Argus, mai 1941 (Anul 31, nr. 8410-8433)
1941-05-01 / nr. 8410
ANUL XXXI No. 8410 A apărut si s’a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOȚI No. 66 A B O In tara Un an iapo Lei 6 luni §§o .. 3 luni 300 M A M E N T i In stră nătate Tariful in funcţiune de convențiile poştale internaţionaleW ill U s J UloCA Ud/^UIUdlC 3 iei în tari - otel în străinătate 4 PAGINI 3 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI SI FINAnta Telefon 3.05.44 JOI 1 MAI 1941 ^păruUi s'a pus in vânzare TIMPUL familiei PENTRU TOfl 66 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : „A R G U S” S. A. înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI Măsurile pentru reglementarea consumaţiei şi a aprovizionărilor Din partea Subsecretariatului de Stat respectiv de pe lângă ministerul economiei naţionale s-au dat o serie de lămuriri şi îndrimări, foarte interesante şi folositoare, pentru deprinderea publicului nostru cu măsurile de bună chibzuială şi de prevedere ce trebuesc luate. Războiul economic, cu blocada generală şi totală, ne impune luarea şi aplicarea unor măsuri pentru raţionalizarea consumaţiei, odată cu sforţările pentru sporirea producţiei. Toată lumea de bună credinţă şi care n’are nici un motiv să stingherească opera de conducere a guvernanţilor, nu are şi nu poate avea nimic împotriva măsurilor ce se iau. Mai mult chiar, toată lumea, care pricepe rostul unor asemenea măsuri, are datoria şi vădeşte râvna să ajute oficialitatea în lămurirea măselelor populare largi... despre folosul măsurilor luate. Dar să ni se îngăduie câteva observaţiuni, cu rost de critică constructivă în înţelesul că dorim să ajutăm oficialitatea. S’a făcut de curând recensământul general, desigur între altele şi cu scopul de a putea pregăti, mai temeinic, măsurile pentru raţionalizarea consumaţiei. Dar s’ascăpat ceva din vedere sau nu S’a atras îndestul atenţia asuma urmărilor imediate ce trebuia să aibă recensământul pentru câini de familie şi, astfel, atât agenţii recensori, cât şi cetăţenii capie de familie ei înşişi, n’au dat nici o atenţie la menţiunile de pe certificatul doveditor despre înscrierea la recensământ, a capilor de familie. Anume, e vorba despre prevederea numărului de persoane in locul anume prevăzut din formularul certificatelor, bineînţeles neutru capii de familie şi nu strict individuale. Agenţii recensori n’au dat atenţia cuvenită numărului de persoane şi au lăsat capilor de familie foarte multe certificate cu loc alb, la numărul persoanelor. Capii de familie, la rândul lor, tot aşa de grăbiţi şi de neglijenţi, n’au dat nici ei vre-o atenţie faptului că lipsea menţiunea numărului de persoane. Acum, când se duc să se înscrie la magazine pentru aprovizionarea cu anumite alimente, capii de familie se trezesc în faţa unei realităţi puţin plăcute, fără menţiunea numărului de persoane nu se înscrie în tablouri decât o singură persoană. . E lesne de înţeles că situaţia aceasta dă loc la neplăceri. Apoi, cum urmează să se procedeze cu cetăţenii cari sunt nevoiţi, prin ocupaţiile lor, să trăiască în mai multe locuri, unde au, totuşi, zilnic nevoe de aprovizionare? Şi tot aşa ce se face cu acei, cari, întâmplător, aflându-se în ziua recensământului într’altă localitate decât reşedinţa lor obişnuită, au căpătat certificate fie recensământ străine de domiciliul lor, de care se leagă acum putinţa de aprovizionare? Negustorii, în lipsă de instrucţiuni, refuză să-i înscrie pe tablouri, dintr-o firească teamă de răspundere, şi-i trimet în localitatea de unde au căpătat certificatul la recensământ. Trebue să recunoaştem greutăţile de organizare a sistemului, fără nici o iluzie sau vre-o exagerată încredere în capacitatea noastră de a imita pe alţii, cari au la dispoziţie un material omenesc deosebit de maleabil şi disciplinat. De altfel, reglementarea