Argus, martie 1941 (Anul 31, nr. 8362-8388)

1941-03-01 / nr. 8362

ANUL XXXI No. 8362 c * • » *­ A apărut$i s’a pus in vânzare TI­M­PI­­L familiei TIMPUL PENTRU TOH No. 57 bonamente In țară Un an 1000 Lei 6 luni 550 3 luni 300 o ♦ In străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI Tariful In funcţiune de convenţiile poştale Internationale 3 lei in ţară— 6 lei In străinătate BIROURILE, București, Str. Sărindar No. 15 Telefon 3.05.44 Martie 1941. A apirut aispat timpul familiei TIMPUL PENTRU TONI No. 57 PUBLICITATEA­ se primeşte la administraţia ziarului la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : ..ARGUS" S. A. înscris sub No. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI . BURSA DIN NEW-YORK Preţul unui loc de agent oficial la Bursa din New-York e un baro­metru, care arată, cu destulă pre­­ciziune, activitatea pieţii ameri­cane. De curând, s-a vândut un aseme­nea loc pe preţul de treizeci şi trei de mii de dolari. Această sumă, oricât ar părea de mare pentru bursele noastre, reprezintă, totuşi, cel mai mic preţ înregistrat in ultimii patruzeci de ani. Fluctuaţiile acestui preţ oglin­desc mai mult volumul transacţiu­­nilor, decât variaţia cursurilor,­­­­aceste două mişcări nefiind obliga­tor legate una de alta. In perioada de înflorire, care s’a întins dela 1924 la 1929, valoarea unui loc de agent oficial la Bursa din New-York s’a urcat dela 76.000 la 625.000 dolari, pre­t cu adevărat american. Ceva mai târziu, după prima criză bursieră din luna oc­tombrie 1929, această valioare a scăzut la 85.000 dolari. Scăderea a continuat în anii următori până la 68.000 dolari, în 1932. O înviorare vremelnică, în 1933, ridică curba la 250.000 dola­ri. Această îmbunătă­ţire nu ţine, însă şi o nouă scăde­re se înregistră, în 1935, la 65.000 dolari. Anul 1936 aduce o ultimă urcare la 174.000 dolari. De atunci, diferenţele scad, în timp ce preţu­rile minimale se înscriu la cursuri tot mai slabe. In 1937 el­e se ţin între 134.000 şi 61.000 dolari. In 1938 în­tre 85.000 şi 51.000 dolari. In 1939 între 70.000 şi 51.000 dolari. In 1940 între 59.000 şi 33.000 dolari. Această scădere de preţuri oglin­deşte restrângerea de volum a tran- Sacţiunilor, care a­u însumat: în 1936, 496 milioane de acţiuni, în 1937, 409 milioane, în 1938, 297 mi­­lioarife, în 1939, 265 milioane. In pri­mele 11 luni ale anului 1940, 190 milioane de acţiuni. Faţă de anul 1929, scăderea nu­mărului de transacţii trece de opt­zeci la sută. In tot acest interval, cursurile ac­ţiunilor s’au menţinut. Circulaţia valorilor mobiliare s’a făcut însă, tot mai înceată. Este un fenomen care s’a produs pe toate pieţele din lume. Urmările acestui fenomen sunt, de sigur, mai vizibile pe o piaţă mare ca acea dea New-York decât pe celelalte pieţe de mai mică însemnătate. Criza însă ce a rezul­tat de pe urma acestei încetiniri de circulaţie este, proporţional, aceeaş pentru toate pieţele. S’ar fi putut crede, că rezultatele încurajatoare ale industriei ameri­cane vor izbuti să învioreze, într-o largă măsură transacţiunile bursie­re. Bursa din New-York a rămas însă fără viaţă, din cauza pericolu­lui permanent pe care il reprezintă cerinţele fiscale. Congresul american urmează să examineze în curând, statutul impo­zitelor federale şi lumea se aşteap­tă la o sporire însemnată a acestor impozite. Se discută cu aprinderi în cercu­rile