Argus, august 1941 (Anul 31, nr. 8485-8511)

1941-08-01 / nr. 8485

ANUL XXXI Nr. 8485 A apărut şi s’a pus la vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOpi No. 79 ,_a,B­ONAMENTE in ţară Un an 1000 Lei 6 luni 530 „ 3 luni 300 „ 3 lei în tară­­In străinătate Tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale 6 lei în străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: Bucureşti Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI SI FMAhiti Telefon 3.05.44 T I famî TIMPUL PENTRuHO I No. 79 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziaru­lui şi la toate agenţiile de publicita­te. Proprietar : „A R G U S” S. Înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI Bugetul Uniunei Sovietice Bolșevicul A. G. Zverev, rapor­torul bugetului U. R. S. S. pe anul 1940 (Gosudarstvenii b­uget S. S. S. R. na 1940 god, Moskva) ne arată că, în anul 1938, bugetul general al U. R. S. S. se cifra la suma de 127,5 miliarde de ruble la venituri și la 124 miliarde de­­ ruble la cheltuieli. Față de anul 1937, acest buget a crescut cu 18,2 miliarde, sau cu 16,7°/o la venituri și cu 17,8 mili­arde de ruble la cheltuieli, sau cu 16,8°/«. In anul 1939, veniturile buge­tare au sporit cu 22,3°/», bugetul general ridicându-se la 155,9 mi­liarde de ruble la venituri și la 153,1 miliarde de ruble la cheltu­ieli. Pentru bugetul anului 1940 s-au prevăzut 182,6 miliarde de ruble la venituri şi 179,7 miliarde de ruble la cheltuieli. In comparaţie cu anul prece­dent, în anul 1940 bugetul gene­ral al U. R. S. S.-ului a crescut cu 26,7 miliarde de ruble la veni­turi, sau cu 17,1°­». Din bugetul general pe anul 1940 s'au prevăzut: pentru buge­tul Uniunii 140 miliarde de ruble la venituri și 138,6 miliarde de ruble la cheltuieli, iar bugetele republicilor federative, autonome și soviete locale la 42,6 miliarde de ruble. Veniturile bugetare provin c­în Următoarele isvoare: Cifra totală a veniturilor 182.585,9 milioane ruble din care: Impozitul asupra circulației măr­­furilor 108 349,0 milioane ruble. Beneficiile întreprinderilor de Stat 22.367,9 milioane ruble. Fondurile as. sociale 9.136,0 milioane ruble. Veniturile staţiunilor de maşini şi tractoare 2.623,4 milioane ruble. Împrumuturile de stat 11.171,0 milioane ruble. Impozite şi taxe asupra popu­­lațiunii 9.703,8 milioane ruble. Cheltuielile bugetare pentru li­nul 1940 se ridică la 179,7 mili­arde de ruble, fata de 153,1 mi­liarde de ruble în anul 1939, re­prezentând un spor de 26,6 mi­liarde de ruble, sau 17,3*7». Cifra generală de cheltuieli pe anul 1940 se descompune după cum urmează: Cifra totală a cheltuielilor 179.710,9 milioane ruble Pentru economia națională 57.117,5 mii. ruble. Pentru scopuri culturale și poli­tice 42.875,4 milioane ruble. Pentru apărarea națională și flota militară 57.066,2 milioane ruble. Pentru Comisariatul Internelor 7.045,4 milioane ruble. Pentru Justiție 7.160,2 milioane ruble. Pentru Loterie, procente la îm­prumuturi etc. 2.480,0 milioane ruble. Pentru fondurile sov. com­. po­porului ale republicii 5.011,0 mi­lioane ruble. Pentru alte cheltuieli 955,2 mi­lioane ruble. Examinând veniturile bugetare constatăm două lucruri: întâi că, isvorul cel mai mare de venituri vine din impozitul asupra circu­laţiei mărfurilor care este un im­pozit indirect, iar în al doilea rând, că în timp ce pentru eco­nomia națională se cheltuiesc 57.117,5 milioane de ruble, a­ceasa, la rândul ei, nu produce ..­ ..AnU -J­. 