Argus, aprilie 1941 (Anul 31, nr. 8389-8409)

1941-04-02 / nr. 8389

nno­lva 09 Ministerul finanţelor aduce la cunoştinţa publicului că s-a pre­lungit termenul pentru retragerea din circulaţie a monetelor de 1 şi 2 lei culoare albă, până la data de 30 Aprilie 1941. Preschimbarea acestor monete se va face la Administraţia de În­casări şi Plăţi şi la Percepţiile Fis­­cale. Publicul posesor al monetelor vechi de 1 şi 2 lei fabricate din cupru nichel este invitat să ia cu­noştinţă de acest termen şi să le prezinte cât mai neîntârziat la pre­­schimbare cunoscând că nu se mai acordă nici o prelungire peste data de 30 Aprilie 1941.­ ­ Prelungirea termenului pentru retragerea monedelor de 1 și 2 lei de culoare albă . Impozitul pe cifra de afaceri la mălai Conform Deciziei Ministerului Coordonării, prin care s’a stabilit ca pâinea populară sa conţină până la 25 la sută făină de porumb şi întrucât impozitul pe cifra de afaceri pentru pâine se achită cu anticipaţie sub formă de taxă fixă de loi 0,30 de kgr. de făină ieşită din moară, pentru ca fiscul să nu fie păgubit cu o bună parte ce i se cuvine din impozitul pe cifra de­ afaceri, la pâine. Ministrul de finanţe a dispus ca la făina de porumb vândută de morile mixte sau comerciale sau de morile aşa zise ţărăneşti, dar cari nu îndepli­nesc co­ndiţiunile de scutire, să se aplice — independent de impozi­tul propriu al făinii, de 4 la sută — şi impozitul pentru­ pâine de 0,30 lei de kgr., ca şi făina­­de grâu, orz sau' secară. Bugetul pe exerciţiul 1941-1942 " (Continutare din «satt. I*a) ficări de impozite printre care: mnpoz­tul ne cifra .le aia cer, se suprataxa de apărare naţională (F. A. N. 3 la sută), cu impozitul F.IV.A de 4 la sută şi de 3 la sută şi cu taxele comunale ş. a. In sfârşit, el aduce şi simplificări implicate de condiţiile de aplicare a regimului nou de unificare fiscală precum şi unele simplificări in con­­tabilzarea veniturilor, în raport cu structura lor bugetară. Cu privire la m­od­­ficarea legislaţ­ii fiscale, se poate deduce nu numai în­semnătatea, dar şi natura complexă a acestei reforme ce '.i­ot'­ero noul bu­get, la aşezarea căruia s’au avut în vedere atât temeiur­le sănătoase care să-i asigure o bună execuţiune, cât şi nevoia de a se aduce un coeficient imn de armonizare a cerinţelor spo­rite ale Statului în conjunctura eco­nomică şi politică excepţională de a­stăzi, cu structura capacităţii contri­­but­­e reale a ţări . Odată cu modificarea regimului contribuţiilor, Ministerul de Finanţe a adus o nouă lege pentru unifica­rea procedurii fiscale. Această lege este, de asemeni, o lege organică, în­delung studiată şi pusă in pasul ne­cesităţilor, care, pentru întâia oară, unifică şi codifică întreaga materie a procedurii fiscale. Legea fixează elementele actului de impunere, determină modul de întoc­mire a proceselor-ver­bale de impune­­re şi contravenţie, discriminând intre elementele esenţiale şi cel© secundare ale acestuia; reglementează controlul ierarhic, acordând drept­ de consta­tare a contravenţiilor şi funcţionarilor superiori ai Minis­terulu de Finanţe; reglementează drepturile de prima ale denunţătorilor şi constatator lor. Le­ga unifică căile de atac, termenele şi procedura, cu cele d’n drepte! comun. Bugetul general pe 1941-942, care face sistem cu planul de investiţii, Împreună cu reforma legislativă fis­­ca­’ă, sunt concretizarea cifrică şi ju­ridică a concepţiunii pe care Condu­­cătorul Statului a înţeles să o aşeze In temel’a ţârii noastre. Fie consti­tuesc afirmarea precisă a spiritului dlaf