Argus, aprilie 1941 (Anul 31, nr. 8389-8409)
1941-04-02 / nr. 8389
nnolva 09 Ministerul finanţelor aduce la cunoştinţa publicului că s-a prelungit termenul pentru retragerea din circulaţie a monetelor de 1 şi 2 lei culoare albă, până la data de 30 Aprilie 1941. Preschimbarea acestor monete se va face la Administraţia de Încasări şi Plăţi şi la Percepţiile Fiscale. Publicul posesor al monetelor vechi de 1 şi 2 lei fabricate din cupru nichel este invitat să ia cunoştinţă de acest termen şi să le prezinte cât mai neîntârziat la preschimbare cunoscând că nu se mai acordă nici o prelungire peste data de 30 Aprilie 1941. Prelungirea termenului pentru retragerea monedelor de 1 și 2 lei de culoare albă . Impozitul pe cifra de afaceri la mălai Conform Deciziei Ministerului Coordonării, prin care s’a stabilit ca pâinea populară sa conţină până la 25 la sută făină de porumb şi întrucât impozitul pe cifra de afaceri pentru pâine se achită cu anticipaţie sub formă de taxă fixă de loi 0,30 de kgr. de făină ieşită din moară, pentru ca fiscul să nu fie păgubit cu o bună parte ce i se cuvine din impozitul pe cifra de afaceri, la pâine. Ministrul de finanţe a dispus ca la făina de porumb vândută de morile mixte sau comerciale sau de morile aşa zise ţărăneşti, dar cari nu îndeplinesc condiţiunile de scutire, să se aplice — independent de impozitul propriu al făinii, de 4 la sută — şi impozitul pentru pâine de 0,30 lei de kgr., ca şi făinade grâu, orz sau' secară. Bugetul pe exerciţiul 1941-1942 " (Continutare din «satt. I*a) ficări de impozite printre care: mnpoztul ne cifra .le aia cer, se suprataxa de apărare naţională (F. A. N. 3 la sută), cu impozitul F.IV.A de 4 la sută şi de 3 la sută şi cu taxele comunale ş. a. In sfârşit, el aduce şi simplificări implicate de condiţiile de aplicare a regimului nou de unificare fiscală precum şi unele simplificări in contabilzarea veniturilor, în raport cu structura lor bugetară. Cu privire la modficarea legislaţii fiscale, se poate deduce nu numai însemnătatea, dar şi natura complexă a acestei reforme ce '.iot'ero noul buget, la aşezarea căruia s’au avut în vedere atât temeiurle sănătoase care să-i asigure o bună execuţiune, cât şi nevoia de a se aduce un coeficient imn de armonizare a cerinţelor sporite ale Statului în conjunctura economică şi politică excepţională de astăzi, cu structura capacităţii contribute reale a ţări . Odată cu modificarea regimului contribuţiilor, Ministerul de Finanţe a adus o nouă lege pentru unificarea procedurii fiscale. Această lege este, de asemeni, o lege organică, îndelung studiată şi pusă in pasul necesităţilor, care, pentru întâia oară, unifică şi codifică întreaga materie a procedurii fiscale. Legea fixează elementele actului de impunere, determină modul de întocmire a proceselor-verbale de impunere şi contravenţie, discriminând intre elementele esenţiale şi cel© secundare ale acestuia; reglementează controlul ierarhic, acordând drept de constatare a contravenţiilor şi funcţionarilor superiori ai Ministerulu de Finanţe; reglementează drepturile de prima ale denunţătorilor şi constatator lor. Lega unifică căile de atac, termenele şi procedura, cu cele d’n drepte! comun. Bugetul general pe 1941-942, care face sistem cu planul de investiţii, Împreună cu reforma legislativă fisca’ă, sunt concretizarea cifrică şi juridică a concepţiunii pe care Conducătorul Statului a înţeles să o aşeze In temel’a ţârii noastre. Fie constituesc afirmarea precisă a spiritului dlaf