0*1 0/-7 O_îlî un »Clin LIC AAiJD/rO tltluli­oane de ruble, adică nici pe ju­mătate. Analizând cheltuielile vom ve­dea că, ele sunt dominate de trei poziţii : Economia naţională 57.117,5 milioane de ruble. Scopuri culturale şi politice 42.875 4 milioane de ruble. Apărarea na­, şi flota militară 57.066 2 milioane de ruble. In total 157.057,1 milioane de ruble. Dar nu numai atât. Având în vedere că, întreaga economie sovietică este adaptată la producția de războiu, respectiv de armament, putem spune că, cheltuielile pentru economia na­ţională şi apărare sunt una, astfel încât, în acest scop, în anul 1940, sovietele au cheltuit 114.183,7 milioane de ruble. Al treilea mare capitol de chel­tuieli, acela destinat scopurilor culturale (42.875 milioane de ru­ble), nici acesta nu este întrebuin­ţat în scopul mărturisit fiindcă, în spiritul sovietic, acţiune culturală îndeamnă, înainte de toate, orga­nizarea regimului politic şi numai apoi şcoală. Chiar şi raportorul bu­getului, Zverev recunoaşte că, în cifra de mai sus se cuprinde şi o sumă importantă pentru organiza­rea culturală-politică a regiunilor de Vest, a Bielorusiei şi a Galiției Cunoscând cifrele de mai sus, nu este greu să înțelegem atitu­dinea răsboinică a sovietelor din vremea din urmă, ca și încrede­rea pe care au avut-o atunci când s'au hotărât să facă războiu Euro­pei. P. C. Merișescu P. S. — In 1938, o rublă = 40 lei. Ajutoare economice germane, date Franţei . Ziarul­­„Basier Nachrichten” men­ţionează într'o dare de seamă, că Germania a furnizat populaţiei fran­ceze mari cantităţi de cereale şi Cartofi şi că administraţia militară a teritoriului ocupat îşi procură mare parte din lucrurile necesare din Germania. Ziarul elveţian, scrie următoarele despre viitoarea desvoltare a eco­nomiei franceze: ţ.Industria franceză depinde în mare măsură de importul de tripa­­rt­erii prime. Acestea de dincolo de­­ocean nu mai pot veni, ci numai din Germania şi din regiunile cari­­stau sub controlul ei. Dacă nu s'ar fi încheiat o convenţie economică cu Germania, ar exista acum în­­Franţa ocupată şi neocupată, mi­lioane de muncitori fără ocupa­ţie. Spectrul şomajului a fost a­ Îungat. Germania nu a deschis Franţei numai pieţe de materii pri­mice, fi'a făcut p'OSÎBÎte" ş­i scheerea de acorduri asupra producţiei şi a pieţii, acorduri care asigură pen­tru m­ai mulţi ani, industriei fran­ceze, posibilitatea de existenţă. Aici se face aluzie la un moment cu desăvârşire nou. In Germania ca şi în Italia se declară, că datorită războiului, autarchia naţională a ajung la sfârşitul ei. Fiecare om miei-egal iea fedim­ul sat sa prospere, iar învingătorului îi re­vine sarcina de a procura elemen­tele de bază. Acestea trebue să fie deja începute. Negocierile ac­tuale deservesc acest scop”. Ziarul elveţian face apoi o com­paraţie între atitudinea Germaniei şi cea a Angliei, fiind de părere­ că francezii trebue să fie impresiori­zaţi în mod foarte ciudat, de că­tre ameninţările englezeşti. CONTROLUL EXPORTULUI MĂTĂSII BRUTE DIN JAPONIA TOKIO 30 (Radar). — Cores­pondentul Agenţiei DNB anunţă: Ca o nouă măsură împotriva dispoziţiei americane de conge­lare, Japonia a Introdus controlul pentru exportul mătăsii brute şi a fibrelor de mătase. Se ştie că principalul cumpără­tor al acestor produse sunt Statele Unite. Un comunicat oficial anunți ei posesiunea britanică din Borneo a fost trecută, cu începere de azi, printre țările ale căror biletfi Mint b&fcaio to Japooli* Reorganizarea economiei agrare in Bucovina de Nord şi Basarabia Care este situaţia actuală a culturilor. Măsuri pentru viitor De Y©B'Iîci cu ci»­ptrof* Cornafcaatu* fost ministru Eliberarea Bucovinei de Nord şi a Basarabiei, pune, odată cu pro­blema organizării totale din punct de vedere administrativ şi economic a acestor două ţinuturi răpite anul