Argus, iunie 1940 (Anul 30, nr. 8141-8163)
1940-06-01 / nr. 8141
»ro. Bigi — sanmata lunie IS40 (B pagini) Solemnitatea inaugurării nouilor ateliere ale Manufacturii de tutun Belvedere Cuvântarea d-lui ministru Mitiţă Constantinescu şi a d-lui C. Tataraim eri dimineaţă la Manufactura „Belvedere“ a Casei Autonome a Monopolurilor Statului din Capitală s-au inaugurat noile ateliere, realizate după cele mai moderne concepţii. Rezultatul unei opere intense a personalului tehnic pur românesc, noile hale şi aparatele cu care sunt înzestrate, dau instituţiei randamentul cel mai mare, obţinăndu-se în ultimul timp ZO.OOO hgr. tutun prelucrat pe zi, iar pentru lucrători o muncă uşoară într-o atmosferă sănătoasă. D-nii miniştrii al Finanţelor şi al Propagandei au cinstit cu prezenţa şi cuvântul lor momentul de frumoasă încununare a efortului în slujba instituţiei, patronând această sărbătoare a C. A. M.-ului. ASISTENŢA Solemnitatea inaugurării nouilor hale ale atelierelor Belvedere a fost onorată cu prezenţa d-lor : Mitiţă Constantinescu guvernator al Băncii Naţionale şi ministru al Finanţelor d. C. Giurescu ministrul Propagandei Naţionale, d. Costel Tătăranu preşedintele consiliului de administraţie al C. A. M., Ştefan Stănescu secretar general al ministerului de finanţe şi director general al C.A.M. ului, d-nii C. Teodorescu fost ministru, Hurmuz Aznavorian, N. Ioachimescu, M. Sadoveanu, C. Hoisescu, N. Stănescu foşti consilieri, Oscar Chiriacescu, N. Teodorescu, C. Stoicescu; d-nii consilieri colonel Oroveanu, ing. Cezar Mereuţă, Lapedatu, Oghină, Mircea Vulcănescu, subdirector Moisiu; director Filipescu, Marelan, Păsăreanu, Grecescu, Mititelu, C. Mitescu, D. Onciul, P. Conta, Iile Apostolescu; insp. g-ral ing. Răpeanu directorul fabricei de tutun, inspirat Anastasiu, subdirector Leahu, d-nii N. Ștefănescu, Silviu Rusu, Suchi, Stamatiu, ing. Bujoreanu, Emil Ștefănescu, ing. Ciocâlteu, Isidor Popescu, Soroceanu, avocat Venulescu, Petrescu-Prahova, Păunescu, Hanganu, Radu Teodorescu, Ioan Andrei, I. Davidescu, C. Apostolică, P. Zissu, etc. dela C. A. M. După sosirea domnilor miniştri, asistenta s’a îndreptat spre noua hală de împărţit tutunul, unde erau de faţă parte din personalul tehnic şi muncitoresc al întreprinderii. Aici s'a oficiat un Şerpe şi Muşeţeanu, răspunsurile fiind date de corul fabricei format din 120 persoane. CUVÂNTAREA D-LUI C. TATARANU După terminarea serviciului divin, d. Costel Tătăranu, preşedintele consiliului de administraţie al C. A. M., adresându-se d-lor miniştri a spus „Salut venirea d-voastră în mijlocul nostru şi vă spun: Bun venit. Salut prezența d-voastră care pentru noi înseamnă un permanent imbold la munca de fiecare clipă şi îmi permit să vă arăt înfăptuirile noastre. încadraţi în ritmul nou de muncă pe care Marele nostru Suveran l-a dat tuturora, ne-am străduit cât mai mult să isbutim în opera noastră şi putem spune că am realizat ceea ce am plănuit, ajungând ca prin fabricaţiunea noastră şi cultura de tutun, să stăm alături de cele mai desăvârşite instituţii de acest fel din lume. Domnule ministru de finanţe, vă mulţumim din toată inima pentru ajutorul d-voastră pe care nu ni l-aţi precupeţit niciodată şi regret că însemnatele sarcini ce vă chiamă, nu vă permit să staţi mai mult în mijlocul nostru. Ne îngăduiţi să vă arătăm acum toate sentimentele noastre de recunoştinţă pentru felul cum aţi lucrat în slujba binelui ţării. D-le ministru al propagandei, vă mulţumim din tot sufletul pentru cinstea ce ne-aţi făcut de a veni între noi şi suntem încredinţaţi că cele ce vedeţi va fi un imbold în plus pentru grelele însărcinări ce aveţi. Aduc mulţumiri direcţiei generale, precum şi întregului corp tehnic şi personalului