financiare, şi mai cu seamă în cercurile bursiere, din New-York, fe­lul cum vor fi sporite unele impozi­te şi sorţii pe care le au unele în­treprinderi — şi deci, unele valori mobiliare — de a fi mai puţin atin­se de nouile sporuri. Aceste discuţii nu pot înviora însă bursa din New-York, fiindcă validitatea concluziilor la care se poate ajunge e vremelnică. Toată lumea ştie, în adevăr, că fiscul în Statele Unite ca şi aiurea­, nu-ţi ia obligaţii şi că poate lovi, fără milă, mâine, ceea ce, din inte­res, cruță, încă, azi. Semnarea acordului comercial şi de plăţi între România şi Rusia Sovietică „ Bukarester Tageplatt” publică următoarea telegramă din Moscova, transmisă de agenţia D. N. R.: MOSCOVA, 26. — „Tratativele economice ruso-române care erau în curs încă dela sfârşitul anului expirat, s’au terminat astăzi prin încheierea unui tratat comercial şi de navigaţie, precum şi a unui a­­cord cu privire la schimbul de mărfuri şi de plăţi. Acordul privind schimbul de măr­furi în valoare totală de 8 milioane dolari americani (pentru ambele părţi). Potrivit acordului, Româ­nia va livra Uniunei Sovietice în special produse petrolifere şi uleiuri minerale. Exportul sovietic va cu­prinde in primul rând bumbac şi minereuri de mangan. In cercurile de aci — adaugă te­­lergama — se acordă încheierii tra­tatului comercial şi acordului eco­nomic, o deosebită greutate, prin a­­ceea că de aici rezultă normaliza­rea progresândă a relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi România, care nu mai departe decât anul trecut erau expuse unei puternice tensi­uni“. IMPORTANŢA ACORDULUI ECONOMIC ITALO-GERMAN Sporirea schimbului de mărfuri ROMA, 27 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D.N.R. află din cercurile delegaţiei germane că, în urma noului acord economic ger­­mano-italian, care reglementează în general modalităţile de plată pe a­­nul în curs, schimburile se vor ri­dica, de ambele părţi, la circa un miliard de înărci. In timpul negocierilor, care au fost duse în tradiţionalul spirit de solidaritate al puterilor aliate din Axă, s’a avut grijă în deosbei de satisfacerea tuturor nevoilor econo­miei de război, considerându-se eco­nomia Axei ca un tot unitar. Aprovizionarea Italiei cu cărbuni este din nou asigurată în întregime de Germania. Livrările germane de fier şi oţel pentru Italia vor fi mai mult decât dublate. In schimb, Italia va mări consi­derabil livrările sale de pirită de fier şi de mercur.­­s’a mai încheiat un acord pentru trimiterea a încă 205.000 de lucră­tori italieni în Germania — in pri­mul rând din metalurgie — aşa încât numărul lucrătorilor italieni în Germania va fî anul acesta de 315.000. ££ SCRIE „POPOLO CHTALIA” MILANO, 27 (Rador). — Ocupân­­du-se de importanţa acorde, -n­oi eco­nomie­ germano-italiene, „Popolîo D’Italia“ scoate in relief menţinerea ritmului producţiei cu toată starea de război şi subliniază solid­­­­itatea ac­tivă şi practică şi coordonarea forţe­lor care asigură apărarea, of­esiva şi vîctoria. Fiecare dă colace are — scrie zia­rul — știind că aceasta va ajuta la victoria comună. Prin acordul înche­iat, cele două economii intră in fron­tul unic al puterilor Axei. Coia dunăreană şi-a terninat lucrările VIENA 27 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei D. N. R. anunţă: Comisia dunăreană, care s-a întru­nit la 20 Februarie la Viena, şi-a ter­minat Miercuri lucrările. Viitoarea şedinţă se va ţine la sfâr­şitul lunei Iunie. lipitul in Siria şi Liban va fi lăsat liber BEYRUTH 27 (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei O. N. E. anunţă că foarte curând importul în Siria şi Li­ban va fi lăsat liber. Importatorii vor putea să importe orice cantităţi de mărfuri, fără a mai avea nevoe de autorizaţie prealabilă. Urcarea preţului fierulu­ in Iugoslava BELGRAD 27 (Rador).