Argus, aprilie 1941 (Anul 31, nr. 8389-8409)

1941-04-02 / nr. 8389

ANUL XXXI No. 8389 A apărut şi s’a pus in vânzare T­IMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOŢI Nr. 62 A BONAM SH T E In ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 a ***■ In străinătate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale internaţionale I * 4 PAGINI 3 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI 3 lei in tara­­ 6 tel In străinătate BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI Şl FINANŢE! Telefon 3.05.44 I 2 APRILIE 1941 Brut­ul s’a pus in vânzare L TIMPUL PENTRU TOfl Nr. 62 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziaru­lui şi la toate agenţiile de publicita­te. Proprietar­­ „A R G U S” S. A. înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI PROBLEMA CÂNEPEI De la 10—14 lei kgr., cu cât se­ vindea cânepa meliţată în 1933 preţurile iau urcat­­ progresiv la 30 lei in 1939, la 80 lei la sfârşitul anului 1940 şi azi plătim 120 până la 150 lei kgr. pentru cânepa ţă­rănească. Spre a se vedea exage­rarea acestor preţuri ţin să men­ţionez că plugarii prezintă spre vânzare o cânepă cât mai prost meliţată care la pieptănat pierde uneori şi 30 la sută când obişnuita pierdere la o cânepă meli­ţată con­ştiincios, n’ar trebui să ispăşea­scă 5—7 la sută. Ne întrebăm îngrijoraţi, până la­­ ce culmi nebănuite va ajunge pre­ţul cânepei şi cum vor putea in­dustriile textile face faţă diferite­lor comenzi, cari au fost contrac­tate când cânepa valora han 70 80 lei kgr?. La ce preţuri se vor putea contracta viitoarele come­nzi? Este oare cu putinţă să lăsăm ca un atelaj fabricat din frângherie să ajungă la un preţ superior tmnui at°Iai confecţionat din piele? Recunosc, că stocur­ile noastre de­­ cânepă ei-i aproape epuizate şi că o­­mamfă rară şi căutată, logic este să se scumpească. Insă şi aci trebueşte pusă o margine. Să nu uităm că avem încă mari nevoi de harnasamc­ite şi prelate pentru armată ce n­u pot în nici un caz să fie impure cu preţuri­ ce trec orice măcil­ă. Nici sacii de câ­nepă nu trebuie să ajungă a fi vânduţi pe un preţ mai mare de­cât conţinutul lor de cereale. Produsele agricole nu trebuesc fireşte stânjenite în preţurile lor, ci d­e contră, încurajate, că numai astfel, ya du­tea plugarul să dobân­­daăspă dreapta răsplată a muncii şi a rarii!.­ţii sn' m­i bine. Insă im-i mai jitiţin adevărat ca e periculos a Se pretuide uh preţ exagerat, care ar stâ­njeni economia naţio­nală. Faţă de cele de mai sus expuse şi mai ales faţă de marile nevoi pe cari ie nercei­ şi industria textilă pentru furniturile ce le are coman­date, se impune o reglementare a circulaţiei exi­stanţelor de­­cânepă brută, meliţată. Ca să fim şi mai precişi e nevoe de o blocare la cul­tivator şi stabilirea tot­odată a u­­nui preţ drept, un preţ la care cul­tivatorul să aibă un câştig meri­tat şi îmbelşugat, un preţ la care industria să-şi poată aduce la în­deplinire comenzile ce i s’au făcut, fără să fie silită să lucreze în pier­dere. C­ed că 100 lei kgr. ar mul­ţumi am­bele părţi. Desfiinţarea oficiului naţional al textilelor de către guvernanţii din 1939 a fost o enormă greşală. Ur­mările le suferim Intr’o formă gravă astăzi. Se impune o grabnică şi serioasă organizare a producţiunii şi a va­lorificări text.