muncitoresc cari ne-au ajutat atât de mult şi au ştiut atât de bine să transforme năzuinţele în realitate. CUVÂNTAREA D-LUI MITIŢĂ CONSTANTINESCU A vorbit apoi d. Mitiţă Constantinescu, guvernator al Băncii Naţionale şi ministru al Finanţelor. D-sa a spus: Să-mi daţi voe să fiu alături de dvoastră să mulţumesc d-lor ministru C. Giurăscu, şi M. Sadoveanu, fost preşedinte al Senatului, pentru cinstea ce ne-au făcut aflându-se in mijlocul nostru. D. ministru Giurescu vine şi pune în serviciul realizărilor de aici sufletul şi conştiinţa d-sale trecând prin acest filtru şi arătând ţării ceeace s’a înfăptuit, iar d. Sadoveanu vine şi ne cinsteşte această sărbătoare cu căldura sufletului d-sale. D-le Tătăranu, îţi mulţumesc pentru ceeace s’a realizat aci şi îţi vorbesc dumitale prietenului şi preşedintelui. Ai pus în slujba idealului pe care îl serveşti, toată energia sufletului d-tale, fără nici un preget şi fără nici un pic de dorinţă de reclamă. Mulţumesc scumpe prietene, dumitale şi colaboratorilor cari zi de zi aţi depus o activitate ce nu poate să fie decât chezăşia mândră a ceea ce veţi realiza şi de acum înainte. Mulţumesc tuturor de la cel mai umil muncitor până la cel mai distins conducător tehnic. Vă rog să vedeţi în aceasta, dragostea cu care privim munca d-voastră. Ceea ce ne-a îngăduit mai ales să ajungem la aceste rezultate, este faptul că prezidează deasupra noastră a tuturora, înţelepciunea desăvârşită a Suveranului nostru, a cărui mare mucenicie este pusă în întregime în slujba ţării. Să strigăm cu toţii: să trăiască! (Au urmat puternice urale). Domniilor voastre vă urez din tot suletul muncă şi realizări tot atât de mari cum s’au făcut cele de până acum şi vă rog să contaţi pe tot sprijinul ministrului de finanţe“. CUVÂNTUL D-LUI DIRECTOR STĂNESCU A vorbit apoi d. Stănescu, director general al C. A. M., care după ce a salutat prezenţa d-lor miniştri ai Finanţelor şi Propagandei, a arătat felul în care s’au realizat lucrările halelor noui şi ale aparatelor moderne, urmărindu-se a se face operă de continuitate şi de perfecţiune. D-sa a insistat asupra faptului că s’a căutat să se obţină condiţii optime pentru morala şi sănătatea lucrătorilor. D. director general Stănescu a terminat omagiind pe M. S. Regele şi Marele Voevod Mihai. VIZITAREA SĂLILOR DE FABRICAŢIUNE Asistenţa în frunte cu d-nii miniştri a vizitat apoi halele de fabricaţiune a tutunului. S’a început cu atelierul de umezire şi alegere a tutunului, după calităţi, după care s-a trecut la imensa hală de împărţire a tutunului înzestrată cu sistemele cele mai moderne de purificare. Explicaţiile le-a dat d. Ing. Râpeanu, directorul manufacturii Belvedere, care a condus apoi asistenţa în celelalte ateliere unde se lucrează diferitele sorturi de ţigări, arătând şi aparatele noul de condiţionare a aerului precum şi atelierul de imprimarea cutiilor de ţigări. Pretutindeni personalul s’a prezentat în cea mai perfectă curăţenie şi disciplină. După vizita rea halelor s’a servit invitaţilor o gustare. Solemnitatea s’a sfârşit la ora 1 Situaţia liniilor G. F. R. Direcţiunea generală cft. face cunoscut că mai sunt închise pentru întregul trafic, din cauza inundaţiilor, liniile Vităneşti-Cucueţi şi Ciudei-Corciina. In ultimele 24 ore au fost redate circulaţiei liniile : Dorneşti-Seletin Dărmăneşti-Păhărlăuţi şi Tăşnad- Acăş. Exportul de cereale în luna Aprilie Aceste produse au fost trimise în toate ordinea cantitativă în ţările urmă-1 Exportul total în Ianuarie—Apri s’a cifrat în tone de 1 000 kg- Penie, adică în cele dintâi patru luni tru . Uniunea exportatorilor de cereale a întocmit un buletin în care înregistrează după datele statistice pentru luna Aprilie, următoarea esire