­­ Mai multe firme, care fac parte din trus­tul fierului, au hotărât să urce preţul fierului cu 0,70 dinari la kilogram. Ministerul industriei şi comerţului cercetează actualmente dacă urcarea preţului la fierul laminat este justifi­cat Bursa Joi activitatea Bursei a fost foarte vie şi cu tendinţă fermă in comparti­mentul acţiunilor. In sectorul bancar, Banca Naţională câştigă 125 puncte, Creditul Român­­câştigă 20 puncte iar Creditul Indus­trial 25 puncte, ceia ce­ reprezintă foar­te mult pentru acest sector. Petroliferele au avut­­tendinţă fermă. Au­­încheiat cu plusuri de câte 50 puncte : Astra Română, Creditul Mi­nier, I. R. D. P. şi Concordia. In celelalte sectoare atenţia pieţii financiare s-a îndreptat spre Mica­­şi Letea, cari au avut un număr foarte mare de tranzacţii cu un volum de operaţiuni extrem de important. Mica a încheiat la 1120, după ce atinge în cursul şedinţei 1185, de la, 1000 cursul din ajun, iar Letea a în­cheiat la 1160 faţă de 1070 cotaţiunea ultimă din şedinţa precedentă. Mai câştigă Reşiţa 1­5 puncte şi Te­lefoanele 75 puncte. Compartimentul rentelor a avut ten­dinţă staţionară şi activitatea obiş­nuită, înzestrarea mare a mai realizat un plus de­­a punct. Urbanele Buc. vechi şi noui au fost susţinute. Legea chiriilor Zilnic primim scrisori, atât de la chiriaşi cât şi de la proprietari, cu re­ferire la viitorul regim al închirieri­lor. Nici unii, nici alții nu se îndoiesc că in actualele împrejurări, ca normă ge­nerală, se impune o nouă prelungire a contractelor de închiriere. Sunt însă, o serie de cazuri speciale, cari trebuesc ținute in teamă la în­tocmirea nouei legi. Desigur că valoarea locativă este un criteriu bun pentru aprecierea ca­tegoriei de chiriași, cari trebuesc mai m­­lțt protejaţi. Ultima lege a prelungit contractele,­in care valoarea locativă este de maximum 40.000 lei, fără noi o ma­jorare. Dacă pentru Capitală chiria­­te mai sus este pentru un apartament modest, în provincie această sumă este plătită pentru o casă destul de mare. Credem că, la viitoarea lege, care sperăm să fie cât mai curând întoc­mită, ar trebui să se facă o deosebire între chiriile din Capitală și cele din provincie. Prelungirea nouă ar trebui să se a­­corde automat pe baza legei şi numai chiriaşul, care nu înţelege să benefici­eze de prelungire să fie obligat să a­­nunţe in scris pe proprietar. Sunt în curs unele procese de reziliere a con­­tractelor de închiriere bazate pe fap­tul că nu a fost in termen anunţat proprietarul, prin scrisoare recoman­dată, de către chiriaş, că deci el înţe­lege să beneficieze de prelungirea a­­cordată de lege. Reportarea impuneri­lor Un grup de mici comercianţi cari după lege nu sunt obligaţi să ţină re­gistre roagă cu insistenţă pe această cale forurile competente, având în ve­dere că nu au un crimerţ prea însem­nat să fie scutiţi să mai depună decla­­raţiuni în vederea impunerilor. Comercianţii din această