Argus, decembrie 1940 (Anul 30, nr. 8294-8315)

1940-12-01 / nr. 8294

- ? 4$'m _ Societate Anonimă Română, Bucureşti Capital: 10.000.000 lei CONVOCARE P-nii acţionari ai societăţii anoni­me române „G. Rumpel” sunt convo­caţi în a treia adunare generală ex­traordinară, pentru „Ziua de Miercu­ri 18 Decembrie 1940, ora 11 la sediul societăţii din Bucureşti, B-dul I. C. Brătiar­u Nr.­ 26, cu ' următoarea, , , ordine de zi': ' ' , Adaptarea ’art. 12' din Statute .,la dispoziţiimile­ legale şi in acest­­scop propuneri de modificare a acestui ar­ticol în sensul următor : ART. 120 w1 Administraţia­ socie­­tăţii este îrfcredinţată unui consiliu de administraţie, compus din cel puţin 1 şi cel mult 3 membrii,,­nlefi­­te adunarea generală, pe un timp de pa­tai ani. , , , Conform atrt. 30, din Statute, d-nii acţionari căii, doresc a lua parte la această adunare, îşi vor depune ac­ţiunile sau confirmările de depunerea acţiunilor la sediul societăţii, cel mai târziu până în seara zilei de 12 De­cembrie mp. CONSILIUL DE ADMINIST. „PETROL-LATINA” Societate anonimă română Bucureşti •" • ‘ îv " 1 •• ! Con­cart Domnii acţionari ai Societăţii ano­nime române „Petrol-Latina” start rugaţi , a lua parte in adunarea gene­rală extraordinară, care va avea loc în ziua de 17 Decembrie 1940, la ora 10, în Bucureşti, la sediul social din strada Benito Mussolini Nr. 53. Ordinea,de zi: 1. Modificarea art. 30 și 46 din Sta­tute, conform decretului-lege Nr. 3.548 din 29 octombrie 1940 şi af­u­me reducerea numărului administra­torilor și al censorilor. 2. încetarea mandatului tuturor ad­ministratorilor și censorilor. 3. Alegerea şi numirea unui nou consiliu de administraţie şi a unui nou comitet de censori şi censor su­pleanţi. 4. Descărcarea foştilor administra­tori şi censori. Pentru a putea lua parte la această adunare generală extraordinară, dom­nii acţionari sunt invitaţi a depune ac­ţiunile lor cu cel puţin 5 zile înainte de data fxată la sediul societăţii. Procurile se vor depune la acelaşi ter­men. Dacă la data fixată cvorumul cerut de lege nu va fi atins, această adop­tare generală extraordinară este con­vocată din nou, prin însăşi prezenta convocare, pentru ziua de 18 Decem­­­brie 1940, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră, cu aceeaşi ordine de zi, când a­­duna­rea generală extraordinară va­ hotărî, conform legii şi statutelor.­­ Consiliul de Administraţie C­on­­vocat*« Domnii acţionarii ai Societăţii Ac­tonime române „ROCOL” sunt con­vocaţi în adunarea generală extraor­dinară pentru ziua de 19 Decembrie 1940, la ora 11 a. m. la sediu­l Soc. Calea '’ Victoriei No. 101. ' ;~ Ordinea de­ zi este : Modificarea Art. 8 din Statute şi «A­daptarea­ la noile dispoziţiuni legale, în sensul că Consiliul de Administra­ţie se va compune din 1-3 membri. Domnii acţionari, cari ia­u parte la adunare sunt rugaţi să depună ac­­ţiunile sau titlurile la casieria Soc. cd­i­ mai târziu până la 14 Decembrie 1940. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE îFABRICA DE BERE „BOVINE“ S. A. CONVOCARE Potrivit statutelor societăţii s’a­­crg convocarea D-lor acţionări în lunare generală extraordinară pen­ni sing, de 18 Decembrie 1940, ora L a. mu, la sediul societății, în Bucu­­­şti, Str. Anastas© Simu No. 8, cu ■m&toarea ordine de zi: 1. Ratificarea cooptării în Consiliul­­ administraţie a D-lor L. M. Sandu Richard Schuller făcută de Consi­lii de Administraţie la 14 Noem­ie 1940. 