Argus, martie 1941 (Anul 31, nr. 8362-8388)
1941-03-01 / nr. 8362
ANUL XXXI No. 8362 c * • » * A apărut$i s’a pus in vânzare TIMPIL familiei TIMPUL PENTRU TOH No. 57 bonamente In țară Un an 1000 Lei 6 luni 550 3 luni 300 o ♦ In străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Tariful In funcţiune de convenţiile poştale Internationale 3 lei in ţară— 6 lei In străinătate BIROURILE, București, Str. Sărindar No. 15 Telefon 3.05.44 Martie 1941. A apirut aispat timpul familiei TIMPUL PENTRU TONI No. 57 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : ..ARGUS" S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI . BURSA DIN NEW-YORK Preţul unui loc de agent oficial la Bursa din New-York e un barometru, care arată, cu destulă preciziune, activitatea pieţii americane. De curând, s-a vândut un asemenea loc pe preţul de treizeci şi trei de mii de dolari. Această sumă, oricât ar părea de mare pentru bursele noastre, reprezintă, totuşi, cel mai mic preţ înregistrat in ultimii patruzeci de ani. Fluctuaţiile acestui preţ oglindesc mai mult volumul transacţiunilor, decât variaţia cursurilor,aceste două mişcări nefiind obligator legate una de alta. In perioada de înflorire, care s’a întins dela 1924 la 1929, valoarea unui loc de agent oficial la Bursa din New-York s’a urcat dela 76.000 la 625.000 dolari, pret cu adevărat american. Ceva mai târziu, după prima criză bursieră din luna octombrie 1929, această valioare a scăzut la 85.000 dolari. Scăderea a continuat în anii următori până la 68.000 dolari, în 1932. O înviorare vremelnică, în 1933, ridică curba la 250.000 dolari. Această îmbunătăţire nu ţine, însă şi o nouă scădere se înregistră, în 1935, la 65.000 dolari. Anul 1936 aduce o ultimă urcare la 174.000 dolari. De atunci, diferenţele scad, în timp ce preţurile minimale se înscriu la cursuri tot mai slabe. In 1937 ele se ţin între 134.000 şi 61.000 dolari. In 1938 între 85.000 şi 51.000 dolari. In 1939 între 70.000 şi 51.000 dolari. In 1940 între 59.000 şi 33.000 dolari. Această scădere de preţuri oglindeşte restrângerea de volum a tran- Sacţiunilor, care au însumat: în 1936, 496 milioane de acţiuni, în 1937, 409 milioane, în 1938, 297 milioarife, în 1939, 265 milioane. In primele 11 luni ale anului 1940, 190 milioane de acţiuni. Faţă de anul 1929, scăderea numărului de transacţii trece de optzeci la sută. In tot acest interval, cursurile acţiunilor s’au menţinut. Circulaţia valorilor mobiliare s’a făcut însă, tot mai înceată. Este un fenomen care s’a produs pe toate pieţele din lume. Urmările acestui fenomen sunt, de sigur, mai vizibile pe o piaţă mare ca acea dea New-York decât pe celelalte pieţe de mai mică însemnătate. Criza însă ce a rezultat de pe urma acestei încetiniri de circulaţie este, proporţional, aceeaş pentru toate pieţele. S’ar fi putut crede, că rezultatele încurajatoare ale industriei americane vor izbuti să învioreze, într-o largă măsură transacţiunile bursiere. Bursa din New-York a rămas însă fără viaţă, din cauza pericolului permanent pe care il reprezintă cerinţele fiscale. Congresul american urmează să examineze în curând, statutul impozitelor federale şi lumea se aşteaptă la o sporire însemnată a acestor impozite. Se discută cu aprinderi în cercurile financiare, şi mai cu seamă în cercurile bursiere, din New-York, felul cum vor fi sporite unele impozite şi sorţii pe care le au unele întreprinderi — şi deci, unele valori mobiliare — de a fi mai puţin atinse de nouile sporuri. Aceste discuţii nu pot înviora însă bursa din New-York, fiindcă validitatea concluziilor la care se poate ajunge e vremelnică. Toată lumea ştie, în adevăr, că fiscul în Statele Unite ca şi aiurea, nu-ţi ia obligaţii şi că poate lovi, fără milă, mâine, ceea ce, din interes, cruță, încă, azi. Semnarea acordului comercial şi de plăţi între România şi Rusia Sovietică „ Bukarester Tageplatt” publică următoarea telegramă din Moscova, transmisă de agenţia D. N. R.: MOSCOVA, 26. — „Tratativele economice ruso-române care erau în curs încă dela sfârşitul anului expirat, s’au terminat astăzi prin încheierea unui tratat comercial şi de navigaţie, precum şi a unui acord cu privire la schimbul de mărfuri şi de plăţi. Acordul privind schimbul de mărfuri în valoare totală de 8 milioane dolari americani (pentru ambele părţi). Potrivit acordului, România va livra Uniunei Sovietice în special produse petrolifere şi uleiuri minerale. Exportul sovietic va cuprinde in primul rând bumbac şi minereuri de mangan. In cercurile de aci — adaugă telergama — se acordă încheierii tratatului comercial şi acordului economic, o deosebită greutate, prin aceea că de aici rezultă normalizarea progresândă a relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi România, care nu mai departe decât anul trecut erau expuse unei puternice tensiuni“. IMPORTANŢA ACORDULUI ECONOMIC ITALO-GERMAN Sporirea schimbului de mărfuri ROMA, 27 (Rador). — Corespondentul agenţiei D.N.R. află din cercurile delegaţiei germane că, în urma noului acord economic germano-italian, care reglementează în general modalităţile de plată pe anul în curs, schimburile se vor ridica, de ambele părţi, la circa un miliard de înărci. In timpul negocierilor, care au fost duse în tradiţionalul spirit de solidaritate al puterilor aliate din Axă, s’a avut grijă în deosbei de satisfacerea tuturor nevoilor economiei de război, considerându-se economia Axei ca un tot unitar. Aprovizionarea Italiei cu cărbuni este din nou asigurată în întregime de Germania. Livrările germane de fier şi oţel pentru Italia vor fi mai mult decât dublate. In schimb, Italia va mări considerabil livrările sale de pirită de fier şi de mercur.s’a mai încheiat un acord pentru trimiterea a încă 205.000 de lucrători italieni în Germania — in primul rând din metalurgie — aşa încât numărul lucrătorilor italieni în Germania va fî anul acesta de 315.000. ££ SCRIE „POPOLO CHTALIA” MILANO, 27 (Rador). — Ocupându-se de importanţa acorde, -noi economie germano-italiene, „Popolîo D’Italia“ scoate in relief menţinerea ritmului producţiei cu toată starea de război şi subliniază soliditatea activă şi practică şi coordonarea forţelor care asigură apărarea, ofesiva şi vîctoria. Fiecare dă colace are — scrie ziarul — știind că aceasta va ajuta la victoria comună. Prin acordul încheiat, cele două economii intră in frontul unic al puterilor Axei. Coia dunăreană şi-a terninat lucrările VIENA 27 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. anunţă: Comisia dunăreană, care s-a întrunit la 20 Februarie la Viena, şi-a terminat Miercuri lucrările. Viitoarea şedinţă se va ţine la sfârşitul lunei Iunie. lipitul in Siria şi Liban va fi lăsat liber BEYRUTH 27 (Rador). — Corespondentul Agenţiei O. N. E. anunţă că foarte curând importul în Siria şi Liban va fi lăsat liber. Importatorii vor putea să importe orice cantităţi de mărfuri, fără a mai avea nevoe de autorizaţie prealabilă. Urcarea preţului fierulu in Iugoslava BELGRAD 27 (Rador). Mai multe firme, care fac parte din trustul fierului, au hotărât să urce preţul fierului cu 0,70 dinari la kilogram. Ministerul industriei şi comerţului cercetează actualmente dacă urcarea preţului la fierul laminat este justificat Bursa Joi activitatea Bursei a fost foarte vie şi cu tendinţă fermă in compartimentul acţiunilor. In sectorul bancar, Banca Naţională câştigă 125 puncte, Creditul Româncâştigă 20 puncte iar Creditul Industrial 25 puncte, ceia ce reprezintă foarte mult pentru acest sector. Petroliferele au avuttendinţă fermă. Auîncheiat cu plusuri de câte 50 puncte : Astra Română, Creditul Minier, I. R. D. P. şi Concordia. In celelalte sectoare atenţia pieţii financiare s-a îndreptat spre Micaşi