vi­c al reg­­ului ce guvernează tari, care, liberat de formule perima­te şi tncadrându-se în liniile mari ale realităţilor şi aspiraţilor româneşti, înţelege să asigure prosperitatea pa­triai noastre, cu orice preţ. Răspun­zând chemării destinului, Ouvernin pregăteşte ţara cu toate puterile fiin­ţei sale, pentru a fi in măsură să se real­zeze intr’un vultor cât mai a­­propi­at, intr’o acţiune puternică si unitară in cadrul idealului ei naţio­nal. BUGETUL ORDINAR AL STATULUI PE EXERCIŢIUL 1941—42 b) RECAPITULAŢIE TOTAL GENERAL . . . . Ministrul Finanţelor GENERAL NICOLAE STOENESCU C IL I E L T U 1 E L I Ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor . . . Ministerul Coordonăr­i şi al Statului Major Economic. . Ministerul Instrucţiunii Educaţiei, Cultelor şi Artelor . Preşedinţia Consiliului de Miniştri , . . ....................... . Fond pentru deschideri de Credite suplimentare şi extraordinare .................................................... Total Creanţe din exer­­ţii Inebîse plăti­şte în numerar . , , Total............................ Fond pentru rentabilizarea Efectelor de Stat primite în plată de datorii din exar­­ţii închise, conform Decre­­tului-lege de lichidare a datoriilor din aceste exerciţii Cheltuieli din venituri cu afecţiune specială ...... Total general EVALUA­ții bugetare pe exercițiul 1041 *2 amcoo.oro Lisn.noo.oro 4.4­­.O.OOIV 0(1 8.708.1)1 10 .000 îOO/OO.OrtU dtîn.000.0 '0 7 370.100.0 0 a't­i Ioo.itoo ro 3 fOO.OOO 378 0i".iH 0 20.0oo.0i.0 87 ''.;|i:0.0 0 1.145.750 000 44.190.(i(o 7.450.1­00 50­ 000.00 1 9.570.000 700.000.000 407­ to­t 0­.0 1« ? 0 0' n.cco vst) o ml0' o 4i.'l .Uu­ .U­O c I! E [) I r E acordate pe exercițiul I HIM ' 9.546.700/01 3 515 500.0 00 “2? 1.61)3.1 0 I 1,0(4.303.­ 00 209.fi! 0.0 .0 tpti.ii O.ot 0 i. 8 .(.0­­.0 0 i 520t 0.000 11511.400.1 Ou 172 3)0.1 00 1 IIfiO .030 8.t( 4.300.0 10 i 14 20­­.000 3 500 090 oro 45 39 0 Ol) 0 400 000.1 L0 43. '90 , CO.OOO îOO.f CO.i 00 8W 070 0' 0 I 4v.0j1.u3D o Directorul General al Bugetului și a Contabilității Ceperate a Ststului PANAIt GHEORGH­E VENITURI Ministerul Finanțelor Ministtrul Afacerilor Interne............................................... Ministerul Propagandei Naţionale........................................ Ministerul Jus­iţiei ............................................... Ministerul Afacerilor Străine ................................................ Ministerul Agriculturii și Domeniilor ......... Min­sterul Muncii Sănătății și Ocrotirilor Sociale .... Ministerul Economiei Naționale................ Ministerul Apărării Naționale ................ ARGUS Printr’un decret-lege care va apare­­ azi in Monitorul Oficial s’a adus legii­­ timbrului şi impozitului pe acte şi fap­te juridice, unele modif cări şi amelio­rări de ordin tehnic prin îndreptarea unor mici neajunsuri relevate din ex­perienţa făcută In apl­carea acestei legi acordarea câtorva importante de­grevări, precum şi adaptarea legii tim­brului la noui forme şi raporturi năs­cute In practica vieţii econom­ce şi juridice. S’a desfiinţat facturarea vânzărilor până la 300­­de lei dintre comercianţi şi industriaşi In privinţa degrevărilor şi uşurărilor aduse, ele sunt în esenţă următoarele: Pr­i modificarea adusă alin. 3 al art. 14 paragraful 13 din lege , s-a dispus ca pentru vânzările între indu­striaşi, comercianţi sau între indus­triaşi şi comercianţi ce nu depăşesc 300 lei (trei sute) să nu mai ia obli­gatorie eliberarea şi timbrarea fac- t turilor, care până în prezent erau o­­bligatorii pentru orice valoare. In