2. Alegerea Comitetului de cen­tri. In cazul când la data de mai sus i se va fi întrunit numărul legal de iţionari, adunarea generală va avea o fără altă pubi­icaţie în ziua de 19 îcembrie 1940, la aceiaş oră şi în ielaş lac cu aceeaş ordine de zi, oru­­­ce va fi capitalul reprezentat. Acţionarii, cari doresc a participa adunarea generală sunt ţinuţi de el depune acţiunile lor cu 5 zile avnte la sediul societăţii. Consliul de Administraţie Faliment premiat — Dos. 2137 din 940. Tribunalul H- 1 Secţia I comercială a declarat în ipe de faliment pe Soc. An. „Nar­ii” din Bucureşti str. Luigi Gaz­ella», 9 şi i-a fixat termen pen­tru punerea creanţelor la 7 Decembrie, pentru verificarea lor la 17 De­­.....1940, « % TRIB. ILFOV SECŢIA NOTARIAT Dosar Nr. 11388/925 POBLIGAŢIUNE DE VÂNZARE In ziua ,ele 11 Decembrie 1940, ora 13, se vipjie prin licitaţie publică la preturiâp’tTrib. Ilfov Secţia Notariat, imobilul '’l din Bucureşti, ’ strada Pa­­traşcu Vodă Nr. 20, răspunzând şi în­­strada^ISântul Gheorghe Nou Nr. 25, ave­rea­­debitoarei­­ Artemiza ‘ Christu, azi decupată şi reprezentată prin moş­tenitorii săi şi anume: Valerul Victor Popa şi Constantin. Christu, pentru­­despăgubirea creditoarei Sabina Dr. I.­­Vidic personal­ist ca succesoare a de­functului săi­ soţ Dr. I. Vidic, de su­mele de bani ce are de primit de la sus numiţii debitori în baza actelor aflate în Dosarul acestui Tribunal cu Nr. II. 388/925.­­ Imobilul scos în vânzare se com­pune din teren în suprafaţă de circa 150 m. p. Pe acest teren se află un corp de casă de zid acoperit cu tablă format parter şi etaj. La parter află 2 camere, iar în fund unde are eşirea în curte este o sală, unde este closetul şi o scară de lemn cu balus­tradă de fier, care duce până la pod. La etaj se află 2 camere şi un closet. Gamerile sunt zugrăvite şi pardosite cu­ scânduri. Imobilul are instalaţie de apă, canal şi­ lumină electrică. Imo­bilul are sarcini. Valoarea imobilului urmărit arăta­tă de, creditoare prin comandament şi comunicată debitorilor este de lei 750 mii, iar, licitaţia va începe de la suma de lei 569.250 adică mai puţin cu 25% din valoare în conformitate cu noua lege a executărilor silite din 5 August 1989. Sunt somaţi toţi acei cami ar pretinde vreun drept de chirie sau a­­renda ipotecă sau privilegiu ca înain­tea adjudecaţiunei să arate Tribuna­lului pretenţiunile lor sub pedeapsă de a nu li se mai ţine în seamă. Preşedinte, Ioan N. David Portărel, Indescifrabil Nr. 45.403 din 9 Noembrie 1940 DIRECŢIUNEA ECONOMATULUI O. F .I PUBLICAŢIUNE Joi 19 Decembrie 1940 ora 9 a. ro. se va ţine licitaţie publică în sala Licitaţiilor CER, strada Edgar Quin­net nr. 8 etajul 4 pentru aprovizio­narea cu 5400 m. pânză de cânepă neimpregnată. Informaţii în Foaia Licitaţiilor C. F. R. Nr. 211.547 RA. 1940 Falimente și urmăriri SmM c adire falimefltare.