Letea, cari au avut un număr foarte mare de tranzacţii cu un volum de operaţiuni extrem de important. Mica a încheiat la 1120, după ce atinge în cursul şedinţei 1185, de la, 1000 cursul din ajun, iar Letea a încheiat la 1160 faţă de 1070 cotaţiunea ultimă din şedinţa precedentă. Mai câştigă Reşiţa 15 puncte şi Telefoanele 75 puncte. Compartimentul rentelor a avut tendinţă staţionară şi activitatea obişnuită, înzestrarea mare a mai realizat un plus dea punct. Urbanele Buc. vechi şi noui au fost susţinute. Legea chiriilor Zilnic primim scrisori, atât de la chiriaşi cât şi de la proprietari, cu referire la viitorul regim al închirierilor. Nici unii, nici alții nu se îndoiesc că in actualele împrejurări, ca normă generală, se impune o nouă prelungire a contractelor de închiriere. Sunt însă, o serie de cazuri speciale, cari trebuesc ținute in teamă la întocmirea nouei legi. Desigur că valoarea locativă este un criteriu bun pentru aprecierea categoriei de chiriași, cari trebuesc mai mlțt protejaţi. Ultima lege a prelungit contractele,in care valoarea locativă este de maximum 40.000 lei, fără noi o majorare. Dacă pentru Capitală chiriate mai sus este pentru un apartament modest, în provincie această sumă este plătită pentru o casă destul de mare. Credem că, la viitoarea lege, care sperăm să fie cât mai curând întocmită, ar trebui să se facă o deosebire între chiriile din Capitală și cele din provincie. Prelungirea nouă ar trebui să se acorde automat pe baza legei şi numai chiriaşul, care nu înţelege să beneficieze de prelungire să fie obligat să anunţe in scris pe proprietar. Sunt în curs unele procese de reziliere a contractelor de închiriere bazate pe faptul că nu a fost in termen anunţat proprietarul, prin scrisoare recomandată, de către chiriaş, că deci el înţelege să beneficieze de prelungirea acordată de lege. Reportarea impunerilor Un grup de mici comercianţi cari după lege nu sunt obligaţi să ţină registre roagă cu insistenţă pe această cale forurile competente, având în vedere că nu au un crimerţ prea însemnat să fie scutiţi să mai depună declaraţiuni în vederea impunerilor. Comercianţii din această categorie propun ca să se fixeze o cotă de majorare a impozitului plătit în anul acesta şi să fie scutiţi de toate neplăcerile ce decurg pentru ei dintr’o nouă impunere. Dealtfel aceştia susţin că pentru ei constitue o dificultate, destul de însemnată completarea formularelor, deoarece neţinând registre nu au datele necesare pentru a putea răspunde cu exactitate la întrebările din chestionar. Poeţii de arbori roditori In legătură cu propaganda ce se face pentru sădirea a cât mai mulţi arbori fructiferi, ni se semnalează de către cei interesaţi faptul că pepinierele au scumpit foarte mult in anul acesta poeţii. Astfel ni se arată că merii se vând cu 10 lei bucata, perii 60 lei bucata, gutuii 60 lei bucata, prunii 35 lei bucata, caişii 50 lei bucata, piersicii 50 lei bucata, cireşi şi vişini 45 lei. Dacă proprietarii de ferme se plâng că aceste preţuri sunt exagerate, cum se mai poate pretinde ţăranului să sădească pomi fructiferi ? Credem că ar fi necesar să se înfiinţeze de către stat cât mai multe pepiniere, cari să vândă pueţii de pomi fructiferi cât se poate de eftin, ca în acest fel să poată fi oricare agricultor în stare să cumpere şi să planteze un număr cât mai mare. Beneficiul statului va fi recuperat când vom putea redeveni ţară exportatoare de fructe, spu produse alimentare preparate din fructe. Cerealele necesare gospodăriilor Ministerul Coordonării a dat instrucţiuni autorităţilor locale ca agricultorii să-şi rezerve cerealele necesare gospodăriilor, pentru întreţinerea oamenilor şi animalelor, precum şi pentru însămânţările de primăvară. In acelaş timp, a dispus să se rezerve alimentele necesare internatelor şcolare şi tuturor instituţiunilor care