felul acesta s’a înlăturat o serie de nemulţumiri, aducându-se uşurări mi­cului­­comerciant în exercitarea co­merţului său. Un regim special pentru râncile care au pierdut în conversiune Prin modificarea adusă art. 15 pa­ragraful 16 priv­nd impozitul de 0,50 la sută asupra asupra acţiunilor so­cietăţilor anonime despre care vom vorbi mai jos In mod detailat , s’a acordat un regim cu totul special băn­cilor cari au avut pierderi în conver­siune. La calcularea pierderilor conform normelor prevăzute de acest aliniat valoarea taxabilă a acţiunilor neco­tate la bursă şi cari n’au produs venit nu va putea fi inferioară procentului de 40 la sută din valoarea nominală , f­ind considerat conform legii, ca valoare taxabilă minimală. Mai mult sunt considerate ca pier­deri 50 la sută din valoarea aceloraşi vor scade ca atare din valoarea ac­ţiunilor pentru băncile cu un capital mai mare de 15.000.000 (cinci­spre­zece milioane) lei, — 25 la sută din valoarea creanţelor în conversiune (cota rămasă) şi Înscrise in ultimul bilanţ. Pentru băncile cu un capital mai mic de 15.000.000 ( c­nci spre­zece mi­lioane) lei, se vor considera ca pier­deri 50 la sută din valoaarea aceloraşi creanţe Impunerea vânzărilor cu ridicata Vânzările cu ridicata (peste 80 kgr.) prin acte scrise sau verbale de fă­nuri de tot felul şi paste făinoasa precum şi vânzările de recolte prinse de ră­dăcini au rămas impuse la impozitul de 1,7 la sută. In ce priveşte vânzările de mult, arpacaş, scrobeală, dextină, precum şi vânzările — cin ' »('■" * etc. — de: tărâţe, irimic, borhot, şroturi, turte oleaginoase, şi melasă au fost supuse numai unui impozit de 1 la sută. Chitanţele pentru prime­le de asigurare In derogare dela dispoziţiunile art. 1 11 paragraful 20 din legea timbrului, care supune chitanţele oridecăteori se emit unei taxe taxe de timbru gradate s'a dispus — prin mod­ficarea adusă art. 14 paragraful 18 — ca această taxă de timbru la toate chitanțele lu­nare constatând încasările f­irmelor de asigurare populare — ce nu depășesc 10.000 lei anual — să se perceapă o singură dată. Prin această degrevare s’au încura­jat asigurările populare ţinându-se sea­mă că aceste asigurări au ca obiect crearea micilor economii se adresează, în special păturii mijlocii cuprinzând pe mici profesionişti: funcţionarii, me­seria­şi, mici comercianţi, funcţionari comerciali, muncitori, etc. şi cărora du­pă un numă de ani li se restitue ca­pitalul depus şi fructificat. Timf­rarea registrelor scrise in lîmbă străinâ S’a prevăzut obligativitatea timbră­rii registrelor scrise în altă limbă de cât cea română, cu taxa inc’ncită măsură ce se aplică de altfel şi pen­tru firmele înmatriculate in registrul comerţului în limbă străină. Cenținencte de reasigu­rare Prin modificarea adusă art. 14 5 18 lit. c, textul de impunere al reasigu­rărilor a fost făcut aplicabil prin noua lui redactare. Intr’adevăr reasigurările contracte­lor prevăzute la aiin a ș, b ale ace­luiași aliniat s’au impus la 14 din valoarea impozitului stabilit asupra asigurărilor. Societăţile de asigurare pentru unele sau parte din riscurile ce iau asupra lor, contractează rea­­sgurări la alte societăţi. Obişnuit reasigurarea nu se contractează pen­tru­ fiecare risc, ci se fac reasigurări generale, adică asigurătorul trece toa­te sau o parte din riscuri asupra al­tui asigurător, numit reasigurator. Şi iarăşi, obişnuit reasiguratorul nu ia­ asupră-şi plata întregei surse asigurate, ci lasă un procent pe sea­ma asigurătorului, pentru că numai astfel reasiguratorul are siguranţa că