Argus, mai 1941 (Anul 31, nr. 8410-8433)

1941-05-01 / nr. 8410

ANUL XXXI No. 8410 A apărut si s’a pus in vânzare T­IMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOȚI No. 66 A B O In tara Un an iapo Lei 6 luni §§o .. 3 luni 300 M A M E N T i In stră nătate Tariful in funcţiune de convențiile poştale internaţionaleW ill U s J UloCA Ud/^UIUdlC 3 iei în tari - o­tel în străinătate 4 PAGINI 3 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI SI FINAnta Telefon 3.05.44 JOI 1 MAI 1941 ^păruUi s'a pus in vânzare T­I­MPUL familiei­­ PENTRU TOfl 66 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziaru­lui şi la toate agenţiile de publicita­­te. Proprietar : „A R G U S” S. A. înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI Măsurile pentru reglementarea consumaţiei şi a aprovizionărilor Din partea Subsecretariatului de Stat respectiv de pe lângă mi­nisterul economiei naţionale s-au dat o serie de lămuriri şi îndri­m­ări, foarte interesante şi folosi­toare, pentru deprinderea publi­cului nostru cu măsurile de bună chibzuială şi de prevedere ce tre­­buesc luate. Războiul economic, cu blocada generală şi totală, ne impune lua­rea şi aplicarea unor măsuri pen­tru raţion­alizarea consumaţiei, o­­dată cu sforţările pentru sporirea producţiei. Toată lumea de bună credinţă şi care n’are nici un motiv să stin­gherească opera de conducere a guvernanţilor, nu are şi nu poate avea nimic împotriva măsurilor ce se iau. Mai mult chiar, toată lu­mea, care pricepe rostul unor ase­menea măsuri, are datoria şi vă­deşte râvna să ajute oficialitatea în lămurirea măselelor populare largi... despre folosul măsurilor luate. Dar să ni se îngăduie câteva ob­­servaţiuni, cu rost de critică con­structivă în înţelesul că dorim să ajutăm oficialitatea. S’a făcut de curând recensă­mântul general, desigur între al­tele şi cu scopul de a putea pre­găti, mai temeinic, măsurile pen­tru raţionalizarea consumaţiei. Dar s’a­­scăpat ceva din vedere sau nu S’a atras îndestul atenţia asum­a urmărilor imediate ce trebuia să aibă recensământul pentru câini de familie şi, astfel, atât agenţii recensori, cât şi cetăţenii capi­e de familie ei înşişi, n’au dat nici o a­­tenţie la menţiunile de pe certifi­catul doveditor despre înscrierea la recensământ, a capilor de fami­­lie. Anume, e vorba despre preve­derea numărului de persoane in locul anume prevăzut din formula­rul certificatelor, bine­înţeles neu­tru capii de familie şi nu strict in­dividuale. Agenţii recensori n’au dat aten­ţia cuvenită numărului de persoa­ne şi au lăsat capilor de familie foarte multe certificate cu loc alb, la numărul persoanelor. Capii de familie, la rândul lor, tot aşa de grăbiţi şi de neglijenţi, n’au dat nici ei vre-o atenţie faptului că lipsea menţiunea numărului de persoane. Acum, când se duc să se înscrie la magazine pentru aprovizionarea cu anumite alimente, capii de fami­lie se trezesc în faţa unei reali­tăţi puţin plăcute, fără menţiu­nea numărului de persoane nu se înscrie în tablouri decât o singură persoană. . E lesne de înţeles că situaţia a­­ceasta dă loc la neplăceri. Apoi, cum urmează să se proce­deze cu cetăţenii cari sunt nevoiţi, prin ocupaţiile lor, să trăiască în mai multe locuri, unde au, totuşi, zilnic nevoe de aprovizionare? Şi tot aşa ce se face cu acei, cari, întâmplător, aflându-se în ziua recensământului într’altă lo­calitate decât reşedinţa lor obiş­nuită, au căpătat