consumaţiei şi a aprovizionărilor atârnând în cea mai mare măsură de sporirea producţiei, trebue să se ia în seamă nevoia de a nu speria prin nimic pe producători. Deci, în toate măsurile oficiale e nevoe de grijă pentru a încuraja dorinţa de muncă şi de producţie a producătorilor adevăraţi, fără influenţa consideraţiilor de eftinătate cu orice preţ, care pornesc din partea consumatorilor şi mai ales din pricina unor vechi deprinderi de pe vremea politicei demagogice făgăduitoare de viaţă uşoară pentru toţi votanţii, în genere mai curând consumatori decât producători, adică profitori ai consumaţiei, şi nu slujitori ai producţiei. Măsurile trebuesc bine chibzuite ţinând seamă de toate acţiunile şi reacţiunile omeneşti, iar nu numai de ideea simplistă că autoritatea, dacă ordonă, ordinul se şi îndeplineşte automatic. A. Urcarea tarifului pentru mărfurile americane exportate prin Pacific NEW-YORK, 29 (Radar). — Corespondentul agenţiei Ştefani transmite : Societăţile de asigurări american© au urcat considerabil tariful pentru mărfurile ce se exportă prin Pacific şi mai ales pentru cele ce se îndreaptă spre Birmania. Asigurări pentru porturile din Grecia, Siria, Turcia și Palestina, nu se mai fac. PRESCHIMBAREA BANCNOTELOR DE 5000,1000 si 500 LEI S’A PRELUNGIT PÂNĂ LA 20 MAI 1941 INCLUSIV Banca Naţîonala a României COMU ISICAT Având în vedere că, din diferite motive, o agreie mu pomigrai s a prezentat în termen pentru meschirabarea biletelor de 5.000 lei, 1.000 lei și 500 lei, scoase din circulaţie conform publicafismilor anterioare. Banca Naţională a României aduce la cunoştință că acordă un ram şi ultim termen de preschimbare a acestor bilete, până la 20 Mai 1941 inclusiv. Acest ultim termen nu va mai fi prelungit, aşa ■ că biletele cari nu vor fi prezentate până la 20 Mai , 1941, nu, vor mai fi preschimbaite nimănui sub nici un motiv după expirarea acestui termen. S© reaminteşte că aceste bilete au încetat de a mai avea curs legal încă de la 10 Aprilie 1941 şi deci nu mai au putere de circulaţie pe piaţă. Banca Naţională a Romei,nici TRATATUL DE COMERŢ ŞI NAVIGAŢIE DINTRE ROMÂNIA 51 RUSIA SOVIETICĂ Importăm: bumbac, taţi, msaţiei de manganez, filme şi imprimate; exportămi: benzină, uleiuri minerale şi mărfuri diverse,o valoare totală de 4.000.000 dolari La 28 Aprilie 1941, ora 12 a. m , a avut loc la Ministerul Regal al Afacerilor Străine, schimbul instrumentelor de ratificare ale Tratatului dle Comerţ şi de Navigaţie şi ale Acordului pentru Schimbul de Mărfuri şi hăţî, încheiate între România şi Uniunea Republicelor Sovietice Socialiste la Moscova, la 26 Februarie 1941. Tratatul şi Acordul au fost ratificate de România prin decretul-lege Nr. 728 din 19 Martie 1941 și — în conformitate cu art. 17 al Tratatului — au intrat în vigoare în momentul efectuării schimbului instrumentelor de ratificare. In baza acestui tratat, Majestatea Sa, Regele României și Prezidiul Consiliului Suprem al Uniunii Republiclor Sovetice Socialiste, animaţi de dorinţa de a desvolta şi întări raţiunile comerciale între cele două ţări, au hotărât să încheie un Tratat de Comerţ şi de Navigaţie şi, în acest scop au numit ca plenipotenţiari ai lor. Majestatea Sa Regele României, pe d-nii: Grigore Gafencu, Trimis Extraordinar şi Ministru Plenipotenţiar, fost Ministru al Afacerilor Străine şi Petre Nemoianu, fost Subsecretar de Stat, şi Prezidiul Consiliului Suprem al Uniunii Republicelor Sovietice Socialiste, pe d-nii: Anastas Ivanovici Mikoian, Comisar al Poporului pentru Comerţul exterior, al Uniunii Republicelor Sovietice Socialiste şi Ivan Mihailovici Lebedev, Comisar adjunct al Poporului pentru Comerţul Exterior al Uniunii Republicelor Sovietice Socialiste, care după ce au schimbat deplinele lor puteri,, recunoscute in formă bună si valabilă, au convenit asupra