asiguratul alege clientela cu pru­denţă şi veghează ca asiguraţii să nu determine prin faptele lor agrava­rea riscurilor. Contrac­tul de asigurare este independent de cel de reasigura­re. Nulitatea unuia nu atrage nulita­tea celuilalt, cum deasemenea reasi­gurătorul nu are raporturi juridice cu asiguratul. In lipsa unei stipulaţiuni exprese In favoarea asiguratului (stipulaţiu­­ne In favoarea terţului) reasigurat’ nu este obligat decât faţă de asigu­rător. Nu vedem deci — faţă de cele ară­tate­­— raţiunea pentru care aseme­nea contracte nu ar fi fost supuse unui impozit îndeajuns de redus, un sfert din valoarea impozitului stabilit asupra asigurărilor. Se vor impune şi contrac­tele verbale d î­n întreaga economie a legii tim­brului, care supune la diferite taxe şi impozite actele şi faptele juridice, re­zultă că principul dominant al aces­tei legi este că taxele și impozitele sunt datorite fiscului, indiferent dacă actul juridic este constatat înscris sau s’a încheiat numai verbal (vezi în acest sens și decizia Comisiuniei Centrale a Timbrului din 23 Aprilie 1929). Prin modificarea art. 15 § 8 litera a s‘a impus deci cu impozitul propor­ţional de 2 la sută vânzările care au de obiect bunuri mobile, constatate prin convenţiuni scrise sau verbale, menţinându-se excepţia vânzărilor pentru care s’au eliberat, de către cei obligaţi la aceasta, facturi timbrate legal, (vânzările comercianţilor şi industriaşilor) cât şi a celor prevă­zute la art. II § 17 (vânzările deri­­vatelor de produse agricole care sunt distinct impuse, cu cote mai reduse). Excepţia Art. III s-a completat cu o dispo­­ziţiune de mare importanţă. S'au exceptat dela principiul retro­activităţii actele scrise sau verbale cu valori provizorii declarate de părţi cât şi contractele cu valori nedeter­minate (comision, mandat, executări de lucrări, cesiunile de brevete de invenţie, licenţe, patente şi similare, contractele de concesiune, sau cesiuni petrolifere, redevenţe, etc.) dispa­­r­ându-se ca la toate aceste act­ scri­se sau verbale, — impozitul de per­ceput este cel în vigoare azi — impo­zit ce se va percepe asupra tuturor prestaţiunilor ce se vor face, după publicarea decretului-lege din Apri­lie 1941, chiar dacă aceste presta­­ţiuni sunt efectuate în excutarea unor contracte încheiate anterior. Această dispoziţiune nu se aplică la contractările văc­ite teu statul, ju­deţul şi comuna. Su­prîpca proporţionalului la îrsfiîsîţEsteiî societăţilor Impozitul proporţional datorat la înfinţarea societăţilor şi asociaţiuni­­lor de orice fel a fost sporit. Deasemeni, s'au majorat cotele de impozit in special pentru cazurile In care sporul de capital asta dobândit, nu prin afectări de fonduri din afara întreprinderii cum de pildă, (apor­turi aduse ulterior constituirii) ci prin transformare drept capital a u­­nor fonduri constituite din rezultatele activităţii întreprinderii sau prin ree­valuarea activului social, cum de pil­dă, operaţiuni de acoperire a pierde­ri or prin debitarea rezervelor — sau prin debitarea fondurilor de amortis­­ment — prin debitarea unor conturi creditoare cât şi reevaluarea pură şi simplă. Deasemeni, pentru a se pune de acord textul legii, cu interpretările unor instanţe judecătoreşti, cât şi cu Interpretăril­e date prin deciziile Co­­misiunii Centrale (vezi decizia din 30 Ianuarie 1929) a fost completat cu anumite dispoziţiuni. Impozitul «Se 50 Ies sută a» s&spr© nciunilor siscievă­­fifocr anonime Dispoziţiunile legii din 18 Iunie 1940, au rămas neschimbate in ce priveşte acţiunile cotate la