certificate fie recensământ străine de domiciliul lor, de care se leagă acum pu­tinţa de aprovizionare? Negustorii, în lipsă de instrucţi­uni, refuză să-i înscrie pe tablouri, dintr-o firească teamă de răspun­dere, şi-i trimet în localitatea de unde au căpătat certificatul la re­censământ. Trebue să recunoaştem greutăţi­le de organizare a sistemului, fără nici o iluzie sau vre-o exagerată încredere în capacitatea noastră de a imita pe alţii, cari au la dispozi­ţie un material omenesc deosebit de maleabil şi disciplinat. De altfel, reglementarea consu­maţiei şi a aprovizionărilor atâr­nând în cea mai mare măsură de sporirea producţiei, trebue să se ia în seamă nevoia de a nu speria prin nimic pe producători. Deci, în toate măsurile oficiale e nevoe de grijă pentru a încuraja dorinţa de muncă şi de producţie a producătorilor adevăraţi, fără influenţa consideraţiilor de eftină­­tate cu orice preţ, care pornesc din partea consumatorilor şi mai ales din pricina unor vechi deprinderi de pe vremea politicei demagogice făgăduitoare de viaţă uşoară pen­tru toţi votanţii, în genere mai cu­rând consumatori decât producă­tori, adică profitori ai consumaţiei, şi nu slujitori ai producţiei. Măsurile trebuesc bine chibzuite ţinând seamă de toate acţiunile şi reacţiunile omeneşti, iar nu numai de ideea simplistă că autoritatea, dacă ordonă, ordinul se şi înde­plineşte automatic. A. Urcarea tarifului pentru mărfurile americane exportate prin Pacific NEW-YORK, 29 (Radar). — Co­respondentul agenţiei Ştefani trans­mite : Societăţile de asigurări american© au urcat considerabil tariful pentru mărfurile ce se exportă prin Paci­fic şi mai ales pentru cele ce se în­dreaptă spre Birmania. Asigurări pentru porturile d­in Grecia, Siria, Turcia și Palestina, nu se mai fac. PRESCHIMBAREA BANCNOTELOR DE 5000,1000 si 500 LEI S’A PRELUNGIT PÂNĂ LA 20 MAI 1941 INCLUSIV Banca Naţîona­la a României COM­U IS­ICAT Având în vedere că, din diferite motive, o agre­ie mu pomig­rai s a prezentat în termen pen­tru m­eschirab­area biletelor de 5.000 lei, 1.000 lei și 500 lei, scoase din circulaţie conform pu­blica­fi­­smilor anterioare. Banca Naţională a României a­­duce la cunoştință că acordă un ram şi ultim ter­men de preschimbare a acestor bilete, până la 20 Mai 1941 inclusiv.­­ Acest ultim termen nu va mai fi prelungit, aşa ■ că biletele cari nu vor fi prezentate până la 20 Mai , 1941, nu, vor mai fi preschimb­aite nimănui sub nici un motiv după expirarea acestui termen. S© reaminteşte că aceste bilete au încetat de a mai avea curs legal încă de la 10 Aprilie 1941 şi deci nu mai au putere de circulaţie pe piaţă. Banca Naţională a Romei,nici TRATATUL DE COMERŢ ŞI NAVIGAŢIE DINTRE ROMÂNIA 51 RUSIA SOVIETICĂ Importăm: bumbac, taţi, msaţiei de manganez, filme şi imprimate; exportămi: benzină, uleiuri minerale şi mărfuri diverse,­­o valoare totală de 4.000.000 dolari La 28 Aprilie 1941, ora 12 a. m , a avut loc la Ministerul Regal al Aface­rilor Străine, schimbul instrumentelor de ratificare ale Tratatului dle Comerţ şi de Navigaţie şi ale Acordului pen­tru Schimbul de Mărfuri şi h­ăţî, în­­cheiate între România şi Uniunea Re­­publicelor Sovietice Socialiste la Mos­cova, la 26 Februarie 1941. Tratatul şi Acordul au fost ratifi­cate de România prin decretul-lege Nr. 728 din 19 Martie 1941 și — în con­formitate cu art. 17 al Tratatului — au intrat în vigoare în momentul e­­fectuării