întreţin cu hrană o colectivitate. Reclamaţiunile întemeiate împotriva neexecutării acestor dispoziţiuni vor fi adresate Prefecturilor de judeţe, care vor lua măsurile cuvenite de îndreptare. Arpagicul importat Ministerul de finanţe a făcut cunoscut vă milor că, potrivit decretului - lege cu nr. 429 din 24 Februarie 1941, publicat în Monitorul Oficial Nr. 48 din Februarie 1941, se scuteşte de orice taxe şi impozite cuvenite la import, arpagicul importat de instituţiunile autorizate de ministerul coordonării, până la data de 1 Aprie 1941. Scutirea de taxe prevăzute de acest decret-lege la importul de arpagic, va fi aplicat numai pe baza ordiniiiui direcţiei vămilor, dar dela caz la caz, la intervenția ministerului coordonării. PIATA LEGEA CHIRIILOR. REPORTAREA IMPUNERILOR. PUEȚII DE ARBORI RODITORI. CEREALELE NECESARE GOSPODĂRIILOR. ARPAGICUL IMPORTAT. BURSA i Prelungirea termenului pentru depunerea declaraţiilor anuale de impunere Ministerul Finanţelor având în vedere numeroasele întâmpinări primite de la contribuabili prin care solicită prelungirea termenului de depunere a declaraţiuniior de impunere pe exerciţiul 1941-1942, prin Deriziune Ministerială nr. 478.577 din 27 Februarie 1941, a dispus prelungirea acestui termen după cum urmează: a) până la 15 Martie 1941, inclusiv pentru liber profesionişti, meseriaşi, comercianţi şi industriaşi, firmele inefividuaşi asociaţiunii de orice fel inclusiv cooperativele de de orice fel. b) până la 31 Martie 1941, inclusiv, pentru societăţile anonime. Peste aceste termene Ministerul de Finanţe nu va mai acorda nici un nou alt termen. Contribuabili sunt obligaţi să depună declaraţiunile de impunere, în termenele fixate pe formularele oficiale, la circumscripţia de constatare in cuprinsul căreia îşi au dotabiliul sau principala activitate. Contribuabilii care eventual au depus declaraţiuni incomplete, se vor retrage şi complecta cu toate datele necesare. Nedepunerea declaraţiuniior în termenele de mai sus, sau depunerea lor incomprecte va avea ca urmare aplicarea sancțiunilor prevăzute de Legea Contribuțiunilor directe. Un nou izvor de bogăţie pentru economia naţională Extragerea acizilor nafterici din petrei şi folosirea lor la fabricarea săpunurilor.- Rezultatele experienţelor. Acizii naftenici pot produce 150 milioane lei anual împrejurările internaţionale au pus multe întreprinderi industriale în situaţia de a-şi reduce activitatea, din cauza imposibilităţii de a se aproviziona cu materiale prime necesare, sau de a încerca, pentru fabricarea produselor obişnuite, alte materii prime, pe care le pot avea mai cu uşurinţă la dispoziţie. Astfel, se ştie că industria noastră de pielărie ducând lipsă de materii tanante, experimentează în laboratorii extragerea unora dintre acestea din materialele existente în ţară, iar pentru acoperirea nevoilor de colofoniu şi alte substanţe, cu baze de răşină, se fac toate eforturile pentru intensificarea producţiei indigene — materie primă, lemnul de brad şi molift, găsindu-se in ţară, în cantităţi destul de mari. SITUAŢIA GRĂSIMILOR ANIMALE ŞI VEGETALE Printre industriile indigene, cari duc lipsă de materii prime, este şi aceea a fabricării săpunurilor, care utilizau până acum grăsimi animale şi vegetale, într’o foarte mare măsură. Or, producţia de oleaginoase a anului 1910 a fost redusă, din cauza pierderilor teritoriale. De asemenea, a fost redus consumul de carne, ceea ce a determinat o scădere a cantităţilor anuale de grăsimi animale. Deficitul de producţie a adus după sine şi o scumpire a acestor grăsimi, iar importul de reziduri de untdelemn din Turcia şi Grecia s’a diminuat până în toamna anului 1910 într’o mare proporţie. De atunci el a devenit imposibil. Grăsimile animale şi vegetale deci, fiind în cantităţi reduse faţă de trecut, iar valorificarea lor făcăndu-se în mai bune