vic al regului ce guvernează tari, care, liberat de formule perimate şi tncadrându-se în liniile mari ale realităţilor şi aspiraţilor româneşti, înţelege să asigure prosperitatea patriai noastre, cu orice preţ. Răspunzând chemării destinului, Ouvernin pregăteşte ţara cu toate puterile fiinţei sale, pentru a fi in măsură să se realzeze intr’un vultor cât mai apropiat, intr’o acţiune puternică si unitară in cadrul idealului ei naţional. BUGETUL ORDINAR AL STATULUI PE EXERCIŢIUL 1941—42 b) RECAPITULAŢIE TOTAL GENERAL . . . . Ministrul Finanţelor GENERAL NICOLAE STOENESCU C IL I E L T U 1 E L I Ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor . . . Ministerul Coordonări şi al Statului Major Economic. . Ministerul Instrucţiunii Educaţiei, Cultelor şi Artelor . Preşedinţia Consiliului de Miniştri , . . ....................... . Fond pentru deschideri de Credite suplimentare şi extraordinare .................................................... Total Creanţe din exerţii Inebîse plătişte în numerar . , , Total............................ Fond pentru rentabilizarea Efectelor de Stat primite în plată de datorii din exarţii închise, conform Decretului-lege de lichidare a datoriilor din aceste exerciţii Cheltuieli din venituri cu afecţiune specială ...... Total general EVALUAții bugetare pe exercițiul 1041 *2 amcoo.oro Lisn.noo.oro 4.4.O.OOIV 0(1 8.708.1)1 10 .000 îOO/OO.OrtU dtîn.000.0 '0 7 370.100.0 0 a'ti Ioo.itoo ro 3 fOO.OOO 378 0i".iH 0 20.0oo.0i.0 87 ''.;|i:0.0 0 1.145.750 000 44.190.(i(o 7.450.100 50 000.00 1 9.570.000 700.000.000 407 tot 0.0 1« ? 0 0' n.cco vst) o ml0' o 4i.'l .Uu .UO c I! E [) I r E acordate pe exercițiul I HIM ' 9.546.700/01 3 515 500.0 00 “2? 1.61)3.1 0 I 1,0(4.303. 00 209.fi! 0.0 .0 tpti.ii O.ot 0 i. 8 .(.0.0 0 i 520t 0.000 11511.400.1 Ou 172 3)0.1 00 1 IIfiO .030 8.t( 4.300.0 10 i 14 20.000 3 500 090 oro 45 39 0 Ol) 0 400 000.1 L0 43. '90 , CO.OOO îOO.f CO.i 00 8W 070 0' 0 I 4v.0j1.u3D o Directorul General al Bugetului și a Contabilității Ceperate a Ststului PANAIt GHEORGHE VENITURI Ministerul Finanțelor Ministtrul Afacerilor Interne............................................... Ministerul Propagandei Naţionale........................................ Ministerul Jusiţiei ............................................... Ministerul Afacerilor Străine ................................................ Ministerul Agriculturii și Domeniilor ......... Minsterul Muncii Sănătății și Ocrotirilor Sociale .... Ministerul Economiei Naționale................ Ministerul Apărării Naționale ................ ARGUS Printr’un decret-lege care va apare azi in Monitorul Oficial s’a adus legii timbrului şi impozitului pe acte şi fapte juridice, unele modif cări şi ameliorări de ordin tehnic prin îndreptarea unor mici neajunsuri relevate din experienţa făcută In aplcarea acestei legi acordarea câtorva importante degrevări, precum şi adaptarea legii timbrului la noui forme şi raporturi născute In practica vieţii economce şi juridice. S’a desfiinţat facturarea vânzărilor până la 300de lei dintre comercianţi şi industriaşi In privinţa degrevărilor şi uşurărilor aduse, ele sunt în esenţă următoarele: Pri modificarea adusă alin. 3 al art. 14 paragraful 13 din lege , s-a dispus ca pentru vânzările între industriaşi, comercianţi sau între industriaşi şi comercianţi ce nu depăşesc 300 lei (trei sute) să nu mai ia obligatorie eliberarea şi timbrarea fac- t turilor, care până în prezent erau obligatorii pentru orice valoare. In