schimbului instrumentelor de ratificare. In baza acestui tratat­, Majestatea Sa, Regele României și Prezidiul Con­siliului Suprem al Uniunii Republiclor Sovetice Socialiste, animaţi de dorin­ţa de a desvolta şi­ întări r­aţiunile comerciale între cele două ţări, au ho­tărât să încheie un Tratat de Comerţ şi de Navigaţie şi, în acest scop au numit ca plenipotenţiari ai lor. Majestatea Sa Regele României, pe d-nii: Grigore Gafencu, Trimis Extra­ordinar şi Ministru Plenipotenţiar, fost Ministru al Afacerilor Străine şi Petre Nemoianu, fost Subsecretar de Stat, şi Prezidiul Consiliului Suprem al U­­niunii Republicelor Sovietice Socialis­te, pe d-nii: Anastas Ivanovici Mi­­koian, Comisar al Poporului pentru Comerţul exterior, al Uniunii Repu­blicelor Sovietice Socialiste şi Ivan Mi­­hailovici Lebedev, Comisar­ adjunct­ al Poporului pentru Comerţul Exterior al Uniunii Republicelor Sovietice Socia­liste, care după ce au schimbat depli­nele lor puteri,, recunoscute in formă bună si valabilă, au convenit asupra dispoziţiunilor următoare: ART. 1. — Produsele solului şi ale Industriei originare din teritoriul li­nei 3 din Părţile contractante, nu vor fi supuse la importul lor in teritoriul celeilalte Părţi contractante, la drep­turi vamale de import sau la alte taxe şi contribuţiuni mai ridicate, de­cât cele ce sunt sau vor fi percepute la importul mărfurilor similare din orice alt al treilea Stat. De asemenea, cele două Părţi con­tractante işi acordă reciproc regimul naţiunii cele­ mai favorizate, în ce prî­­—­fa drepturile vamale de export şi alte taxe şi contribuţiuni, percepute la ieşirea, mărfurilor. ART. 3. — Produsele solului şi al îndoririei uneia din Părţile contrac­tante, expediate în transit prin terito­riul unui al treilea Stat, nu vor fi su­­mise la intrarea, în teritoriul celeilal­te Părţi contractante, la impozite sau contribuţii mai ridicate decât cele la­ care ar fi fost supuse, dacă ar fi fost importate direct din ţara -Ie prove­nienţă.. ART. 3. — Fiecare din Părţile con­­pd­,to cip obivă să nu anl.ce la importul din teritoriul celeilalte Păr­­ţi, sau la exportfii în teritoriul aceş­ti din urmă, restrictiuni sau prohibi­­ţiuni oarecare, întrucât ele nu vor fi plicate faţă de toate celelalte ţări în afară de restrctiunile sau prohib­­iu­­nile pentru motive de ordine publică ;11 d° sănătate publică, de siguranţa Statului, de luptă contra, boalelor ,lantelor sau animalelor şi apărare a voinţelor de plante contra, degeneră­rii, la care ar fi supuse fără deose­bire toate t­ărie, găsindu-se în ace­lora­ condiţiuni. ART. 4. — In ce priveşte i­mpune­­ea mărfurilor uneia din Părţile con­tractante, pe teritoriul celeilalte Păr- 1- fave întovnp. grevând producţia prelucrarea, circulaţia sau consuma­ţia mărfurilor respective, fiecare din Părţile contractante este obligată să a­pi­­­ce reg­ imul stabilit de ea rentiu •neSrC-'-rUe Indiene. ART. 5. — Rână. ia închieierea «­­ei Convenţii veterinare, importul an,­­n-.pieier vţi si al produselor de otig'-nă animală ale uneia din Părţile- t'­n­­tra atente in teritoriul celeilalte Părţi, va fi reglementat, de legislaţia Şi re­­milamentele interne ale celei din urmă. , APT. 0. 