condiţiuni prin punerea lor directă în consum ca alimente, trebuiau înlocuite cel puţin în parte la fabricarea săpunurilor şi unsorilor consistente — produse absolut necesare — cu alte materiale. După o serie de experienţe, făcute cu aprobarea şi chiar îndemnul Ministerului coordonării,s-a ajuns la concluzia că acizii naftenici dau foarte bune rezultate la fabricarea săpunurilor, utilizaţi în proporţie de 15 la sută plus 30 la sută grăsimi vegetale. ACIZII ŞI SĂPUNUL NAFTENIC Acidul naftenic este, propriu zis, o grăsime minerală. El se extrage din petrolul lampant şi motorină, după ce a fost neutralizat cu sodă caustică. In compoziţia ţiţeiurilor asfaltoase, acidul naftenic se găseşte în proporţie de 2-3 la sută. Ţiţeiurile parafinoase conţin un procent foarte mic. Pentru a fi utilizaţi la fabricarea săpunurilor, acizii naftenici trebue să aibă cifra acidităţi de 230-246 mgr. şi un procent de maximum 7 la sută substanţe nesaponificabile. Săpunul naftenic este foarte consistent, face o spumă abundentă şi curăţă bine rufele nu numai fără a ataca fibrele, ci mobilându-le. Din această cauză, atât acizii naftenici, cât şi săpunurile naftenice, sunt foarte mult cerute la export. In Germania, Anglia, Belgia, etc. se utilizează pe o scară foarte întinsă. PRODUCŢIA ACTUALA DE ACIZI NAFTENICI D lit țara noastră, producţia a fost în trecut foarte mică. Cele mai multe rafinării aruncau leşiile din care se extrăgeau acizii naftenici, la canalele de scurgere, sau le vindeau unei fabrici de acizi pe lucru de nimic. Astăzi, producţia de acizi naftenici este de aproximativ 1500 tone anual. Numai această cantitate dacă ar fi toată utilizată la fabricarea săpunurilor naftenici, ar însemna ca o canitate echivalentă de grăsimi animale şi vegetale ar fi redată consumului alimentar, ceea ce ar înlătura lipsurile actuale ale pieţii. Pe de altă parte, fabricarea săpunului naftenic ar scădea preţurile la acest articol de primă necesitate, deoarece grăsimea minerală este mai eftină decât celelalte preţul acizilor naftenici pentru interior fiind stabilit de Ministerul Coordonării la 24 lei kgr. UN VENIT DE 150 MIL. ANUAL Fabricarea acizilor naftenici, pe lângă că vin în ajutorul industriei săpunurilor şi unsorilor consistente, necesare armatei, industriilor şi utirizate chiar la unele din maşinile agricole, constitue o mai judicioasă valorificare a ţiţeiului. De aceea, intensificarea producţiei — materie primă având din abundenţă — se impune azi mai mult ca oricând Pentru aceasta ar fi necesar să se prelucreze într’o mai mare proporţie decât azi ţiţeiurile naftenice sau asfaltoase şi să se facă export de ţiţeiu brut pe cât se poate din cel parafinos, care nu conţine — sau are un foarte mic procentaj — acizii naftenici. Dacă producţii de acizi naftenici ar putea fi ridicată la minimum 5000 tone anual, ar rezulta o valoare în plus pentru industria petroliferă de circa 150 milioane lei anual, satisfăcându-se din plin necesităţile interne şi rămânând şi suficiente cantităţi pentru valorificarea prin export. Fabricarea de săpunuri naftenice şi uneori consistente cu acizi naftenici a şi început de altfel şi ea constitue un nou câştig pentru economia noastră naţională. l TÂRGUL DE PRIMĂVARĂ DIN VIENA VIENA, 27 (Rador). — Târgul de primăvară din Viena, care se va ţine dela 9-16 Martie, va fi închinat la deosebi nevoilor agriculturii din sudestul Europei. Se va da ţărilor, care au relaţii comterciale cu Germania, posibilitatea, să se orienteze asupra metodelor de sporire a producţiei prin folosirea de maşini şi de îngrăşăminte chimică. Târgul îşi mai propune să favorizeze cultura plantelor textile şi oleaginoase. Valabilitatea creditelor pentru plăţi anticipate în străinătate Din cauza actualei siuaţii internaţionale, comisiunea mixtă din Ministerul Economiei Naţionale care se ocupă cu lucrările