*’­aloc româneşti, împrejurările foarte priincioase în care se găsesc astăzi textilele indigene, ne impun ca această or­ganizare să fie cât mai bine chib­zuită şi cât mai desăvârşită. E de trebuinţă ca această orga­nizare să fie adusă la îndeplinire de persoane pricepute, de persoa­ne cunoscătoare a problemei mai a­­les. Astfel ne vom trezi iarăşi cu o lege­­ textilă ca aceea din 1940, care, prin îngrădirile ' pari i s’au a­­d­us, o împiedică să dea roadele la care ne-ai s ’fi putut aștepta. Nu vrei că această organizare s’ar putea face temeinic decât în, cadrul cooperat.Vri, imitând siste­mul italian al FEDEpriANAPA, care este întru câtva un fel de mono pol ptvo rq+o firi* Tp­ n (yiT-tivator şi tot odată înlătură cu de­­rnvârşLe pe intermediari, cari, sunt Kv-ra r'-wp nn^r,r\v--rii şi scum­pose la noi această marfă. Intr’uri articol viv­or, voi arăta cum este organizat în Italia acest monopol al cânepei şi al inului şi cum ar pilea avea ap citaţia prac­tică­­a noi. A. Tărășescu Bursa Şedinţa de ori a fost destul de activă, însă tendinţa s’a menţinut calmă. Cauza acestei atmosfere pe piaţa financiară constă în faptul că săp­tămâna trecută s’a încheiat un nu­măr infim de tranzacţii, atât din cauza diverselor nedumeriri, căt şi în speranţa unor cursuri mai bune. Luni deţinătorii de valori cari a­­veau nevoe de numerar, au vândut în mai mare cantitate, cedând la cursuri mai mici. Compartimentul rentelor s’a men­­ţinut în ansamblu, staţionar. In compartimentul acţiunilor s’au înregistrat două scăderi apreciabi­le■ Mica la. 960 dela 1010 şi S. T. B. la 1135 dela 1285. Importul diri Germa­­nia şi ţările ocupate în executarea ordinului său cir­cular din 25 Martie 1011, relativ la importul cu dispensă de auto­rizaţie, de­ im­port, al tuturor măr­furilor provenite din Germania, Protectorat, sau ţările ocupate ca:­­Belgia, Olanda şi Norvegia, mi­nisterul de finanţe a făcut cunos­cut Vămilor că a acordat un ter­men de cinci zile, adică până la 5 Aprilie a. c., inclusiv, pentru li­chidarea declaraţiilor de import depuse la vămi pentru mărfurile ce au fost dispensate de autoriza­ţie de import în condiţiunile ordi­nului circular sus citat. Cifra de afaceri la cherestea întrucât s-a constatat că unii ex­portatori de cherestea cumpără di­ferite produse în vederea exportu­lui, pentru care producătorii nu achită impozitul pe cifra de afaceri la punerea lor în circulaţie, pe considerentul că impozitul va fi achi­at în momentul exportului și întru­cât parte dintre aceste pro­duse declarate pentru export - fie direct de producător, fie de către exportatori — sunt vândute din diferite motive (ex. din lipsă de mijloace de transport) — la intern — fără a suporta impozitul pe cifra de afaceri real cuvenit pentru, interior,­ Ministerul de finanţe a dispus ca la toate aceste vânzări, să se adauge şi să se calculeze impozitul pe cifra de afaceri dato­rat de producători, conform dis­­poziţiunilor în vigoare urmând a conta­tal­a contribuţia de 2 la sută. Cuvântarea cS^Isjb ministru­l senii­or Cea mic la Soc. arhitecţilor româna D. prof. Nichifor Crainic, mini­strul Propagandei Naţionale, a ros­tit la Soc. Arhitecţilor români o im­portantă cuvântare din care redăm următoarele : Ştiu că arhitectura română e mai veche decât aceşti 50 ani ai socie­tăţii. Arhitectura românească începe de la acei maeştrii anonimi, fără di­plome cari sunt ţăranii cari îşi con­­struesc casele lor, şi arhitectura ro­mânească cu apariţia istorico-cultu­­rală a încremenit pentru veacuri în acrie­ minuni de­ formă sacră cari sunt bisericile ce împodobesc pămân­tul românesc. In ce priveşte această arhitectură veche, se spune că era făcută de maeştri veniţi din afară, eu sunt convins că geniul arhitectu­ral românesc a contribuit în mare parte la ridicarea acestor minuni şi artă cari sunt bisericile din România. Şi de părerea mea este un mare în­văţat, c­’l mai mare istoric de artă care a murit de câteva luni, marele Iosif Strigovschi Dela universitatea din Vîen.a Studiile făcute despre bisericile din Bucovina, emite într’un articol dintr’un ziar austriac această ideie că arta superioară arhitectonică ce se manifestă în special în Buco­vina, este un mare omagiu adus