1__ VR8e1.fi uit) ■pş.rtile contractante si încărcăturile lor, se vor bucura in porturile celei­lalte părţi­, atât la­ intrare cât si la ier­ire si în timpul stationârii lor în Trceie porturi, de regi mul naţiunii ce­lei mai favorizate, in ce crte este t»­­xele v?rci£Ű6 si taxele ds orice 6 (oricare ar fi denumirile și caracterul tor\­rrerceptite în numele sau pentru contul Statului, municipalităților,­­cor­­porat.Tunitor, intor,tati­lor sau funcțio­narilor milici, concesionarilor sau al­tor restitut­ii și organizații, precum Si. vaselor S'" desemnarea locu­rilor de încărcare și de descărcare te porturi, rode, băi. estuarii baz’n . tîi*‘75Â.t*r. servir/țloi* de ivlot-Tj. r celou* leir.r. ecluzelor, nodurilor, podurilor o instaisMilor semnalel or focurilor, care servesc să ind ce apele navigabile, a macaralelor. întrepozî­­+»!or. șantierelor, docurilor, atelierelor de reparaţii, precum si in privinţa tu­turor" formalităţilor si regulamentelor administrative, vamale si altele, la care vor trebui să fie, supuse vasele, echipa­jele lor si încărcăturile, ART. T. — Naţionalitatea vaselor va fi recunoscută reciproc conform legilor şi decretelor fiecăreia din Păr­ţile contractante pe baza documente­lor care se găsesc la bord şi care au fost eliberate de autorităţile compe­tente ale Părţii respective. ART. 8. — Dacă un vas­ al uneia din Părţile­ contractante se află în pe­ricol sau naufragiază aproape de coa­stele celeilalte Părţi, acest vas şi în­cărcătura lui se vor bucura fie toate avantajiile şi privilegiile pe care le­gislaţia şi regulamentele Părţii res­pective le acordă în împrejurări ana­­loage vaselor Statului celui mai favo­rizat şi încărcăturilor lor. C’l.p­lanului şi, echipajului precum şi vasului însuşi şi încărcăturii­ lui li­ se vor da ajutor şi asistenţă în aceeaşi măsură ca va­selor naţionale, echipajelor şi incărcă­­turilor lor. I ART. 9. — In ce priveşte navigaţia pe Dunăre, afluenţii săi şi canalele sale, pe care navigaţia vaselor străi­ne este sau va fi admisă, vas­ele uneia din Părţile contractante şi încărcătu­rile lor se, vor­ bucura in port­u­rile ce­leilalte Părţi, atât la intrare cât şi la ieşire şi în timpul staţio­nării lor în zisele porturi, de un re­gim nu mai puţin favorabil decât a­­cela acordat sau care va fi­ acordat oricărei terţe ţări. ART. 10.- — Dispoziţiunile artico­lelor 6-9 inclusiv ale prezentului tra­tat nu se extind: 1. la aplicarea legilor speciale pri­vind conservarea, reînoirea şi desvol­­tarea flotei naţionale; 2. la avantajele acordate pescării­lor naţionale; 3. la avantajele acordate societă­ţii sportive pentru a favoriza desvol­­tarea sporturilor; 4. la navigaţia pe căile de apă in­terioare ale fiecăreia din pârţile con­tractante; 5. la serviciul porturilor inclusiv remorcajul şi salvarea în port; 6. la serviciul de pilotaj: 7. la navigata între porturile celei­lalte port situatei pe aceeaşi mare (mica navigaţie pe coastă, micul ca­botaj); 8. la navigaţia de coastă (cabotaj). Totuşi vasele Uniunei Republicelor Sovietice Socialiste intrând , intr'un port român şi vasele româneşti in­trând într'un port al Uniunii Republi­ccilor Sovietice Socialiste numai în scopul unic de a completa încărcă­tura, sau de a descărca o parte din ea, vor putea fără a se considera a­­ceasta ca navigaţie de coastă, con­­formându-se legilor şi regulamente­­­lor respective, să păstreze la bord partea de încărcătură destinată u­nui port al altei ţări şi să o reexpor­te fără a fi ţinut să achit© pentru a­ceastă parte nicio taxă, afară de taxele de supraveghere care de altfel nu vor putea fi percepute decât după tarifele fixate pentru navigaţia