categorie propun ca să se fixeze o cotă de ma­jorare a impozitului plătit în an­ul a­­cesta şi să fie scutiţi de toate neplă­cerile ce decurg pentru ei dintr’o nouă impunere. Dealtfel aceştia susţin că pentru ei constitue o dificultate, destul de în­semnată completarea formularelor, de­oarece neţinând registre nu au datele necesare pentru a putea răspunde cu exactitate la­ întrebările din chestio­nar. Poeţii de arbori rodi­tor­i In legătură cu propaganda ce se face pentru sădirea a cât mai mulţi arbori fructiferi, ni se semnalează de către cei interesaţi faptul că pepinie­rele au scumpit foarte mult in anul acesta poeţii. Astfel ni se arată că merii se vând cu 1­0 lei bucata, perii 60 lei bucata, gutuii 60 lei bucata, prunii 35 lei bu­cata, caişii 50 lei bucata, piersicii 50 lei bucata, cireşi şi vişini 45 lei. Dacă proprietarii de ferme se plâng că aceste preţuri sunt exagerate, cum se mai poate pretinde ţăranului să sădească pomi fructiferi ? Credem că ar fi necesar să se în­fiinţeze de către stat cât mai multe pepiniere, cari să vândă pueţii de pomi fructiferi cât se poate de eftin, ca în acest fel să poată fi oricare agri­cultor în stare să cumpere şi să plan­teze un număr cât mai mare. Beneficiul statului va fi recuperat când vom putea redeveni ţară expor­tatoare de fructe, spu produse alimen­tare preparate din fructe. Cerealele necesare gospodăriilor Ministerul Coordonării a dat instruc­ţiuni a­utorităţilor locale ca agricul­torii să-şi rezerve cerealele necesare gospodăriilor, pentru întreţinerea oa­menilor şi animalelor, precum şi pen­tru însămânţările de primăvară. In acelaş timp, a dispus să se re­zerve alimentele necesare internatelor şcolare şi tuturor instituţiunilor care întreţin cu hrană o colectivitate. Reclamaţiunile întemeiate împotriva neexecutării acestor dispoziţiuni vor fi adresate Prefecturilor de judeţe, care vor lua măsurile cuvenite de îndrep­tare. Arpagicul importat Ministerul de finanţe a făcut cunos­cut vă milor că, potrivit decretului - lege cu nr. 429 din 24 Februarie 1941, pu­blicat în Monitorul Oficial Nr. 48 din Februarie 1941, se scuteşte de orice taxe şi impozite cuvenite la import, arpagicul importat de instituţiunile autorizate de ministerul coordonării, până la data de 1 Apr­ie 1941. Scutirea de taxe prevăzute de acest decret-lege la importul de arpagic, va fi aplicat numai pe baza ordiniiiui di­recţiei vămilor, dar dela caz la caz, la intervenția ministerului coordonării. PIA­TA LEGEA CHIRIILOR. REPORTAREA IMPUNERILOR. PUEȚII DE ARBORI RODITORI. CEREALELE NECESARE GOSPODĂRIILOR. ARPAGICUL IMPORTAT. BURSA i Prelungirea termenului pentru depunerea declaraţiilor anuale de impunere Ministerul Finanţelor având în ve­dere numeroasele întâmpinări primi­te de la contribuabili prin care solicită prelungirea termenului de depunere a declaraţiuniior de impunere pe exer­ciţiul 1941-1942, prin Deriziune Mini­sterială nr. 478.577 din 27 Februarie 1941, a dispus prelungirea acestui ter­men după cum­ urmează: a) până la 15 Martie 1941, inclusiv pentru li­ber profesionişti, mese­riaşi, comercianţi şi ind­us­triaşi, firmele inefividua­­şi asociaţiunii de orice fel inclusiv cooperativele de de orice fel. b) până la 31 Martie 1941, inclusiv, pentru so­cietăţile anonime. Peste aceste termene Ministerul de Finanţe nu va mai acorda nici un nou alt termen. Contribuabili sunt obligaţi