dispoziţiunilor următoare: ART. 1. — Produsele solului şi ale Industriei originare din teritoriul linei 3 din Părţile contractante, nu vor fi supuse la importul lor in teritoriul celeilalte Părţi contractante, la drepturi vamale de import sau la alte taxe şi contribuţiuni mai ridicate, decât cele ce sunt sau vor fi percepute la importul mărfurilor similare din orice alt al treilea Stat. De asemenea, cele două Părţi contractante işi acordă reciproc regimul naţiunii cele mai favorizate, în ce prî—fa drepturile vamale de export şi alte taxe şi contribuţiuni, percepute la ieşirea, mărfurilor. ART. 3. — Produsele solului şi al îndoririei uneia din Părţile contractante, expediate în transit prin teritoriul unui al treilea Stat, nu vor fi sumise la intrarea, în teritoriul celeilalte Părţi contractante, la impozite sau contribuţii mai ridicate decât cele la care ar fi fost supuse, dacă ar fi fost importate direct din ţara -Ie provenienţă.. ART. 3. — Fiecare din Părţile conpd,to cip obivă să nu anl.ce la importul din teritoriul celeilalte Părţi, sau la exportfii în teritoriul aceşti din urmă, restrictiuni sau prohibiţiuni oarecare, întrucât ele nu vor fi plicate faţă de toate celelalte ţări în afară de restrctiunile sau prohibiunile pentru motive de ordine publică ;11 d° sănătate publică, de siguranţa Statului, de luptă contra, boalelor ,lantelor sau animalelor şi apărare a voinţelor de plante contra, degenerării, la care ar fi supuse fără deosebire toate tărie, găsindu-se în acelora condiţiuni. ART. 4. — In ce priveşte impuneea mărfurilor uneia din Părţile contractante, pe teritoriul celeilalte Păr- 1- fave întovnp. grevând producţia prelucrarea, circulaţia sau consumaţia mărfurilor respective, fiecare din Părţile contractante este obligată să apice reg imul stabilit de ea rentiu •neSrC-'-rUe Indiene. ART. 5. — Rână. ia închieierea «ei Convenţii veterinare, importul an,n-.pieier vţi si al produselor de otig'-nă animală ale uneia din Părţile- t'ntra atente in teritoriul celeilalte Părţi, va fi reglementat, de legislaţia Şi remilamentele interne ale celei din urmă. , APT. 0. 1__ VR8e1.fi uit) ■pş.rtile contractante si încărcăturile lor, se vor bucura in porturile celeilalte părţi, atât la intrare cât si la ierire si în timpul stationârii lor în Trceie porturi, de regi mul naţiunii celei mai favorizate, in ce crte este t»xele v?rci£Ű6 si taxele ds orice 6 (oricare ar fi denumirile și caracterul tor\rrerceptite în numele sau pentru contul Statului, municipalităților,corporat.Tunitor, intor,tatilor sau funcționarilor milici, concesionarilor sau altor restitutii și organizații, precum Si. vaselor S'" desemnarea locurilor de încărcare și de descărcare te porturi, rode, băi. estuarii baz’n . tîi*‘75Â.t*r. servir/țloi* de ivlot-Tj. r celou* leir.r. ecluzelor, nodurilor, podurilor o instaisMilor semnalel or focurilor, care servesc să ind ce apele navigabile, a macaralelor. întrepozî+»!or. șantierelor, docurilor, atelierelor de reparaţii, precum si in privinţa tuturor" formalităţilor si regulamentelor administrative, vamale si altele, la care vor trebui să fie, supuse vasele, echipajele lor si încărcăturile, ART. T. — Naţionalitatea vaselor va fi recunoscută reciproc conform legilor şi decretelor fiecăreia din Părţile contractante pe baza documentelor care se găsesc la bord şi care au fost eliberate de autorităţile competente ale Părţii respective. ART. 8. — Dacă un vas al uneia din Părţile contractante se află în pericol sau naufragiază aproape de coastele celeilalte Părţi, acest vas şi încărcătura lui se vor bucura fie toate avantajiile şi privilegiile pe care legislaţia şi regulamentele Părţii respective le acordă în împrejurări analoage vaselor Statului celui mai favorizat şi încărcăturilor lor. C’l.planului şi, echipajului precum şi vasului însuşi şi încărcăturii lui li se vor da ajutor şi asistenţă în aceeaşi măsură ca vaselor naţionale, echipajelor şi incărcăturilor lor. I ART. 9. — In ce priveşte navigaţia pe Dunăre, afluenţii săi şi canalele sale, pe care navigaţia vaselor străine este sau va fi admisă, vasele uneia din Părţile contractante şi încărcăturile lor se, vor bucura in porturile celeilalte Părţi, atât la intrare cât şi la ieşire şi în timpul staţionării lor în zisele porturi, de un regim nu mai puţin favorabil decât acela acordat sau care va fi acordat oricărei terţe ţări. ART. 10.