Argus, august 1941 (Anul 31, nr. 8485-8511)
1941-08-01 / nr. 8485
ANUL XXXI Nr. 8485 A apărut şi s’a pus la vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOpi No. 79 ,_a,BONAMENTE in ţară Un an 1000 Lei 6 luni 530 „ 3 luni 300 „ 3 lei în tarăIn străinătate Tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale 6 lei în străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: Bucureşti Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI SI FMAhiti Telefon 3.05.44 T I famî TIMPUL PENTRuHO I No. 79 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : „A R G U S” S. Înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI Bugetul Uniunei Sovietice Bolșevicul A. G. Zverev, raportorul bugetului U. R. S. S. pe anul 1940 (Gosudarstvenii buget S. S. S. R. na 1940 god, Moskva) ne arată că, în anul 1938, bugetul general al U. R. S. S. se cifra la suma de 127,5 miliarde de ruble la venituri și la 124 miliarde de ruble la cheltuieli. Față de anul 1937, acest buget a crescut cu 18,2 miliarde, sau cu 16,7°/o la venituri și cu 17,8 miliarde de ruble la cheltuieli, sau cu 16,8°/«. In anul 1939, veniturile bugetare au sporit cu 22,3°/», bugetul general ridicându-se la 155,9 miliarde de ruble la venituri și la 153,1 miliarde de ruble la cheltuieli. Pentru bugetul anului 1940 s-au prevăzut 182,6 miliarde de ruble la venituri şi 179,7 miliarde de ruble la cheltuieli. In comparaţie cu anul precedent, în anul 1940 bugetul general al U. R. S. S.-ului a crescut cu 26,7 miliarde de ruble la venituri, sau cu 17,1°». Din bugetul general pe anul 1940 s'au prevăzut: pentru bugetul Uniunii 140 miliarde de ruble la venituri și 138,6 miliarde de ruble la cheltuieli, iar bugetele republicilor federative, autonome și soviete locale la 42,6 miliarde de ruble. Veniturile bugetare provin cîn Următoarele isvoare: Cifra totală a veniturilor 182.585,9 milioane ruble din care: Impozitul asupra circulației mărfurilor 108 349,0 milioane ruble. Beneficiile întreprinderilor de Stat 22.367,9 milioane ruble. Fondurile as. sociale 9.136,0 milioane ruble. Veniturile staţiunilor de maşini şi tractoare 2.623,4 milioane ruble. Împrumuturile de stat 11.171,0 milioane ruble. Impozite şi taxe asupra populațiunii 9.703,8 milioane ruble. Cheltuielile bugetare pentru linul 1940 se ridică la 179,7 miliarde de ruble, fata de 153,1 miliarde de ruble în anul 1939, reprezentând un spor de 26,6 miliarde de ruble, sau 17,3*7». Cifra generală de cheltuieli pe anul 1940 se descompune după cum urmează: Cifra totală a cheltuielilor 179.710,9 milioane ruble Pentru economia națională 57.117,5 mii. ruble. Pentru scopuri culturale și politice 42.875,4 milioane ruble. Pentru apărarea națională și flota militară 57.066,2 milioane ruble. Pentru Comisariatul Internelor 7.045,4 milioane ruble. Pentru Justiție 7.160,2 milioane ruble. Pentru Loterie, procente la împrumuturi etc. 2.480,0 milioane ruble. Pentru fondurile sov. com. poporului ale republicii 5.011,0 milioane ruble. Pentru alte cheltuieli 955,2 milioane ruble. Examinând veniturile bugetare constatăm două lucruri: întâi că, isvorul cel mai mare de venituri vine din impozitul asupra circulaţiei mărfurilor care este un impozit indirect, iar în al doilea rând, că în timp ce pentru economia națională se cheltuiesc 57.117,5 milioane de ruble, aceasa, la rândul ei, nu produce .. ..AnU -J. 0*1 0/-7 O_îlî un »Clin LIC AAiJD/rO tltlulioane de ruble, adică nici pe jumătate. Analizând cheltuielile vom vedea că, ele sunt dominate de trei poziţii : Economia naţională 57.117,5 milioane de ruble. Scopuri