Argus, aprilie 1941 (Anul 31, nr. 8389-8409)
1941-04-02 / nr. 8389
ANUL XXXI No. 8389 A apărut şi s’a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOŢI Nr. 62 A BONAM SH T E In ţară Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 a ***■ In străinătate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale internaţionale I * 4 PAGINI 3 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI 3 lei in tara 6 tel In străinătate BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI Şl FINANŢE! Telefon 3.05.44 I 2 APRILIE 1941 Brutul s’a pus in vânzare L TIMPUL PENTRU TOfl Nr. 62 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar „A R G U S” S. A. înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI PROBLEMA CÂNEPEI De la 10—14 lei kgr., cu cât se vindea cânepa meliţată în 1933 preţurile iau urcat progresiv la 30 lei in 1939, la 80 lei la sfârşitul anului 1940 şi azi plătim 120 până la 150 lei kgr. pentru cânepa ţărănească. Spre a se vedea exagerarea acestor preţuri ţin să menţionez că plugarii prezintă spre vânzare o cânepă cât mai prost meliţată care la pieptănat pierde uneori şi 30 la sută când obişnuita pierdere la o cânepă meliţată conştiincios, n’ar trebui să ispăşească 5—7 la sută. Ne întrebăm îngrijoraţi, până la ce culmi nebănuite va ajunge preţul cânepei şi cum vor putea industriile textile face faţă diferitelor comenzi, cari au fost contractate când cânepa valora han 70 80 lei kgr?. La ce preţuri se vor putea contracta viitoarele comenzi? Este oare cu putinţă să lăsăm ca un atelaj fabricat din frângherie să ajungă la un preţ superior tmnui at°Iai confecţionat din piele? Recunosc, că stocurile noastre de cânepă ei-i aproape epuizate şi că omamfă rară şi căutată, logic este să se scumpească. Insă şi aci trebueşte pusă o margine. Să nu uităm că avem încă mari nevoi de harnasamcite şi prelate pentru armată ce nu pot în nici un caz să fie impure cu preţuri ce trec orice măcilă. Nici sacii de cânepă nu trebuie să ajungă a fi vânduţi pe un preţ mai mare decât conţinutul lor de cereale. Produsele agricole nu trebuesc fireşte stânjenite în preţurile lor, ci de contră, încurajate, că numai astfel, ya dutea plugarul să dobândaăspă dreapta răsplată a muncii şi a rarii!.ţii sn' mi bine. Insă im-i mai jitiţin adevărat ca e periculos a Se pretuide uh preţ exagerat, care ar stânjeni economia naţională. Faţă de cele de mai sus expuse şi mai ales faţă de marile nevoi pe cari ie nercei şi industria textilă pentru furniturile ce le are comandate, se impune o reglementare a circulaţiei existanţelor decânepă brută, meliţată. Ca să fim şi mai precişi e nevoe de o blocare la cultivator şi stabilirea totodată a unui preţ drept, un preţ la care cultivatorul să aibă un câştig meritat şi îmbelşugat, un preţ la care industria să-şi poată aduce la îndeplinire comenzile ce i s’au făcut, fără să fie silită să lucreze în pierdere. Ced că 100 lei kgr. ar mulţumi ambele părţi. Desfiinţarea oficiului naţional al textilelor de către guvernanţii din 1939 a fost o enormă greşală. Urmările le suferim Intr’o formă gravă astăzi. Se impune o grabnică şi serioasă organizare a producţiunii şi a valorificări text.