na­­ţională. ART. 11. — Mărfurile transportate din Uniunea Republicelor So­vetice Socialiste pentru România și din Ro­mânia pe­ntru Uniunea Republicelor Sovietice Socialiste nu vor fi­ su­puse pe căile ferate, ale fiecăreia din Părțile contractante la un regim mai puţin favorabil decât mărfurile simi­lare ale Statului celui mai favorizat impediate in aceeaşi direcţiune şi pe acelaş parcurs, nici în ce priveşte formalităţile de primire şi înregistra­re la expediere, nici în ce priveşte tarifele de transport sau taxele ge­nerale privind acest transport. ART. 12. — Având în vedere că potrivit legilor Uniunii Republicelor Sovietice Socia­liste, monopolul comerţului exterior a­parţine Statului, consttituind una din bazele imutabile ale ordinii so­cialiste, confirmă prin Constituţia Uniunii Republicelor Sovietice So­cialiste, Uniunea Republicelor Sovie­tice Soleaiiste va avea în cătinii Le­­gaţiunii ei in România o Reprezen­tanţă Comercială, a cărei situaţiunie juridică, este determinată prin dis­­poz ţiuil© Anexei la acest Tratat. Această Anexă constitua o parte integrantă a prezentului­ Tratat. ART. 13. — Persoanele juridice a­­vând sediul în teritoriul intra din Părţile contractante vor fi recunos­cute şi pe teritoriul celeilalte Părţi. Aceste persoane, precum şi supuşii fiecăreia din Părţile contractante vor avea dreptul de a se adresa tribuna­lelor, fie pentru a intenta acţiuni, fie pentru a-şi apăra drepturile. Ei se vor bucura în această privinţă de acelaşi regim ca şi persoanele juri­dice şi supuşii Statului celui mai fa­vorizat. ART. 14. -— In ce priveşte comuni­caţiile poştal­e, telegrafice şi telefo­nice se vor aplica dispoziţiile în vi­goare ale Conve­nţiunii Poştale Uni­versale şi ale Regulamentului ei de execuţie şi ale Convenţiunii Interna­ţionale de Telecomunicaţii, intru cât aceste chestiuni nu vor fi reglemen­tate altfel între cele două Părţi con­tractante, ART. 15. — Dispoziţiunle prezen­­ului Tratat nu sei extind: a) la drepturile şi avantajele a­­cordate sau care vor fi­ acordate de fiecare din­ hărţile contractante pent­­tru a tifura traficul de frontieră cu Statele­ limitrofa intrio zonă de cin­cisprezece kilometri cel mult de parte şi de alta a frontierei; b) la privilegiile pe care Uniunea Republicelor Sovietice Socialiste ie-a acordat sau le va acorda în viitor Finlandei sau Statelor Asiei continen­tale ale căror teritorii sunt limitrofe­tice Socialiste va avea capul Asie­tice Socialiste; c) la drepturile și avantajele acor­date de una din Părțile contractante printr'o uniune vamală ce va încheia eventual cu una sau mai multe terţe ţări. ART. 16. —• Părţile contractante se obligă a , recunoaşte ca valabile sen­tinţele arbitrare privitoare la litigiile provenind din transacţiuni comer­ciale încheiate de supuşii lor de or­­ganizaţiuni sau de stabilimente dacă reigurarea diferendului prin arbitra­jul respectiv special ereat în acest scop sau funcţionând în mod perma­nent a fost prevăzut în însăşi tran­zacţia sau într'un aranjament special încheiat în forma prevăzută de legis­­laţia fiecăreia din Părţi­al contrac­tante. Executarea unei sentinţe ar­bitrale, pronunţată în conformitate cu conţinutul procentului articol nu va putea fi refuzată decât 111 cazu­ril­e următoare: a) dacă sentinţa arbitrală după legile ţării unde a fost pronunţată nu a dobândit autoritatea de lucru jude­cat; , b) dacă­ sentinţa arbitrală obligă partea la