privitoare la aprobarea autorizaţiunilor de plăţi anticipate în străinătate, a luat următoarele hotărâri : Acreditivele deschise în tăvile cu devize libere vor fi valabile timp de o lună dela data aprobării lor, iar în cazul când ele n’au fost lichidate în acest termen, li se va putea prelupui valabilitatea fie Banca Naționala a României cu cel mult trei luni, la libera sa apreciere. Acreditivele deschise în ţările cu care avem convenţie de ele ari nr. vor avea, o valabilitate de 3 luni dela data emiterii lor şi vor putea, fi prelungfite cu încă 3 luni — ca si cele emise pentru plaţi în devise libere ,insa nu de B. N. R. ci de Direcţiunea reelementării plaţilor din ministerul Economiei Nationale, de la cas la cas. STORNAREA ACREDITIVELOR In cazul când prelungirea valabilităţii acreditivelor sau în cazul când acrerditivele vor fi stornate, devizele respective — dacă simt convertibile — vor fi cedate Băncii Nationale a României, iar dacă sunt revize supuse regimului liberei negocieri, ele vor fi negociate din nou de băncile autorizate cu credit nelimitat, în conditurile și termenul respectiv de negociere. CINE SUPORTA CHELTUELILE Se atrage atențiunea importatorilor asupra faptului că toate cheltuelile ocazionate de prelungirile valabilităţii acreditivelor sau de lucrările în cauză, vor fi suportate de ei. De aceea, e necesar ca acreditivele să fie lichidate în termenul iniţial de valabilitate, cu atât mai mult, cu cât prelungirile valabilităţii lor se vor da numai în cazuri bine justificate. „ Grevele americane aduc mari pagube industriei armamentului NEW YORK, 27 (Radar)___Corespondentul agenţiei D. N- B. transmite: Ziarul „New York Times“ scrie că grevele tot mai numeroase din industria oţelului, automobilelor, textilelor şi cărbunilor, pricinuesc îngrijorare în cercurile din Washington, răspunzătoare pentru înarmări. Greva din uzinele Bethlehem va stânjeni executarea programului de construcţi navale şi de tankuri. In cercurile informate se declară că s’ar putea propune preşedinteluiRoosevelt să rechiziţioneze» uzinele Bethlehem. Crucea Roşie americană aprovizionează Spania cu alimente şi medicamente MADRID 27 (Rador). — Corespondentul agenţiei Ştefani comunică: Comisia nord-americană, însărcinată cu distribuirea în Spania a alimentelor trimise de Crucea Roşie din Statele Unite a sosit Miercuri la Cadix, însoţind primul transport, care va fi repartizat între oraşele Cadix, Sevilla şi Barcelona. Printre materialele trimise din Statit Unite se află şi 40.000 de fiole cu ser antidifteric. In cursul lunei Martie vor sosi alte două vapoare încărcate cu alimente, care vor fi împărţite populațiilor din Almeria și Malaga. Banca Naţională a Ungariei a aprobat importul de cupoane ale acţiunilor ungureşti BUDAPESTA 27 (Rador). — Banca Naţională a Ungariei a abrogat dispoziţia prin care se interzicea raportul de cupoane, ale acţiunilor ungureşti. Graţie acestei măsuri, proprietarii străini de acţiuni ungare vor fi în măsură să ceară trecerea valorii corespunzătoare a cupoanelor lor în creditul conturilor blocate ale Băncii Naţionale a Ungariei. RELAŢIILE ECONOMICE FRANCO-GERMANE PARIS, 27 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. anunţa: D. Barnaud, delegatul general al guvernului francez pentru relaţiunile economice franco-germane, se va ocupa, in noua sa reşedinţă principală de la Paris, in primul rând de pagubele suferite de comerţ şi Industrie din cauza războiului. D-sa se va îngriji totdeodată de amenajarea economiei franceze la situaţia actuală. Negocierile franco-germane, cu privire la materiile prime, care se duc la Paris, au făcut o bună impresie asupra celor care iau parte la ele. Scopul acestor negocieri, care au caractetrul unei luări de contact, este de a i se stabili un acord între producţia franceză de materii prime şi exigenţele situaţiei