*’aloc româneşti, împrejurările foarte priincioase în care se găsesc astăzi textilele indigene, ne impun ca această organizare să fie cât mai bine chibzuită şi cât mai desăvârşită. E de trebuinţă ca această organizare să fie adusă la îndeplinire de persoane pricepute, de persoane cunoscătoare a problemei mai ales. Astfel ne vom trezi iarăşi cu o lege textilă ca aceea din 1940, care, prin îngrădirile ' pari i s’au adus, o împiedică să dea roadele la care ne-ai s ’fi putut aștepta. Nu vrei că această organizare s’ar putea face temeinic decât în, cadrul cooperat.Vri, imitând sistemul italian al FEDEpriANAPA, care este întru câtva un fel de mono pol ptvo rq+o firi* Tp n (yiT-tivator şi tot odată înlătură cu dernvârşLe pe intermediari, cari, sunt Kv-ra r'-wp nn^r,r\v--rii şi scumpose la noi această marfă. Intr’uri articol vivor, voi arăta cum este organizat în Italia acest monopol al cânepei şi al inului şi cum ar pilea avea ap citaţia practicăa noi. A. Tărășescu Bursa Şedinţa de ori a fost destul de activă, însă tendinţa s’a menţinut calmă. Cauza acestei atmosfere pe piaţa financiară constă în faptul că săptămâna trecută s’a încheiat un număr infim de tranzacţii, atât din cauza diverselor nedumeriri, căt şi în speranţa unor cursuri mai bune. Luni deţinătorii de valori cari aveau nevoe de numerar, au vândut în mai mare cantitate, cedând la cursuri mai mici. Compartimentul rentelor s’a menţinut în ansamblu, staţionar. In compartimentul acţiunilor s’au înregistrat două scăderi apreciabile■ Mica la. 960 dela 1010 şi S. T. B. la 1135 dela 1285. Importul diri Germania şi ţările ocupate în executarea ordinului său circular din 25 Martie 1011, relativ la importul cu dispensă de autorizaţie, de import, al tuturor mărfurilor provenite din Germania, Protectorat, sau ţările ocupate ca:Belgia, Olanda şi Norvegia, ministerul de finanţe a făcut cunoscut Vămilor că a acordat un termen de cinci zile, adică până la 5 Aprilie a. c., inclusiv, pentru lichidarea declaraţiilor de import depuse la vămi pentru mărfurile ce au fost dispensate de autorizaţie de import în condiţiunile ordinului circular sus citat. Cifra de afaceri la cherestea întrucât s-a constatat că unii exportatori de cherestea cumpără diferite produse în vederea exportului, pentru care producătorii nu achită impozitul pe cifra de afaceri la punerea lor în circulaţie, pe considerentul că impozitul va fi achiat în momentul exportului și întrucât parte dintre aceste produse declarate pentru export - fie direct de producător, fie de către exportatori — sunt vândute din diferite motive (ex. din lipsă de mijloace de transport) — la intern — fără a suporta impozitul pe cifra de afaceri real cuvenit pentru, interior, Ministerul de finanţe a dispus ca la toate aceste vânzări, să se adauge şi să se calculeze impozitul pe cifra de afaceri datorat de producători, conform dispoziţiunilor în vigoare urmând a contatala contribuţia de 2 la sută. Cuvântarea cS^Isjb ministrul seniior Cea mic la Soc. arhitecţilor româna D. prof. Nichifor Crainic, ministrul Propagandei Naţionale, a rostit la Soc. Arhitecţilor români o importantă cuvântare din care redăm următoarele : Ştiu că arhitectura română e mai veche decât aceşti 50 ani ai societăţii. Arhitectura românească începe de la acei maeştrii anonimi, fără diplome cari sunt ţăranii cari îşi construesc casele lor, şi arhitectura românească cu apariţia istorico-culturală a încremenit pentru veacuri în acrie minuni de formă sacră cari sunt bisericile ce împodobesc pământul românesc. In ce priveşte această arhitectură veche, se spune că era făcută de maeştri veniţi din afară, eu sunt convins că geniul arhitectural românesc a contribuit în mare parte la ridicarea acestor minuni şi artă cari sunt bisericile din România. Şi de părerea mea este un mare învăţat, c’l mai mare istoric de artă care a murit de câteva luni, marele Iosif Strigovschi Dela universitatea din Vîen.a Studiile făcute despre bisericile din Bucovina, emite într’un articol dintr’un ziar austriac această ideie că arta superioară arhitectonică ce se manifestă în special în Bucovina, este un mare omagiu adus arhitecture! române. Spiritul autohton al arhitecţilor români