îndeplinirea unui act care este inadmisibil după, legile ţării unde executarea semitinţei arbitrale este cerută; . .g) .dacă sentinţa arbitrală contravi­ne la­ ordinea publică sau la principii­le de drept public ale ţării unde exe­cutarea sentinţei arbitrale este ce­rută. Dispoziţiun­e privitoare la executa­rea ca şi­ însăşi executarea sentinţe­lor arbitrale se vor face conform cu legislaţia Părţilor contractante, care învesteşte sentinţa cu titlu executoriu. ART. 17. — Prezentul Tratat va trebui ratificat. El va intra în vigoa­re în ziua schimbului instrumentelor de ratificare, care trebue să se facă la Bucureşti cât mai curând posibil. Tratatul va rămâne în vigoare pen­tru o perioadă de doi ani şi va put­ea fi denunţat cu un preaviz de trei luni înainte de expirarea acestei perioade. Dacă o asemenea denunţare nu in­tervine, Tratatul va rămâne în vi­goare până când una din Părţi îl de­nunţă cu un preaviz de trei luni. Făcut la Moscova în două exempla­re originale, la 26 Februarie 1941, fiecare exemplar în limba română şi rusă. Pentru care plenipotenţiarii ce­lor două Părţi au semnat prezentul Tratat. (ss) GR. GAFENCU (ss) P. NEMOIANU (ss) A. MIROIAN (ss) I. LEBEDEV Anexă asupra situației jirrtrlic© a Reprezentan­ț­ri Cn­traerciale .a Uniuniii ' Republicelor Soviet și Socialiste în România Uniunea Republicelor Sovietice So­cialiste are în România Reprezentan­ța sa Comercială care va fi însărci­nată să exercite funcţiunile urmă­toare: a) să colaboreze la desvoltarea re­­laţiunilor economice între Uniunea Republicelor Sovi­etice Socialsts şi Ro­mânia; b) să reprezinte interesele Uniunii Republicelor Sovi­etice Socialiste în do­meniul comerţului exterior; ci să reguleze in numele Uniunii­ Republicelor Sovietice Socialiste schim­burile comerciale între Uniunea Re­­publicelor Sovietice Socialiste şi Ro­mânia; d) să exercite comerţul între U­­­niunea Republicelor Sovietice Socia­­iste şi România. Reprezentana comercială a Uniunii R. S. S. este organul care exercită în România monopolul comerţului exte­rior al Uniunii Republicelor Sovietice Socialiste. Reprezentanţa comercială a Uniunii R. S. S. va avea sediul în Bucureşti. Deschiderea de filirare are Repre­zentanţele comerciale in alte oraşe ale României se var putea face în baza unei înţelegeri între Guvernul Uniunii Republicelor Sovietice Socialiste şi Guvernul României. Numărul funcţio­narilor fiecăreia din Filialele Repre­zentanţei Comerciale nu poate depăşi cinci persoane. Reprezentantul comercial al Uniunii R. S. S. în România şi cei trei ajutori ai săi se vor bucura de toate dreptu­rile şi privilegiile acordate membrilor misiunlor diplomatice. Localurile ocupate de Repeasintanţa comercială a Uniunii R. S. S. in Ro­mânia si de Filialele ei, se vor bucura de exteriorialitate. Reprezentanța comercială a Uniunii R. S. S. și a Filialelor ei vor avea dreptul de a se servi de cifra. Reprezentanța comercială 3. Uniunii R. S. S. în România nu va fi obligată să se înscrie în Registrul comerțului. CoiîtîsKs»», în pagina « piața Exportul de cereale, leg­uminoase şi oleaginoase. Sfoara de mamita. Bursa Bursa Eri volumul afacerilor a fost foarte mare în compartimentul ren­telor şi simţitor redusă în cel al acţiunilor. .... Tendinţa împrumuturilor interne a continuat să rămână, staţionară, înrecgistrându-se pe alocuri Ma­suri neînsemnate. Renta amortibilă 1920 pierde două puncte, fiind co­tată ex. cupon. Hârtiile externe se menţin susţi­nute, Consolidarea Londra fiind destul de promiţătoare în târgul liber, iar Acordul Berlin urcând la 1182 de la .'