ar­­hi­tecture! române. Spiritul autohton al arhitecţilor ro­mâni s‘a ţinut dârz împotriva influen­ţelor din afară şi internaţionalismului din afară. Extraordinarele clădiri cari s’au ridicat in teritoriile ce azi numai sunt in întregime aîe noastre, mi-au adus aminte de splendidele bi­serici şi ca o popete de originalitate, aciie biserici ceri Împodobesc partea de N. V. a Ardealului. In Ardeal de 20 ani Încoace, Iere­mi’, unde arhitectura noastră româ­nească, unde arhitecţii noştri, mulţi sunt aci prezenţi, au pus tot ce pu­tea pune goniţi lor, la contribuţie pentru concepţia şi producţia româ­nească, mândria şi elanul nostru cre­ştin în această parte a ţării­ ‘ . Bugetul pe exerciţiul 1941 -1942 Economia noului buget.­Expune­rea de motive începând de azi intră în aplicare noul buget al statului. După cum se arată în expunerea de motive, bugetul exerciţiului 191/1-1/2 se întocmeşte in împrejurări neobişnuite. Anul 191/0 a fost un an de grele în­cercări pentru neamul românesc: înfrângerea militară suferită, pe continent de puterile in sistemul cărora vechiul regim portic românesc spera să poată menţine integritatea hotare­lor ţării, a lăsat neamul românesc în ceasul decisiv, singur in faţa revendi­cărilor vecine. Pus în situaţia să apere integritatea pământului pe care făgă­duise să-l păstreze, vechiul regim, sur­prins nepregătit şi fals angajat politi­ceşte, nu şi-a putut ţine făgăduiala, pentru împlinirea căruia încordase toa­te sforţările naţiunii, aşa că de trei ori in cursul anului 191­0, ■ ţara s’a vă­zut sfâşiată la răsărit, miazăzi şi apus. Noul regim politic instaurat în pri­mele zile aie lunii Septembrie 191­0, in timp ce se consuma a treia sfâşiere a trupului României, a găs­i ţara intr’o situaţie foarte grea. Intr’adevăr, armata era demoraliza­tă de obligaţia ce i se impusese să se retragă fără luptă; refugiaţii alungiţi din toate colţurile pământului cotro­­p­­, creiau in oraşe masse mari de oa­meni nemulţumiţi şi fără aşezare; ad­ministraţia, slăbită prin îndelungi con­centrări şi hipertrofiată de balastul organelor refugiate, era pe punctul de­ a fi depăşită. Ţara era ameninţată de mari lipsuri Producţia agricolă deficitară,­­exiusă încă prin pierderea gânarului ba­sara­bean şi dobrogean şi secătuită de un export masiv, nu mai putea asigura, subsistenţa normală a, populaţiei pâ­nă la noua rec­olă. Ogoarele dinlăuntruil hotarelor râmă s-­seră în mare parte nelucrate din tip­sa braţelor celor chemaţi să farit, pe strajă la hotare, s’au văzut pustiite, pe deasupra, de vremea neprielnică. Numărul vitelor a scăzut din pricina lipsei de furaj, a nevoii alimentării oamenilor aflaţi sub arme şi a expor­tului fără măsură. Viaţa economică era în plină deso­­rienţare. Fabrici numeroase, care produceau pentru îndestularea între­gului pământ românesc, au rămas dincolo de noile hotare, făcând să se simtă în ţară lipsa producţiei lor. Ale fabrici, rămase inlăuntrul norilor graniţe, au trebuit să-şi micşoreze activitatea, din neputinţa desfacerii anumitor produse şi din lipsa unei pre­vederi de stocaj de materii prime.. A­­veri adunate cu r­udă s’au irosit. Va­duri de negoţ agonisite vreme de de­cenii, s’au risipit. Şi pe deasupra tu­­turor acestor nenorocri, cutremurul de pământ a pustiit, spre sfârşitul toamnei, regiuni întinse ale ţării. Noul regim a trebuit să facă faţă de îndată acestei situaţii. Revizuind, în primul rând, orienta­rea nepotrivită a politicii externe, el a apropiat ţara de grupul puterilor care urmăreau Instaurarea unei nouă ordine în Europa, puteri cu care Ro­mânia avea legături economice fireşti şi interese comune în această parte a lumii. Luând măsuri pentru s­uncţionarea celor vinovaţi de starea în care ajun­sese ţara, regimul a purces la