culturale şi politice 42.875 4 milioane de ruble. Apărarea na, şi flota militară 57.066 2 milioane de ruble. In total 157.057,1 milioane de ruble. Dar nu numai atât. Având în vedere că, întreaga economie sovietică este adaptată la producția de războiu, respectiv de armament, putem spune că, cheltuielile pentru economia naţională şi apărare sunt una, astfel încât, în acest scop, în anul 1940, sovietele au cheltuit 114.183,7 milioane de ruble. Al treilea mare capitol de cheltuieli, acela destinat scopurilor culturale (42.875 milioane de ruble), nici acesta nu este întrebuinţat în scopul mărturisit fiindcă, în spiritul sovietic, acţiune culturală îndeamnă, înainte de toate, organizarea regimului politic şi numai apoi şcoală. Chiar şi raportorul bugetului, Zverev recunoaşte că, în cifra de mai sus se cuprinde şi o sumă importantă pentru organizarea culturală-politică a regiunilor de Vest, a Bielorusiei şi a Galiției Cunoscând cifrele de mai sus, nu este greu să înțelegem atitudinea răsboinică a sovietelor din vremea din urmă, ca și încrederea pe care au avut-o atunci când s'au hotărât să facă războiu Europei. P. C. Merișescu P. S. — In 1938, o rublă = 40 lei. Ajutoare economice germane, date Franţei . Ziarul„Basier Nachrichten” menţionează într'o dare de seamă, că Germania a furnizat populaţiei franceze mari cantităţi de cereale şi Cartofi şi că administraţia militară a teritoriului ocupat îşi procură mare parte din lucrurile necesare din Germania. Ziarul elveţian, scrie următoarele despre viitoarea desvoltare a economiei franceze: ţ.Industria franceză depinde în mare măsură de importul de triparterii prime. Acestea de dincolo deocean nu mai pot veni, ci numai din Germania şi din regiunile caristau sub controlul ei. Dacă nu s'ar fi încheiat o convenţie economică cu Germania, ar exista acum înFranţa ocupată şi neocupată, milioane de muncitori fără ocupaţie. Spectrul şomajului a fost a Îungat. Germania nu a deschis Franţei numai pieţe de materii primice, fi'a făcut p'OSÎBÎte" şi scheerea de acorduri asupra producţiei şi a pieţii, acorduri care asigură pentru mai mulţi ani, industriei franceze, posibilitatea de existenţă. Aici se face aluzie la un moment cu desăvârşire nou. In Germania ca şi în Italia se declară, că datorită războiului, autarchia naţională a ajung la sfârşitul ei. Fiecare om miei-egal iea fedimul sat sa prospere, iar învingătorului îi revine sarcina de a procura elementele de bază. Acestea trebue să fie deja începute. Negocierile actuale deservesc acest scop”. Ziarul elveţian face apoi o comparaţie între atitudinea Germaniei şi cea a Angliei, fiind de părere că francezii trebue să fie impresiorizaţi în mod foarte ciudat, de către ameninţările englezeşti. CONTROLUL EXPORTULUI MĂTĂSII BRUTE DIN JAPONIA TOKIO 30 (Radar). — Corespondentul Agenţiei DNB anunţă: Ca o nouă măsură împotriva dispoziţiei americane de congelare, Japonia a Introdus controlul pentru exportul mătăsii brute şi a fibrelor de mătase. Se ştie că principalul cumpărător al acestor produse sunt Statele Unite. Un comunicat oficial anunți ei posesiunea britanică din Borneo a fost trecută, cu începere de azi, printre țările ale căror biletfi Mint b&fcaio to Japooli* Reorganizarea economiei agrare in Bucovina de Nord şi Basarabia Care este situaţia actuală a culturilor. Măsuri pentru viitor De Y©B'Iîci cu ci»ptrof* Cornafcaatu* fost ministru Eliberarea Bucovinei de Nord şi a Basarabiei, pune, odată cu problema organizării totale din punct de vedere administrativ şi economic a acestor două ţinuturi răpite anul