trecut de lăcomia molşevică şi pe aceea a organizării vieţii rurale, în care se încadrează creşterea vite­lor şi agricultura. Pământul ambelor ţinuturi îşi dovedesc legătura cu teritoriul ro­mânesc şi prin aceea că este pro­pice exact aceloraşi culturi, iar ma­sa românească de acolo are, în marea ei majoritate, ca ocupaţie principală agricultura Fiind abea în primul an de o­­cupafie, sovieticii — cari în acest timp s'au ocupat în mod special de pregătirea unui războiu ful­gerător împotriva civilizafiei eu­ropene, vizând în primul rând zdrobirea Germaniei şi a Româ­niei , nu au avut timp sa intro­ducă sistemele agricole ale co­munismului. Au venit totuşi cu bi­ruri grele în natură şi în bani a­­supra proprietății şi producţiei a­­gricole, pentru a compensa în parte câştigurile pentru statul co­munist din munca agricultorilor români şi celor pe cari nu-i soco­teau direct periculoşi planurilor comuniste l-au lăsat să-şi lucreze pământul. Muncile agricole însă nu s-au mai putut desfăşura din cauza rechizi­­ţionării tuturor vitelor de muncă şi a oamenilor fie pentru lucrările ne­cesare războiului, fie pentru a-i tri­mite în străfundurile Rusiei. Multe sate din Basarabia şi Bu­­covina de nord sunt sărăcite nu numai de averea locuitorilor, dar şi de locuitori. Pe de altă parte, proprietarii im­provizaţi de bolşevici au părăsit satele la venirea armatelor dezro­bitoare de teama sacţiunilor pen­tru nelegiuirile comise timp de un an. Şi astfel, numeroase­­proprie­tăţi agricole, nu din cele mai mici, au rămas astăzi fără stăpâni. Se impune deci o deosebită aten­ţiune pentru reorganizarea agricul­turii în ţinuturile eliberate şi pen­tru aceasta, guvernul a dat delega­ţie specială d-lui N. Cornăţeanu, fost ministru,, numindu-l consilier agricol cu depline puteri. O convorbire cu dl prof. Cornăţeanu Treptat cu eliberarea ţinuturilor româneşti de sub armata bolşevică, d. prof­­. Cornăţeanu, în baza de­legaţiei primită de la ministerul a­­griculturii şi domeniilor a cutreerat toate regiunile din Bucovina de nord şi Basarabia pentru a se con­vinge la faţa locului de situaţia proprietăţii şi producţiei agricole, pentru ca apoi să păşească la măsu­rile necesare reorganizării lor. Intălnindu-l la ministerul agri­culturii şi domeniilor, unde a venit pentru a prezenta primele consta­tări ale d-sale în regiunile vizitate, d. prof. Cornăţeanu a binevoit a ne schiţa in următoarele cuvinte situa­ţia precum şi măsurile care se pro­pun pentru reorganizarea economiei mrtvnaro rli/vt rrn A7/i«/z o/î 7?/»_ v»ÿ* vu» V x/Mwvvivu/ tvv X y \j / (î ÿ v i_*w — sarabia. Trebue resolvată urgent che­stiunea aprovizionărei prin cooag­rafie. Târgurile în cari au mai rămas clădiri nedistruse sunt goale. Cei mai mulți negustori evrei au fu­git. D. prof. Cornăreanu ne-a mai spus că s'au numit custozi la toa­te proprietăţile celor plecaţi şi pe cari sunt culturi. De asemenea se vor lua măsuri pentru a uşura întoarcerea refu­giaţilor neevrei cari au proprie­tăţi agricole, ne-a mai spus d. prof. N. Cornăreanu. Al. Petrovîci Industria româneasca in complexul european Organizarea pe sectoare de producţie. Conlucrarea cu forurile economice oficiale. Problema tarifelor şi a fiscalităţi®. Colaborarea cu industria germană Cu prilejul vizitei industriaşilor germani d. prof. ing. Corneliu Ca­­sassovici ne-a vorbit şi de punctul de vedere al delegaţilor germani referitor la organizarea industriei româneşti in complexul Europei, relatându-ne următoarele: Delagaţia economică germană - de care am vorbit ori — a luat contact cu delegaţiuni formate din reprezentanţii ministerului econo­miei naţionale şi cu delegaţi