reor­ganizarea aparatului de Stat, în vede­rea­­ despovărării lui de elementele parazitare şi asigurarea unei mai mari eficie­nţe a acestuia. Concomi­tent, a întreprins reorganizarea ar­matei într’un cadru adaptat nouilor nevoi, omogen,, bine înzestrat şi echi­pat şi susceptibil de a face faţă ori­căror împrejurări. Noul regim a luat, de asemenea, măsuri pentru reorganizarea vieţii e­­conomice în cadrul nouilor graniţe. A asigurat preţuirea cuvenită produ­selor agricole, închizând foarfecele, des­chis în 1929, între preţurile agricole, şi preţurile industria­l; a coordonat pro­­ducţiunea industrial cu nevoile, asi­­gurându-i aprovizionarea cu materii prime, in pofida dificultăţilor provoca­te de întreruperea comuni­caţiilor me­­diteranene; a luat măsuri pentru in­­frânarea tendinţei de urcare a preţu­rilor care începuseră să devie ame­ninţătoare in faţa desorganizării pie­­ţii interne şi lipsei de materii prime; a luat măsuri pentru ridicarea sala­riilor muncitorilor, împiedecând ex­ploatarea lor; a căutat să afle refu­giaţilor un rost in noua viaţă econo­mică a ţării şi să repare stricăciuni­le cauzate de cutremur. El a iniţiat în sfârşit acţiunea de românizare a vieţii economice, prin punerea sub control românesc a întreprinderil or a­­flate în mâini'e str&'ni'or, prin sub­stituirea muncii califi­cate româneşti, în locul celei străine şi prin smulge­rea aparatului de circulaţie din mâl-­ nile evreilor. In acest domeniu, regimul a întâm­pinat dificultăţile inerenta orcăror începuturi de acest fel: conflictul nu poziţiile câştigate şi lipsa de pregăti­re profesională a cadrelor necesare a­­cestei operaţiuni. Fără a renunţa la in­tenţiunea lui el a trebuit să ia măsuri care sa asigure realizarea C1 gradua­l, evitând desorganizarea pro­­ductiunii. CONDIŢIILE SATISFĂ­CĂTOARE ALE BUGETU­LUI Toate aceste stări de lucruri nu au putut rămâne fără urmări asupra fi­nanţelor româneşti. Greutăţile expuse mai sus, care au făcut din anul 191­0 anul cel mai rău al economiei româneşti de la război, sarcinile considerabile impuse econo­miei româneşti de un pro­gram de înarmări şi concentrări ce păreau peste puterile ţării, micşora­rea capacităţii contributive a acesteia în urma pierderilor teritoriale, şi re­ducerea aparatului de percepţie nu au putut totuşi, desorganiza finanţele ţării, care au rămas in mijlocul tul­burării generale, un sector de calm şi de încredere. Dacă mândria pe care o arătau au­torii bugetului pe exerciţiul 191/0-91/1, atunci când anunţau încordarea tutu­ror eforturilor în vederea apărării graniţelor, a fost­ desminţită, de îm­prejurări, totuşi măsura cu care a fost întocmit bugetul anestui exerciţiu, ajutată de chibzuinţă cu care au fost cârmuite finanţele publice în cursul exerciţiului l'J'/O-Sl/l, au îngăduit Mi­nisterului de finanţe si aceste împrejurări potrivnice înche­ind bugetul acestui exerciţiu în con­­diţiuni care, judecate retrospectiv, pot fi socotite satisfăcătoare. Acest rezultat se datoreşte, în pri­­mul rând, prudenţei cu care au fost făcute evaluările veniturilor ordinare ale bugetului exercit­urii precedent, care au cuprins însemnate rezerve latente. El se datoreşte, în al doilea rând, conjuncturii ascendente a vie­ţii economice care a urmat sporirii cu 50 la sută a primei plătite la de­vizele libere în cursul Ionel. Martie a anului trecut, conjuctura a creiat bu­fetului un aliniat economic favorabil. El se datorește în al treilea rând, faptului că ministerul de finanțe a luat măsuri de, reducerea cheltuelilor prn blocarea tuturor creditelor com­­'bi r tr’r nrop ii't'e mai mare de cât efectul presumat al reducerilor teritoriale asupra încasărilor. Sarci­­na actualului buget este:­­ să asigure funcţionarea aparatului de stat, sporirea