bursa ofi­cială ad'că valoarea impozabilă se va determina după cursul la care acţiu- ! ni'e au figurat ca încheiate sau ce- ’ rute la sfârşitul arm­ei 1940 (30 De- 1 ecmbrie 1940), în cota of’cială a b’ir- i sei cupr'nzând str'gările de sfârşit de 1 an. 1 Când tn cota oficială a bursei ac­ţiunile unei societăţi figurează cu încheeri la cursuri d’fer'te, valoarea acţiunii va fi media Incheerilor. Pentru acţiunile cotate numai In târgul liber sau necotate după valoa­rea ce se va fixa conform normelor de mai jos: Pentru acţiunile cotate numai In târgul liber, valoarea impozabilă este aceia a ultimei încheeri din cursul a­­nuluî precedent când s’a operat trans­misiunea care în nici un caz nu va putea fi inferioară valorii nomînae a acţiunii reduse cu 25 la sută. Pentru acţiunile care nu sunt co­tate la bursă dar care reprezintă ca­pitalul unor întreprinderi ce au pro­dus beneficii ,prin analogie cu cele similare cotate mai puţin la bursă, prin compensarea div’dendului in caz că nu exită o întreprindere similară cu care să se facă comparaţie eva­luarea se va stabili de m­n’st­er la valoarea nominală mărită in raport cu beneficiul constatat in ultimul bi­lanţ. Pentru acţiunile cari nu sunt co­tate la bursă şi cari n’au produs ve­nit, după valoarea nominală, această valoare va fi mărită sau micşora’ă cu beneficiile sau pierderile constatate prin ultimul bilanţ. Beneficiile nete realizate în ultimul an de activitate vor fi socotite in in­­tregime, fără a fi diminuate ca ur­mare a unor operaţiuni de reparti­­ţie statutară sau a unor eventuale a­­fectaţiuni ce s'ar da beneficiu ai cum de nt'da: fond special, fond pentru creanţe dubioase, amortisment, d'atri­­bi­re de dividend, etc. Deasemeni pierderile rezultate In ult'mul an de activitate nu vor fi augmentate cu amortismente sau fon­duri de rezervă de orice natură, cum de exemplu, în anul curent întreprin­derea, are o activitate deficitară, ne-­ realizând beneficii, din care să poa­­ă facă amortismente sau să-și creieze fonduri speciale. Totuși In­treprinders» crează aceste fonduri ca­re in med Prese vor mări pierderi!« Ori, aceste operaţiuni nu însemnează pierdere efectivă — ci numai una scriptică — şi deci nu va fi ţinută In seamă pentru scoaterea din valoarea nonvna\ă a acţiunilor. La calcularea pierderilor conform acestor norme, valoarea taxarei a­cţiunilor nu va putea fi insă infe­rioară coeficientului de 40 la sută din valoarea nominală a acţiuni'or. Pentru societăţile creiate In cursul exerciţiului financiar sau pentru ac­ţiunile emise uterior prn majorarea apitalului s'a prevăzut impozabilita­tea lor la valoarea nominală. Exigibilitatea impozitului pentru a­ceste cazuri a fost fixată la una lună de la constituirea societăţii, şi la ter­­menul de 6 luni de la deschiderea sub­scripţiei pentru societăţile care-şi ma­jorează capitalul. Iminu­itul pe echivalent La art. 16 care reglementează ex­clusiv impozitul de echivalent s'au modificat aliniatele 1, 2, 3 şi 4, lite­rile e şi d dela acest ultim aliniat devenind d şi e In linii generale s'au păstrat nor­mele legi modificatoare din 1 Aprilie 1939 ,conforme c­u natura şi princi­piiie care guvernează materia impozi­tului de echivalent. Sunt supuse impozitului de echiva­­lent persoanele juridice de drept pu­­blic şi privat pentru bunurile imobi­liare prin natura lor, precum şi pen­tru mobilele prin destinaţie — fără deducerea sarcinilor — după cu­n sta, bi’eşi» al. 1 art. 16. In ce priveşte bunurile mobiliare s'au exceptat dela impunere numera­rul, creanţele, valori e mobiliare şi