s‘a ţinut dârz împotriva influenţelor din afară şi internaţionalismului din afară. Extraordinarele clădiri cari s’au ridicat in teritoriile ce azi numai sunt in întregime aîe noastre, mi-au adus aminte de splendidele biserici şi ca o popete de originalitate, aciie biserici ceri Împodobesc partea de N. V. a Ardealului. In Ardeal de 20 ani Încoace, Ieremi’, unde arhitectura noastră românească, unde arhitecţii noştri, mulţi sunt aci prezenţi, au pus tot ce putea pune goniţi lor, la contribuţie pentru concepţia şi producţia românească, mândria şi elanul nostru creştin în această parte a ţării ‘ . Bugetul pe exerciţiul 1941 -1942 Economia noului buget.Expunerea de motive începând de azi intră în aplicare noul buget al statului. După cum se arată în expunerea de motive, bugetul exerciţiului 191/1-1/2 se întocmeşte in împrejurări neobişnuite. Anul 191/0 a fost un an de grele încercări pentru neamul românesc: înfrângerea militară suferită, pe continent de puterile in sistemul cărora vechiul regim portic românesc spera să poată menţine integritatea hotarelor ţării, a lăsat neamul românesc în ceasul decisiv, singur in faţa revendicărilor vecine. Pus în situaţia să apere integritatea pământului pe care făgăduise să-l păstreze, vechiul regim, surprins nepregătit şi fals angajat politiceşte, nu şi-a putut ţine făgăduiala, pentru împlinirea căruia încordase toate sforţările naţiunii, aşa că de trei ori in cursul anului 1910, ■ ţara s’a văzut sfâşiată la răsărit, miazăzi şi apus. Noul regim politic instaurat în primele zile aie lunii Septembrie 1910, in timp ce se consuma a treia sfâşiere a trupului României, a găsi ţara intr’o situaţie foarte grea. Intr’adevăr, armata era demoralizată de obligaţia ce i se impusese să se retragă fără luptă; refugiaţii alungiţi din toate colţurile pământului cotrop, creiau in oraşe masse mari de oameni nemulţumiţi şi fără aşezare; administraţia, slăbită prin îndelungi concentrări şi hipertrofiată de balastul organelor refugiate, era pe punctul de a fi depăşită. Ţara era ameninţată de mari lipsuri Producţia agricolă deficitară,exiusă încă prin pierderea gânarului basarabean şi dobrogean şi secătuită de un export masiv, nu mai putea asigura, subsistenţa normală a, populaţiei până la noua recolă. Ogoarele dinlăuntruil hotarelor râmă s-seră în mare parte nelucrate din tipsa braţelor celor chemaţi să farit, pe strajă la hotare, s’au văzut pustiite, pe deasupra, de vremea neprielnică. Numărul vitelor a scăzut din pricina lipsei de furaj, a nevoii alimentării oamenilor aflaţi sub arme şi a exportului fără măsură. Viaţa economică era în plină desorienţare. Fabrici numeroase, care produceau pentru îndestularea întregului pământ românesc, au rămas dincolo de noile hotare, făcând să se simtă în ţară lipsa producţiei lor. Ale fabrici, rămase inlăuntrul norilor graniţe, au trebuit să-şi micşoreze activitatea, din neputinţa desfacerii anumitor produse şi din lipsa unei prevederi de stocaj de materii prime.. Averi adunate cu rudă s’au irosit. Vaduri de negoţ agonisite vreme de decenii, s’au risipit. Şi pe deasupra tuturor acestor nenorocri, cutremurul de pământ a pustiit, spre sfârşitul toamnei, regiuni întinse ale ţării. Noul regim a trebuit să facă faţă de îndată acestei situaţii. Revizuind, în primul rând, orientarea nepotrivită a politicii externe, el a apropiat ţara de grupul puterilor care urmăreau Instaurarea unei nouă ordine în Europa, puteri cu care România avea legături economice fireşti şi interese comune în această parte a lumii. Luând măsuri pentru suncţionarea celor vinovaţi de starea în care ajunsese ţara, regimul a purces la reorganizarea aparatului de Stat, în vederea despovărării