/60. Valorile cu venit variabil au a­­vut tendinţă foarte uşoară în mi­nus, in afară de Telefoane cari câş­tigă încă 15 puncte.. Mica dease­­meni e în bună dispoziţie. Exportul de cereale leguminoase şi olea­ginoase După datele statistice provizorii strânse de Uniunea exportatorilor de cereale din România, exportul nostru de cereale, leguminoase, o­­leaginoase şi derivate ’ din luna Martie a. c. comparativ cu ex­portul din aceiaş lună a anului precedent se prezintă astfel: GRAU nu s’a exportat deloc fa­ţa de 65.194 tone in Martie 1940; PORUMB 24.627 tone faţă de 55. 349 tone; ORZ 20 tone faţă de o tonă; OVĂZ 367 tone faţă de o tonă; SECARA o tonă faţă de 13.094 tone; MAZARE 8624 tone faţă de 739 tone; SOIA 960 tone faţă de 5887 tone; LINTE 105 to­ne faţă de 35 tone; TARATE 2097 tone faţă de 3260 tone; MEIU 1135 tone faţă de 75 tone; RAPI­ * 1 2 3 4 TA o tonă faţă de 35 tone; FLOA­REA SOARELUI 873 tone faţă da n tonă ; ’ MAZARICHE 822 tone fa­ţă die 1357 tone; TURTE de OLE­AGINOASE 3507 tone faţă de 1175 tone. .......... . Rezidiuri 786 tone faţă de 310 tone. In total în luna Martie a. c. au eşit din ţară 43.923 tone faţă da 147.009 tone In aceiaş lună a anu­lui precedent, deci cu o scădere de 103.086 tone. Productele exportate în Martie a. c. au găsit plasamnt, în ordinea cantitativă în următoarele ţări: Germania 33.394 tone; Italia 3289 tone; Elveţia 3239 tone; Sue­dia 1984 tone; Protectoratul Bohe­mia şi Moraviei 1940 tone; Slova­cia 77 tone. ■Exportul total în primele trei luni ale anului curent a fost de numai 96.888 tone, faţă de 381.285 tone în aceiaş epocă a anului pre­cedent. Rezultă deci un minus de 284.397 tone. Din cele 96.888 tone exportata 75.686 tone au mers în Germania, 9378 tone în Italia, 5390 tone în El­veţia, 3955 tone în Suedia, 2340­ to­ne în Protectoratul Bohemiei şi Moraviei şi 139 tone în Slovacia. Sfeara de Manilla Suntem informaţi că din coman­da de sila­, necesar fabricării sfea­rei de manil­la, material importat din Portugalia, vor fi aduse în ţără circa 14 vagoane. Consumul anual e de 80—100 va­goane. Germania fabrică © sfoară d® hârtie, care e destul de rezistentă, dar nu rezistă­ la umiditate. E probabil că se va folosi și a­­cest fel de sfoară. DOI DUŞMANI ARE ŢARA NOASTRĂ ASTĂZI: negustorii speculanţi şi consumatorii acaparatori Cetăţenii sunt rugaţi să nu mai facă stocuri de alimente Opinia publică românească trebue să fie lămurită in mod permanent şi cât se poate de clar asupra situaţiei aprovizionărilor cu articole de primă necesitate di în special cu articole ali­mentare. După cum s-a arătat de atâtea ori, vremurile sunt relativ gr­ele. Guver­nul face toate sforţările pentru a în­vinge greutăţile ce se nasc zilnic ga­rantând aprovizionarea cu articolele alimentare pe întreg cuprinsul ţării. Dar aceste sforţări ale guvernului nu vor putea da rezultatele aşteptate, a­­tâta vreme cât marele public consu­mator nu-i va sta un ajutor, prin în­ţelegerea greutăţii timpurilor pe care le trăim. Sunt timpuri anormale, tim­puri de război, când fiecare trebue să se mulţumească cu cât este,—şi slavă Domnului este destul pentru acel ce înţelege să trăiască sobru, cumpătat, şi mai ales fără lux şi risipă. România este o ţară binecuvântată de Dumnezeu­­ unde toate roadele pă­mântului