mărfurile. ’ Deasemeni în ce privete societăţile pe acţiuni şi cooperati­vele, precum şi societăţile în co­mandită simplă sau pe acţiuni cu o durată mai mare de 10 (zece) ani s- au fost supuse impozitu­lui de echivalent pentru bunurile imo­­bci­iare prin natura lor şi prin desti­naţie, cu cote’e distinct stabilite de lege. S’a precizat — d’n punct de vedere al legii de impozie interesul imobi­lelor prin destinaţie arătându-se că in­­sta­nţiile şi inventarul i ndustr’al afec­tate serviciu’u' sau scopu’ui întreprin­derii — chiar dacă acestea ne af­e pa un fond etrâ’n — se cona'deră imobile prin destinație si în conaecnțâ su­portă cota respectivă de impozit. um F­OR­MA MODIFICAREA LEGII TIMBRULUI Şl IMPOZITULUI PE ACTE Şl FAPTE JURIDICE T I M­ Sporirea taxei de mmmm la gazolina şi benzină Azi se va publica în Monitorul O­ficiel, decretu Lege pentru sporirea taxei de consumaţie asupra gazili­­nei şi benz­nelor, reducerea taxei cu consumaţie la petrolul rafinat sau distilat folosit în scop industrial şi modificarea unor dispoziţiuni din legea pentru aşezarea şi adminis­trarea taxelor asupra produselor petrolifera din 1 Ianuarie 1933. Decretul-lege prevede sporirea taxi­i de consumaţie asupra gazoli­nei şi benzinelor, având densitatea până la 0,785 la + 15 grade dela 9,50 lei la 10,50 lei de kgr., iar pen­tru petrolul rafinat sau distilat fo­losit în scop industrial taxa de con­sumare se reduce dela 2 lei la 1 leu de kgr.. Taxele de consumaţii­ pentru ce­lalalte produse petrolifere rămân neschimbate. In consecinţă, începând dela 1 A­­prilie 1941 vămile vor percepe la import, pe lângă celelalte drepturi legale în vigoare şi nouile taxe de consumaţie pentru produsele sus­menţionate. Aceste taxe de consumaţie sunt datorate şi la declaraţiun­ie din Im­port înregistrate anterior datei de 1 Aprilie 1941 şi care se­ vor lichida la şi după această dată, precum şi la transporturile vămuite, cu drep­turile compleet lichidate, dar cap. vor fi scoase din vamă la și după data de 1 Aprilie 1941. Duminică au sosit din Turcia la distanţa o cantitate de 40.0(H) kgr. pălămidă proaspătă. Această cantitate nu va fi dată fa­­bricelor de conserve ci va fi vândută pe piaţa Capitglaf. Câteva vagoane au sosit la Bucu­reşti in cursul zilei de aii, , BULETIN INTERN D. Gh­eorghe Popescu­­Memită, nu mai face par­te din redacţia isarulu­i nostru cu începere dela 1 Aprilie 1941. * Prin decret-lege, se deschide pe seama ministerului de interne un credit special In sumă de lei 50 mi­lioane șî altul de cet opt milioane. ♦ Prin decret-lege se majorează bugetul Casei de depuneri și con­­sem­natiuni cu suma de lei 7 mili­oane ,374.730,21 și se modifică art. 30, dela cheltueli. Monitorul Oficial publică decizii­le ministerului muncii, prin care se aprobă hotărârile comisiunilor mix­te pentru stabilirea salariilor mi­nimale ale meşterilor, lucrătorilor şi ucenicilor din Braşov, Prahova şi Iaşi. „ 1 .­­ Ministerul economiei naţionale a dat mai multe decizii prin care se numesc noui inspectori de control pe lângă o serie de întreprinderi comerciale din capitală şi pro­vincie. ! ! Importante hotărâr­i ale A­G­I­R.U.