să de­pună declaraţiunile de impunere, în termenele fixate pe formularele ofici­ale, la circumscripţia de constatare in cuprinsul cărei­a îşi au dotab­iliul sau principala activitate. Contribua­bilii care eventual au depus declara­­ţiuni incomplete, se vor retrage şi complecta cu toate datele necesare. Nedepunerea declaraţiuniior în ter­menele de mai sus, sau depunerea lor incomprecte va avea ca urmare apli­carea sancțiunilor prevăzute de Le­gea Contribuțiunilor directe. Un nou izvor de bogăţie pentru economia naţională Extragerea acizilor nafterici din petrei şi folosirea lor la fabricarea săpunurilor.-­ Rezultatele experienţelor.­ Acizii naftenici pot pro­duce 150 milioane lei anual împrejurările internaţionale au pus multe întreprinderi industriale în situaţia de a-şi reduce activita­tea, din cauza imposibilităţii de a se aproviziona cu materiale prime necesare, sau de a încerca, pentru fabricarea produselor obişnuite, alte materii prime, pe care le pot avea mai cu uşurinţă la dispoziţie. Astfel, se ştie că industria noas­tră de pielărie ducând lipsă de ma­terii tanante, experimentează în laboratorii extragerea unora dintre acestea din materialele existente în ţară, iar pentru acoperirea ne­voilor de colofoniu şi alte substan­ţe, cu baze de răşină, se fac toate eforturile pentru intensificarea producţiei indigene — materie pri­mă, lemnul de brad şi molift, găsin­­du-se in ţară, în cantităţi destul de mari. SITUAŢIA GRĂSIMILOR ANIMALE ŞI VEGETALE P­rintre industriile indigene, cari duc lipsă de materii prime, este şi aceea a fabricării săpunurilor, care utilizau până acum grăsimi anima­le şi vegetale, într’o foarte mare măsură. O­r, producţia de oleaginoase a anului 191­0 a fost redusă, din cau­za pierderilor teritoriale. De ase­menea, a fost redus consumul de carne, ceea ce a determinat o scă­dere a cantităţilor anuale de gră­simi animale. Deficitul de produc­ţie a adus după sine şi o scumpi­re a acestor grăsimi, iar importul de reziduri de untdelemn din Tur­cia şi Grecia s’a diminuat până în toamna anului 191­0 într’o mare proporţie. De atunci el a devenit imposibil. G­răsimile animale şi vegetale deci, fiind în cantităţi reduse faţă de trecut, iar valorificarea lor fă­­căndu-se în mai bune condiţiuni prin punerea lor directă în consum ca alimente, trebuiau înlocuite cel puţin în parte la fabricarea săpu­nurilor şi unsorilor consistente — produse absolut necesare — cu alte m­ateriale. După o serie de experien­ţe, făcute cu aprobarea şi chiar în­demnul Ministerului coordonării,s-a ajuns la concluzia că acizii nafte­­nici dau foarte bune rezultate la fabricarea săpunurilor, utilizaţi în proporţie de 15 la sută plus 30 la sută grăsimi vegetale. ACIZII ŞI SĂPUNUL NAFTENIC Acidul naftenic este, propriu zis, o grăsime minerală. El se extrage d­in petrolul lampant şi motorină, după ce a fost neutralizat cu sodă caustică. In compoziţia ţiţeiurilor asfaltoase, acidul naftenic se gă­seşte în proporţie de 2-3 la sută. Ţi­ţei­uri­le parafinoase conţin un pro­cent foarte mic. Pentru a fi utilizaţi la fabricarea săpunurilor, acizii naftenici trebue să aibă cifra acidităţi de 230-246 mgr. şi un procent de maximum 7 la sută substanţe nesaponificabile. Săpunul naftenic este foarte con­sistent, face o spumă abundentă şi curăţă bine rufele nu numai fără a ataca fibrele, ci m­obilându-le. Din această cauză, atât