din partea industriei noastre. Prin vizitele, pe care le-au făcut ,împ­reună la întreprinderile noas­tre industriale, s’au convins că in­In primul rând, delegaţia econo­mică germană şi-a exprimat dorin­ţa ca industria, în grupările ei, să se­ organizeze in asociaţii şi sub­­asociaţii cu cari în viitor să se poa­tă trata problemele desvoltărei vii­toare, pe sectoare, ale industriei noastre. Pornind de la constatarea că în Germania astfel de asociaţii sunt factori indispensabili de secunda­re a organelor oficiale au îndem­nat şi pe industriaşii români ca aceste asociaţii să devină şi în Ro­mânia organe de puternică cola­borare, cu oficialitatea, întru­cât industriaşii cunosc mai bine stă­rile de fapt, posibilităţile de a­­provizionare cu materii prime, de repartizare a lor, şi de solu­ţionare a diferitelor greutăţi pe care le întâmpină. Aceste asociații ar avea menirea de a sta în con­tact cu grupările respec­tive germane pentru a so­luţiona desvoltarea ar­monică a vieţei noastre industriale în complexul european. O altă încheere de mare însemnătate este aceia a­­tinsă de delegaţia germa­nă a intensificării produ­cerii de materii prime în ţara noastră, intensifica­re care nu se poate reali­za decât cu concursul ce­lor inter­esaţi. Astfel, delegaţia germană pen­tru textile, ne-a evidenţiat bunele rezultate obţinute în domeniul creşterii oilor în Turcia şi Bulga­ria, rezultate, pe cari le putem ob' ’» gi­sttf­a­­ta aute «cop ei ne vor dustria ţării noastre, în multe sec­toare, este tot atât de bine înteme­iată şi înzestrată ca şi industriile din Occident şi că fabricatele ei ri­valizează cu acele ale streinătăţei. De altfel, această situaţie era cunoscută dinainte de forurile e­­conomice germane, şi delegaţia care a tratat în România nu a ve­nit decât să stabilească cu forurile noastre interesate bazele armoni­­zarei vigoare a desvoltarei indus­triale Europene. După discuţiile avute s-au şi încheiat mai multe protocoale cari tind la realizarea acestui scop, sta la dispoziţie cu sfaturi trimi­­ţându-ne specialişti şi chiar anima­le de reporducţie. Aceleaşi rezultate fericite se pot obţine şi în cultura bumbacului, inului, cânepei, creşterea gândaci­lor de mătase, dacă cei întetresaţi vor şti să se organizeze pentru a micşora sarcinile oficialităţei.­­Analizând de comun a­­cord cu delegaţia noas­tră, situaţia industriei textile în ţara noastră, s-a constatat că, în unele sec­toare, ca bumbac, lună, in, cânepa ea acoperă azi necesităţile consumului intern şi că în viitor chiar este nevoe ele o desvolta­re a acestei industrii. Tarifele vamale Problema tarifului vamal, a fost cercetată nu din punct de vedere al protecţiei industriei noastre ci din acela al unei eventuale ajustări pentru 031 S3- se permită o extenire a produselor textile şi astfel să a­­jungem al o mărire a consumului care, de exemplu în domeniul pro­duselor de bumbac, care se cifra în 1912 la 4 kgr. de cap de locuitor în România, e azi redus la mai puţin rrrs­timnific.fi Nomenclatura tarifului nostru va­mal va trebui însă schimbată even­tual după nomenclatura germană, sau după o nomenclatură care azi se studiază să fie adaptată pentru toate ţările Europene. Numai astfel se va putea cunoaş­te în viitor, cu exactitate, schimbu­rile internaţionale, şi pe baza unor statistici exacte să n nu îndrumeze desvoltarea econo­mică a Europei. Alături de constatarea că un ta­rif vamal prea protecţionist scum­peşte şi împiedică consumul produ­selor industriale, delegaţia econo­mică germană a mai constatat pen­tru ţara noastră şi o fiscalitate prea mare care apasă produsele industriei româneşti, le scumpeşte