-lui Consiliul de administraţie AGIR.d­in şedinţa plenară prezidată de d. ing. Ştefan Mihnesnu a discutat şi decis următoarele: Să se urmărească îndeaproape re­zultatele şi înfăptuirile ce se vor ob­ţine în urma memoriului - expozeu asupra „românizării întreprinderilor industriale şi Comerciale­ întocmit de AGIR, şi supus Int’o recentâ audien­ţă cnui ministru al economiei naţio­nale, general Gh. Potopeanu care a arătat o ■ nrchle­melor puse de AGIR, în legătură «­ românizarea economiei noastre naţio­nale pentru care lupta dusă de AGIR este bine cunoscută ,Srt,­ AGIR, să continue cu toate mijloa­cele ce-i stau la dispoz­ţie acţiunea dusă pentru salarizarea luptă a ingi­nerilor din cadrul public. Românizarea tehnicei nu se poate face cu ingineri prost plătiţi. Programul de lucrări publice, de vaste proporţii nu-şi capătă reali­zar­e-­ cu o inginerime decepţionată şi pau­perizată. AGIR să supue neîntârziat foruri­lor în drept propunerile sale pentru reorganizarea­ Corpului tehnic român, pe bază de noui principii, care să se sprijine pe experienţa şi învăţămin­tele trecutului şi să răspundă, coman­damentelor de SUI în nouile sale aşe­zări ca şi imperativelor profesionale şi naţionale asupra cărora se concen­trează aspiraţiunile actuale ale ingi­­neri­ei. Patru cea mai raţională întrebuin­ţare în timp de concentrări, mobiliza­re sau război şi spre a se înlătura situaţiuni când prestigiul ingineresc cel® ştirbit, se va supune de îndată celor in drept ante-proectul AGIR, pentru asimilarea inginerilor cu gra­dele din erarhia militară aşa cum exi­stă pentru medici, farmacişti şi acum in urmă pentru personalul civil ştiin­ţific­ şi spocialist din Institutul me­teorologic central. Faţă cu dovezile prezentate se re­vine asupra radierei din cadrele AGIR-ului a d-lui ing. Herman Zoldy d-sa fiind creştin. Modificarea legii impozitului pe lux și cifra de afaceri Conitinuare din pagina l­a sută, produsele enumerate mai sus la punctele 1—9 inclusiv și ce 10 la sută produsele enumerate la punctele a—d inclusiv. Repartizarea cotelor cu­venite comunelor In conformitate cu art. 1 din le­gea pentru unificarea unor impo­zite și taxe comunale cu impozitele Statului, urmează ca din încasă­rile realizate din cotele de 18 la sută (lista B), 5 la sută (lista C) și 3 la sută (lista D), să se con­semneze o parte la un cont comun, la Casa de Depuneri, care se va ’•anartiza lunar inunicinilor şi co­mun­e­lor urbane, de Ministerul de Interne. Din sumele încasate la cota de 18 la sută, se va repartiza şi vărsa la Stat potrivit coeficienţilor sta­biliţi de legea de unificare 86 la sută cifra de afaceri (art. bugetar 21), iar 14 la sută se va consemna la Fondul Comun la Casa de De­puneri pe seama comunelor urbane şi muncipiilor. Din sumele încasate la cota de 30 la sută se va repartiza şi vărsa, la Stat, 80 la sută la cifra de a­­faceri (art. bugetar 21), iar 20 la sută se va consemna la Fondul comun la Casa de Depuneri pe sea­ma comunelor Urbani­ şi municipii­­lor. Din sumele încasate la cota de 3 la sută, se va repartiza și vărsa la Stat: 50 la sută cifra de afa­ceri (art. bugetar 21), iar 50 la sută se va con­ seamna la Fondul Comun la Casa de Depuneri, pe s°ama comunelor urbane şi muni­cipiilor.. Ce se înţelege prin intre­­prinderi aîfSiat? In completarea art. 7 al S, s’a stabilit prin această lege modifica­toare, că prin întreprinderi afiliate, se înţeleg în afară de cărturile pre­văzute în vechiul text — şi acelea când o fabrică vinde unui singur client mai mult de 50 la sută din producţia sa.