acizii naftenici, cât şi săpunurile naftenice, sunt foarte mult cerute la export. In Germania, Anglia, Belgia, etc. se u­­tilizează pe o scară foarte întinsă. PRODUCŢIA ACTUALA DE ACIZI NAFTENICI D lit țara noastră, produc­­ţia a fost în trecut foarte m­ică. Cele mai multe ra­finării aruncau leşiile din care se extrăgeau acizii naftenici, la canalele de scurgere, sau le vindeau unei fabrici de acizi pe lucru de nimic. Astăzi, producţia de a­­cizi naftenici este de a­­proximativ 1500 tone a­­nual. Numai această can­titate dacă ar fi toată uti­lizată la fabricarea săpu­nurilor naftenici, ar în­semna ca o cani­tate echi­valentă de grăsimi anima­le şi vegetale ar fi reda­tă consumului alimentar, ceea ce ar înlătura lipsu­rile actuale ale pieţii. Pe de altă parte, fabri­carea săpunului naftenic ar scădea preţurile la a­­cest articol de primă ne­cesitate, deoarece grăsi­mea minerală este mai eftină decât celelalte pre­ţul acizilor naftenici pen­tru interior fiind stabilit de Ministerul Coordonării la 24 lei kgr. UN VENIT DE 150 MIL. ANUAL Fabricarea acizilor naftenici, pe lângă că vin în ajutorul industriei­ săpunurilor şi unsorilor consistente, necesare armatei, industriilor şi u­­tirizate chiar la unele din maşinile agricole, constitue o mai judicioasă valorificare a ţiţeiului. De aceea, intensificarea producţiei — materie primă având din abundenţă —­ se impune azi mai mult ca oricând Pentru aceasta ar fi necesar să se prelucreze într’o mai mare propor­ţie decât azi ţiţeiurile naftenice sau asfaltoase şi să se facă export de ţiţeiu brut pe cât se poate din cel parafinos, care nu conţine — sau are un foarte mic procentaj — acizii naftenici. Dacă producţii­ de acizi naftenici ar putea fi rid­i­cată la minimum 5000 to­ne anual, ar rezulta o va­loare în plus pentru in­dustria petroliferă de cir­ca 150 milioane lei anual, satisfăcându-se din plin necesităţile interne şi ră­mânând şi suficiente can­tităţi pentru valorificarea prin export. Fabricarea de săpunuri naftenice şi uneori consistente cu a­cizi naf­tenici a şi început de altfel şi ea constitue un nou câştig pentru eco­nomia­ noastră naţională. ­l TÂRGUL DE PRIMĂVARĂ DIN VIENA VIENA, 27 (Rador). — Târgul de primăvară din Viena, care se va ţine dela 9-16 Martie, va fi închinat la deosebi nevoilor agriculturii din sud­­estul Europei. Se va da ţărilor, care au relaţii co­­­mterciale cu Germania, posibilitatea, să se orienteze asupra metodelor de sporire a producţiei prin folosirea de maşini şi de îngrăşăminte chimică. Târgul îşi mai propune să favori­zeze cultura plantelor textile şi o­­leaginoase. Valabilitatea creditelor pentru plăţi anticipate în străinătate D­in cauza actualei siuaţii interna­ţionale, comisiunea mixtă din Mi­nisterul Economiei Naţionale care se ocupă cu lucrările privitoare la aprobarea autorizaţiunilor de plăţi anticipate în străinătate, a luat ur­mătoarele hotărâri : Acreditivele deschise în tăvile cu devize libere vor fi valabile timp de o lună dela data aprobării lor, iar în cazul când ele n’au fost lichidate în acest ter­men­, li se va putea pre­­lupui valabilitatea fie Ban­ca Naționala a României cu cel mult trei luni, la li­bera­ sa apreciere. Acreditivele deschise în ţările cu care avem con­venţie de ele ari nr­. vor avea, o valabilitate de 3 luni dela data emiterii lor şi vor putea, fi prelun­­gfite cu încă 3 luni — ca si