­ ­tf In­­tea de 2 Decembrie ora 13, se Vinde prin licitație publică de către Sindicatul .Falimentelor activul fal. Gheorgh­e Șerban, compus din mobiliar de Casă. * __ Ideán se vinde Bsta de debitori a fal. loan. Vlădtfcu. — La 3 Decembrie, ora 13 se vinde activul fai, Nicu Herişanu, compus din mobilier şi eolecaii de restaurant. — La 10 Decembrie ora 13, se vând activele faliţilor Isac Iesef, compus din articole de vopselărie ; Valeriu Oancea, compus din mobilier de casă. La 9 Decembrie se vinde activul fai. Boris Schwartzmap, compus din arti­cole de încălţăminte. La termenele de mai sus sunt in­vitaţi a se prezenta la Sindicatul Fa­limentelor şi faliţii pentru a lua par­te la licitaţii. „ In ziua de 2 Decembrie, ora 13, are loc la Sindicatul Falimentelor verificarea creanţelor în falimentul comerciantului Iuliu­ Geles, din Bucu­reşti, str. Carol 9, dată la care sunt invitaţi a se prezenta la acel sindicat toţi creditorii, precu­m şi falitul, pen­tru a lua parte la verificare. INFORMAŢII D. Mircea Nicolescu, directorul Oficiului de Studii din ministerul finanţelor, s-a înapoiat din străi­nătate, unde a fost în misiune oficială. Monitorul Oficial din 29 Noem­­brie , publică regulamentul legii pentru organizarea şi funcţionarea radiodifuziunei (L. O. F. R.) Ministerul educaţiei naţionale, cul­telor şi artelor aduce la cunoştinţa profesorilor carsişti cari îndeplinesc condiţiunile art. 15 prevăzute de de­­cretul-lege Nr. 3566 din 23 Octombrie 1940, că vor fi puşi în retragere, pen­tru aranjarea drepturilor la pensie, pe data de 1 Septembrie 1941. Până la acea dată, profesorii vor funcţiona la catedrele unde se găsesc. Ministerul educaţiei naţionale aduce la cunoştinţă direcţiunilor şcoalelor de toate gradele că ziua de 1 Decembrie va fi sărbătorită în cadrul şcoalelor­* ca ş­i până acum. Cereri de declarare in stare de fătat *­ Dos. 3900 din 940. Creditor Ad­ministrația Financiară a Capitalei Sectorul I Galben — debitor 8. A, ,,Parmed” din București, Str. V- Las­­căr 215, datorie lei 259.142, termen 17 Decembrie 1940. Dos. 2899 din 1940. Creditor I­­dem — debitor „întreprinderile de Publicitate Asociate din str. Arcului 21, datorie lei 49.375, termen idem. Popriri Do* 94 din 940, înfiinţată prin Corpul Portăreilor Secţia Notariat în mâinile Ministerului Lucrărilor Pu­blice şi Comunicaţiilor pe orice sume de bani are de dat deb. „Sarova’*, din Bucureşti B-dul Mărâşeşti 41, şi in special pe renta depusă drept ga­ranţie in executarea contractului au­tentificat, la No. 28153 din 939 de Trib. Ilfov Secţia Notariat, pentru despăgubirea creditorului G. N. Ma­rin de lei 100.000. Dos. ?6493 din 940. Idem în ale Ministerului Apărării Naţionale asu­pra salariului ce plăteşte deb. Cpt. C-tin Vasilescu din giv. Radu dela A­­f­um­aţi idem cred. Ion Gheorghiu Ga­laţi de lei 102.000, plus lei 3400 chelt. Dos. 35554 din 940. Idem în ale Ministerului Finanţelor­ asupra sala­riului ce plăteşte deb. Vasile Caz­acu agent fiscal dre. IX T. Severin idem cred. Fiorinda Goia de iei 330 lunar, pensie alim. Comandament Dos. 19579 din 1940. Debitor A­­dolf şi Lazăr Lohner — creditor Mau­­riciu Grunberg — imobil Bucureşti, str. Trinităţii 29, datorie lei 200.000 cu proc. şi lei 3000 eheit, de investire. Dos. 141162 din 939. Anastasia Re­na -T. Jean câtinescu imobil, str. Dristerului 17S, datorie lei 30.QQ0 cu ■roc- plus lei 10.000 ekeit, de jud. și rite cheîUipi. ARGUS Wo, 8293 — Duminică 1 D­ecembrie 1940 (6 pagini (Continuare din pagina I-a­ sfârşit, alţii cări şi­*« #1 banii la jocuri de noroc şi la