- — Dispoziţiunile articolelor 6-9 inclusiv ale prezentului tratat nu se extind: 1. la aplicarea legilor speciale privind conservarea, reînoirea şi desvoltarea flotei naţionale; 2. la avantajele acordate pescăriilor naţionale; 3. la avantajele acordate societăţii sportive pentru a favoriza desvoltarea sporturilor; 4. la navigaţia pe căile de apă interioare ale fiecăreia din pârţile contractante; 5. la serviciul porturilor inclusiv remorcajul şi salvarea în port; 6. la serviciul de pilotaj: 7. la navigata între porturile celeilalte port situatei pe aceeaşi mare (mica navigaţie pe coastă, micul cabotaj); 8. la navigaţia de coastă (cabotaj). Totuşi vasele Uniunei Republicelor Sovietice Socialiste intrând , intr'un port român şi vasele româneşti intrând într'un port al Uniunii Republiccilor Sovietice Socialiste numai în scopul unic de a completa încărcătura, sau de a descărca o parte din ea, vor putea fără a se considera aceasta ca navigaţie de coastă, conformându-se legilor şi regulamentelor respective, să păstreze la bord partea de încărcătură destinată unui port al altei ţări şi să o reexporte fără a fi ţinut să achit© pentru această parte nicio taxă, afară de taxele de supraveghere care de altfel nu vor putea fi percepute decât după tarifele fixate pentru navigaţia naţională. ART. 11. — Mărfurile transportate din Uniunea Republicelor Sovetice Socialiste pentru România și din România pentru Uniunea Republicelor Sovietice Socialiste nu vor fi supuse pe căile ferate, ale fiecăreia din Părțile contractante la un regim mai puţin favorabil decât mărfurile similare ale Statului celui mai favorizat impediate in aceeaşi direcţiune şi pe acelaş parcurs, nici în ce priveşte formalităţile de primire şi înregistrare la expediere, nici în ce priveşte tarifele de transport sau taxele generale privind acest transport. ART. 12. — Având în vedere că potrivit legilor Uniunii Republicelor Sovietice Socialiste, monopolul comerţului exterior aparţine Statului, consttituind una din bazele imutabile ale ordinii socialiste, confirmă prin Constituţia Uniunii Republicelor Sovietice Socialiste, Uniunea Republicelor Sovietice Soleaiiste va avea în cătinii Legaţiunii ei in România o Reprezentanţă Comercială, a cărei situaţiunie juridică, este determinată prin dispoz ţiuil© Anexei la acest Tratat. Această Anexă constitua o parte integrantă a prezentului Tratat. ART. 13. — Persoanele juridice având sediul în teritoriul intra din Părţile contractante vor fi recunoscute şi pe teritoriul celeilalte Părţi. Aceste persoane, precum şi supuşii fiecăreia din Părţile contractante vor avea dreptul de a se adresa tribunalelor, fie pentru a intenta acţiuni, fie pentru a-şi apăra drepturile. Ei se vor bucura în această privinţă de acelaşi regim ca şi persoanele juridice şi supuşii Statului celui mai favorizat. ART. 14. -— In ce priveşte comunicaţiile poştale, telegrafice şi telefonice se vor aplica dispoziţiile în vigoare ale Convenţiunii Poştale Universale şi ale Regulamentului ei de execuţie şi ale Convenţiunii Internaţionale de Telecomunicaţii, intru cât aceste chestiuni nu vor fi reglementate altfel între cele două Părţi contractante, ART. 15. — Dispoziţiunle prezenului Tratat nu sei extind: a) la drepturile şi avantajele acordate sau