prin care se aprobă aplicarea nouilor convenţii de plăţi cu Bulgaria şi Grecia, care au fost semnate în luna Martie. Textele şi prevederile acestor acorduri au apărut în ziarul „Argus” in numerele 8071 și 8081 din luna Martie. Statistica preţurilor de gros O importantă lucrare de documentare economică tipărită de Banca Naţională La noi, ca şi în toate celelalte ţări, problema preţurilor s’a impus atenţiunii deosebite a guvernului şi formează obiectul unor măsuri de îndrumare şi control menite să păstreze echilibrul necesar dintre preţuri şi puterea de cumpărare reprezentată prin monedă şi salarii. Pentru rezolvarea acestei delicate probleme a formării şi evoluţiei preţurilor, Banca Naţională aduce o preţioasă contribuţie tipărind pe a sa cheltuială în „Biblioteca monetară, economică şi financiară”, lucrarea cuprinzătoare a d-lui Mihail Gr. Romaşcanu, despre „Statistica preţurilor de gros din Bucureşti dela 1935-1939”. Arătând printr’un „Cuvânt înainte” întreaga însemnătate pe care o astfel de lucrare o prezintă pentru cunoaşterea realităţior economiei naţionale, d. Mitiţă Constantinescu, ministrul finanţelor şi guvernatorul Băncii Naţionale face în acelaş timp o luminoasă expunere a problemei preţurilor, aşa cum se pune pentru ţara noastră şi cum trebue să fie ea rezolvată prin stabilirea unei relaţiuni constante între preţuri, salarii şi monetă. , „Termenii acestui trinom economic: preţuri, salarii monetă — scrie d-sa, nu pot avea decât o evoluţiune conjugată şi concordantă, iar nu izolată şi individuală de natură a rupe raportul liniar al parităţii ce le leagă”. Numai prin păstrarea severă a acestui raport preţurile constante pot menţine salarii constante şi amândouă pot asigura monetei o putere stabilă de cumpărare internă, înlesnind desvoltarea creditului şi producţia. Măsuri pentru reglementarea preţurilor şi stăpânirea formaţiunii şi a evoluţiei lor s’au luat în toate ţările chiar şi în cele în cari libertatea schimbului era o tradiţie şi un principiu de temelie al vieţii economice. Aceste măsuri s’au luat odată cu reformele pentru adaptarea producţiei şi schimbului la împrejurările grele creiate de starea de război din lume, pentru că această adaptare nu se poate face fără sguduiri decâit printr-o evoluţie armonioasă a tuturor sectoarelor de activitate economică. Ruperea acestui echilibru prin măsuri izolate şi necomplecte e plină de primejdii. Este o realitate ce nu a scăpat spiritului obiectiv şi realist al d-lui ministru Mitiţă Constantinescu guvernatorul Băncii Naţionale, care a primit în 1938 sarcina grea de a organiza viaţa noastră economică. In realizarea programului său economic d-sa a dat de la început întreaga atenţiune problemei preţurilor care trebuia rezolvată odată cu noua organizare a vieţii econonice. Socotind că s’a comis în trecut o greşeală indrumându-se regimul devizelor şi al metalelor preţioase, al importului şi al exportului, dar lăsându-se în voia întâmplării evoluţia preţurilor care de fapt trebuia să constituie începutul politicii de dirijare economică, d. ministru Mitiţă Constantinescu a luat încă din anul 1937 măsuri pentru strângerea materialului documentar şi pentru examinarea aprofundată a problemei preţurilor. Problema preţurilor a început deci a fi examinată de comisiunile speciale înfiinţate la Banca Naţională din iniţiativa d-lui ministru Mitiţă Constantinescu şi apoi de ministerul Economiei Naţionale, unde d-sa a prevăzut crearea organismului administrativ menit să aplice noua politică a preţurilor. Această activitate nu a fost însă continuată după ce d. ministru Mitiţă Constantinescu a trecut de la ministerul Economiei Naţionale în fruntea ministerului de Finanţe şi din această cauză problema preţurilor nu a putut fi încă rezolvată definitiv la noi. Străduinţa d-lui ministru Mitiţă Constantinescu nu a rămas însă zadarnică. Materialul documentar atât de preţios