excesiv de mult şi împiedică consu­mul lor. In această privinţă delegaţii ger­mani ne-au sfătuit ca viaţa noastră să nu fie apăsată de fiscalitate pre­mergătoare ci fiscalitatea să în­ceapă să-şi dea roadele numai în urma rezultatelor obţinute din des­voltarea economică. T­n discuţiile avute deci cu delegaţia germană re­iese clar întâi dorinţa lor ca industria noastră să se organizeze pe grupări de specialitate, cu cari ace­leaşi grupări respective din Germania să poată să trateze problemele, des­­voltărei industriale ale ţării noastre şi cari gru­pări să fie organe de cola­borare cu, autorităţile noastre iar în al doilea rând nu numai, că nu s’a manifestat o dorinţă de anihilare sau înfrânare a industriei noastre, ci dim­­potrivă, o dorinţă de a i se da o desvoltare mai puternică în viitor, fireş­te într’o armonizare­­Eu­ropeană a intereselor ge­nerale. Conlucrarea industriei cu tem­e oficiale I înaintarea germano-română Ukraina BERLIN, 30 (Rador). — Agenţia D. N. B. află că şi la 25 iulie trupele germane­, române şi ungare au conti­nuat cu succes înaintarea lor în U­­kraina. In regiunea de Sud a Bugului, tru­pele aliate au tăiat retragerea deta­şamentelor sovietice destul de impor­­t număr, distrugâtodu-se. Retragerea bolşevicilor a fost tăiată în sudul Bugului BERLIN 30 (Radot*). — Agenţia D. N. B. află că şi la 29 iulie trupele ger­­maioo române au­­ conti­nuat cu succes înaintarea lor în Ukraina. In regiunea de Sud a Bugului, trupele aliate au tăiat retragerea ,­a­samentelor sovietice des­tul de importante ca nu­măr, distrugându-le. MALUL NORDESTIC AL LACULUI LADOGA OCUPAT DE FINLANDEZI HELSINKI, 30 (Rador). — Ofi­cial se anunţă că operaţiile de pâ­»­ă— _____ T nil­a pro­mi na acum m noua imimui a Careliei au dus la ocuparea com­pletă a malului de nord-est al lacu­lui Ladoga, până la Turos, care se află dincolo de fosta frontieră finlandeză. Mantsisaari şi Lungulansaari se află deasemeni la po­sesia finlande­zilor. O nouă încercare a inamicului de a debarca trupe a dat greş prici­nuind moartea a mai multor sute de soldaţi sovietici. In 15 zile, trupele finlandeze au ocupat, la răsărit de Ladoga, un te­ritoriu mult mai întins decât cel cucerit de ruși în cursul ultimului războiu de iarnă.Acest teritoriu es­te mult mai vast decât teritoriul filandez cedat Uniunii Sovietelor prin tratatul de pace de la Moscova. * HELSINKI 30 (Rador). — Un co­municat finlandez special anunță ocus­­area de către forţele finlandeze a în­semnatului centru industrial Sortavala d­in zona lacului Ladoga. In sectorul Hangoe, situaţia este neschimbată, cu dueluri de artilerie şi activitate vie de patrule, de o parte şi de alta. Prizonierii sovietici luaţi în acest sector declară că în fortăreaţă au fosit luaţi numeroşi ostatici estonieni băr­baţi şi femei, meniţi să împiedice bombardările aeriene finlandeze. Pierderile sovietice sunt considerabi­le în acest sector. O coloană germană atacă un convoi blindat sovietic BERLIN 80 (Rador). — La 26 iulie, o coloană germană de avant­­gardă, care opera între Smolensk și Wyazma, a surprins pe linia ferată ce vine dinspre Moscova, în apro­pierea unei gări de mărfuri, mai multe trenuri și un convoiu blindat. Șoseaua dealungul căii ferate era înţesată de unităţi compacte. Retranşaţi pe înălţimile înveci­nate, acoperite de păduri, infanteri­ştii şi vânătorii germani, sprijiniţi de artilerie, au deschis focul împo­triva coloanelor sovietice luate prii­ surprindere. Dezordinea produsă a fost de ne­­descris. Camioane au luat foc, iar­ vagoane cu muniţiuni au făcut ex­plozie. Trenul blindat a fost scos din luptă. In zadar încercau bolşevicii să-şi aşeze tunurile în linie. La sfârşitul ciocnirii, 20 de trenuri cu 1200 de vagoane fuseseră nimicite împreună cu mari cantități de material de războiu.