Rezultă din aceste cifre un export deficitar cu 52.501 tone în raport cu exportul în aceeaşi epocă 1939, ca consecinţă a prohibiţiei exportului Deocamdată nu rămâne ca singur articol decât porumbul, care ar putea alimenta comerţul nostru de export. După statistici au eşit în trimestrul Octombrie—Decembrie 1939 circa 78.545 tone şi în Ianuarie— Aprilie încă 209.567 tone în total 288.512 tone porumb. Aşa că înadin ţară, de cereale, oleaginoase, leguminoase şi derivate în tone de 1.000 kg, faţă de aceiaşi lună a anului trecut : 574.852 tone contra 627.353 tone diferitelor articole. Aceste articole au găsit plasament în ordinea cantitativa in următoarele destinatiuni : faţă de stocul reportat din recolta 1938, care a trebuit să acopere necesităţile ţărei, chiar cu prevederi a 4 milioane tone pentru consumaţia anuală, ar fi trebuit să rămână la 1 Mai a. c. un stoc de 5 milioane tone porumb cu rezerve disponibile. 1940 1939 Total 574.852 tone 400.069 tone contra 141.138 tone Germania pentru 85.317 tone Anglia „ 43.065 99 Italia „ 28.283 99 Ungaria „ 11.573 99 Protectorat „ 11.006 99 Slovacia „ 6.206 99 Spania „ 6.098 99 Elveţia „ 4.505 99 Diverse alte ţări„ 4.016 99 Total 200.069 tone ORARIUL DE VARĂ LA INSTANŢELE JUDICIARE începând de mâine, conform orariului de vară la instanţele judiciare Biroul Protestelor va primi poliţele la protest numai dimineaţă, între orele 8—13. Cele prezentate după ora 13, vor fi respinse de la protest. Prelungirea termenului pentru plata impozitului proporţional la contractele de închiriere Ministerul finanţelor voind a veni în ajutorul contribuabililor, cari din diferite motive n’au putut achita impozitul proporţional de 1,80 la sută la contractele de Închiriere, acordă un ultim termen pentru plata acestui impozit, fără amendă, PANA LA DATA DE 17 IUNIE 1940, prelungind astfel vechiul termen cu încă 15 zile. ARGUS Validări forestiere „Monitorul Oficial” din 30 Mai 1940 publică decizia ministerului agriculturii şi domeniilor, prin care se numeşte, în „Comisia de Validări“, următoarele persoane: a) D. Leon Munteanu, dir. Ministerul Finanţelor; b) D. I. Zeicu, consilier silvic, dir. silvică; c) D. Al. Nedelcovici, consilier silvic, C. A. P. S.; d) D. dr. Voicu Niţescu, jurisconsult; e) D. I. Florescu, insp. g-1 silvic, Dir. silvică, ca secretar. Dacia Romano Petroleum Syndicate Ud. ACTIV Bilanţ încheiat la 31 Decemvrie 1939 PASIV Debit CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE încheiat la 31 Decemvrie 1939 Disponibilităţi în numerar la bănci şi efecte................................. ... Stocuri de ţiţeiu, produse şi materiale Debitori..................................................... Terenuri în concesiune, sonde şi invest. în schele............................................. Rafinărie şi investiţiuni Constanţa . . Participaţiuni ......................................... Garanții în numerar............................. Pierderea reportată din 1938 33.645.609 Beneficiu pe exercițiul 1939 266.961 Lei . Conturi de ordine 3.042.246 58.998.516 172493.896 202467.651 167656.616 27.041.121 653.671 33.378.648 8.032.131 Cheltueli de administrație, dobânzi, etc.14.883.870 Amortizări................................................. 20.593.183 Alocat fondului pentru creanțe dubioase 13.566 Pierderea reportată din 1938 .... 33.645.609 69.136.228 Director general, Colin M. Leitch Capital autorizat................. 285.950.000 Acțiuni nesubscrise .... 51.471.000 Fond de amortizare . . ......................... . pentru creanțe dubioase .... Creditori..................................................... Cont tranzitoriu Conturi de ordine Beneficiu brut din exploat. schelelor și rafinăriei « »... ....... Beneficiu din participaţie ...... Diverse venituri..................................... Pierderea report, din 1938 . . 