trecut de lăcomia molşevică şi pe aceea a organizării vieţii rurale, în care se încadrează creşterea vitelor şi agricultura. Pământul ambelor ţinuturi îşi dovedesc legătura cu teritoriul românesc şi prin aceea că este propice exact aceloraşi culturi, iar masa românească de acolo are, în marea ei majoritate, ca ocupaţie principală agricultura Fiind abea în primul an de ocupafie, sovieticii — cari în acest timp s'au ocupat în mod special de pregătirea unui războiu fulgerător împotriva civilizafiei europene, vizând în primul rând zdrobirea Germaniei şi a României , nu au avut timp sa introducă sistemele agricole ale comunismului. Au venit totuşi cu biruri grele în natură şi în bani asupra proprietății şi producţiei agricole, pentru a compensa în parte câştigurile pentru statul comunist din munca agricultorilor români şi celor pe cari nu-i socoteau direct periculoşi planurilor comuniste l-au lăsat să-şi lucreze pământul. Muncile agricole însă nu s-au mai putut desfăşura din cauza rechiziţionării tuturor vitelor de muncă şi a oamenilor fie pentru lucrările necesare războiului, fie pentru a-i trimite în străfundurile Rusiei. Multe sate din Basarabia şi Bucovina de nord sunt sărăcite nu numai de averea locuitorilor, dar şi de locuitori. Pe de altă parte, proprietarii improvizaţi de bolşevici au părăsit satele la venirea armatelor dezrobitoare de teama sacţiunilor pentru nelegiuirile comise timp de un an. Şi astfel, numeroaseproprietăţi agricole, nu din cele mai mici, au rămas astăzi fără stăpâni. Se impune deci o deosebită atenţiune pentru reorganizarea agriculturii în ţinuturile eliberate şi pentru aceasta, guvernul a dat delegaţie specială d-lui N. Cornăţeanu, fost ministru,, numindu-l consilier agricol cu depline puteri. O convorbire cu dl prof. Cornăţeanu Treptat cu eliberarea ţinuturilor româneşti de sub armata bolşevică, d. prof. Cornăţeanu, în baza delegaţiei primită de la ministerul agriculturii şi domeniilor a cutreerat toate regiunile din Bucovina de nord şi Basarabia pentru a se convinge la faţa locului de situaţia proprietăţii şi producţiei agricole, pentru ca apoi să păşească la măsurile necesare reorganizării lor. Intălnindu-l la ministerul agriculturii şi domeniilor, unde a venit pentru a prezenta primele constatări ale d-sale în regiunile vizitate, d. prof. Cornăţeanu a binevoit a ne schiţa in următoarele cuvinte situaţia precum şi măsurile care se propun pentru reorganizarea economiei mrtvnaro rli/vt rrn A7/i«/z o/î 7?/»_ v»ÿ* vu» V x/Mwvvivu/ tvv X y \j / (î ÿ v i_*w — sarabia. Trebue resolvată urgent chestiunea aprovizionărei prin cooagrafie. Târgurile în cari au mai rămas clădiri nedistruse sunt goale. Cei mai mulți negustori evrei au fugit. D. prof. Cornăreanu ne-a mai spus că s'au numit custozi la toate proprietăţile celor plecaţi şi pe cari sunt culturi. De asemenea se vor lua măsuri pentru a uşura întoarcerea refugiaţilor neevrei cari au proprietăţi agricole, ne-a mai spus d. prof. N. Cornăreanu. Al. Petrovîci Industria româneasca in complexul european Organizarea pe sectoare de producţie. Conlucrarea cu forurile economice oficiale. Problema tarifelor şi a fiscalităţi®. Colaborarea cu industria germană Cu prilejul vizitei industriaşilor germani d. prof. ing. Corneliu Casassovici ne-a vorbit şi de punctul de vedere al delegaţilor germani referitor la organizarea industriei româneşti in complexul Europei, relatându-ne următoarele: Delagaţia economică germană - de care am vorbit ori — a luat contact cu delegaţiuni formate din reprezentanţii ministerului economiei naţionale