­il Colaborarea agricolă dintre Germ­ania şi Italia Relaţiile comerciale dintre Ger­mania şi Italia s-au desvoltat mult în ultimii ani, intensificându-se înainte de toate exportul agricol al Italiei către Germania. Totuşi acest schimb de mărfuri nu a mul­ţumit până acum complect, cerin­ţele agriculturii italiene şi ale pie­ţii germane. Aceasta a determinat încheerea înţelegerii dintre miniş­trii de agricultură ai Germaniei şi Italiei, de a organiza o intensă colaborare în domeniul agricultu­rii şi de a realiza acest scop, în­­trun timp cât mai scurt în ca­dr­ele acestei convenţiuni, s’au sta­bilit anumite norme, bine preciza­te. Unul din principalele puncte ale acordului a fost­ ca agricultorii i­­talieni să-şi stabilească un pro­gram de producţie de lungă dura­tă, pentru a se adapta mai bine ca până acum ,produselor pieţii ger­mane de desfacere. Agricultorii i­­talieni au primit asigurarea că-şi vor putea plasa produsele în Ger­mania în schimbul unor preţuri convenabile şi în măsura în care este posibi­ stabile. De punct de plecare, s-a hotărât restrângerea preţurilor prea mari şi a ofertelor inaccesibile. Convenţia dintre ace­ste două state, a mers şi mai de­parte, hotărînd ca Italia să aibă în vedere sub raportul calităţii şi al felului mărfurilor sale, trebuinţele speciale ale pieţii germane, pentru­­ca în felul acesta, piaţa germană sa poată absorbi, proporţia nece­sară de produse italiene. Este bi­ne ştiut, că Germania nu asimilea­ză numai producţia agricolă a Ita­liei, ci şi pe aceea a altor state. De aceea Germania, în raporturile sale de afaceri în celelalte state, trebue să aibă în vedere, cantita­tea, calitatea şi preţul, mărfurilor furnizate de Italia, şi la produsele Agricole gentiane şi nu sufere vătămare pe însăşi pieţele german­­e, în urma unei prea mari agro-«­­ merări rezultate dintr’un import nereglementat. Pe de altă parte, importul din Italia, nu trebue săi stânjenească importul din alte­­ state. __ Cu respectarea acestor condiţia­­­uri fundamentale ambele state­­ s’au străduit să realizeze un schimb­­ comercial normal, care în limita posibilităţilor să reglementeze şi '« problema transporturilor de cerea­­­le. De aceea s’a cercetat care d in­tre produsele proaspete ce se im-­­ portă sunt necesare ambelor sta-­­te în timpul recoltei şi ce import­­ se poate efectua. Prin acest pro-­­ cedeu, se evită o prea mare agro-­­ mer­are a pieţelor germane în tim-j pul recoltei şi o despuiere a aces-­­ tora, în celelalte perioade, atât­­ timp cât nu vor avea loc acorduril j corespunzătoare şi cu celelalte sta-­­­te exportatoare. Discuţiuni identice vor avea loc între specialiştii ace-­­stor două ţări, asupra schimbului de vite, asupra cerinţelor exportu­lui italian de carne şi untură şi­ produse lactate, a vinului, strugu­rilor şi a plantelor medicinale. Se vor încheia acorduri pentru culti-­­ varea şi sporirea semănăturilor de nutreţ şi de legume. Aceasta cola­borare se extinde şi în domeniul luptei împotriva factorilor dăună­tori plantaţiunilor, urmând să se folosească şi să se adâncească ex­perienţele făcute până acum. Oa­menii de ştiinţă ai ambelor state vor conlucra în acest domeniu. A­­gricultorii ambelor state vor tre­bui să tragă învăţături din starea­ produselor aşa că este de aşteptat o rodnică desvoltare a producţiei agricole. Executarea­­acestor pla­nuri a început de pe acum în mod­ serios şi va aduce mari avantagii nu numai agriculturii ci și econo-­­ peBRfce a ambelor stai®»

Next