eficienţii. Bugetul s-a fxat la cifra de 44.870 mii, faţă de 35.542 mii, bugetul pre­cedent deci un spor de 9.328 mii. Principalul spor îl reprezintă chel­tuielile de personal, salarii şi acceso­rii care total zează "i.pot­,6 ral. cele­lalte cheltueli diverse de personal re­­prezentând numai 572,4 mil. lei. Sporul de cheltueli de materiale e de 1 020,5 m­l. cel de subvenţii şi chil­tuen întâmplătoare 1 701,9 mil., iar cheltui­te extr­aordinară numai de 94­5 milioane. UNIFICĂRI DE IMPOZI­TE Noul buget prezintă o serie de ani-ContFmurre în part. 3-a Modificarea legii impozitului pe lux și cifra de afaceri NOUILE COTE REZULTATE DIN UNIFICAREA IMPOZIT­ULUI CU DIFERITE TAXE Pa ziua de 1 Aprilie 1911l, s’au adus mai multe modificări legii impozitului pe lux și cifra de afa­ceri, prin următoarele trei Decrete Legi: Astfel, prin Decretul Lega Nr. 456, publicat în Monitorul Oficial Nr. 50 din 28 Februarie 1941, s’au unificat unele taxe și impozite­­ co­munale în impozitul pe lux și cifra de afaceri . La cota de impozit de 4 la sută s’a adăugat 1 la sută pentru comu­ne, astfel încât — unificată — ea a devenit 5 la sută. Nu suferă majorarea pentru co­mune: făina, pâinea şi zahărul, care rămân mai departe impuse numai cu impozitul pe cifra­­de afaceri de 4 la sută (zahărul conform Juri­. Consiliului de miniştri nr. 2342 din 20 Noembrie 1940, se menţine cu cota de 3 la sută cifră de afaceri). La cota de impozit de 12,50 la sută s’au adăogat: 2,50 la sută pen­tru comune şi 3 la sută,pentru Fon­dul naţional al aviaţiei (Depetul- Lege de unificarea taxelor pentru aviaţie din 1 Aprilie 1941), astfel încât cota unificată a devenit de 18 la sută. La cota de impozit de 1,50 la sută s’a adăogat 1,50 pentru comune ast­fel încât ea a devenit cotă unificată de 3 la sută. Unificarea taxelor de aviaţie şi F. A. N. De asemenea s’au unificat în im­pozitul pe lux şi cifra de afaceri, următoarele taxe de aviaţie: 1. Cota de 4 la sută aviaţie care se percepea la produsele din lista A. , s’a unificat cu taxa de lux de 18 la sută devenind 22 la sută impozit pe lux. 2. Cota de 3 la sută aviaţie, care se percepea la produsele din lista B. , s’au unificat în taxa de lux de 12,50 la sută devenind cota unifi­cată de 18 la sută (în care se cu­prinde şi unificarea taxelor comu­nale de 2,50 la sută). 3. Lucrările şi confecţiunile din materiile pentru care s'a plătit im­pozitul pe lux din listele A. şi B., suportă impozitul pe cifra de afa­ceri unificat de 13 la sută. 4. Impozitul pentru Fondul apă­rării naţionale (F. A. N.) de 3 la sută s’a unificat în impozitul, pe ci­fra de afaceri. Impunerea mărfurilor exportate 5. Prin modificarea art. 3 din legea cifrei de afaceri, s-a stabilit, că toate produsele exportate vor fi supuse în momentul ieşirii lor din ţară la­ plata unui impozit de 1 ln sută la valoarea lor medie, afară de cele scutite prin legi speciale şi de produsele din listele A și B care vor plăti 2 la sută. Produsele scoase din întreprin­dere pentru export, cu formalităţi vamale făcute chiar de către pro­ducători, se impun numai cu taxa prevăzută la art. 3 din legea pentru impozitul pe lux și cifra de afa­ceri. . Produsele scoase din întreprinde­re pentru export, cu formalităţile vamale făcute de o terţă persoană,, se impun la eşirea lor din fabrică, atelier, etc. cu cota­ respectivă da­torată în conformitate cu art. 2 din legea pentru impozitul pe lux şi cifra de afaceri redusă la o trei­me, iar la export, cu taxa prevă­zută la aliniatul precedent. In­ ambele cazuri, justificarea ex­portului se va face în termen de 60 de zile de la scoaterea produse­lor din întreprindere, contrar vor fi considerate ca puse în circula­ţie în ţară şi vor suporta, taxele integrale datorate la producţia in­ternă. Printr’un decret-lege­re va apa­re azi în Monitorul Oficial, s’a mo­difîcat şi complectat deasemenea unele dispoziţiuni din legea impo­zitului pe lux şi cifra de afaceri. Alte modificări esen­ţiale Produsele de orice natură, care ira vor fi prevăzute in nici una din listele anexate legii și care se im­puneau cu 8 la sută cifră de afaceri se impun cu 3 la sută, iar prin uni­ficarea impozitului pentru F. A. N de 3 la sută, în această cotă, aceste produse se impun la cota unificată de 12 la sută.