33.645.609 Beneficiu pe exercițiul 1939 . 266.961 234479.000 253850.050 134.762 172572.149 4.696.404 Credit 32.802.628 1.752.537 1.202.415 33.378.648 69.136.228 Contabilitate, R. Seewaldt p, conformitate, DACIA ROMANO Petroleum Syndicate Ltd. (Urmează o semnătură) 665732.365 Lei. 665732.365 8.032.131 Controlul în discuţia preţurilor experţilor contabili Nomenclatura contabila. Verificarea contabilă a preţurilor In ultima şedinţă a asociaţiei experţilor contabili s’a luat în discuţie chestiunea controlului preţurilor în legătură cu legea cartelurilor şi cu legea pentru activarea producţiei. D. G. T. SUSNEA relevă faptul că Ministerul Economiei Naţionale a recurs în timpul din urmă la serviciile experţilor contabili, cu ocazia cererilor adresate Consiliului Superior al Cartelurilor de către unele grupuri de fabrici cartelate pentu a li se admite majorarea preţurilor de vânzare la aricole produse de ele. Acţiunea pe care au întreprins-o experţii contabili în aceste împrejurări a fost de un real folos întrucât prin verificarea contabilă a documentării prezentată de solicitanţi, s-au putut analiza componentele costului fabricaţiei şi al administraţiei şi prin urmare s’a dat posibilitatea Consiliului Superior al Cartelurilor să judece situaţia pe baza de cifre certe şi reale. Verificarea contabilă, deşi s’a făcut pe baza schemei întocmită de serviciul Cartelurilor din Ministerul Economiei Naţionale, în vederea prezentării datelor într’o formă unitară, s’a lovit totuşi în practică de dificultăţi foarte mari. Ele provin din cauză că majoritatea întreprinderilor lucrează fără nici un plan contabil. La încheere d-sa face cunoscut că a relevat forurilor competente nevoia de a se obliga întreprinderile supuse la controlul preţurilor să urmeze în contabilizarea operaţiunilor lor două norme care să înlesnească posibilitatea controlului prevăzut de lege. Nomenclatura contabilă D, prof. ST. V. TENOV, arată că dificultăţile pe care le-a relevat d. Şuşnea au mai fost dezbătute în sânul Asociaţiei Experţilor Contabili şi au fost recunoscute de unele din forurile noastre conducătoare, după cum o dovedeşte înfiinţarea în 1938 a Comisiei pentru întocmirea bilanţului lip şi în 1940 a celei pentru întocmirea bilanţului fiscal. In ce priveşte chestiunea adusă în discuţie ea cuprinde două aspecte fundamentale: 1. Nomenclatura conturilor şi 2. Clasificarea lor. Normele de ordin tehnici referitoare la nomenclatura conturilor sunt clare şi precise. Din diferite cauze, însă, în practică se modifică funcţiunea conturilor, ceea ce face ca nomenclatura lor să nu mai corespundă cu structura astfel modificată. Clasificarea conturilor se prezintă de asemenea foarte variat, după împrejurările care de multe ori scapă de controlul contabilului. De aceea se impune introducerea unor norme legale atât în ce priveşte clasificarea cât şi nomenclatura conturilor, nu numai la întreprinderile cartelate, ci în general la toţi cei obligaţi la ţinerea registrelor de contabilitate. Conturile contabile C. N. R. CONSTANTINESCU susţine că pentru a se ajunge la o sistematizare în controlul preţurilor cu ajutorul contabilităţii trebuie să avem în vedere mai întâi rolul pe care această disciplină îl deţine in împrejurarea în discuţie. Prin desvoltarea pe care au luat-o opraţiunile la care se aplică tehnica contabilă şi mai ales prin r naţionalizarea lor, astăzi ţinerea socotelilor s’a dirijat în trei sectoare cu funcţiuni autonome distincte unele de altele şi anume: bugetare (sau controlul bugetar) ; contabilizare (inclusiv întocmirea şi încheerea bilanţului) şi calculul costurilor (sau cum i se zice în mod impropriu „calculul preţului de cost“). Toate aceste forme de calculare sunt astăzi necesare şi utile pentru bunul mers al întreprinderilor, in special al celor industriale. Dar, aceea care are directa legătură cu controlul preţurilor este calculul costurilor. Organizarea acestei operaţiuni se poate face cu datele pe care le procură contabilitatea, atunci când cercetăm trecutul. In cazuri, în care este nevoie să facem prevederi pentru viitor, trebuie să recurgem şi la elemente pe care nu le găsim în registru, dar pe care le putem procura cu tehnica întrebuinţată de această disciplină, de formaţie mai recentă decât ţinerea propriu zisă a conturilor. Dar şi în acest caz se impun norme comune pentru toate întreprinderile supuse controlului cu privire la preţul cu care ele urmează a-şi vinde produsele, fiindcă numai astfel putem ajunge la rezultate unitare pentru fiecare produs, ce trebuie controlat în ceeace priveşte preţul de vânzare. Această problemă de o actualitate atât de acută nu este soluţionată la noi din cauza lipsei organului de specialitate care să se ocupe cu formularea acestor norme. Am cerut în repetate rânduri înfiinţarea unui Consiliu Superior Contabil, în atribuţiile căruia intră şi această formulare de norme, dar fără rezultat. Avem convingerea, totuş, că înfăptuirea lui nu e prea departe. Ea va urma desigur după ce se va realiza Colegiul Contabililor, în jurul căruia s’a concentrat toată acţiunea Asociaţiei Experţilor Contabili. In încheere d-sa este de părere a se face intervenţiile necesare pentru ca cel puţin în mod parţial să se rezolve neajunsurile semnalate în acea şedinţă. După ce iau cuvântul, făcând diferite observaţiuni şi propuneri, d-nii: I. Mazăre, I. Popescu-Severin, Al. Tomescu-Brăila, Gr. Duţulescu, Gh. Albinescu, I. P. Ionescu, ş. a. se decide a se face intervenţie oficială în sensul celor discutate şi propuse. SOCIETATEA DE A ANONIMA ROMANA TELEFOANE VII Se aduce la cunoştinţa domnilor acţionari ai Soc. An. Române de Telefoane că, in baza deciziunii adunării generale r din 30 Mai 1940, se va plăti cu începere dela 31 Mai 1940, restul de dividend pe anul 1939 de lei 3.500/€ sau lei 35 brutto de fiecare acţiune, contra prezentării şi reţinerii cuponului Nr. 3. Plata se va face la Cassieria Societăţii Anonime Române de Telefoane, Calea Victoriei Nr. 37, precum şi de către Societatea Naţională de Credit Industrial, Banca Românească şi Banca de Credit Român. In conformitate cu dispoziţiunile legii contribuţiunilor directe, societăţile anonime din ţară sunt scutite de plata impozitului supra-cotă asupra dividendului dacă fac dovadă că acţiunile figurează în activul lor pe data de 31 Decembrie 1939, In care scop vor depune odată cu borderourile de plata dividendului şi declaraţii în dublu exemplar, ambele semnate. Declaraţile prezentate după data de 15 iunie 1940, când expiră termenul pentru plata impozitului asupra dividendului, nu vor fi luate în considerare, societăţile anonime urmând să achite impozitul supra-cotă şi să reclame restituirea lui de la Ministerul de Finanţe. Societatea Anonimă Română de Telefoane Noui avize ale Comisiunei industriale Comisiunea industrială în şedinţa sa dela 27 Mai crt. a dat următoarele noui avize: TRANSFERĂRI DE AVANTAJE INDUSTRIALE A avizat favorabil pentru transferarea avantagiilor legei pentru încurajarea industriei naţionale acordate prin JCM Nr. 152 din 1927 tipografiei Leopold Geller din București, strada Academiei Nr. 2, asupra tipografiei „Rotafiva" S. A. R. din Str. Câmpineanu Nr. 47. Idem, acordate prin JCM Nr. 2472 din 1934 fabricei de sticlărie „Sticla” S. A. R. din str. Siret Nr. 95 Bucureşti, asupra noului local din comuna Dudeşti-Cioplea