lui de elementele parazitare şi asigurarea unei mai mari eficienţe a acestuia. Concomitent, a întreprins reorganizarea armatei într’un cadru adaptat nouilor nevoi, omogen,, bine înzestrat şi echipat şi susceptibil de a face faţă oricăror împrejurări. Noul regim a luat, de asemenea, măsuri pentru reorganizarea vieţii economice în cadrul nouilor graniţe. A asigurat preţuirea cuvenită produselor agricole, închizând foarfecele, deschis în 1929, între preţurile agricole, şi preţurile industrial; a coordonat producţiunea industrial cu nevoile, asigurându-i aprovizionarea cu materii prime, in pofida dificultăţilor provocate de întreruperea comunicaţiilor mediteranene; a luat măsuri pentru infrânarea tendinţei de urcare a preţurilor care începuseră să devie ameninţătoare in faţa desorganizării pieţii interne şi lipsei de materii prime; a luat măsuri pentru ridicarea salariilor muncitorilor, împiedecând exploatarea lor; a căutat să afle refugiaţilor un rost in noua viaţă economică a ţării şi să repare stricăciunile cauzate de cutremur. El a iniţiat în sfârşit acţiunea de românizare a vieţii economice, prin punerea sub control românesc a întreprinderil or aflate în mâini'e str&'ni'or, prin substituirea muncii calificate româneşti, în locul celei străine şi prin smulgerea aparatului de circulaţie din mâl- nile evreilor. In acest domeniu, regimul a întâmpinat dificultăţile inerenta orcăror începuturi de acest fel: conflictul nu poziţiile câştigate şi lipsa de pregătire profesională a cadrelor necesare acestei operaţiuni. Fără a renunţa la intenţiunea lui el a trebuit să ia măsuri care sa asigure realizarea C1 gradual, evitând desorganizarea productiunii. CONDIŢIILE SATISFĂCĂTOARE ALE BUGETULUI Toate aceste stări de lucruri nu au putut rămâne fără urmări asupra finanţelor româneşti. Greutăţile expuse mai sus, care au făcut din anul 1910 anul cel mai rău al economiei româneşti de la război, sarcinile considerabile impuse economiei româneşti de un program de înarmări şi concentrări ce păreau peste puterile ţării, micşorarea capacităţii contributive a acesteia în urma pierderilor teritoriale, şi reducerea aparatului de percepţie nu au putut totuşi, desorganiza finanţele ţării, care au rămas in mijlocul tulburării generale, un sector de calm şi de încredere. Dacă mândria pe care o arătau autorii bugetului pe exerciţiul 191/0-91/1, atunci când anunţau încordarea tuturor eforturilor în vederea apărării graniţelor, a fost desminţită, de împrejurări, totuşi măsura cu care a fost întocmit bugetul anestui exerciţiu, ajutată de chibzuinţă cu care au fost cârmuite finanţele publice în cursul exerciţiului l'J'/O-Sl/l, au îngăduit Ministerului de finanţe si aceste împrejurări potrivnice încheind bugetul acestui exerciţiu în condiţiuni care, judecate retrospectiv, pot fi socotite satisfăcătoare. Acest rezultat se datoreşte, în primul rând, prudenţei cu care au fost făcute evaluările veniturilor ordinare ale bugetului exerciturii precedent, care au cuprins însemnate rezerve latente. El se datoreşte, în al doilea rând, conjuncturii ascendente a vieţii economice care a urmat sporirii cu 50 la sută a primei plătite la devizele libere în cursul Ionel. Martie a anului trecut, conjuctura a creiat bufetului un aliniat economic favorabil. El se datorește în al treilea rând, faptului că ministerul de finanțe a luat măsuri de, reducerea cheltuelilor prn blocarea tuturor creditelor com'bi r tr’r nrop ii't'e mai mare de cât efectul presumat al reducerilor teritoriale asupra încasărilor. Sarcina actualului buget este: să asigure funcţionarea aparatului de stat, sporirea eficienţii. Bugetul s-a fxat la cifra de 44.870 mii, faţă de 