felul acesta s’a înlăturat o serie de nemulţumiri, aducându-se uşurări miculuicomerciant în exercitarea comerţului său. Un regim special pentru râncile care au pierdut în conversiune Prin modificarea adusă art. 15 paragraful 16 privnd impozitul de 0,50 la sută asupra asupra acţiunilor societăţilor anonime despre care vom vorbi mai jos In mod detailat , s’a acordat un regim cu totul special băncilor cari au avut pierderi în conversiune. La calcularea pierderilor conform normelor prevăzute de acest aliniat valoarea taxabilă a acţiunilor necotate la bursă şi cari n’au produs venit nu va putea fi inferioară procentului de 40 la sută din valoarea nominală , find considerat conform legii, ca valoare taxabilă minimală. Mai mult sunt considerate ca pierderi 50 la sută din valoarea aceloraşi vor scade ca atare din valoarea acţiunilor pentru băncile cu un capital mai mare de 15.000.000 (cincisprezece milioane) lei, — 25 la sută din valoarea creanţelor în conversiune (cota rămasă) şi Înscrise in ultimul bilanţ. Pentru băncile cu un capital mai mic de 15.000.000 ( cnci sprezece milioane) lei, se vor considera ca pierderi 50 la sută din valoaarea aceloraşi creanţe Impunerea vânzărilor cu ridicata Vânzările cu ridicata (peste 80 kgr.) prin acte scrise sau verbale de fănuri de tot felul şi paste făinoasa precum şi vânzările de recolte prinse de rădăcini au rămas impuse la impozitul de 1,7 la sută. In ce priveşte vânzările de mult, arpacaş, scrobeală, dextină, precum şi vânzările — cin ' »('■" * etc. — de: tărâţe, irimic, borhot, şroturi, turte oleaginoase, şi melasă au fost supuse numai unui impozit de 1 la sută. Chitanţele pentru primele de asigurare In derogare dela dispoziţiunile art. 1 11 paragraful 20 din legea timbrului, care supune chitanţele oridecăteori se emit unei taxe taxe de timbru gradate s'a dispus — prin modficarea adusă art. 14 paragraful 18 — ca această taxă de timbru la toate chitanțele lunare constatând încasările firmelor de asigurare populare — ce nu depășesc 10.000 lei anual — să se perceapă o singură dată. Prin această degrevare s’au încurajat asigurările populare ţinându-se seamă că aceste asigurări au ca obiect crearea micilor economii se adresează, în special păturii mijlocii cuprinzând pe mici profesionişti: funcţionarii, meseriaşi, mici comercianţi, funcţionari comerciali, muncitori, etc. şi cărora după un numă de ani li se restitue capitalul depus şi fructificat. Timfrarea registrelor scrise in lîmbă străinâ S’a prevăzut obligativitatea timbrării registrelor scrise în altă limbă de cât cea română, cu taxa inc’ncită măsură ce se aplică de altfel şi pentru firmele înmatriculate in registrul comerţului în limbă străină. Cenținencte de reasigurare Prin modificarea adusă art. 14 5 18 lit. c, textul de impunere al reasigurărilor a fost făcut aplicabil prin noua lui redactare. Intr’adevăr reasigurările contractelor prevăzute la aiin a ș, b ale aceluiași aliniat s’au impus la 14 din valoarea impozitului stabilit asupra asigurărilor. Societăţile de asigurare pentru unele sau parte din riscurile ce iau asupra lor, contractează reasgurări la alte societăţi. Obişnuit reasigurarea nu se contractează pentru fiecare risc, ci se fac reasigurări generale, adică asigurătorul trece toate sau o parte din riscuri asupra altui asigurător, numit reasigurator. Şi iarăşi, obişnuit reasiguratorul nu ia asupră-şi plata întregei surse asigurate, ci lasă un procent pe seama asigurătorului, pentru că numai astfel reasiguratorul