Idem, acordate prin JCM Nr. 2390 din 1939 fabricei de ghiaţă artificială I. D. Chiriţă-Floreasca, str. Regele Carol I Nr 176, asupra noului proprietar d. N. I. Partenie. Idem, acordate prin JCM Nr. 1679 din 1929 firmei Robert Pfeifer şi soţia Elena, brutăriede lux şi vânzare de cereale din Braşov, Piaţa Gh. Enescu Nr. 14, asupra noului proprietar Văd. Ioana Siegeps succ. propr. Elenă Pfeifer. RETRAGERI DE AVANTAJE. A avizat favorabil pentru retragerea avantagiilor legii pentru încurajareaindustriei naţionale, următoarele întreprinderi, fiind desfiinţate : Fabricei de plapome Z. L. Oringher din Bacău, strada Bacău- Piatra Nr. 56 bis, JCM Nr. 3776 din 1926. Fabricei de cherestea „Obştea de cumpărare Ştefan cel Mare” din corn. Răsboeni, jud. Neamţ, JCM Nr. 762 din 1925. Fabricei de produse textile Sfinx S.A.R. din Bucureşti, str. Prelungirea Griviţei Nr. 26, JCM Nr. 2128 din 1926. Fabricei de pălării „Speranţa” a d-lui Emanoil Weinberg şi Herman Golden din Bucureşti, strada Olimp Nr. 68, JCM Nr. 426 din 1928. ACORDARE DE AVANTAGII A avizat favorabil pentru acordarea avantagiilor legii pentru încurajarea industriei naţionale fabricei de acid carbonic „Banoviţa” ce S.A.R. „Banoviţa” fabrică de spirt şi industrie chimică posedă în com. Cerneşti, jud. Mehedinţi. 3 JUDICIARE (Ilfov) Procese de faliment In şedinţă rezervată judecării acţiunilor în declarare de faliment, tribunalul Ilfov s. I comercială, a admis patru din ele, declarând în stare de faliment pe: Iosef Isac (dos. 2775-939) ; soc. anon. „Forest. Montana“ (dos. 3090-939) ; Firma „Drumco“ (dos. 1105-940) ; Soc. anon. Bocul Import (dos. 334-940). Au fost respinse acţiunile contra comercianţilor: N. C. Firculescu (dos 1165-939); Dum. Bănescu (dos. 2400-939) ; Sofia Kramer (dos. 1254-940) ; Gh. loan (dos. 1298-940) ; Edith Simon (dos. 2401- 940). Tribunalul a dispus închiderea dosarelor referitoare la acțiunile contra următorilor: Christache Dălgeanu (dos. 1922-938); Soc. anon. „Vatra Dornei“ (dos. 1422-939) ; Soc. anon „Saropar“ Kdos. 2414- 939) ; Ion D. Radu (dos. 2724-939) ; căp. Petre Ureche (dos. 2926-939) ; C. Aexandrescu (dos. 2801-939). Au fost amânate acțiunile îndreptate împotriva următorilor debitori : La 4 Iunie: Soc. anon. rom. de Grupaj (dos. 3477-939). La 11 Iunie: Soc. anon. Prima Fabr. de Arm. (dos. 1333-940). La 25 Iunie: Niculae Ionescu (dos. 306-933); loan Dragomirescu (dos. 412-939); Marin G. Nicolae (dos. 439-939) ; Const. Andrei (dos. 797-939) ; Sahag Krikorian (dos. 1259-939’» ; Alex. Epureanu (dos. 1312-939) ; Enrico Erlich (dos. 1322-939) ; I. Georgescu-Pălămidă (dos. 1412-939); Ing. I. Silberstein (dos. 1517-939); Jean Hefter (dos. 1422-939); Ionică Ilié (dos. 1766- 939) ; M. Silberman (dos. 2380- 939) ; Gheorghe Simion (dos. 2676- 939) ; Alex. Poliak (dos. 2786-939) ; Gabriel Fried (dos. 2796-939) ; Soc. anon. „Sicii“ (dos. 3018-939) ; Soc. anon. Casfa (dos. 3097-939) ; Victor Crista (dos. 3395-939) ; Moise L. Goldstein (dos. 76-40) ; Const. Sima (dos. 403-940) ; loan I. Tudor (dos. 404-940) ; Vasile Lazaride (dos. 474-940) ; Soc. ano/n. „Consolidarea“ (dos. 1332-940) ; Voica G. loan (dos. 1363-940); Mauriciu Silberman (dos. 1591-940). La 2 iulie: Stănică Tincu (dos. 231-939) ; Sigmund Prager (dos 2707-939) ; Herşcu Rotstein (dos. 2753-939) ; Gh. Gh. Muneanu și Co. (dos. 3054-939) ; Marin Zaharia (dos. 3396-939) ; Ion Georgescu (dos. 97-940) ; Dobre Mirică (dos. 1243-940). BURSA DIN BERLIN BERLIN 30 (Baaor). — Agenţia DNB transmite: Joi dimineaţă, la deschiderea Bursei, pe piaţa acţiunilor cursurile nu erau omogene. Dar după ce primele cursuri s’au fixat, s’a produs o tendinţă de urcare, care s’a desvoltat atrăgând în aceeaş direcţie şi celelalte pieţe.