îndestulează din belşug ori­ce cerinţă. Anul trecut însă, a fost un an rău, cu recolte mediocre, la care se adaugă şi grelele condiţii economice interne şi externe, concentrările şi ri­sipa care s’a făcut anul trecut cu unele alimente. ■ Dacă nu avem carne sau pâine, grosimi sau uleiuri şi uneori făină din belşug — aşa cum belşugul este în­ţeles de unii’ — aceasta se datorește la patru cauze principale: 1) Recoltele agricole submediocre ; 2) Starea anormală provocată de război ; 3) Specula din partea unor comer­cianţi ; 4) Stocajurile de alimente din par­tea unor consumatori. Dacă, pentru îndreptarea celor din­tâi două puncte nu putem face nimic, pentru celelalte două din urmă Gu­vernul a intervenit şi va mai interveni încă. Negustorii cari dosesc mărfurile, pentru a le vinde pe sub mână, la preţuri de speculă, sunt urmăriţi cu toată asprimea de legiuirile noui al®, Guvernului şi de controlul sever ce a fost organizat. Dar aceasta nu este suficient. Chiar consumatorii trebue să secondeze Statului în această" ac­ţiune de descoperire şi sancţionare a negustorilor speculanţi * sau oar, do­sesc mărfurile, gă nu­ie. las® influen­­ţaţi de unele avantajii de moment/ ca­re le-*r tt «vterîte de necinstiţi, pentru că prin aceasta p® deoparte Împiedică acţiunea întreprin­să de Guvern iar pe de altă patra lo­vesc in atâţia alţi consumatori şi in special in marea massă nevoiaşe a ţării. Oriunde s ar găsi asemenea ca­zuri, să fie imediat aduse la cunoştin­ţa organelor de control ale ministe­rului Aprovizionării, care va cerceta şi sancţiona imediat şi drastic pe cei vinovaţi. Dar­ şi contra consumatorilor care acumulează şi stochează alimente trebuesc luate măsuri. Asemenea oa­meni trebuesc pedepsiţi cu aplicarea aceloraşi măsuri drastice. De ce se stochează alimente peste nvcile de moment ale fiecăruia? In ţară există alimente suficiente — evi­dent in proporţie cu actualele condi­­ţiuni, — adică în cantităţile strict ne­cesare. Aceste alimente se colectea­ză, se transportă şi se distribue pe tot cuprinsul ţării, după un anumit plan de aprovizionare, alcătuit pe e­­poci până la nouile recolte. Fiecare cetăţean primeşte strictul necesar ca­re este asigurat pe tot timpul. Acesta este şi rostul nouilor măsuri luate de Subsecretariatul de Stat al Aprovizio­nărilor şi consumaţ­iunii pentru în­scrierea consumatorilor. Atunci peţi­tre­ce stocările de alimente ? Răspun­sul este simplu: pentru a face greu­tăţi Guvernului şi organelor sale şi pentru a lovi în populaţia nevoiaşă a ţării care se aprovizionează în cadrul planului. Asemenea cazuri nu vor mai putea fi şi nu vor mai fi permise, iar împotriva lor se vor aplica aceleaşi sancţiuni ca şi contra negustorilor speculanţi. Deci, doi duşmani are ţara noastră, în greiele împrejurări de astăzi: ne­­gustorii speculanţi şi consumatorii a­­caparatori (stocanţi). Faţă­ de interesul superior al ţârii, ambel­e­ categorii vor fi identificate şi sancţionnate­ ca atare. Cine­ împiedică sau îngreunează ac­ţiunea atât de energică, înţeleaptă şi singură a Guvernului, direct suprave­gheată Conducătorul Statului, se face vinovat, — fie el negustor spe­culant, fie consumator acumulator de alimente­­ de crimă contra intere­selor generale ale ţări şi contra ma­rei masse a populaţiei, în special a acelei nevoiaşe. Dacă vor încerca să continui pe a­­ceastă cale, se vor lovi de intervenţia promptcă şi necruţătoare a «ţftola.

Next