care vor fi acordate de fiecare din hărţile contractante penttru a tifura traficul de frontieră cu Statele limitrofa intrio zonă de cincisprezece kilometri cel mult de parte şi de alta a frontierei; b) la privilegiile pe care Uniunea Republicelor Sovietice Socialiste ie-a acordat sau le va acorda în viitor Finlandei sau Statelor Asiei continentale ale căror teritorii sunt limitrofetice Socialiste va avea capul Asietice Socialiste; c) la drepturile și avantajele acordate de una din Părțile contractante printr'o uniune vamală ce va încheia eventual cu una sau mai multe terţe ţări. ART. 16. —• Părţile contractante se obligă a , recunoaşte ca valabile sentinţele arbitrare privitoare la litigiile provenind din transacţiuni comerciale încheiate de supuşii lor de organizaţiuni sau de stabilimente dacă reigurarea diferendului prin arbitrajul respectiv special ereat în acest scop sau funcţionând în mod permanent a fost prevăzut în însăşi tranzacţia sau într'un aranjament special încheiat în forma prevăzută de legislaţia fiecăreia din Părţial contractante. Executarea unei sentinţe arbitrale, pronunţată în conformitate cu conţinutul procentului articol nu va putea fi refuzată decât 111 cazurile următoare: a) dacă sentinţa arbitrală după legile ţării unde a fost pronunţată nu a dobândit autoritatea de lucru judecat; , b) dacă sentinţa arbitrală obligă partea la îndeplinirea unui act care este inadmisibil după, legile ţării unde executarea semitinţei arbitrale este cerută; . .g) .dacă sentinţa arbitrală contravine la ordinea publică sau la principiile de drept public ale ţării unde executarea sentinţei arbitrale este cerută. Dispoziţiune privitoare la executarea ca şi însăşi executarea sentinţelor arbitrale se vor face conform cu legislaţia Părţilor contractante, care învesteşte sentinţa cu titlu executoriu. ART. 17. — Prezentul Tratat va trebui ratificat. El va intra în vigoare în ziua schimbului instrumentelor de ratificare, care trebue să se facă la Bucureşti cât mai curând posibil. Tratatul va rămâne în vigoare pentru o perioadă de doi ani şi va putea fi denunţat cu un preaviz de trei luni înainte de expirarea acestei perioade. Dacă o asemenea denunţare nu intervine, Tratatul va rămâne în vigoare până când una din Părţi îl denunţă cu un preaviz de trei luni. Făcut la Moscova în două exemplare originale, la 26 Februarie 1941, fiecare exemplar în limba română şi rusă. Pentru care plenipotenţiarii celor două Părţi au semnat prezentul Tratat. (ss) GR. GAFENCU (ss) P. NEMOIANU (ss) A. MIROIAN (ss) I. LEBEDEV Anexă asupra situației jirrtrlic© a Reprezentanțri Cntraerciale .a Uniuniii ' Republicelor Soviet și Socialiste în România Uniunea Republicelor Sovietice Socialiste are în România Reprezentanța sa Comercială care va fi însărcinată să exercite funcţiunile următoare: a) să colaboreze la desvoltarea relaţiunilor economice între Uniunea Republicelor Sovietice Socialsts şi România; b) să reprezinte interesele Uniunii Republicelor Sovietice Socialiste în domeniul comerţului exterior; ci să reguleze in numele Uniunii Republicelor Sovietice Socialiste schimburile comerciale între Uniunea Republicelor Sovietice Socialiste şi România; d) să exercite comerţul între Uniunea Republicelor Sovietice Sociaiste şi România. Reprezentana comercială a Uniunii R. S. S. este organul care exercită în România monopolul comerţului exterior al Uniunii Republicelor Sovietice Socialiste. Reprezentanţa comercială a Uniunii R. S. S. va avea sediul în Bucureşti. Deschiderea de filirare are Reprezentanţele comerciale in alte oraşe ale României se var putea face în baza unei înţelegeri între Guvernul Uniunii Republicelor Sovietice Socialiste şi Guvernul României. Numărul funcţionarilor fiecăreia din Filialele Reprezentanţei Comerciale nu poate depăşi cinci persoane. Reprezentantul