are siguranţa că asiguratul alege clientela cu prudenţă şi veghează ca asiguraţii să nu determine prin faptele lor agravarea riscurilor. Contractul de asigurare este independent de cel de reasigurare. Nulitatea unuia nu atrage nulitatea celuilalt, cum deasemenea reasigurătorul nu are raporturi juridice cu asiguratul. In lipsa unei stipulaţiuni exprese In favoarea asiguratului (stipulaţiune In favoarea terţului) reasigurat’ nu este obligat decât faţă de asigurător. Nu vedem deci — faţă de cele arătate— raţiunea pentru care asemenea contracte nu ar fi fost supuse unui impozit îndeajuns de redus, un sfert din valoarea impozitului stabilit asupra asigurărilor. Se vor impune şi contractele verbale d în întreaga economie a legii timbrului, care supune la diferite taxe şi impozite actele şi faptele juridice, rezultă că principul dominant al acestei legi este că taxele și impozitele sunt datorite fiscului, indiferent dacă actul juridic este constatat înscris sau s’a încheiat numai verbal (vezi în acest sens și decizia Comisiuniei Centrale a Timbrului din 23 Aprilie 1929). Prin modificarea art. 15 § 8 litera a s‘a impus deci cu impozitul proporţional de 2 la sută vânzările care au de obiect bunuri mobile, constatate prin convenţiuni scrise sau verbale, menţinându-se excepţia vânzărilor pentru care s’au eliberat, de către cei obligaţi la aceasta, facturi timbrate legal, (vânzările comercianţilor şi industriaşilor) cât şi a celor prevăzute la art. II § 17 (vânzările derivatelor de produse agricole care sunt distinct impuse, cu cote mai reduse). Excepţia Art. III s-a completat cu o dispoziţiune de mare importanţă. S'au exceptat dela principiul retroactivităţii actele scrise sau verbale cu valori provizorii declarate de părţi cât şi contractele cu valori nedeterminate (comision, mandat, executări de lucrări, cesiunile de brevete de invenţie, licenţe, patente şi similare, contractele de concesiune, sau cesiuni petrolifere, redevenţe, etc.) disparându-se ca la toate aceste act scrise sau verbale, — impozitul de perceput este cel în vigoare azi — impozit ce se va percepe asupra tuturor prestaţiunilor ce se vor face, după publicarea decretului-lege din Aprilie 1941, chiar dacă aceste prestaţiuni sunt efectuate în excutarea unor contracte încheiate anterior. Această dispoziţiune nu se aplică la contractările văcite teu statul, judeţul şi comuna. Suprîpca proporţionalului la îrsfiîsîţEsteiî societăţilor Impozitul proporţional datorat la înfinţarea societăţilor şi asociaţiunilor de orice fel a fost sporit. Deasemeni, s'au majorat cotele de impozit in special pentru cazurile In care sporul de capital asta dobândit, nu prin afectări de fonduri din afara întreprinderii cum de pildă, (aporturi aduse ulterior constituirii) ci prin transformare drept capital a unor fonduri constituite din rezultatele activităţii întreprinderii sau prin reevaluarea activului social, cum de pildă, operaţiuni de acoperire a pierderi or prin debitarea rezervelor — sau prin debitarea fondurilor de amortisment — prin debitarea unor conturi creditoare cât şi reevaluarea pură şi simplă. Deasemeni, pentru a se pune de acord textul legii, cu interpretările unor instanţe judecătoreşti, cât şi cu Interpretările date prin deciziile Comisiunii Centrale (vezi decizia din 30 Ianuarie 1929) a fost completat cu anumite dispoziţiuni. Impozitul «Se 50 Ies sută a» s&spr© nciunilor siscievăfifocr anonime Dispoziţiunile legii din 18 Iunie 1940, au rămas neschimbate in ce priveşte