35.542 mii, bugetul precedent deci un spor de 9.328 mii. Principalul spor îl reprezintă cheltuielile de personal, salarii şi accesorii care total zează "i.pot,6 ral. celelalte cheltueli diverse de personal reprezentând numai 572,4 mil. lei. Sporul de cheltueli de materiale e de 1 020,5 ml. cel de subvenţii şi chiltuen întâmplătoare 1 701,9 mil., iar cheltuite extraordinară numai de 945 milioane. UNIFICĂRI DE IMPOZITE Noul buget prezintă o serie de ani-ContFmurre în part. 3-a Modificarea legii impozitului pe lux și cifra de afaceri NOUILE COTE REZULTATE DIN UNIFICAREA IMPOZITULUI CU DIFERITE TAXE Pa ziua de 1 Aprilie 1911l, s’au adus mai multe modificări legii impozitului pe lux și cifra de afaceri, prin următoarele trei Decrete Legi: Astfel, prin Decretul Lega Nr. 456, publicat în Monitorul Oficial Nr. 50 din 28 Februarie 1941, s’au unificat unele taxe și impozite comunale în impozitul pe lux și cifra de afaceri . La cota de impozit de 4 la sută s’a adăugat 1 la sută pentru comune, astfel încât — unificată — ea a devenit 5 la sută. Nu suferă majorarea pentru comune: făina, pâinea şi zahărul, care rămân mai departe impuse numai cu impozitul pe cifrade afaceri de 4 la sută (zahărul conform Juri. Consiliului de miniştri nr. 2342 din 20 Noembrie 1940, se menţine cu cota de 3 la sută cifră de afaceri). La cota de impozit de 12,50 la sută s’au adăogat: 2,50 la sută pentru comune şi 3 la sută,pentru Fondul naţional al aviaţiei (Depetul- Lege de unificarea taxelor pentru aviaţie din 1 Aprilie 1941), astfel încât cota unificată a devenit de 18 la sută. La cota de impozit de 1,50 la sută s’a adăogat 1,50 pentru comune astfel încât ea a devenit cotă unificată de 3 la sută. Unificarea taxelor de aviaţie şi F. A. N. De asemenea s’au unificat în impozitul pe lux şi cifra de afaceri, următoarele taxe de aviaţie: 1. Cota de 4 la sută aviaţie care se percepea la produsele din lista A. , s’a unificat cu taxa de lux de 18 la sută devenind 22 la sută impozit pe lux. 2. Cota de 3 la sută aviaţie, care se percepea la produsele din lista B. , s’au unificat în taxa de lux de 12,50 la sută devenind cota unificată de 18 la sută (în care se cuprinde şi unificarea taxelor comunale de 2,50 la sută). 3. Lucrările şi confecţiunile din materiile pentru care s'a plătit impozitul pe lux din listele A. şi B., suportă impozitul pe cifra de afaceri unificat de 13 la sută. 4. Impozitul pentru Fondul apărării naţionale (F. A. N.) de 3 la sută s’a unificat în impozitul, pe cifra de afaceri. Impunerea mărfurilor exportate 5. Prin modificarea art. 3 din legea cifrei de afaceri, s-a stabilit, că toate produsele exportate vor fi supuse în momentul ieşirii lor din ţară la plata unui impozit de 1 ln sută la valoarea lor medie, afară de cele scutite prin legi speciale şi de produsele din listele A și B care vor plăti 2 la sută. Produsele scoase din întreprindere pentru export, cu formalităţi vamale făcute chiar de către producători, se impun numai cu taxa prevăzută la art. 3 din legea pentru impozitul pe lux și cifra de afaceri. . Produsele scoase din întreprindere pentru export, cu formalităţile vamale făcute de o terţă persoană,, se impun la eşirea lor din fabrică, atelier, etc. cu cota respectivă datorată în conformitate cu art. 2 din legea pentru impozitul pe lux şi cifra de afaceri redusă la o treime, iar la export, cu taxa prevăzută la aliniatul precedent. In ambele cazuri, justificarea exportului se va face în termen de 60 de zile de la scoaterea produselor din întreprindere, contrar vor fi considerate ca puse în circulaţie în ţară şi vor suporta, taxele integrale datorate la producţia internă. Printr’un decret-legere va apare azi în