sindrofii cari nu mai conteneau. Nu e oare o nedreptate strigătoare la cer ca ace­şti faliţi, scoşi din rându­rile negustoriei, să fie readuşi in uliţa negusto­rească cu fruntea sus şi fără pată? Trebue făcută o deosebire. Dacă afluxul normal d­e elemente româ­neşti pe care ni-l propunem în mo­mentul de faţă nu e îndestulător, să revizuim dosarele tribunalului de comierţ. Să ne ferim, însă, ca de foc de introducerea unor elemente imorale, nepotrivite sau neputin­cioase în viaţa­­economică a ţării. Noua morală a Statului român porunceşte. Cu tăria convingerilor legionare. Cu deplina înţelegere a nevoilor Statului, Oriei® ar putea slăbi creditul t­rup înlăturat. Şi, fără îndoială că orice zdruncină principiul proprie­tăţii şi dă putinţa unei însuşiri a avutului altora, loveşte în credit. PROBLEMA CREDI­­TU­LUI Cuvântul credit vine de la latines­cul „Credo“, încr­edere. Un om care inspiră încredere şi care prin ritmul său de viaţă a do­vedit că o merită, are mai muit cre­dit decât un altul cu mai multă a­­verte dar care a dovedit contrariul. In viaţa economică, creditul are un rol mult mai însemnat decât se poa­te crede la prima vedep®. Să presupunem că un întreprinză­tor cu un capital de un milion îşi deschide o prăvălie. înainte de a-şi începe activitatea e silit să cheltu­iască aproape un sfert din capitalul său, pe chirie, pe forme, pe impozi­te, pe investiţii. Cu restul, poate cumpăra marfă. In condiţiile speci­fice ale comerţului românesc, marfa nu-i poate fi livrată imediat. Trebue să dea comenzi livrabile peste 80 sau 60 de zile. Imediat nu capătă insă decât cantităţi foarte reduse. Să socotim care e rentabilitatea normală îngăduită de un capital de 750.000 lei în momentul de faţă, e o problemă care depăşeşte preocu­pările noastre. I­n fapt e însă cert: că deşi capitalul amintit e mult m­ai mare decât acela pe care un între­prinzător de rând îl poate aduce la începutul comerţului său, totuşi el nu-i va da o rentabilitate suficientă, pentru acoperirea tuturor cheltueli­­lor sale persoanle precum şi pentru acelea ale întreprinderii. Atunci cum poate privi şi cum se poate desvolta o asemenea Între­prindere? Răspunsul e foarte sim­plu: prin credit. Creditul înmulţeşte posibilităţile de afaceri. El sporeşte capacitatea de muncă a unei ţări. El face ca pu­ţinul să fie mult, iar multul mai mult. Intr’o vreme de restrângere a creditului, ritmul vieţii economice se încetineşte. Afacerile devin mai pu­ţin numeroase. Investiţiile descresc. Cota bursei suferă. Noi trăim de mai bine de un an şi jumătate într’o perioadă d® ca­renţă a creditului. Cu tot cortegiul de neajunsuri. Toate străduinţele lăudabile din ultima vreme n’au reuşit să aducă o prea mare îmbu­nătăţire. Numerarul în circulaţie e sub nevoile pieţii. Investiţii noui nu se pot face decât cu mare greutate. Aşa se explică de ce guvernul a socotit de datoria lui să se preocupe de creditul industrial şi de trei agri­col. Aşa se mai explică de ce condu­cătorii poliţiei şi massele economi­ce se străduiesc să înlesnească cre­ditul comercial. Şi din acest punct de vedere, de­cretul apărut mai acum câteva zile,­­a binevenit. Pentru că numai în so­cietăţile unde dreptul de proprieta­te sub toate formele e respectat, poate înflori operaţiile de credit. CONVORBIRI