acţiunile cotate la bursa oficială ad'că valoarea impozabilă se va determina după cursul la care acţiu- ! ni'e au figurat ca încheiate sau ce- ’ rute la sfârşitul armei 1940 (30 De- 1 ecmbrie 1940), în cota of’cială a b’ir- i sei cupr'nzând str'gările de sfârşit de 1 an. 1 Când tn cota oficială a bursei acţiunile unei societăţi figurează cu încheeri la cursuri d’fer'te, valoarea acţiunii va fi media Incheerilor. Pentru acţiunile cotate numai In târgul liber sau necotate după valoarea ce se va fixa conform normelor de mai jos: Pentru acţiunile cotate numai In târgul liber, valoarea impozabilă este aceia a ultimei încheeri din cursul anuluî precedent când s’a operat transmisiunea care în nici un caz nu va putea fi inferioară valorii nomînae a acţiunii reduse cu 25 la sută. Pentru acţiunile care nu sunt cotate la bursă dar care reprezintă capitalul unor întreprinderi ce au produs beneficii ,prin analogie cu cele similare cotate mai puţin la bursă, prin compensarea div’dendului in caz că nu exită o întreprindere similară cu care să se facă comparaţie evaluarea se va stabili de mn’ster la valoarea nominală mărită in raport cu beneficiul constatat in ultimul bilanţ. Pentru acţiunile cari nu sunt cotate la bursă şi cari n’au produs venit, după valoarea nominală, această valoare va fi mărită sau micşora’ă cu beneficiile sau pierderile constatate prin ultimul bilanţ. Beneficiile nete realizate în ultimul an de activitate vor fi socotite in intregime, fără a fi diminuate ca urmare a unor operaţiuni de repartiţie statutară sau a unor eventuale afectaţiuni ce s'ar da beneficiu ai cum de nt'da: fond special, fond pentru creanţe dubioase, amortisment, d'atribire de dividend, etc. Deasemeni pierderile rezultate In ult'mul an de activitate nu vor fi augmentate cu amortismente sau fonduri de rezervă de orice natură, cum de exemplu, în anul curent întreprinderea, are o activitate deficitară, ne- realizând beneficii, din care să poaă facă amortismente sau să-și creieze fonduri speciale. Totuși Intreprinders» crează aceste fonduri care in med Prese vor mări pierderi!« Ori, aceste operaţiuni nu însemnează pierdere efectivă — ci numai una scriptică — şi deci nu va fi ţinută In seamă pentru scoaterea din valoarea nonvna\ă a acţiunilor. La calcularea pierderilor conform acestor norme, valoarea taxarei acţiunilor nu va putea fi insă inferioară coeficientului de 40 la sută din valoarea nominală a acţiuni'or. Pentru societăţile creiate In cursul exerciţiului financiar sau pentru acţiunile emise uterior prn majorarea apitalului s'a prevăzut impozabilitatea lor la valoarea nominală. Exigibilitatea impozitului pentru aceste cazuri a fost fixată la una lună de la constituirea societăţii, şi la termenul de 6 luni de la deschiderea subscripţiei pentru societăţile care-şi majorează capitalul. Iminuitul pe echivalent La art. 16 care reglementează exclusiv impozitul de echivalent s'au modificat aliniatele 1, 2, 3 şi 4, literile e şi d dela acest ultim aliniat devenind d şi e In linii generale s'au păstrat normele legi modificatoare din 1 Aprilie 1939 ,conforme cu natura şi principiiie care guvernează materia impozitului de echivalent. Sunt supuse impozitului de echivalent persoanele juridice de drept public şi privat pentru bunurile imobiliare prin natura lor, precum şi pentru mobilele prin destinaţie — fără deducerea sarcinilor — după cun sta, bi’eşi» al. 1 art. 16. In ce priveşte bunurile mobiliare s'au exceptat dela impunere numerarul, creanţele, valori