­­ Deasemenea s’a prevăzzut că în cazurile când­ se face dovada că nu există afiliere, să se ceară avizul, comisiei cifrei de afaceri, căreia îi vor fi supuse spre soluţionare a­­este cazuri. Art. 2 punctul 2, va avea urmă­toarea redactare: „Să nu dea de lucru la lucrători la domicilu” S’au exclus deja: beneficiul scuti­rii, comercianţii de galanterie­­ţi stofe impuşi până la 150.000 lei, venit la Contribuţiunile Directe, cari dau de lucru la lucrători la domiciliu. Pe viitor, cei ce dau de lucru la domiciliu, fie că sunt meseriaşi, fie că sunt comercianţi, sunt im­pozabili. Art. 9 punctul c. s’a completat în modul următor: „Să nu desfacă produsele în a­­fara atelierului prin magazine de desfacere, voiajori comerciali, de­pozite de consignaţie şi nici să vândă comercianţilor pentru re­­vânzare, ci direct consumatorilor. S’a procedat la introducerea a­­cestei completări ,pentru a se pu­ne capăt evaziunei ce .­se practica pe o scară întinsă, întrucât majo­ritatea atelierelor meserii lu­crau exclusiv pentru magazinele de desfacere, iar produsele în cau­ză scăpau de la plata impozitului pe cifra de afaceri. ..­-Ca o consecință a acestei mo­dificări, meseriaşii nu vor benefi­cia de scutire dacă vând produ­sele lor comercia­nţior revânzători, iar comercianţii revânzători nu vor mai putea justifica existenţa măr­furilor netaxate la cifra de afa­ceri în magazin, ca provenind de la meseriaşii neimpozabili. Comercianţii, în cazul când vor cumpăra mărfuri dela meseriaşi și nu vor controla dacă s’a plătit impozitul p pe cifra de afaceri la­­a­­ceste mărfuri, vor fi solidari răs­punzători de plata impozitului pe cifra de afaceri cu meseriaşul care fi e plătit impozitul. Pr­od­i ssie agricola pentru consum propriu mi sunt impuse Pentru a veni în ajutorul exploa­tărilor agricole, la art. 9 punctul 5, s-a introdus următorul aliniat: „Consumul propriu de produse agricole întrebuinţate în exploată­rile agricole, se scuteşte de impo­zitul pe cifra de afaceri. Prin consum propriu, nu se în­ţeleg produsele intermediare'’­Punctul 14 al art. 9, privind ex­­cepţiunile, au fost modificate în modul următor : Producătorii obligaţi sa ţin să registre „Producătorii de săpun cu o pro­ducţie mai mar­e de 2 vagoane a­­nual, producătorii de lumânări cu o producţie mai mare de­nn vagon anual, precum şi producătorii de tu­buri de ciment, monumente funerare şi lucrări de marmoră, piatră, etc. plăci de faianţă, teracotă, mozaic cu sau fără forţă motrice, datorea­ză impozitul­ui cifra de afaceri, ur­m­ând a înfiinţa de îndată registrul special. Modificări de denumiri După punctul 18 privind excep­­ţiunile art. 19, s-au introdus urmă­toarele două aliniate : „Denumirea de „fabricanţi”, în­trebuinţată la punctele î—18 in­clusiv, se locueşte cu aceea de „producători”. Excepţiunile de la scutirea acor­dată prin art. 9, se aplică şi coo­­perativelor”. Ca atare, cooperativele care fac produse ca şi fabricanţii — produ­cătorii — de la punctul 1—48 inclu­siv, nu pot beneficia de scutire. Cine reduce sau scade ma­jor­ari­le Art. 19 alin. 2 a fost modificat în modul următor: „Majorările nu pot fi reduse sau scăzute decât de Ministerul finan­ţelor, cu avizul Comisiei cifrei de a­­faceri şi numai în cazuri de forţă majoră. Obligaţiile întreprinderi­lor Se înţelege că în urma majorării de cotă de la 8 la sută la 9 la sută pentru cifra de afaceri, precum şi a unificării cotelor cu impozitul pen­tru Fondul Naţional al Aviaţiei cu impozitul­­pentru Fondul Apărării Naţionale şi cu taxele comunale, se impune ca întreprinderile impoza­bile la cifra de afaceri, care au ma­gazine de desfacere şi care plătesc impozitul pe bază de registru spe­cial, să achite , cu ocazia decon­tărilor trimestriale cotele de impo­zit pe cifra de afaceri unificate (cu excepţiile şi după normele stabilite mai sus), pentru toate mărfurile vândute după 1 Aprilie 1941, chiar dacă aceste mărfuri au fost trimise depozitelor de desfacere până în seara zilei de 3­1 Martie 194 l.

Next