INDU­­STR­I­ALE Telegrame venite din afară ves­tesc că intre industria germană şi cea italiană au început importante negocieri menite să determine o reesvoltare şi o raţionalizare a pro­ducţiei lor. E un fapt care depăşeşte în însemnătate lumea industrială a celor două ţări. Nu trebue să uităm că Germania e forţa industrială cea mai însemnată din Europa şi că I­­talia are şi ea mari posibilităţi cari o fac să contribue la aprovizionarea generală. Războiul în curs va ţine cât va ţi­ne. O profeţie nu poate fi făcută. Posibilităţile uriaşe ale Germaniei, îngădue să se facă faţă situaţiei chiar dacă lupta va trebui să fie trei­­patru ani. Şi ciuda acestor nevoi de acoperire, a trebuinţelor războiului, industria germană îşi continuă pro­ducţia de export. Aproape toate ţă­rile Europei continuă să se aprovi­zioneze pe piaţa Reichului, ca în vremi normale. Situaţia e asemănătoare şi pentru Italia. Dar, producţia industrială în­seamnă aprovizionarea cu mate­rii prime, schimburi de brevete, perfec­ţionări de maşini. Producţia indu­strială mai înseamnă credit mult şi ieftin. In asemenea condiţii, e mor­măi ca cele duă mari puteri indu­striale ale continentului European să­ se consfătuiască, să-şi stabilească norme comune de lucru. In ciuda blocadei britanice cele două ţări au la dispoziţia un vast teritoriu în care se produc materii prime. Ele îşi pot continua cu suc­it«« activitatea. Şi de fttsMt­ conti­nuare, atârnă posibilităţile die apro-­­ vizionare CU mărfuri cadastrale a ţărilor agricole. BURSELE INTERNA­ŢIONALE Activitatea burselor internaţiona­le a fost, în cursul săptămânei tre­cute, mai puţin vile ca în trecut. Os­cilaţii de cursuri fără de însemnă­­tate pe continent. La Berlin şi Mi­lano bună dispoziţie. Tot aşa la Am­sterdam şi la Zuerich. Activitate mai pedusă la Londra, cu cursuri staţionare. La New York, în afară de mici sporuri la valorile metalur­gice, şi de armament, la toate 067 lelalte tendinţa este slabă. De când cu alegerile prezidenţiale, Wall­­­Street-ul n’a avut nicio zi de mare activitate. Un indice al principalelor bun de valori, publicat acum câteva zili de ziarul nostru, a lăsat să se în­trevadă cât de gravă e situaţia­­: unele din burse. Indicele calculat ci baza la sfârşitul anului 1922, arăta că din toate ţările numai bursa din Milano era In prgres, ba chiar în mare progres, cu peste optzeci la­ sută. Nivelul burselor germane ta puţin scăzut faţă de data indicelui.­ In schimb la Londra, la New York, la Stokholm, la Paris şi în celelalte centre, scăderea cursurilor variată de la 50 la 75 la sută. Se vede care e situaţia acelora cari şi-au plasat averea în valuri mobiliare. Săptămâna aceasta a fost foarte calmă. Volumul afacerilor şi numărul tranzacţiilor restrânse , Compartimenttul valorilor cu dobân­dă fird a înregistrat diferenţele apia mai apreciabile, Im raport cu ultimele cursuri dim săptămâna trecută• Scă­deri importante au mut Consolidarea titl. mari cu 3«/», iar titl. miei cu 33/46/0; înzestrarea titl. mari scoboară la 70 și delà 73, iar titl. mici la 59 delà 62|V«. In schimb Bonurile de impozite co­tează la IfO delà 35 cât fusese ultimul curs. Celelalte rente au avut deasemenea minusuri, afară de Expropriere care inchee staţionară, după ce în cursul săptămânii avusese o tendinţă