e mobiliare şi mărfurile. ’ Deasemeni în ce privete societăţile pe acţiuni şi cooperativele, precum şi societăţile în comandită simplă sau pe acţiuni cu o durată mai mare de 10 (zece) ani s- au fost supuse impozitului de echivalent pentru bunurile imobciiare prin natura lor şi prin destinaţie, cu cote’e distinct stabilite de lege. S’a precizat — d’n punct de vedere al legii de impozie interesul imobilelor prin destinaţie arătându-se că instanţiile şi inventarul i ndustr’al afectate serviciu’u' sau scopu’ui întreprinderii — chiar dacă acestea ne afe pa un fond etrâ’n — se cona'deră imobile prin destinație si în conaecnțâ suportă cota respectivă de impozit. um FORMA MODIFICAREA LEGII TIMBRULUI Şl IMPOZITULUI PE ACTE Şl FAPTE JURIDICE T I M Sporirea taxei de mmmm la gazolina şi benzină Azi se va publica în Monitorul Oficiel, decretu Lege pentru sporirea taxei de consumaţie asupra gazilinei şi benznelor, reducerea taxei cu consumaţie la petrolul rafinat sau distilat folosit în scop industrial şi modificarea unor dispoziţiuni din legea pentru aşezarea şi administrarea taxelor asupra produselor petrolifera din 1 Ianuarie 1933. Decretul-lege prevede sporirea taxii de consumaţie asupra gazolinei şi benzinelor, având densitatea până la 0,785 la + 15 grade dela 9,50 lei la 10,50 lei de kgr., iar pentru petrolul rafinat sau distilat folosit în scop industrial taxa de consumare se reduce dela 2 lei la 1 leu de kgr.. Taxele de consumaţii pentru celalalte produse petrolifere rămân neschimbate. In consecinţă, începând dela 1 Aprilie 1941 vămile vor percepe la import, pe lângă celelalte drepturi legale în vigoare şi nouile taxe de consumaţie pentru produsele susmenţionate. Aceste taxe de consumaţie sunt datorate şi la declaraţiunie din Import înregistrate anterior datei de 1 Aprilie 1941 şi care se vor lichida la şi după această dată, precum şi la transporturile vămuite, cu drepturile compleet lichidate, dar cap. vor fi scoase din vamă la și după data de 1 Aprilie 1941. Duminică au sosit din Turcia la distanţa o cantitate de 40.0(H) kgr. pălămidă proaspătă. Această cantitate nu va fi dată fabricelor de conserve ci va fi vândută pe piaţa Capitglaf. Câteva vagoane au sosit la Bucureşti in cursul zilei de aii, , BULETIN INTERN D. Gheorghe PopescuMemită, nu mai face parte din redacţia isarului nostru cu începere dela 1 Aprilie 1941. * Prin decret-lege, se deschide pe seama ministerului de interne un credit special In sumă de lei 50 milioane șî altul de cet opt milioane. ♦ Prin decret-lege se majorează bugetul Casei de depuneri și consemnatiuni cu suma de lei 7 milioane ,374.730,21 și se modifică art. 30, dela cheltueli. Monitorul Oficial publică deciziile ministerului muncii, prin care se aprobă hotărârile comisiunilor mixte pentru stabilirea salariilor minimale ale meşterilor, lucrătorilor şi ucenicilor din Braşov, Prahova şi Iaşi. „ 1 . Ministerul economiei naţionale a dat mai multe decizii prin care se numesc noui inspectori de control pe lângă o serie de întreprinderi comerciale din capitală şi provincie. ! ! Importante hotărâri ale AGIR.U.