­­C­ontinut a se impune cu 9 la sută (azi cotă unificată) următoa­rele produse: Pastele făinoase preparate în ţa­ră, uleiurile vegetale, săpunurile, sticlele de lampă, soda de rufe, un­­sorile de căruţă, hamuri şi bocanci, căciulile de miel obicinuite şi co­joacele din piele de oaie, opincile de piele, talpa. Continuă a se impune cu 11 la sută lazi cotă unificată), urmă­toarele produse: pâslă technică, grăsimile animale și cleiurile ani­male, extractele dela art. 385 din Tariful unitar, motor­hi­a. Coste umificate începând dela 1 Aprilie 1941, se aplică următoarele cote unifica­te la impozitul pe lux și cifra de afaceri. Produsele enumerate în lista A, cota de 22 la sută. Produsele enumerate în lista B, 18 la sută. Produsele enumerate în lista C, cota de 5 la suită ,cu excepția celor din prima pag. care rămân cu 4 la sută. Produsele enumerate în lista D, cota de 3 la sută. Produsele enumerate în lista E, Scutite de impozit. Produsele de orice natură care nu vor fi prevăzute în nici una din listele de mai sus enumerate, vor fi supuse impozitului de 12 la sută. înțelege că se impun cu 9 la Continuare in pan. 3-a Proclamaţia d-lui General Ion Antonescu, Conducătorul Statului, dată cu ocaziunea recensământului general al ţării ROMANI Sprijiniţi cu grijă şi încredere opera de Recensământ. Ea urmăreşte să înfăptuia­scă o cunoaştere exactă a familiei, a proprietăţii şi a tuturor elementelor noastre naţionale. Ca să pot ajuta familiile împovărate ale ţăranilor, muncito­rilor şi funcţionarilor; Ca să pot organiza temeinic regimul proprietăţii româneşti. In sfârşit, ca să pot guver­na ţinând seama de nevoile tuturor trebue să am în faţa mea oglin­da adevărului. Recensământul este singu­rul mijloc simplu, uşor şi direct pentru această cunoaştere. Statul cheltueşte trei sute de milioane lei pentru a împlini a­­ceastă informare, pe temeiul că­reia să se poată guverna ţinând seamă de toate amănuntele rea­lităţii noastre, ceea ce nu s-a făcut până azi. Toţi Românii trebue deci să sprijine opera de Recensământ fiindcă pe ei se sprijină , şi da­că rezultatele Recensământului n’ar reuşi să fie exacte atuncea ar insemna că banii Statului — banii tuturor — să fie risipiţi şi opera de Recensământ din nou reluată. De aceea vă îndemn pe toţi să puneţi toată grija în răspunsul ce daţi. Fiindcă acest Recensa­mânt nu este o formă goală şi rece de administraţie ci mijlocul sincer şi cald ca să vă pot ajuta pe toţi şi pe fiecare. GENERAL ION ANTONESCU Majorarea impozitului excepţional de 2 la sută la 4 la sută începând de la 1 Aprilie 1941, Im­pozitul Excepţional 2 la sută pen­tru apărarea naţională, se majo­rează la 4 la sută. Legea modificatoare este conce­pută exclusiv pe principiile de im­­pozabilitate ale contribuţiei naţio­nale excepţionale 2 la sută şi apa­re deci ca o urmare a acesteia, însă cu complectări ordin termic şi cu oarecari modificări. Iată modificările care se referă la importul și exportul de mărfuri: 1. La art. 25 din lege s-a prevăzut o serie întreagă de articole a căror vânzare la intern este scutită de impozitul excepțional 4 la sută, majoritatea aestora fiind scutite și de vechea lege prin art. 21. . Scutiri la import de impozitul de 4 la Sută Faţă de dispoziţiile de scutire de la art. 