Monitorul Oficial, s’a modifîcat şi complectat deasemenea unele dispoziţiuni din legea impozitului pe lux şi cifra de afaceri. Alte modificări esenţiale Produsele de orice natură, care ira vor fi prevăzute in nici una din listele anexate legii și care se impuneau cu 8 la sută cifră de afaceri se impun cu 3 la sută, iar prin unificarea impozitului pentru F. A. N de 3 la sută, în această cotă, aceste produse se impun la cota unificată de 12 la sută.Continut a se impune cu 9 la sută (azi cotă unificată) următoarele produse: Pastele făinoase preparate în ţară, uleiurile vegetale, săpunurile, sticlele de lampă, soda de rufe, unsorile de căruţă, hamuri şi bocanci, căciulile de miel obicinuite şi cojoacele din piele de oaie, opincile de piele, talpa. Continuă a se impune cu 11 la sută lazi cotă unificată), următoarele produse: pâslă technică, grăsimile animale și cleiurile animale, extractele dela art. 385 din Tariful unitar, motorhia. Coste umificate începând dela 1 Aprilie 1941, se aplică următoarele cote unificate la impozitul pe lux și cifra de afaceri. Produsele enumerate în lista A, cota de 22 la sută. Produsele enumerate în lista B, 18 la sută. Produsele enumerate în lista C, cota de 5 la suită ,cu excepția celor din prima pag. care rămân cu 4 la sută. Produsele enumerate în lista D, cota de 3 la sută. Produsele enumerate în lista E, Scutite de impozit. Produsele de orice natură care nu vor fi prevăzute în nici una din listele de mai sus enumerate, vor fi supuse impozitului de 12 la sută. înțelege că se impun cu 9 la Continuare in pan. 3-a Proclamaţia d-lui General Ion Antonescu, Conducătorul Statului, dată cu ocaziunea recensământului general al ţării ROMANI Sprijiniţi cu grijă şi încredere opera de Recensământ. Ea urmăreşte să înfăptuiască o cunoaştere exactă a familiei, a proprietăţii şi a tuturor elementelor noastre naţionale. Ca să pot ajuta familiile împovărate ale ţăranilor, muncitorilor şi funcţionarilor; Ca să pot organiza temeinic regimul proprietăţii româneşti. In sfârşit, ca să pot guverna ţinând seama de nevoile tuturor trebue să am în faţa mea oglinda adevărului. Recensământul este singurul mijloc simplu, uşor şi direct pentru această cunoaştere. Statul cheltueşte trei sute de milioane lei pentru a împlini această informare, pe temeiul căreia să se poată guverna ţinând seamă de toate amănuntele realităţii noastre, ceea ce nu s-a făcut până azi. Toţi Românii trebue deci să sprijine opera de Recensământ fiindcă pe ei se sprijină , şi dacă rezultatele Recensământului n’ar reuşi să fie exacte atuncea ar insemna că banii Statului — banii tuturor — să fie risipiţi şi opera de Recensământ din nou reluată. De aceea vă îndemn pe toţi să puneţi toată grija în răspunsul ce daţi. Fiindcă acest Recensamânt nu este o formă goală şi rece de administraţie ci mijlocul sincer şi cald ca să vă pot ajuta pe toţi şi pe fiecare. GENERAL ION ANTONESCU Majorarea impozitului excepţional de 2 la sută la 4 la sută începând de la 1 Aprilie 1941, Impozitul Excepţional 2 la sută pentru apărarea naţională, se majorează la 4 la sută. Legea modificatoare este concepută exclusiv pe principiile de impozabilitate ale contribuţiei naţionale excepţionale 2 la sută şi apare deci ca o urmare a acesteia, însă cu complectări ordin termic şi cu oarecari modificări. Iată modificările care se referă la importul și exportul de mărfuri: 1. La art. 25 din lege s-a prevăzut o serie întreagă de articole a căror vânzare la intern este scutită de impozitul excepțional 4 la sută, majoritatea aestora fiind scutite și de vechea lege prin art. 21. . Scutiri la import de impozitul de 4 la Sută Faţă de dispoziţiile de scutire de la art. 25 