-lui Consiliul de administraţie AGIR.din şedinţa plenară prezidată de d. ing. Ştefan Mihnesnu a discutat şi decis următoarele: Să se urmărească îndeaproape rezultatele şi înfăptuirile ce se vor obţine în urma memoriului - expozeu asupra „românizării întreprinderilor industriale şi Comerciale întocmit de AGIR, şi supus Int’o recentâ audienţă cnui ministru al economiei naţionale, general Gh. Potopeanu care a arătat o ■ nrchlemelor puse de AGIR, în legătură « românizarea economiei noastre naţionale pentru care lupta dusă de AGIR este bine cunoscută ,Srt, AGIR, să continue cu toate mijloacele ce-i stau la dispozţie acţiunea dusă pentru salarizarea luptă a inginerilor din cadrul public. Românizarea tehnicei nu se poate face cu ingineri prost plătiţi. Programul de lucrări publice, de vaste proporţii nu-şi capătă realizare- cu o inginerime decepţionată şi pauperizată. AGIR să supue neîntârziat forurilor în drept propunerile sale pentru reorganizarea Corpului tehnic român, pe bază de noui principii, care să se sprijine pe experienţa şi învăţămintele trecutului şi să răspundă, comandamentelor de SUI în nouile sale aşezări ca şi imperativelor profesionale şi naţionale asupra cărora se concentrează aspiraţiunile actuale ale ingineriei. Patru cea mai raţională întrebuinţare în timp de concentrări, mobilizare sau război şi spre a se înlătura situaţiuni când prestigiul ingineresc cel® ştirbit, se va supune de îndată celor in drept ante-proectul AGIR, pentru asimilarea inginerilor cu gradele din erarhia militară aşa cum există pentru medici, farmacişti şi acum in urmă pentru personalul civil ştiinţific şi spocialist din Institutul meteorologic central. Faţă cu dovezile prezentate se revine asupra radierei din cadrele AGIR-ului a d-lui ing. Herman Zoldy d-sa fiind creştin. Modificarea legii impozitului pe lux și cifra de afaceri Conitinuare din pagina la sută, produsele enumerate mai sus la punctele 1—9 inclusiv și ce 10 la sută produsele enumerate la punctele a—d inclusiv. Repartizarea cotelor cuvenite comunelor In conformitate cu art. 1 din legea pentru unificarea unor impozite și taxe comunale cu impozitele Statului, urmează ca din încasările realizate din cotele de 18 la sută (lista B), 5 la sută (lista C) și 3 la sută (lista D), să se consemneze o parte la un cont comun, la Casa de Depuneri, care se va ’•anartiza lunar inunicinilor şi comunelor urbane, de Ministerul de Interne. Din sumele încasate la cota de 18 la sută, se va repartiza şi vărsa la Stat potrivit coeficienţilor stabiliţi de legea de unificare 86 la sută cifra de afaceri (art. bugetar 21), iar 14 la sută se va consemna la Fondul Comun la Casa de Depuneri pe seama comunelor urbane şi muncipiilor. Din sumele încasate la cota de 30 la sută se va repartiza şi vărsa, la Stat, 80 la sută la cifra de afaceri (art. bugetar 21), iar 20 la sută se va consemna la Fondul comun la Casa de Depuneri pe seama comunelor Urbani şi municipiilor. Din sumele încasate la cota de 3 la sută, se va repartiza și vărsa la Stat: 50 la sută cifra de afaceri (art. bugetar 21), iar 50 la sută se va con seamna la Fondul Comun la Casa de Depuneri, pe s°ama comunelor urbane şi municipiilor.. Ce se înţelege prin intreprinderi aîfSiat? In completarea art. 7 al S, s’a stabilit prin această lege modificatoare, că prin întreprinderi afiliate, se înţeleg în afară de cărturile prevăzute în vechiul text — şi acelea când o fabrică vinde unui singur client mai mult de 50 la sută din producţia sa. Deasemenea s’a prevăzzut că în cazurile când se face dovada că nu există afiliere, să se ceară avizul, comisiei cifrei de afaceri, căreia îi vor fi supuse spre soluţionare aeste cazuri. Art. 2 punctul 2, va avea următoarea redactare: „Să nu dea de lucru la lucrători la domicilu” S’au exclus deja: beneficiul scutirii, comercianţii de galanterieţi stofe impuşi până la 150.000 lei, venit la Contribuţiunile