şi cu delegaţi din partea industriei noastre. Prin vizitele, pe care le-au făcut ,împreună la întreprinderile noastre industriale, s’au convins că inIn primul rând, delegaţia economică germană şi-a exprimat dorinţa ca industria, în grupările ei, să se organizeze in asociaţii şi subasociaţii cu cari în viitor să se poată trata problemele desvoltărei viitoare, pe sectoare, ale industriei noastre. Pornind de la constatarea că în Germania astfel de asociaţii sunt factori indispensabili de secundare a organelor oficiale au îndemnat şi pe industriaşii români ca aceste asociaţii să devină şi în România organe de puternică colaborare, cu oficialitatea, întrucât industriaşii cunosc mai bine stările de fapt, posibilităţile de aprovizionare cu materii prime, de repartizare a lor, şi de soluţionare a diferitelor greutăţi pe care le întâmpină. Aceste asociații ar avea menirea de a sta în contact cu grupările respective germane pentru a soluţiona desvoltarea armonică a vieţei noastre industriale în complexul european. O altă încheere de mare însemnătate este aceia atinsă de delegaţia germană a intensificării producerii de materii prime în ţara noastră, intensificare care nu se poate realiza decât cu concursul celor interesaţi. Astfel, delegaţia germană pentru textile, ne-a evidenţiat bunele rezultate obţinute în domeniul creşterii oilor în Turcia şi Bulgaria, rezultate, pe cari le putem ob' ’» gisttfata aute «cop ei ne vor dustria ţării noastre, în multe sectoare, este tot atât de bine întemeiată şi înzestrată ca şi industriile din Occident şi că fabricatele ei rivalizează cu acele ale streinătăţei. De altfel, această situaţie era cunoscută dinainte de forurile economice germane, şi delegaţia care a tratat în România nu a venit decât să stabilească cu forurile noastre interesate bazele armonizarei vigoare a desvoltarei industriale Europene. După discuţiile avute s-au şi încheiat mai multe protocoale cari tind la realizarea acestui scop, sta la dispoziţie cu sfaturi trimiţându-ne specialişti şi chiar animale de reporducţie. Aceleaşi rezultate fericite se pot obţine şi în cultura bumbacului, inului, cânepei, creşterea gândacilor de mătase, dacă cei întetresaţi vor şti să se organizeze pentru a micşora sarcinile oficialităţei.Analizând de comun acord cu delegaţia noastră, situaţia industriei textile în ţara noastră, s-a constatat că, în unele sectoare, ca bumbac, lună, in, cânepa ea acoperă azi necesităţile consumului intern şi că în viitor chiar este nevoe ele o desvoltare a acestei industrii. Tarifele vamale Problema tarifului vamal, a fost cercetată nu din punct de vedere al protecţiei industriei noastre ci din acela al unei eventuale ajustări pentru 031 S3- se permită o extenire a produselor textile şi astfel să ajungem al o mărire a consumului care, de exemplu în domeniul produselor de bumbac, care se cifra în 1912 la 4 kgr. de cap de locuitor în România, e azi redus la mai puţin rrrstimnific.fi Nomenclatura tarifului nostru vamal va trebui însă schimbată eventual după nomenclatura germană, sau după o nomenclatură care azi se studiază să fie adaptată pentru toate ţările Europene. Numai astfel se va putea cunoaşte în viitor, cu exactitate, schimburile internaţionale, şi pe baza unor statistici exacte să n nu îndrumeze desvoltarea economică a Europei. Alături de constatarea că un tarif vamal prea protecţionist scumpeşte şi împiedică consumul produselor industriale, delegaţia economică germană a mai constatat pentru ţara noastră şi o fiscalitate prea mare care apasă produsele industriei