cele emise pentru plaţi în devise libere ,insa nu de B. N. R. ci de Direcţiunea reelem­entării plaţilor din m­­inisterul Econom­iei Na­tionale, de la cas la cas. STORNAREA ACREDITI­VELOR In cazul când prelung­i­­rea valabilităţii acrediti­velor sau în cazul când a­­crerditivele vor fi storna­te, devizele respective — dacă simt convertibile — vor fi cedate Băncii Na­tionale a României, iar dacă sunt r­evize supuse regimului liberei negocie­ri, ele vor fi negociate din nou de băncile autorizate cu credit nelimitat, în con­diturile și termenul res­pectiv de negociere. CINE SUPORTA CHEL­­TUELILE Se atrage atențiunea importato­rilor asupra faptului că toate chel­­tuelile ocazionate de prelungirile valabilităţii acreditivelor sau de lu­crările în cauză, vor fi suportate de ei. De aceea, e necesar ca acrediti­vele să fie lichidate în termenul ini­ţial de valabilitate, cu atât mai mult, cu cât prelungirile valabilită­ţii lor se vor da numai în cazuri bine justificate. „ Grevele americane aduc mari pagube industriei armamentului NEW YORK, 27 (Radar)___Cores­pondentul agenţiei D. N- B. transmite: Ziarul „New York Times“ scrie că grevele tot mai numeroase din indu­stria oţelului, automobilelor, textile­lor şi cărbunilor, pricinuesc îngrijo­rare în cercurile din Washington, răs­punzătoare pentru înarmări. Greva din uzinele Bethlehem va stânjeni executarea programului de construcţi navale şi de tankuri. In cercurile informate se declară că s’ar putea propune preşedintelui­­Roosevelt să rechiziţioneze» uzinele Bethlehem. Crucea Roşie americană aprovizionează Spania cu alimente şi medicamente MADRID 27 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei Ştefani comunică: Comisia nord-americană, însărci­nată cu distribuirea în Spania a ali­mentelor trimise de Crucea Roşie din Statele Unite a sosit Miercuri la Ca­dix, însoţind primul transport, care va fi repartizat între oraşele Cadix, Se­villa şi Barcelona. Printre materialele trimise din Sta­t­it­ Unite se află şi 40.000 de fiole cu ser antidifteric. In cursul lunei Martie vor sosi alte două vapoare încărcate cu alimente, care vor fi împărţite populațiilor din Almeria și Malaga. Banca Naţională a Ungariei a aprobat importul de cupoane ale acţiunilor ungureşti BUDAPESTA 27 (Rador). — Banca Naţională a Ungariei a abrogat dis­poziţia prin care se interzicea rapor­tul de cupoane, ale acţiunilor ungu­reşti. Graţie acestei măsuri, proprietarii străini de acţiuni ungare vor fi în măsură să ceară trecerea valorii co­respunzătoare a cupoanelor lor în cre­ditul conturilor blocate ale Băncii Na­ţionale a Ungariei. RELAŢIILE ECONOMICE FRANCO-G­ERMANE PARIS, 27 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei D. N. R. anunţa: D. Barnaud, delegatul general al guvernului francez pentru relaţiunile economice franco-germane, se va o­­cupa, in noua sa reşedinţă principală de la Paris, in primul rând de pagu­bele suferite de comerţ şi Industrie din cauza războiului. D-sa se va în­griji totdeodată de amenajarea eco­nomiei franceze la situaţia actuală. Negocierile franco-germane, cu pri­vire la materiile prime, car­e se duc la Pari­s, au făcut o bună impresie a­­su­pra celor care iau parte la ele. Sco­pul acestor negocieri, care au carac­­tetrul unei luări de contact, este de a i se stabili un acord între producţia franceză de materii prime şi exigen­ţele situaţiei

Next