citat mai sus se va scuti la import de impozitul excepţional de 4 la sută următoarele mărfuri prevăzute de acest articol: Pâinea, cornurile, franzelele, chiflele, covrigii, făina, mălaiul, sarea, zahărul, carnea proaspătă neconservată, grăsimile adică untura, untul, untdelemnul, uleiul comestibil, laptele, brânza de vaci, brânza de oi frământată sau telemea, urda, caşul, smântână, ouăle, păsările vii, zarzavaturile, legumele cu excepţia lintei şi mazărei, uscate, decorticată şi furajeră, gazul lampant, lemnele de foc, peştele proaspăt sărat, cu o valoare după factură până la 50 de kg.. Aceste bunuri nu vor beneficia de scutirea impozitului excepţional 4 la sută, când sunt destinate exportului. Ca urmare acestei limitări a scutirii la vânzările interne toate mărfurile care se exportă vor fi supuse fără nici o excepţie la impozitul excepţional de 4 la sută. Dî mărfuri la care se menţîne impozitul 2 la sută Prin art. 69 din noua lege s’a mai prevăzut o serie de mărfurica: talpa, pâslă technică, lana tăbăcărească, zdrenţele, grăsimile animale, cleiurile animale, extractele vegetale tanante şi motorina, pentru care la vânzarea in consumul intern, s’a menţinut cota de impozit de 2 la sută. Ca urmare a dispoziţiunîlor art. 69 din noua lege, la importul mărfurilor enumerate mai sus, vămile vor percepe cota redusă de 2 la sută imput excepţional. Este bineînţeles, că in conformitate cu principiile noiiei legi, la exportul acestor mărfuri, impozitul excepţional de 4 la sută este datorat integral. Cum se calculează impozitul Prin art. 5 din noua lege s-a stabilit: „La mărfurile importate sau exportate, impozitul se va calcula la preţul final de facturare aşa cum s-a prevăzut la art. 4 sau la valoarea medie din tariful unitar dacă acesta este mai mare decât preţul final de facturare“. Stabilirea preţului final de facturare se face conform dispozţiunilor în vigoare sau vechea lege. De când se datorează impozitul Prin art. 21 din lege s’a hotărât: ,,Pentru mărfurile importate şi exportate impozitul datorat esta cel din momentul lichidării declaraţiei vamale şi se percepe odată cu taxele vamale“. In consecinţă, la declaraţiunile de import şi export înregistrate anterior datei de 1 Aprilie 1941,, dar care se vor lichida la şi după 1 Aprilie 1941 (conform prevederilor art. 101 din legea vămilor), vămile vor calcula şi percepe impozitul excepţional de 4 la sută, în conformitate cu dispoziţiunile nouei legi. La art. 68 din lege se stabileşte principiul exigibilităţii impozitului 4 la sută şi anume: „Predările şi livrările de mărfuri de orice fel — făcute după 1 Aprilie 1941 — vor suporta impozitul prevăzut de prezenta lege chiar dacă sunt făcute în executarea unui contract cu dată certă anterior intrării în vigoare a prezentei legi. In consecință, de la 1 Aprilie a. c., la importul şi exportul mărfurilor, acest impozit este definitiv datorat și vămile îl vor percepe conform prevederilor nouei legi. Casa M. S. Regel Comunicat Nr.8 Mareşalul Curţii Regal© face cunoscut următoarele: In zilele de 28 şi 29 Martie a. c. MAJESTATEA SA REGELE a vizitat regiunea: Dealul Mare, Podul Iloaei, Târgul Frumos, Cotnari şi Hârlău, cu care prilej a inspectat câteva unităţi militare aflate in acele regiuni. La Dealul Mare AUGUSTUL SUVERAN a participat la 0 vânătoare cu caracter privat. București 31 Martie 1941. Bugetul Franţei pe anul 1941 VICHY, 31 (Rador). — Bugetul francez pentru al doilea trimestru al anului 1911, adoptat Sâmbătă de consiliul de miniştri, este de 12.132.000.000 franci, plus un buget extraordinar de 10 miliarde 32.000. 000 franci. Pe primul trimestrui cifrele fuseseră, respectiv, de 2kAl/1.000.000 și 15.291.000. 000