susţi­nută. Compartimentul valorilor cu dobân­dă variabilă a fost mai puţin flexibil. Sectorul bancar s-a menţinut calm, exceptând Creditul Industrial care re­vine pe piață cu o scădere importam­tă, la 500 de la 650. Sectorul petrolifer a coborât apre­ciabil. Toate valorile din acest sector au încheiat săptămâna cu minusuri între 20—60 puncte, afară de I. R. D. I. către e un avans. Sectorul asigurărilor apare o singu­ră dată după câteva linii de absenţă şi este reprezentat numai de Dacia- Romănia care cotează 3800 dela S100, ultimul curs. Din celelalte sectoare n’au cotat de­cât câteva sorturi de valori şi n’m în­cheiat săptămâna cu minusuri impor­tante în raport cu săptămâna prece­dentă- Unele au coat chiar cu mici plusuri. din tabloul de mai jos se poate ur­mări evoluția valorilor la Bursă, în a­­ceastă săptămână. Fluctuaţiile cotei la Bursă *) Valorii® însemnate cu o steluţă nefiind cotate de ultima şedinţă d­e săptămâna aceasta, s’a dat pentru ele ultima cotaţiune din cursul săptă­mânii.­­ L­A­M­U­R­I­M RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRILE CITITORI­LOR NOŞTRI PRECIZARE : Rugăm cititori» Mai arătăm că eu răspundem de cari ne pun întrebări, să indice pe cât în această rubrică şi de ordine, plicurile scrisorilor ce se trimit cronologica, răspunsul dat unui ei­­„Rubrica Lămurim''. Iltor putând interesa şi pe alţii. Obligaţiunea pentru bănci de a avea un expert contabil este isti­­tuită de legea comerţului bancar. La societăţile anonime cu capital mic, cenzorul expert contabil este facultativ. In conformitate cu legile în vigoare, cenzorii unei societăţi anoteme nu pot fi evre* Dispoziţiunea referitoare la membrii din consiliu de administraţie se aplică şi comisiei de cenzori, COMERCIANT LIBRAR Comerciantul librar nu are ne­voie de certificatul dela percepţie şi nici nu pare a fi obligat să-l afişe?®. Raţiunea acestei dispoziţii a fost ca negustorii cari vând articole de generală necesitate cu preţuri de speculă, să poată fi pedepsiţi cât mai drastic şi In raport cu impozitele pe care le plătesc. Beri nu ar fi cazul la dv. E. K. Impozitul proporţional nu se datorează la sporirea capitalului firme individuale. VICTOR IONESOt( CONTABIL LOCO 1) Chestiunea prezintă două laturi, contribuţiuni directe şi cifra de afaceri. La contribuţiuni directe nu este nici o schimbare, întreprinderea poate fi considerată mic patron chiar dacă are 8 sa­lariaţi. La cifra de afaceri d­e deosebire, Industriaşul nu poate f­i considerat mic patron decât dacă are cel mult şapte salariaţi. Cum în sensul acestei legi ucenicii nu sunt consideraţi salariaţi, şi deci dacă din 8 se scade 3, rămânând 8, reese că industriaşul poate fi considerat mic patron. 2) Conform legii impozitului pe salarii, ucenicii fără salar sunt asi­milaţi celor cu salariu. Se ia drept materia impozabilă avantigiile pe care le obţine de na­tură, locuinţă, masă, îmbrăcăminte, etc. Ei trebue trecuţi în stat urmând a se plăti impozitul aferent servi­ciilor prestate.