Directe, cari dau de lucru la lucrători la domiciliu. Pe viitor, cei ce dau de lucru la domiciliu, fie că sunt meseriaşi, fie că sunt comercianţi, sunt impozabili. Art. 9 punctul c. s’a completat în modul următor: „Să nu desfacă produsele în afara atelierului prin magazine de desfacere, voiajori comerciali, depozite de consignaţie şi nici să vândă comercianţilor pentru revânzare, ci direct consumatorilor. S’a procedat la introducerea acestei completări ,pentru a se pune capăt evaziunei ce .se practica pe o scară întinsă, întrucât majoritatea atelierelor meserii lucrau exclusiv pentru magazinele de desfacere, iar produsele în cauză scăpau de la plata impozitului pe cifra de afaceri. ..-Ca o consecință a acestei modificări, meseriaşii nu vor beneficia de scutire dacă vând produsele lor comercianţior revânzători, iar comercianţii revânzători nu vor mai putea justifica existenţa mărfurilor netaxate la cifra de afaceri în magazin, ca provenind de la meseriaşii neimpozabili. Comercianţii, în cazul când vor cumpăra mărfuri dela meseriaşi și nu vor controla dacă s’a plătit impozitul p pe cifra de afaceri laaceste mărfuri, vor fi solidari răspunzători de plata impozitului pe cifra de afaceri cu meseriaşul care fi e plătit impozitul. Prodi ssie agricola pentru consum propriu mi sunt impuse Pentru a veni în ajutorul exploatărilor agricole, la art. 9 punctul 5, s-a introdus următorul aliniat: „Consumul propriu de produse agricole întrebuinţate în exploatările agricole, se scuteşte de impozitul pe cifra de afaceri. Prin consum propriu, nu se înţeleg produsele intermediare'’Punctul 14 al art. 9, privind excepţiunile, au fost modificate în modul următor : Producătorii obligaţi sa ţin să registre „Producătorii de săpun cu o producţie mai mare de 2 vagoane anual, producătorii de lumânări cu o producţie mai mare denn vagon anual, precum şi producătorii de tuburi de ciment, monumente funerare şi lucrări de marmoră, piatră, etc. plăci de faianţă, teracotă, mozaic cu sau fără forţă motrice, datorează impozitului cifra de afaceri, urmând a înfiinţa de îndată registrul special. Modificări de denumiri După punctul 18 privind excepţiunile art. 19, s-au introdus următoarele două aliniate : „Denumirea de „fabricanţi”, întrebuinţată la punctele î—18 inclusiv, se locueşte cu aceea de „producători”. Excepţiunile de la scutirea acordată prin art. 9, se aplică şi cooperativelor”. Ca atare, cooperativele care fac produse ca şi fabricanţii — producătorii — de la punctul 1—48 inclusiv, nu pot beneficia de scutire. Cine reduce sau scade majorarile Art. 19 alin. 2 a fost modificat în modul următor: „Majorările nu pot fi reduse sau scăzute decât de Ministerul finanţelor, cu avizul Comisiei cifrei de afaceri şi numai în cazuri de forţă majoră. Obligaţiile întreprinderilor Se înţelege că în urma majorării de cotă de la 8 la sută la 9 la sută pentru cifra de afaceri, precum şi a unificării cotelor cu impozitul pentru Fondul Naţional al Aviaţiei cu impozitulpentru Fondul Apărării Naţionale şi cu taxele comunale, se impune ca întreprinderile impozabile la cifra de afaceri, care au magazine de desfacere şi care plătesc impozitul pe bază de registru special, să achite , cu ocazia decontărilor trimestriale cotele de impozit pe cifra de afaceri unificate (cu excepţiile şi după normele stabilite mai sus), pentru toate mărfurile vândute după 1 Aprilie 1941, chiar dacă aceste mărfuri au fost trimise depozitelor de desfacere până în seara zilei de 31 Martie 194 l.