comercial al Uniunii R. S. S. în România şi cei trei ajutori ai săi se vor bucura de toate drepturile şi privilegiile acordate membrilor misiunlor diplomatice. Localurile ocupate de Repeasintanţa comercială a Uniunii R. S. S. in România si de Filialele ei, se vor bucura de exteriorialitate. Reprezentanța comercială a Uniunii R. S. S. și a Filialelor ei vor avea dreptul de a se servi de cifra. Reprezentanța comercială 3. Uniunii R. S. S. în România nu va fi obligată să se înscrie în Registrul comerțului. CoiîtîsKs»», în pagina « piața Exportul de cereale, leguminoase şi oleaginoase. Sfoara de mamita. Bursa Bursa Eri volumul afacerilor a fost foarte mare în compartimentul rentelor şi simţitor redusă în cel al acţiunilor. .... Tendinţa împrumuturilor interne a continuat să rămână, staţionară, înrecgistrându-se pe alocuri Masuri neînsemnate. Renta amortibilă 1920 pierde două puncte, fiind cotată ex. cupon. Hârtiile externe se menţin susţinute, Consolidarea Londra fiind destul de promiţătoare în târgul liber, iar Acordul Berlin urcând la 1182 de la .'/60. Valorile cu venit variabil au avut tendinţă foarte uşoară în minus, in afară de Telefoane cari câştigă încă 15 puncte.. Mica deasemeni e în bună dispoziţie. Exportul de cereale leguminoase şi oleaginoase După datele statistice provizorii strânse de Uniunea exportatorilor de cereale din România, exportul nostru de cereale, leguminoase, oleaginoase şi derivate ’ din luna Martie a. c. comparativ cu exportul din aceiaş lună a anului precedent se prezintă astfel: GRAU nu s’a exportat deloc faţa de 65.194 tone in Martie 1940; PORUMB 24.627 tone faţă de 55. 349 tone; ORZ 20 tone faţă de o tonă; OVĂZ 367 tone faţă de o tonă; SECARA o tonă faţă de 13.094 tone; MAZARE 8624 tone faţă de 739 tone; SOIA 960 tone faţă de 5887 tone; LINTE 105 tone faţă de 35 tone; TARATE 2097 tone faţă de 3260 tone; MEIU 1135 tone faţă de 75 tone; RAPI * 1 2 3 4 TA o tonă faţă de 35 tone; FLOAREA SOARELUI 873 tone faţă da n tonă ; ’ MAZARICHE 822 tone faţă die 1357 tone; TURTE de OLEAGINOASE 3507 tone faţă de 1175 tone. .......... . Rezidiuri 786 tone faţă de 310 tone. In total în luna Martie a. c. au eşit din ţară 43.923 tone faţă da 147.009 tone In aceiaş lună a anului precedent, deci cu o scădere de 103.086 tone. Productele exportate în Martie a. c. au găsit plasamnt, în ordinea cantitativă în următoarele ţări: Germania 33.394 tone; Italia 3289 tone; Elveţia 3239 tone; Suedia 1984 tone; Protectoratul Bohemia şi Moraviei 1940 tone; Slovacia 77 tone. ■Exportul total în primele trei luni ale anului curent a fost de numai 96.888 tone, faţă de 381.285 tone în aceiaş epocă a anului precedent. Rezultă deci un minus de 284.397 tone. Din cele 96.888 tone exportata 75.686 tone au mers în Germania, 9378 tone în Italia, 5390 tone în Elveţia, 3955 tone în Suedia, 2340 tone în Protectoratul Bohemiei şi Moraviei şi 139 tone în Slovacia. Sfeara de Manilla Suntem informaţi că din comanda de sila, necesar fabricării sfearei de manilla, material importat din Portugalia, vor fi aduse în ţără circa 14 vagoane. Consumul anual e de 80—100 vagoane. Germania fabrică © sfoară d® hârtie, care e destul de rezistentă, dar nu rezistă la umiditate. E probabil că se va folosi și acest fel de sfoară. DOI DUŞMANI ARE ŢARA NOASTRĂ ASTĂZI: negustorii speculanţi şi consumatorii acaparatori Cetăţenii sunt rugaţi să nu mai facă stocuri de alimente Opinia publică românească trebue să fie lămurită in mod permanent şi cât se poate de clar asupra situaţiei aprovizionărilor cu articole de primă necesitate di în special cu articole alimentare. După cum s-a arătat de atâtea ori, vremurile sunt relativ grele. Guvernul face toate sforţările pentru a învinge greutăţile ce se nasc zilnic garantând aprovizionarea cu articolele alimentare pe întreg cuprinsul ţării. Dar aceste