­­ SALARIAT LOCO Impozitul se calculează după ce s'au dedus din salariu cotei® cuve­nite Caselor de pensiunii Casa asistărilor Sociale nu intră pe această dispoziţie. ţ. Salariului astfe rămas i se apU­că impozitul in vigoare, în care simt incluse toate adiţionalele. Pela zece mii lei în sus se măi apuică salariilor o taxă de timbru de doi de sută, care se varsă prin borderou la administraţia financiară. unei Acte de notariat şi comerţ HANDELS- UND NOTARIATS­ URKUNDEN ACTES DE COMMERCE ET NOTARIAT Freier Verkauf unhewegnd­er Guter — Vontee volontaires dirmneusee Vânzător Cumpărător Imobil Preţul Vineri, 29 Noembrie IMOBILIARE S85XB. Bernescu Henry vinde Soc. Le­onida et Comp. imob. Aleea .... Alexandru 6, cu lei 5H00.000 38514. Szavados Carol vinde Soc. Leonida apartament str. C. A­Rosetti 3, lei 1,05.0001 38595. Soc. Cred. Extern vinde Reg. Aut. C. F. R. linie garaj Filaret, cu lei lJjOO.OOQl 38513. Constantin Gh. Zamfira vinde goc. Leonida teren corn. O­tepeni lei 1,242.640 38496. Goldstein Silly vinde ing. A. Semerad Rădulescu imob. •­ • str. Școala Floreasca 42, lei „top.org 38521. Casa Corp. Didactic vinde Co­nst- Mihăescu teren str. ■ Va-^u sile Conta 3­5, lei­­ 38260 .Stern Ileana vinde Irina Lăzărescu imob. str. Iuliu Tetrat 37, lei ... 100'00® 38600. Teodorit Do tru vinde Janeta Tudor apart, str. Bitolia 34, " 38539. Leibensohn M. AT­ vinde Vasil­e Blănaru dif. mobile cu lei ;100.000 38507. Camenița Elena vinde C-Un Gamenița teren corn. PoroiRagi Mare (Mehedinți), lei, T., m 38635. Tage Ioana vinde Maria Popescu imob. str. Banu Udrea. 8, lei ,0 38564. Cătinescu Florica vinde C-tin postelnicu imob. șos. Pan­,­­­duri 113, lei ,200.000 38621. Călipescu Gh. Vinde Niculipa Călinescu imob. sal. Văcăre­ve­­ști 185 lei efcutiv 38622. Idem Al. Călinescu imob. str. Cavama No. 27, lei , 130.0001 38536. Vasilescu Elena vinde Aurelia dr. Ionescu imob. Bușteni ,­ b-dul Carol 188, lei 38612. Verghezi Alex. vinde Elena Duca imob. str. Turda 130, iei ibj.onp 38671. Popescu loan vinde Apostol Catană teren cu moară corn. Tunari, lei 390 WH* 38626. Mendel Eva vinde Olga Copadanu teren parcul W»«­ . str. A. 91 Lei 38634. Fischman Clara vinde Ernestina Grigorescu imob. te., Valeriu Braniste 60, iei 338».ow 38506. Soc. Union vinde Eugenia FUip Leuş imob. Cal. Văcărești 330, lei _ . ’ **l et.* 3856?. Șerbănescu Iordan vinde Sandu Teodor teren com. cm­.. roiu, lei . _ ' '■% ■0 0 ■ 38587. Satcoschi Maria vinde Ioana Si Gh. Iancu teren str. Elena Polizu 70, iei „ 30 00Q 38667. Sarcada Irma vinde Vera si Jupa Olteanu imob. com, Ma- -rele Voevod Mihai, lei *­ 74 Gia 38561. Tudor Radu vinde Gh. Teodor și Ion Tudor teren com­-Chirciu, lei 32 00a 38586. Kellner Paul vinde Vasile și Ana Stanciu teren corn. Lu­­peas­ca, tei 38602. Copulescu Maranda vinde N. Vintilescu teren parcul Ra­hovei etr. A- 47, lei 38588. Detcu Gh. vinde Elena Stefan puiu teren Chiajna, lei­­ = 30 000 38589. Popescu Elena vinde Anghelin­a C-tin Gheorghe teren cor­.­­ Roșu, lei n. 27.000 38604. Bădintci Maria vinde Marta Si G. Pufulete imob. str. Ro­ , dica 19, lei 38603. Lenea Vilma vinde Ovidiu Colier teren com. Grivița, lei :30009 38537­ Gelea Maria vinde Tudor Dră­ghici teren com. Dărăști, lei ’ 28545. Idem Gherghina Drăghici, lei :23000 l^SCRlPTî1^^ B IPOTECARE 38568. Dodița IUe și Paulina ipotec­ează Casa Autonomă de Fi­nanțare imob. str. Ap.uUa 26 ptr. lei 700.000 38616. Dascălu Ștefania ipot. Băncei pop. Avântul Solidaritatea imob. str. ing. Tacu 25, lei 160.000 38574. Tănăsescu Vasile ipot. Băncei pop. Filaret imob. etr- încli­nată §1, pr. iei 140.000 INSCRIPTION! IPOTECARE, TRANSCRIERI 5847. Hallunga Alexandru ipotecează Soc. Cred. Func. Urb. din­ București imob. Cal. Victori­ei 128—120 fost 146—148 , ptr. lei 500.000 5848. Pavelescu Alexandrina ipoteca­ază idem imob. str. Ecoului -S Sect. m Albastru ptr. lei , 100.000 CESIUNE 38567. Adorjan Desideriu ing. cesionează Uzinele Metalurgice Le­maitre creanță cu lei »,'."'