pentru adâncirea şi rezolvarea problemei preţurilor ce a fost adunat cu îngrijire de d. Mihail Romaşcanu, are nu numai o reală valoare ştiinţifică şi documentară ei poate fi folosit acum de cei care sunt însărcinaţi să fixeze azi o politică sănătoasă a preţurilor potrivită cu realităţile vieţii noastre economice. Lucrarea aceasta prezintă evoluţia preţurilor de gros pentru 371 de articole împărţite în următoarele nouă categorii: alimente de origină animală, alimente de origină vegetală, cereale şi furaje, băuturi, îmbrăcăminte şi încălţăminte, combustibil, materiale de construcţie, metale brute şi prelucrate şi diverse alte articole în care sunt trecute hârtia şi medicamentele. Mişcarea preţurilor de la 1935 la 1939 inclusiv e prezentată în mod amănunţit în tablouri statistice şi diagrame de o claritate grăitoare, după datele culese de la serviciul de statistică şi preţuri al Camerei de Comerţ din Bucureşti, după mercurialul Camerii de comerţ şi tablourile statistice ale diferitelor întreprinderi particulare de mai mare însemnătate şi după constatările direcţiei desvoltării producţiei industriale din ministerul Economiei Naţionale. Statisticele şi diagramele cuprinse în această vastă lucrare tipărită de Banca Naţională prezintă astfel toate garanţiile de seriozitate și obiectivitate necesare pentru o lucrare de o atât de mare însemnătate economică. Apărarea Ţării se face la hotare dar se pregăteşte înăuntru prin colaborarea tuturor forţelor vii ale naţiunii. Să ne facem datoria şi plătind regulat impozitele şi taxele speciale ce s’au înfiinţat pentru apărarea naţională să dăm guvernului mijloacele necesare pentru întărirea liniilor noastre de apărare şi pentru sporirea puterii militare a ţării,_________________________________________ Comisiunile economice germanoiugoslave şi-au încheiat dri lucrările BELGRAD, 80 (Rador). — Agenţia DNR transmite : Negocierile urmate între comisiunile economice germano-iugoslave s’au terminat joi. Rezultatele acestor negocieri au fost trecute într'un protocol. Un supliment la tratatul de comerţ germano-iugoslav şi la acordul de clearing încheiat între cele două ţări, comportă convenţiuni adiţionale. Din cercuri autorizate germane, Agenţia DNR află următoarele : cu tot caracterul extrem de complex al programului lucrărilor, convorbire ce au putut da în trei săptămâni rezultate remarcabile, deoarece, cu toată starea de război, nu a fost nevoe de vre-o convocare a comisiunilor de guvern în cursul celor 6 luni ce au precedat convorbirile de la Belgrad. In acest fel Germania şi Iugoslavia îşi vor putea menţine relaţiile lor economice în plin război. Posibilităţile traficului de mărfuri au fost examinate. Realizarea acordurilor stabilită pentru acest an este asigurată şi pentru viitor. Problemele rezultând pe de o parte de necesităţile mereu crescânde ale Iugoslaviei de la începutul războiului, iar pe de altă parte de exportul dirijat al Germaniei, au găsit soluţiuni, fără a se schimba prea adânc schimbul de mărfuri între Germania şi Iugoslavia. Exportul Iugoslaviei pentru protectoratul Boemiei şi Moraviei a sporit atât de mult în ultimul an, încât s-au născut probleme de clearing, care au şi fost rezolvate. Comisiunile guvernelor au luat măsuri ca schimburile curente să nu sufere nici o stingherire cu privire la plăţi. Cum clearing-ul germanoiugoslav era de mult în stare de echilibru din cauza evoluţiei favorabile a exportului german, conversaţiile de data aceasta au purtat mai mult asupra problemei clearingului dintre Praga şi Belgrad precum şi asupra diverselor chestiuni ridicate de mişcarea capitalului. In domeniul cursului nimic nou. Reglementarea intervenită anul trecut dovedindu-se practică şi durabilă. Intr'o serie de chestiuni de ordin vamal, a fost posibil de a se ţine în mod larg socoteala de principii şi de dorinţele reciproce ale celor două comisiuni ale guvernelor.