sforţări ale guvernului nu vor putea da rezultatele aşteptate, atâta vreme cât marele public consumator nu-i va sta un ajutor, prin înţelegerea greutăţii timpurilor pe care le trăim. Sunt timpuri anormale, timpuri de război, când fiecare trebue să se mulţumească cu cât este,—şi slavă Domnului este destul pentru acel ce înţelege să trăiască sobru, cumpătat, şi mai ales fără lux şi risipă. România este o ţară binecuvântată de Dumnezeu unde toate roadele pământului îndestulează din belşug orice cerinţă. Anul trecut însă, a fost un an rău, cu recolte mediocre, la care se adaugă şi grelele condiţii economice interne şi externe, concentrările şi risipa care s’a făcut anul trecut cu unele alimente. ■ Dacă nu avem carne sau pâine, grosimi sau uleiuri şi uneori făină din belşug — aşa cum belşugul este înţeles de unii’ — aceasta se datorește la patru cauze principale: 1) Recoltele agricole submediocre ; 2) Starea anormală provocată de război ; 3) Specula din partea unor comercianţi ; 4) Stocajurile de alimente din partea unor consumatori. Dacă, pentru îndreptarea celor dintâi două puncte nu putem face nimic, pentru celelalte două din urmă Guvernul a intervenit şi va mai interveni încă. Negustorii cari dosesc mărfurile, pentru a le vinde pe sub mână, la preţuri de speculă, sunt urmăriţi cu toată asprimea de legiuirile noui al®, Guvernului şi de controlul sever ce a fost organizat. Dar aceasta nu este suficient. Chiar consumatorii trebue să secondeze Statului în această" acţiune de descoperire şi sancţionare a negustorilor speculanţi * sau oar, dosesc mărfurile, gă nuie. las® influenţaţi de unele avantajii de moment/ care le-*r tt «vterîte de necinstiţi, pentru că prin aceasta p® deoparte Împiedică acţiunea întreprinsă de Guvern iar pe de altă patra lovesc in atâţia alţi consumatori şi in special in marea massă nevoiaşe a ţării. Oriunde s ar găsi asemenea cazuri, să fie imediat aduse la cunoştinţa organelor de control ale ministerului Aprovizionării, care va cerceta şi sancţiona imediat şi drastic pe cei vinovaţi. Dar şi contra consumatorilor care acumulează şi stochează alimente trebuesc luate măsuri. Asemenea oameni trebuesc pedepsiţi cu aplicarea aceloraşi măsuri drastice. De ce se stochează alimente peste nvcile de moment ale fiecăruia? In ţară există alimente suficiente — evident in proporţie cu actualele condiţiuni, — adică în cantităţile strict necesare. Aceste alimente se colectează, se transportă şi se distribue pe tot cuprinsul ţării, după un anumit plan de aprovizionare, alcătuit pe epoci până la nouile recolte. Fiecare cetăţean primeşte strictul necesar care este asigurat pe tot timpul. Acesta este şi rostul nouilor măsuri luate de Subsecretariatul de Stat al Aprovizionărilor şi consumaţiunii pentru înscrierea consumatorilor. Atunci peţitrece stocările de alimente ? Răspunsul este simplu: pentru a face greutăţi Guvernului şi organelor sale şi pentru a lovi în populaţia nevoiaşă a ţării care se aprovizionează în cadrul planului. Asemenea cazuri nu vor mai putea fi şi nu vor mai fi permise, iar împotriva lor se vor aplica aceleaşi sancţiuni ca şi contra negustorilor speculanţi. Deci, doi duşmani are ţara noastră, în greiele împrejurări de astăzi: negustorii speculanţi şi consumatorii acaparatori (stocanţi). Faţă de interesul superior al ţârii, ambele categorii vor fi identificate şi sancţionnate ca atare. Cine împiedică sau îngreunează acţiunea atât de energică, înţeleaptă şi singură a Guvernului, direct supravegheată Conducătorul Statului, se face vinovat, — fie el negustor speculant, fie consumator acumulator de alimente de crimă contra intereselor generale ale ţări şi contra marei masse a populaţiei, în special a acelei nevoiaşe. Dacă vor încerca să continui pe această cale, se vor lovi de intervenţia promptcă şi necruţătoare a «ţftola.