româneşti, le scumpeşte excesiv de mult şi împiedică consumul lor. In această privinţă delegaţii germani ne-au sfătuit ca viaţa noastră să nu fie apăsată de fiscalitate premergătoare ci fiscalitatea să înceapă să-şi dea roadele numai în urma rezultatelor obţinute din desvoltarea economică. Tn discuţiile avute deci cu delegaţia germană reiese clar întâi dorinţa lor ca industria noastră să se organizeze pe grupări de specialitate, cu cari aceleaşi grupări respective din Germania să poată să trateze problemele, desvoltărei industriale ale ţării noastre şi cari grupări să fie organe de colaborare cu, autorităţile noastre iar în al doilea rând nu numai, că nu s’a manifestat o dorinţă de anihilare sau înfrânare a industriei noastre, ci dimpotrivă, o dorinţă de a i se da o desvoltare mai puternică în viitor, fireşte într’o armonizareEuropeană a intereselor generale. Conlucrarea industriei cu teme oficiale I înaintarea germano-română Ukraina BERLIN, 30 (Rador). — Agenţia D. N. B. află că şi la 25 iulie trupele germane, române şi ungare au continuat cu succes înaintarea lor în Ukraina. In regiunea de Sud a Bugului, trupele aliate au tăiat retragerea detaşamentelor sovietice destul de import număr, distrugâtodu-se. Retragerea bolşevicilor a fost tăiată în sudul Bugului BERLIN 30 (Radot*). — Agenţia D. N. B. află că şi la 29 iulie trupele germaioo române au continuat cu succes înaintarea lor în Ukraina. In regiunea de Sud a Bugului, trupele aliate au tăiat retragerea ,asamentelor sovietice destul de importante ca număr, distrugându-le. MALUL NORDESTIC AL LACULUI LADOGA OCUPAT DE FINLANDEZI HELSINKI, 30 (Rador). — Oficial se anunţă că operaţiile de pâ»ă— _____ T nila promi na acum m noua imimui a Careliei au dus la ocuparea completă a malului de nord-est al lacului Ladoga, până la Turos, care se află dincolo de fosta frontieră finlandeză. Mantsisaari şi Lungulansaari se află deasemeni la posesia finlandezilor. O nouă încercare a inamicului de a debarca trupe a dat greş pricinuind moartea a mai multor sute de soldaţi sovietici. In 15 zile, trupele finlandeze au ocupat, la răsărit de Ladoga, un teritoriu mult mai întins decât cel cucerit de ruși în cursul ultimului războiu de iarnă.Acest teritoriu este mult mai vast decât teritoriul filandez cedat Uniunii Sovietelor prin tratatul de pace de la Moscova. * HELSINKI 30 (Rador). — Un comunicat finlandez special anunță ocusarea de către forţele finlandeze a însemnatului centru industrial Sortavala din zona lacului Ladoga. In sectorul Hangoe, situaţia este neschimbată, cu dueluri de artilerie şi activitate vie de patrule, de o parte şi de alta. Prizonierii sovietici luaţi în acest sector declară că în fortăreaţă au fosit luaţi numeroşi ostatici estonieni bărbaţi şi femei, meniţi să împiedice bombardările aeriene finlandeze. Pierderile sovietice sunt considerabile în acest sector. O coloană germană atacă un convoi blindat sovietic BERLIN 80 (Rador). — La 26 iulie, o coloană germană de avantgardă, care opera între Smolensk și Wyazma, a surprins pe linia ferată ce vine dinspre Moscova, în apropierea unei gări de mărfuri, mai multe trenuri și un convoiu blindat. Șoseaua dealungul căii ferate era înţesată de unităţi compacte. Retranşaţi pe înălţimile învecinate, acoperite de păduri, infanteriştii şi vânătorii germani, sprijiniţi de artilerie, au deschis focul împotriva coloanelor sovietice luate prii surprindere. Dezordinea produsă a fost de nedescris. Camioane au luat foc, iar vagoane cu muniţiuni au făcut explozie. Trenul blindat a fost scos din luptă. In zadar