--^297.000 CONSTITUTIV 38597. Soc. Bentonita lei OJOOO OOO GARANȚII 38498. Banca de Credit Român garantează Firma Telefunken­geselschaft către Ministerul Aerului și Marinei cu lei 9.393.100 38499. Idem cu lei 4.696.050 38500. Idem cu lei 981.000 38501. Idem cu lei AUSTIONAL 38504. Basca Poporului din București Mihail Thanos.­­.­ TRANZACȚIE 38650 I— Nochmansohn Leon ş. a. lei 400.000 CONCESIUNE 38S7S. Reg. Aut. C.P.R. concesionează Nicolae Rădulescu restau. ... rant Copșa Mică cu lei­­ U.OOO DONAȚII 38685. Chudarek Charlotte donează Fr. Chudarek teren str. N. Beldiceanu 4 ev. lei 1 .4­04.000; 38517. Petrescu col. Maria donează Al. Petrescu teren com. Leh­liu ev. lei 1.350 000 CONVENȚIE 38569. Soc. Uzinele Metalurgice Lemaitre execută lucrări Reg. sub C.F.R, lei „880.00Q construcţie 38520. Nicolau Corneliu ing. construește Const. Mihăescu garaj 5 în imob, str. Vasile Conta 35 cu lei 4.545.400 ÎNCHIRIERI 38637. — Rădulescu Maria închiriază Anghel Petrescu tipografia Vulturul șos. Colentina 2, cu lei ,72.000 38509. Ministerul Agriculturii și Domenii idem Uniunea Abatoa- * relor Frigorifere abator Turnu Severin cu lei 2.000.000 VANZARI DE MASINI 38531. Soc. Sanachimică vinde Maria Lungu Iliescu diferite ma-tei 300.000 Iff.5®’ Sontag Michel vinde lt. Gh- Chiripuș auto lei , 80.000 38617. Weich Emil vinde M. Popescu Olt și Maria Livadas auto *61 40.000 affile' ^Ivaa H- dr- vind­e Ed. Tergian auto lei 110.000 feiner Matei vinde C. H. Pândele mașină de treerat cu lei 40.000 iVai* „ Iren Em- Mihail vinde ing. C. Butaş auto lei 100.0001 ?g­er Victor Vinde Valeria Presan auto lei 65.000 , Abramovici Popa vinde Ghiţă Iofoiu auto lei 1 40.000 ASOCIAȚIE­­ 38572. Panaitescu Claire și Ene Stoiaf lei 20.000, ACTE DOTALE 38673. Jonescu Maria dotă cu Niculae Petreanu numerar lei 222 DOOi 58490. Agin Ioana dotă Octavia cu N. Radulian teren com. Ma- * rele Voevod Mihai ev. lei hO.OOO 58535- Gugiu Paraschiva dotă Grigoriu Victor numerar lei 500 OOOi VÂNZĂRI Producţia mondială de cartofi După informaţiile institutului in­ternaţional de agricultură, situaţia producţiei mondiale de cartofi ar fi următoarea: Germania a­ produs 600 milioane de chintalie din car­ 550 milioane pe teritoriul vechei Germanii. S-a atins cifra record din 1937, care a fost de 553 milioane chintale. Bulgaria a dat o recoltă bună. Ungaria. Evaluarea e de 3­ mili­oane 513.000 chintale, fără Transil­vania de Nord. Danemarca. Producţia e evaluată la 12.238.000 chintale faţă­­de 11 milioane 327.000 chintale în, 1939. România. Producţia a fost nor­­mală şi lipsa de cartofi se­­ explică printr’un spor de consumaţie şi prin pierderea teritoriilor din Transilva­nia, unde se cultivau mari supra­feţe. In Statele Unite producţia de a­­nul acesta e eval­uată la 105.895.000 chintale, faţă de 99.071.000 chintale in 1939. In Suedia, producția e evaluată la 1 22.397.000 chintale .

Next