25 citat mai sus se va scuti la import de impozitul excepţional de 4 la sută următoarele mărfuri prevăzute de acest articol: Pâinea, cornurile, franzelele, chi­flele, covrigii, făina, mălaiul, sarea, zahărul, carnea proaspătă necon­servată, grăsimile adică untura, untul, untdelemnul, uleiul comesti­bil, laptele, brânza de vaci, brânza de oi frământată sau telemea, urda, caşul, smântână, ouăle, păsările vii, zarzavaturile, legumele cu excepţia lintei şi mazărei, uscate, decorti­­cată şi furajeră, gazul lampant, lemnele de foc, peştele proaspăt sărat, cu o valoare după factură până la 50 de kg.. Aceste bunuri nu vor beneficia de scutirea impozitului excepţional 4 la sută, când sunt destinate ex­portului. Ca urmare acestei limitări a scu­­ti­rii la vânzările interne toate mărfurile care se exportă vor fi su­puse fără nici o excepţie la impo­zitul excepţional de 4 la sută. Dî mărfuri la care se menţî­­ne impozitul 2 la sută Prin art. 69 din noua lege s’a­ mai prevăzut o serie de mărfuri­­ca: talpa, pâslă technică­, lana tăbăcă­­rească, zdrenţele, grăsimile anima­le, cleiurile animale, extractele ve­getale tanante şi motorina, pentru care la vânzarea in consumul in­tern, s’a menţinut cota de impozit de 2 la sută. Ca urmare a dispoziţiunîlor art. 69 din noua lege, la importul măr­furilor enumerate mai sus, vămile vor percepe cota redusă de 2 la sută imp­ut excepţional. Este bineînţeles, că in conformi­­tate cu principiile noiiei legi, la ex­portul acestor mărfuri, impozitul excepţional de 4 la sută este dato­rat integral. Cum se calculează impo­zitul Prin art. 5 din noua lege s-a sta­bilit: „La mărfurile importate sau ex­portate, impozitul se va calcula la preţul final de facturare aşa cum s-a prevăzut la art. 4 sau la valoa­rea medie din tariful unitar dacă acesta este mai mare decât preţul final de facturare“. Stabilirea preţului final de fac­turare se face conform dispozţiu­­nilor în vigoare sau vechea lege. De când se datorează im­pozitul Prin art. 21 din lege s’a hotărât: ,,Pentru mărfurile importate şi exportate impozitul datorat esta cel din momentul lichidării declara­ţiei vamale şi se percepe odată cu taxele vamale“. In consecinţă, la declaraţiunile de import şi export înregistrate anterior datei de 1 Aprilie 1941,, dar care se vor lichida la şi după 1 Aprilie 1941 (conform prevederilor art. 101 din legea vămilor), vămi­le vor calcula şi percepe impozitul excepţional de 4 la sută, în confor­mitate cu dispoziţiunile nouei legi. La art. 68 din lege se stabileşte principiul exigibilităţii impozitului 4 la sută şi anume: „Predările şi livrările de măr­furi de orice fel — făcute după 1 Aprilie 1941 — vor suporta impo­zitul prevăzut de prezenta lege chiar dacă sunt făcute în executa­rea unui contract cu dată certă anterior intrării în vigoare a pre­zentei legi. In consecință, de la 1 Aprilie a. c., la importul şi exportul mărfuri­lor, acest impozit este definitiv da­­torat și vămile îl vor percepe con­form prevederilor nouei legi. C­asa M. S. Regel Comunicat Nr.8 Mareşalul Curţii Regal© face cu­noscut următoarele: In zilele de 28 şi 29 Martie a. c. MAJESTATEA SA REGELE a vi­zitat regiunea: Dealul Mare, Podul Iloaei, Târgul Frumos, Cotnari şi Hârlău, cu care prilej a inspectat câteva unităţi militare aflate in a­­cele regiuni. La Dealul Mare AUGUSTUL SU­VERAN a participat la 0 vânătoare cu caracter privat. București 31 Martie 1941. Bugetul Franţei pe anul 1941 VICHY, 31 (Rador). — Buge­tul francez pentru al doilea trime­stru al anului 191­1, adoptat Sâm­bătă de consiliul de miniştri, este de 1­2.132.000.000 franci, plus un buget extraordinar de 10 miliarde 32.000. 000 franci. Pe primul trimestrui cifrele fuse­seră, respectiv, de 2k­Al/1.000.000 și 15.291.000. 000

Next