încercau bolşevicii să-şi aşeze tunurile în linie. La sfârşitul ciocnirii, 20 de trenuri cu 1200 de vagoane fuseseră nimicite împreună cu mari cantități de material de războiu.il Colaborarea agricolă dintre Germania şi Italia Relaţiile comerciale dintre Germania şi Italia s-au desvoltat mult în ultimii ani, intensificându-se înainte de toate exportul agricol al Italiei către Germania. Totuşi acest schimb de mărfuri nu a mulţumit până acum complect, cerinţele agriculturii italiene şi ale pieţii germane. Aceasta a determinat încheerea înţelegerii dintre miniştrii de agricultură ai Germaniei şi Italiei, de a organiza o intensă colaborare în domeniul agriculturii şi de a realiza acest scop, întrun timp cât mai scurt în cadrele acestei convenţiuni, s’au stabilit anumite norme, bine precizate. Unul din principalele puncte ale acordului a fost ca agricultorii italieni să-şi stabilească un program de producţie de lungă durată, pentru a se adapta mai bine ca până acum ,produselor pieţii germane de desfacere. Agricultorii italieni au primit asigurarea că-şi vor putea plasa produsele în Germania în schimbul unor preţuri convenabile şi în măsura în care este posibi stabile. De punct de plecare, s-a hotărât restrângerea preţurilor prea mari şi a ofertelor inaccesibile. Convenţia dintre aceste două state, a mers şi mai departe, hotărînd ca Italia să aibă în vedere sub raportul calităţii şi al felului mărfurilor sale, trebuinţele speciale ale pieţii germane, pentruca în felul acesta, piaţa germană sa poată absorbi, proporţia necesară de produse italiene. Este bine ştiut, că Germania nu asimilează numai producţia agricolă a Italiei, ci şi pe aceea a altor state. De aceea Germania, în raporturile sale de afaceri în celelalte state, trebue să aibă în vedere, cantitatea, calitatea şi preţul, mărfurilor furnizate de Italia, şi la produsele Agricole gentiane şi nu sufere vătămare pe însăşi pieţele germane, în urma unei prea mari agro-« merări rezultate dintr’un import nereglementat. Pe de altă parte, importul din Italia, nu trebue săi stânjenească importul din alte state. __ Cu respectarea acestor condiţiauri fundamentale ambele state s’au străduit să realizeze un schimb comercial normal, care în limita posibilităţilor să reglementeze şi '« problema transporturilor de cereale. De aceea s’a cercetat care d intre produsele proaspete ce se im- portă sunt necesare ambelor sta-te în timpul recoltei şi ce import se poate efectua. Prin acest pro- cedeu, se evită o prea mare agro- merare a pieţelor germane în tim-j pul recoltei şi o despuiere a aces- tora, în celelalte perioade, atât timp cât nu vor avea loc acorduril j corespunzătoare şi cu celelalte sta-te exportatoare. Discuţiuni identice vor avea loc între specialiştii ace-stor două ţări, asupra schimbului de vite, asupra cerinţelor exportului italian de carne şi untură şi produse lactate, a vinului, strugurilor şi a plantelor medicinale. Se vor încheia acorduri pentru culti- varea şi sporirea semănăturilor de nutreţ şi de legume. Aceasta colaborare se extinde şi în domeniul luptei împotriva factorilor dăunători plantaţiunilor, urmând să se folosească şi să se adâncească experienţele făcute până acum. Oamenii de ştiinţă ai ambelor state vor conlucra în acest domeniu. Agricultorii ambelor state vor trebui să tragă învăţături din starea produselor aşa că este de aşteptat o rodnică desvoltare a producţiei agricole. Executareaacestor planuri a început de pe acum în mod serios şi va aduce mari avantagii nu numai agriculturii ci și econo- peBRfce a ambelor stai®»